TEORIA STRUCTURILOR URBANE

SITUAREA PROBLEMELOR

In cadrul transformarilor ce caracterizeaza evolutia societatilor umane, unul din

miloacele prin care acest proces se manifesta este schimbarea calitativa si cantitativa
a mediului de viata orasul apartine ambelor domenii de manifestare.
URBANISMUL disciplina extrem de complexa (de la densitatea de utilizare a solului
la fenomenele sociale si psihice care influenteaza viata urbana)

-preocupare pentru foarte multi specialisti,sau nu , raportat la constructia urbana azi si

maine
IN CONTEXT GLOBAL
DE LA OBSESIA CANTITATII LA PROBLEME DE ORDIN CALITATIV

ORASUL produs al civilizatie umane fiecare epoca a elaborate metode de

amenajare urbana si sisteme care sa corespunda cat mai bine desfasurarii
vietii(biologice, economice, sociale, etc)
In evolutia activitatii urbanistice PRINCIPIILE CUPRINSE IN CARTA DE LA ATENA:
->punctul de plecare pt cautari ulterioare, moderne, generand realizari
urbanistice importante ce privesc efortul de reconstructie(restructurare) a
localitatilor si echiparea acestora, adaptandu-le cerintelor vietii contemporane,
toate rezultand din necesitatea de a face fata expansiunii demografice si
concentrarii urbane a populatiei
->extinderea necontrolata a orasului dezechilibru urban (disfunctionalitati +
mari deosebiri calitative intre diferitele zone) ->NECESITATEA COORDONARII
PROCESULUI DE DEZVOLTARE URBANA
Este necesara o conceptie unitara si obiectiva asupra orasului ca forma de asezare.
-cum putem defini orasul in contemporaneitate?
-isi pastreaza rolul determinant ca mediu de existenta al societatii?
-care sunt principalele probleme pe care le pune existenta sa in teritoriu?
Urmand progresului general al societatii, orasul in totalitatea sa apare ca o
materializare a acesteia
Modernizarea urbana ca mijloc de supravietuire a orasului rezulta ca un proces
necesar si continuu de adaptare la cerinte mereu innoite, ca un proces caruia
fenomenul urban i se supune fireste, relevand o forma urbana in continua modificare
-la un moment dat acuzata idea unui nou Stil international in arh ca si in urbanism
-totusi pornind de la om si mediu (scop si conditie)- se constata o aranjare spre
personalitatea locala si ierarhica a constructiei urbane (familia, locuitorii unui cartier sau
oras, regiuni, tari, - colectivitati diferite- proprietati specifice) -> NEVOIA INTERPRETARII
ARHITECTURAL-URBANISTICE DIFERENTIATE- DEZVOLTAREA DE FORME SPECIFICE
TRADITII ROL IMPORTANT.
KENZO TANGE : Numai cei ce privesc spre viitor pot fi constienti ca traditia exista si este
vie() sarcina cea mai importanta azi e creatia avand drept scop o valorificare a trecutului in
favoarea viitorului

Incluzand traditia si inovatia- evolutia urbana pune in atentia noastra problema formei
urbane.
Problema formei urbane nu poate fi surprinsa in sine, astfel incat analiza
manifestarilor fenomenului urban nu poate sa neglijeze caracterul didactic al formei
urbane si diferentierea spatiala, ajungandu-se la intrebarea: exista o criza a formei
urbane?
1

Dupa 1945 probleme de ordin cantitativ, in special cerinte exprimate ca numar, timp,
cost au marcat spatiul arh-urb
Se impune treptat criteriul calitatii
-de la aprecierea rezolvarii functionale la cea a imaginii urbane apoi
-aprecierea integrata a cadrului artificial si natural
In majoritatea cazurilor urbanismul perioadei moderne produs al spiritului rationalist
tinde a instaura oriunde o simpla ordine rationala. Sensul creativ al acestei tendinte
este transformat treptat in formula, in academism.
AZI-un drum care nu mai admite rationalismul exclusiv, dar nici eclectismul (teoretic
sau practic) solicitand o intelegere mai profunda a valorilor umane de baza
Societatea, in continuu progres in cautarea mediului de viata ce-i convine
-orasul nu mai e un simplu cadru determinat fizic, el rezulta dintr-o intreaga
complexitate de elemente materiale si imateriale, toate inlantuite intr-o structura ce
devine din ce in ce mai complicata, o structura a carei evolutie in sensul transformarii
ei coerente este la ordinea zilei.
Se impune a intelege ce este aceea o structura urbana, care sunt
determinantele ei ca stare de coeziune a orasului si cum este ea implicata in
dezvoltarea urbana
Necesitatile orasului contemporan mereu mai numeroase, diversitatea functiunilor
societatii, sporind si determinand aparitia unor programe si comenzi sociale
nemaiintalnite.(industrii, locuire, centre de organizare, locuri de odihna si recreatie,
institutii pentru invatamant, cultura, sanatate)
G.Caudillis:Actiunea progresului generalizat, a ridicarii materiale a nivelului de
trai provoaca relatii in lant in compartimentul necesitatilor umane
Confruntarea cu necesitatea realizarii unui volum urias de constructii intr-un timp
relativ scurt - antreneaza mijloace materiale si potential uman considerabil- impune
evolutii rapide ale mediului urban.

Importante-conditiile specifice ale fiecarei societati

IN CONTEXT AUTOHTON
-in perioada interbelica
-epoca comunista
-azi

II.ORASUL CA SISTEM
ORASUL
NOTIUNE
-def dupa ocupatia locuitorilor
-tipul de ocupatie profesionala(agricola-industriala 15-25%)
-locul in care se desfasoara activitatea principala a locuitorilor
-activitatea se desfasoara in cadrul localitatilor in utilizare
-orasul exista ori de cate ori majoritatea locuitorilor isi utilizeaza cea mai
mare parte a timpului in interiorul aglomeratiei
-orasele satelit?
-diversificarea ocupatiilor
-def prin 3 trasaturi o anumita forma de activitate profesionala
- o concentrare a locuitorilor densitate
- un numar minim de locuitori
-necesitatea definirii pornind -de la caracteristicile sale interioare
-ca produs istoric
MARC EMERY
orasul nu este fapt al hazardului, ci este cuprins in inteligenta grupului si din motivarea
constanta a evolutiei sale trebuie sa cautam o definitie operationala valabila.Orasul apare astfel
ca un fenomen organic reglementat de catre una sau mai multe logici.
LE CORBUSIER
orasul fenomen biologic - se aseamana foarte mult cu un organism biologic in existenta
si alcatuirea sa
- depinde si reflecta existenta unor fiinte de o existenta
biologica
->Exista o legatura fundamentala intre dezvoltarea orasului si dezvoltarea generala
(economica) a societatii
-orasul inainte de toate este o existenta economica
IVOR DE WOLFE-Civilia -> un oras nu este caracterizat prin marime,istorie,arhitectura sau
indeletniciri, ci prin energia lui interioara, un anumit fel de energie.O calitate speciala a orasului
este autonomia lui, a vietii care inseamna ceva mai mult decat suma nasterilor, casatoriilor sau
deceselor petrecute in el. Este astfel opusul asezarii suburbane care inseamna exact asta.
ORASUL, ca formare teritoriala de asezare a populatiei se defineste printr-un mod propriu de
existenta, adica prin mod de viata urbana ca trasatura specifica rezultata din diversitatea
activitatilor productive(care reflecta un anumit mod de productie), din nivelul de dotare
exprimata printr-o anumita modalitate de utilizare a timpului si printr-o anumita modalitate de
organizare a spatiului, generand trasaturi specifice in constituirea unei anumite colectivitati
(colectivitatea urbana) si din comportamentul oamenilor.
->in modul de viata urbana-interesul economic ->determinant
->complexitatea fenomenului social-economic urban -> preocupare veche
JANE JACOBS, Le Caezio -viata sub forma sa cea mai complexa si cea mai intensa
(fenomenul urban)
-pentru mine orasul este o stare de razboi. De ce stare de razboi? Pur si
simplu pentru ca este o aglomerare de persoane, traind impreuna, adica multiplicand toate
dezbaterile, toate ideile; aceasta este alcatuirea si multiplicarea a tot ce se afla in fiecare individ
de la agresiune si pana la dorinta de admirare, pana la necesitatea de a poseda - Eu sunt
fascinat de oras.

PROCESUL DE URBANIZARE- important pentru intelegerea esentei si a sensului fenomenului

urban
Esenta PROCESULUI DE URBANIZARE consta in dezvoltarea continua a modului de viata
urban, aceasta dezvoltare urmand concomitent sau independent sau in directii de crestere si
anume:
dezvoltarea excesiva a mediului de viata urbana in teritoriu
-- dezvoltarea intensiva ca nivel al acestui mod de viata urbana in acelasi
teritoriu
-- relatia intre consum de spatiu si calitatea spatiului
-- cresterea consumului de spatiu legata de venitul individual
Buget de spatiu-buget de timp
200<400mp/Loc.-individ urban
-RAPORTUL CANTITATE-CALITATE in procesul de urbanizare
(1) intindere teritoriala, intensificarea proceselor
(2) extinderea modului de viata urbana in teritoriu
-PROBLEMA PERIFERIEI cresterea ei- fenomen de suburbanizare
-in societatile puternic urbanizate- migrare din interior spre periferie.
Migrarea din exteriorul aglomerarii urbane in general.,care se opreste la periferie
-in societatile cu proces de urbanizare in curs de desfasurare dezvoltarea periferiei se face
pe baza migrarii din exterior
Apar fenomene negative puternice in procesul de urbaniz.-necesitatea stapanirii lor:
-controlarea cresterii urbane- circumscrierea ei unui proces de dezvoltare economicosociala si culturala
-dezvoltarea retelei de localitati
-dezv. serviciilor
Modele de crestere urbana CONCENTRIC, SECTORIZAT, MULTICENTRIC
URBAN-RURAL
Procesul de urbaniz. actioneaza in favoarea stergerii dif. intre oras si sat
-dezvoltarea modului de viata rurala (imbunatatire) apoi transformarea intr-un mod de
viata urbana->mod de viata in esenta unitar
- migratia zilnica, periodica, ocazionala ce fel de ocupatii
- definitive
-transformarea mentalitatii de existenta a indivizilor in contextul procesului de urbanizare
Conflictul sat-oras implica o serie de alte conflicte natural-artificial, individual colectiv,
periferic-central
->modul de viata rural nu este un produs rezidual in perspectiva dezvoltarii sociale
->modul de viata rural este adaptabil unei societati dezvoltate(viitorului)
->orasul este necesar modului de viata rural, dar relatia se verifica si invers
->in existenta satului-transformarea modului de viata -> bulversari foarte importante intr-un
echilibru de sute de ani
->dezv. modului de viata rural nu implica un transfer al orasului catre satul de maine importanta calitatea locuirii dar nu numai
->transformarea sp rural nu rezervatie dar nici suprimare
AGLOMERATIA URBANA
Este o grupare de minim 100.000 loc cuprinzand cel putin un oras de 50.000 loc;minim
65% din ei cu ocupatii neagricole
Amsterdam, Timisoara(localitati inglobate cu specific etnic), Varsovia(loc. componente
inglobate specific profesional)
Cele mai vechi in Anglia
AGLOMERAREA URBANA se constituie ca o acumulare continua de oameni si mijloace de
productie in teritoriul inconjurator unui oras, ingloband localitati invecinate, incat in conditiile
unei dezvoltari
4

Relatii oras-aglomeratie:
orasul isi pastreaza identitatea in interiorul sau cu toate ca aglomeratia tinde sa-l inghita
orasul si aglomeratia au ritmuri de crestere diferite. Aglomeratia creste mult mai rapid
orasul crestere continua a diversitatii
crestere a concentratiei
aglomeratia-crestere teritoriala a densitatii
Relatia in teritoriu:
aglomeratia diurna in periferii(in teritoriul urban in general)-generatoare de dezechilibrepierde caracterul semiurban-semirural -> conglomerat amorf
->influenta asupra nucleului
->diversitate negativa in periferii
->atractie spre diversitatea pozitiva a centrului
ORASUL ramane elementul ontogenetic si dinamic fundamental, chiar daca in cadrul
fenomenului urban contemporan alte diferite formatiuni teritoriale mai complexe, ingloband
orasul, devin caracteristice pentru anumite persoane si anumite zone teritoriale
->incadrarea orasului intr-o retea teritoriala
IPOSTAZE ALE ORASULUI
CA ELEMENT DE SINE STATATOR-cuprins sau nu in sistemul teritorial
-in cazul lipsei de preocupare pt reteaua de localitati
-cu cat orasul este mai mare depinde mai putin de aglomeratie dar aglomeratia este mai
dependenta de oras
-la orase mici relatia inversa
Orasele mici si mijlocii sunt in general de sine statatoare
Orasele satelit:
Londra 1950?, orase noi, aglomeratia a crescut tocmai pe seama lor, 19
orase contra-magnat
Paris dezvoltare in pata de ulei
-orase satelit

CA NUCLEU AL UNEI AGLOMERATII URBANE CONSTITUTITE

-spontan
-controlat(constient)
-interdependenta orasul nucleu relativ independent
-- variaza de la totala dependenta la
- totala independenta
STOCKHOLM- prezenta distincta a orasului in cadrul ariei urbanizate rezultat
dorit prin indrumarea constructiei urbane in conditii social-ec.
deosebite. Retea de metrou ce leaga orase-satelite, orase cartiere de
metropola-autonomia acestora
CA NUCLEU INTR-O CONURBATIE
CONURBATIE aglomeratie de oameni, bunuri si interese constituite intr-o arie urbana
(urbanizata) prin contopirea mai multor aglomeratii urbane formate treptat in jurul a 2 sau
mai multe orase apropiate
- constituirea-intamplatoare in general-transportul determinant pentru configuratia
conurbatiei(rutier, feroviar)-Londra
200-600 Lat.N Bo-Wash (Boston-Washington)
San-San (San Francisco-San Diego)
Tokio-Oslo, regiunea Londrei,pe teritoriul Belgian
- orasele isi pastreaza caracterul lor (apar eventual noi orase).
CA ELEMENT IN CADRUL UNUI SISTEM URBAN
5

In cazul coordonarii sistematice a dezvoltarii teritoriale

Doua orase apropiate capata elemente de interes comun-constituie un sistem
urban
- Determinarea numai pe baza de interese comune
-zone industriale intermediare comune
Braila-Galati
-noduri de circulatie in teritoriu
Deva-Hunedoara
-servicii comune
Brasov-Sacele
-zone de agrement
Gdynia-Gdansk
DOXIADIS ECUMENOPOLIS - Crestere continua dar dirijata a conurbatiilor
- NUCLEELE orasele existente
Dezvoltarea unui oras chiar tentacular pune in evidenta directiile cele mai favorabile in
raport cu relatiile in teritoriu.
ECUMENOPOLIS directionalitatea in dezvoltarea orasului contemporan idem
zona centrala
Copenhaga fingerplan
Orasul continua sa existe ca organism urban ce se manifesta intr-un anumit teritoriu, de
sine statator sau inclus in formatiuni mai complexe.
ORASUL nu trebuie privit ca ceva de analizat ci ca ceva de transformat deoarece de fapt
analiza acestuia este destinata intotdeauna unui proces de adaptare la cerinte noi, ca insusire
a existentei si a disponibilitatii.
ORASUL-un singur organism orice spatiu public trebuie sa aiba o folosinta permanenta in orice
ora a zilei: alternativ el trebuie sa fie piata, arena de concert si loc de odihna la orasele mici.
De ce nu?
->vitalizarea spatiului
Urmarind in fapt diversificarea pe de o parte a posibilitatilor de munca(in intelesul cel mai
larg) iar pe de alta parte a serviciilor si a mijloacelor de convietuire, orasul ramane un organism
permanent la dispozitia unei comunitati locale, oferindu-se ocazional in beneficiul populatiei
dintr-o zona mai sacra, inconjuratoare.
RELATIA DEZVOLTARE AGLOMERARE DIVERSIFICARE
Concluzii
Orasul ca functie si notiune nu este anacronic
Este necesar sa facem o distinctie foarte severa intre oras si alte categorii de formatiuni
de asezare a populatiei
Limitele orasului nu trebuie intelese ca posibilitatea de circumscriere pentru totdeauna a
teritoriului orasului, ca o inchidere spre exterior de netrecut; sunt doar elem
administrative de organizare si invers
In actualul stadiu al dezvoltarii urbane nu se poate vorbi de un proces de dezurbanizare
Indiferent de incadrarea pe care o releva situarea sa in teritoriu, orasul isi pastreaza
integritatea de organism urban unitar, pe de o parte ca sistem functional, pe de alta ca
sistem spatial, relevand o structura caracteristica.

III. STRUCTURA URBANA

ABORDARE
Notiunea de oras poate fi analizata din 3 puncte de vedere:
- Alcatuirea orasului
- Functionarea orasului
- Dezvoltarea orasului
Orasul definit ca existenta urbana un organism ORGANISMUL URBAN
Formularea biologista accentueaza relatia de conexiune intre MORFOLOGIE FUNCTIONALITATE DINAMICA
->modelul organizat corespunde functionalismului clasic FUNCTIA SENS FIZIC
6

->analiza structuralist - functionalista FUNCTIA INTELES LOGICO-MATEMATIC

->functia in structuralismul modern nu substituie pe cea de inspiratie biologista, o forteaza sa
se perfectioneze
->ORGANISMUL URBAN o aglomerare de interese cel mai complex sistem de activitati
umane pe directia unui anumit tip de grupare a acestora in teritoriu
->ORASUL ca sistem - integrat la nivel superior in sistemul teritorial
->la baza constituirii orasului activitate urbana in contextul teritorial urban
->orice activitate umana legata de un anumit timp si de un anumit loc
->relatia cu locul (terenul) diferita: foarte stransa->foarte lejera
->indiferent de caracterul unei localitati(marime etc) activitatea urbana legata(mai mult
sau mai putin,dar legata)de modul de utilizare a terenului
-una din problemele esentiale ale filosofiei orasului, ale existentei sale practice
Utilizarea solului orice activitate umana in raport cu un anumit teritoriu
- activitatile nu sunt legate in aceeasi masura de loc, de teritoriu
- activitati legate si altele independente de un anumit amplasament
(independ. relativa)
->distinctia intre activitati si spatiul aferent acestora
-exista interdependenta insa totusi trebuie facuta distinctia
In cadrul relatiei rolul determinant ACTIVITATEA ( elem ce se autodefineste si
defineste totodata pe celalalt)
MOBILUL UMAN motivatie a existentei ORGANISMULUI URBAN
Orasul- fenomen organic condus de legi generale si legi circumstantiale
o motivatiile originare ale existentei oraselor-clare
o cele ale aglomeratiilor contemporane confuze, greu de determinat
->motivatia existentei orasului ca moment initial
- ca mobil permanent
->pe masura cresterii urbane proces de complexificare a motivatiei
LA BAZA EXISTENTEI ORGANISMULUI URBAN 3 categorii urb fundamentale
-MOBIL UMAN
-ACTIVITATE UMANA
-SPATIU AFERENT - toate intr-un continuu proces de transformare prin
interconditionare
Continutul efectiv urban creste de la mobil ->activitate->spatiu aferent
Raportul intre mobilul uman si activit umana- pe 2 planuri
FACTORUL UMAN subiect al unei activitati
- obiect al unei activitati
In cadrul unui mobil general uman mobiluri care produc direct activitati umane si
mobiluri care reclama o anumita activitate umana.
Intre cele 2 directii de dezvoltare a mobilurilor umane pot aparea situatii diferite:
(1) cele 2 tipuri de mobiluri se afirma in PARALEL, sprijinindu-se
(activit specifice locuirii, invatamantului)
(2) cele 2 tipuri de mobiluri se afirma in aceeasi directie, in REPETARE
(activit proprii recreatiei, cercetarii)
(3) cele 2 tipuri de mobiluri se afirma in sensuri CONTRADICTORII(munca,
circulatie)
In realitate o infinitate de mobiluri care se interfereaza in interiorul aceleiasi categorii
dar si de la o categ la alta.
Functie de natura mobilurilor umane generatoare, o anumita activitate necesita o atentie
deosebita in sensul integrarii (1), al desfasurarii temporale (2), al echilibrului (3)
Din conlucrarea mai multor mobiluri punand in evidenta preocupari specifice in raport
cu timpul si spatiul aferent rezulta activitati complexe la nivelul aceleiasi categorii sau
complexe de activitati (cand motivarea de grupare a mobilurilor o impune).
7

In cursul existentei urbane mobilul proces evolutiv, in conditiile caruia devine o totalitate de
forte(de naturi diferite econ, sociale, politice, estetice) angrenate in insasi dezvoltarea
organismului urban.
diferentiere in ansamblul general
al mobilurilor umane->directii evidente ale
dezvoltarii urbane
reprezentand interese individuale ,gruparea mobilurilor umane defineste
insusi caracterul fortelor urbane si deci sansa lor in raport cu conditiile
social-economice ale timpului si locului respectiv
->desfasurarea intr-o continua stare de opozitie sau asociatie a acestor forte urbane
genereaza un anumit determinism sub forma de decizie sau actiune de la mobil la spatiu
aferent
->mobilurile umane in teritoriul urban se caracterizeaza printr-o lupta pt spatiu, pt exploatarea
sa.
-duce in cadrul marilor aglomeratii la multiplicarea artificiala a teritoriului exploatabil- sau
la cresterea disproportionata a valorilor in cadrul acestuia
-specularea valorilor componenta majora a dinamicii urbane
->in aceste conditii, in raport cu mobilurile generatoare, activitatie umane se localizeaza fie in
teritoriu curat, fie in teritoriu parasit de alte activitati, formand si transformand un spatiu urban
ca spatiu aferent corespunzator.
Mobilul urban se realizeaza ca factor structurant esential, prin intermediul caruia
omul/societatea in mod intuitiv sau consistent- voluntar isi organizeaza sp urban conform
necesitatilor, cerintelor, conceptiilor(spontan sau planificat)

SISTEM DE ACTIVITATI URBANE

->definita calitativ si cantitativ de mobilul uman, activit umana transmite o anumita dimensine
calit-cantitativa spatiului urban
->IMPULSUL INITIAL MOBILUL UMAN ACTIVITATEA ELEMENTUL DIMENSIONAL IN
DEFINIREA UNUI SPATIU URBAN SI A REACTIILOR SALE CU SPATIILE ADIACENTE
In planificarea urbana -dificultati apar datorita concentrarii excesive a atentiei pe
aspectul fizic. Ar trebui pus accentul pe activitati si comunicatii umane, cheia intelegerii
controlului sistemelor
->din intelegerea sistemica a org urb -> activitatile pot fi adaptate ca sisteme la diferite nivele
->activitatea urbana ca sistem totalitatea activitatilor ce se desfasoara in cadrul unui organism
urban
Subsisteme
-cauze comune
8

-scop comun
-unitate spatiala
Activitatea urbana localizata elem structurant esential, asigurand transpunerea in
organizarea orasului a mobilului urban
->riscul concentrarii atentiei asupra unei sau a unui grup de activitati , neglijand
structurarea in sisteme si subsisteme de activitati(ansambluri, orase dormitor)(eliminarea din
teritoriul de locuit a celorlalte activitati)
CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ACTIVITATI
-natura activitatilor
-spatiul afectat pe langa spatiul ocupat
-tipul si volumul comunicatiilor
-clasificare
foarte generala
- special intocmita pt un anumit studiu
- condensata
- foarte detaliata
CHARTA DE LA ATENA
->locuit, munca, recreere ( f condensat)
->s-au propus multe modele de clasificare a activitatilor urbane
1) McLaughlin activ domestice, productive, de recreatie, de formare
-importanta flexibilitatea clasificarii permite reflectarea realitatii asa cum e ea
2) activitati legate de un anumit amplasament si activit independ fata de un anumit
amplasament
3) activitati pe loc si activit in miscare
4) activitati relativ autonome si activit de legatura(comunicatiile)
5) activit complementare si activit necomplementare
6) activit primare, secundare si tertiare
CRITERIILE DE CLASIFIACRE UTILIZATE
1. situarea in planul de preocupari ale omului ca fiinta sociala
2. situarea fata de un anumit loc
3. situarea in contextul mobilitatii desfasurarii
4. situarea in contextul raporturilor de desfasurare
5. natura interrelationarii cu alte activitati
6. situarea in planul interesului colectiv raportat in primul rand la activitatile productive
Indica imposibilitatea sprijinului pe o unica si exclusiva clasificare, evidentiind o tipologie
multipla si integrativa a activitatilor urbane, venind in spatiul intelegerii complexitatii
organismului urban si ferind conceptia urbanistica si practica urbana de insusire simplista a
problemelor dezvoltarii urbane
->pot exista si alte clasificari in general detalieri ale celor prezentate
Ex. Delimitarea activit cu caracter central de restul activitatilor
->cele 6 tipuri de clasificare pot fi aplicate oricarui tip de studiu urbanistic
ANALIZA SISTEMATICA A ACTIVIT URB REFLECTA CORECT O ANUMITA DIRECTIE
DE INTERES, REALITATEA URBANA, ASIGURA ABSORBIREA REALISTA A
ORGANISMULUI URBAN, ATAT IN PLAN DESCRIPTIV- MORFOLOGIC CAT SI IN PLAN
ACTIV-SISTEMIC.

IV MORFOLOGIE URBANA
Elemente morfologice

Sistemul activitilor umane- n proces continuu de transformare- transmiterea unor activiti

- modificarea lor n interdependene
Transformarea-evoluia activitilor umane- impulsiuonat prin intermediul mobilurilor umane- s
produce prin transformarea sistemului n care acestea i au locul ca element structurant
Fiecare activitate uman- n raport cu celelalte, o funcie- ea se produce n contextul organismului urba
tinznd n orice moment spre o finalitate spiritual sau material
- organismul urban- totalitate de aactiviti urbane localizate(elemente morfologice)-> (se) constituie via
urban + totalitate de spaii aferente- localizri( elemente morfoligice)-> constituie n cadru urban
- viaa urban i cadrul urban- reciproc dependente- primul- factor mototr tranformarii(evoluie sa
involuie!)- situaii reflectate de:starea de mobilare i complexitate a elementelor morfologice
starea de echilibru ntre viaa urban i cadrul urban
Prin esenializare:
Mod de via-cadru de via; coninut parial material, parial spiritual, parial concret, parial abstract
- necesit investigare multidisciplinar i nelegere n primul rnd global
- trebuie acionat asupra ambilor factori ce determin echilibrul urban
chiar acionnd numai asupra celui dinti, se neglijeaz rolul modelator al cadrului urban

- Morfologia urban se constituie pe dou laturi diferite dar intercondiionate:

(1) Plan spaio-funcional- la nivelul vieii urbane
(2) Plan spaio- perceptiv- la nivelul cadrului urban
- proprieti diferite- preponderent abstract-materiale(1) i concret-spirituale(2)

|| Morfologia urban cuprinde, pe de o parte un sistem de elemente de via urban surprinzn

organismul
|| urban la nivelul fenomenologiei, iar pe de alta un sistem de elemente de cadru urban, confirmnd
|| organismul urban la nivelul prezenei fizice.

10

Structura funcional urban

Elementele de via urban pot fi clasificate n:

Activiti (A) elemente determinate funcional
- activiti rezideniale
- activiti direct productive(industrial, comercial, etc.)
- activiti indirect productive(instructiv-formativ, cultural-educaional,social-sanitar, et
- comunicaionale
_____ (B) elemente determinante funcional-ambiental
- secio- ambientale \ cu manifestare la nivelul definirii conceptuale a soluiei
- natural-ambientale
- Clasificarea elementelor de via urban determinate funcional din punct de vedere al analiz
sistemului mai precis i util dect una reprodus dup aceea e activitilor urbane
- n analiza sistemului urban este necesar o mic i stabil clasificare a elementelor morfologice
- activitile.....
- clasificarea propus pentru elementele de via urban surprinde activitile urbane ntr-o anumi
relaionare a lor- situarea n context sistemic
* REZIDENIAL ( nu domestic sau de locuit)
* CATEGORIA ELEM. PRODUCTIVE foarte larg- generatoare de servicii, munc
informaie n acelai timp( i n aceeai unitate spaial- eventual)
- separarea munc-servicii- uor teoretic- neutilizabil n practic
- industria- un mod de exercitare a activitilor de munc
- separarea-(chiar prin sistematizare) nejustificat -> organizarea afuncional a organismu
urban
- trebuie apreciat i definit n ansamblul morfologic i uman
- zonele industriale- rezultat al conceptului activit. complexe sau complexului de activiti(n
independente sau
a doua parte a organismului urbam)- situarea n teritoriu- consecin
complementaritii activitilor( separareasociere- justificare)
- deprtarea de alte zone duntoare-economic
- social- uman
- aprecierea n context general urban-permite evoluarea echilibrului funcional- la un mome
dat/ -n evoluie de la o organizare la alta- nlturndu-se absolutizarea unei stri unice a sist. d
elemente de via cu...

NELEGEREA LOCULUI DE MUNCA CA LOCALIZARE A UNEI ACTIVITI URBANE PRODUCTIVE

- plaj foarte larg-industrie-> activiti social culturale
LOCUL DE MUNC INTERESEAZ N ANALIZA ORGANISMULUI URBAN D P D V
- specific-calitativ (domeniu de activitate, pregtire profesional)
- general-cantitativ(poziie statistic+ capacitate- mrime)
- teritorial(localizare i grupare)
Referirea la locul de munc n planul morfologic spaial- funcional
- fie o activitate productiv luat n ansamblul ei colectiv
- fie o activitate productiv luat n consideraie la nivelul individului unic

- ELEMENTELE CINETIC-COMUNICAIONALE- elemente de legtur- depete sfera civiliza

urbane
Termenul propus -> caracterul dinamic, comunicant- unitemporal- definete rolul lor n sistemul d
elemente de via urban
11

- fenomenul- n cretere spectaculoas circulaia informaiei- asigur conectarea fizic, concret

tuturor elementelor din sistem
- mrfuri-> industrie- piaa de consum
- produs cultural, instructiv- prin mass-media
Coexistana interdependent a diferitelor activiti urbane- a locuitorilor n ultim instan

- alte elemente neconinute n nsi activitile urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acest
activiti(direct sau indirect), ca reacie a na... se afirm la nivelul vieii urbane- grupa(B) determinan
funcional-ambi...
- influeneaz modalitile de desfurare a activitiloir, modalitile de afirmare a elementel
determinate funcional
- se refer la zona ambiental a vieii urbane
- mediul climatic
- viteza i succesiunea n desfurarea activitilor
- comportament psiho-social
- obiceiuri ale populaiei sau ale locului, experien i cunoatere n domeniu
Reflect reacia i nelegerea uman a diferitelor a. u. n raport cu nsui modul lor de desfurare dar
cu cadrul urban n care ele se desfoar, se relev ca elemente de control pentru autoreglare
sistemului de via urban

- ntre elementele de via urban se stabilesc relaii cu o serie de proprieti ce se exercit ca funciu
constituind astfel structura urban functional
|| n planul morfologic spaio-funcional se manifest o structur urban funcional care este
|| rspunztoare pentru existena organismului urban.
Pentru nelegerea teoretic a modului n care se afirm o asemenea structur funcional este necesa
clasificarea noiunii de funcie:
- orice funcie n cadrul unui sistem (i deci i n cadrul sistemului de elemente de viap urban) are u
rol funcional, genernd funcionalitate unui element sau elementelor constitutive respective, de
anumite proprieti specifice acestora
- funcionalitatea unui constituent n raport cu un sistem contribuirea acestui constituent
meninerea sau producerea unei anumite caracteristici ale acestui sistem

Dialectica urban

Funcia- productoare a unei caracteristici/proprieti ( n sistemul respectiv)

- rezultnd dintr-o anumit caracteristic (a sistemului respectiv)

Organicismul biologic- funcia- capacitatea de conservare a sist. respectiv, afirmndu-se n sensul d

pstrare a trsturilor pozitive (ce contribuie la meninerea strii sistemuli respectiv)
- cerina funcional- n organismele biologice- tendina de meninere a unei trsturi pozitive
n realitate- implic att meninerea ct i modificarea unei funcii
pstrarea forat a unei trsturi pozitive nu implic neaprat meninerea echilibrului
- ntreaga activitate de sistematizare- dezbatere asupra organismuli urban, ntre pstratrea unor trstu
pozitive i introducerea unor noi trsturi, deci modificarea unor funcii
- modul de interpretare a cerinelor funcionale consecine asupra cadrului urban i apoi asup
culturii urbane
- sesizarea trsturilor pozitive fals pozitive- dificil- se sprijin pe proxeob... la nivelul vie
urbane i pe cadrul urban (partea cea mai rigid a organismului urban)
- cerina funcional apare ntr-un anumit teritoriu urban rezultnd din strea acestuia. Nu poate fi impus
print-o decizie exterioar indiferent de calitatea transpunerii n realitatea fizic deoarece:
- ca ipostaz a mobilului uman, cerina funcional este n acelai timp un produs al strii d
echilibru a sistemului de elemente de via urban, secundnd o iminent modificare a echilibru
ntr-o anume direcie
- dei apare n cadrul elementelor de via urban determinate funcional, ea opereaz pr
intermediul elementelor de via urban determinante funcional- ambiental i vizeaz cadrul urban
- cerina funcional- caracter activ
12

- cerine funcionale centripete (se pstreaz n interiorul sistemului)

- centrifuge (extindere sau integrare cu alta angreneaz un proces d
transformare un cu totul alt echilibru genereaz un cu totul alt sistem)
Integrarea la nivelul vieii urbane a unor sisteme existente impune modificarea structu
funcionale......
- cerina funcional tinde spre - anularea
unor funcii existente sau spre introducerea- dezvoltarea
antrenarea unor funcii noi pentru sist(zona) respectiv
- proces de evoluie al cerinei funcionale de la formare pn la afirmarea brutal
important previziunea/introducerea treptat a procesului reformativ cor...
- cerina funcional apartenen uman- mobil generator indivisual sau de grup , general
Transformarea structurilor demografice i sociale- implicaii la nivelul cerinelor funcionale
n contextul - creterii urbane
- evoluieie sistemului social(schimbrii!!)
necesitatea gsirii unei noi stri de echilibru a organismului urban prin intermediul un
reglementri a funciei, a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv
o dat cu regsirea strii de echilibru sistemul devine funcional
funcionalitatea- premiz pentru o bun funcionare
|| Necesar extinderea conceptului de funcie urban de la sensul unei contribuii pozitive la
|| sensul unei modificri oricnd posibile, fa de care se poate restabili echilibrul sistemului
|| elementelor de via urban
nltur acceptarea unitii funcionale tendeniale
organismul urban- un ntreg perfect integrat decizia absolut, totalitatea impus construc
urbane- sofisticate modele perfecte orae main nenelegerea logicii existenei
concepia Liberei dezvoltri(organicism) a organismului urban oricare ar fi deciziile i aplicare
planificrii, organismul urban evolueaz dup cum o pretinde situaia , fiind o form operaional.
M. Emerz N. Grezel
abordarea existenialist, susinnd dezvoltarea natural
Rigiditate structural- fixat- haos astructural relaiei n care se neglijeaz adevra
valoare a funciei urbane, a ipostazelor oc....
- enfuncie- tinde spre meninere i amplificare
- disfuncie- tinde spre redacie- n sensul imprimat de cerina unor funcii de aceeai natur sa
aceeai funcie se poate situa n ambele ipostaze
Fixarea n una din ipostaze a unei funcii urbane- precizat de necesitatea (nevoie) ca intermediar nt
mobilul uman i cerina funcional

-notiunea de nevoie (necesitate) necesar urbanismului- neleas n dublu sens- biologic i social- ve
modul de grupare propus pentru elementele de via urban (A) i (B)- det. funcional i determinan
funcional- adm.
Structura funcionala urban se caracterizeaz prin:
- relaiile ce intervin ntre elementele din categoria (B)
- relaiile dintre acestea i cele det. funcional
- influena pe care elem. Din grupa (B) o au asupra relaiilor ntre elementele din grupa (A)

n cadrul organismului urban nu este cazul lum n considerare o funcionalitate mizt ci un compl
funcional
Putem identifica o funcie economic, social etc., dar nu putem cuprinde totalitatea.....
Apare problema respectrii dpecificului sistemelor complexe sociale.

||Indiferent de domeniul morfologic pe care l acuz n planul vieii urbane, indiferent de natura
provenienei: individual sau de grup i indiferent de natura motivaiei, subiectiv sau obiectiv, || nevo
intotdeauna uman i variabil se situeaz ntotdeauna ntr-un sistem (complex) de nevoi ||care se afirm
ierarhizat, condiionnd activitatea urban i fiind la rndul su condiionat de viaa ||urban.
-n intervenia contient n stpnirea echilibrului urban- depistarea, relevarea, analiza, satisfacere
nevoilor- proces selectiv- evideniat
13

- rolul unei corecte( etic, tiinific) determinri a prioritilor urbane(importana factorului politic)
- rolul previziunii tiinifice a nevoilor ca variabile n timp i deductibile unele din altele
- funcia urban- mobil n timp i spaiu- prezint o rigiditate(fixitate) legat de organul pe care
dezvolt(2) spaiul aferent amenajat corespunztor i instituia aferent(cadru urban politic, juridic, mora
- n procesul de sitematizare- necesar o corect evaluare a nevoii, dar i a puterii de realizare a funcie
cadru urban
Mobil uman
cerina funcional
nevoie
funcie
organ
activitate urban
instituie urban
Nevoia- valoare limitativ n procesul evolutiv al transfomrii sistemului:
- limitare spaio-temporal a aciunii urbane( de la iniiere pn la stingerea unei activiti
momentul satisfacerii nevoii)
- limitare din punct de vedere al coninutului aciunii n raport cu ceea ce este necesar, util
momentul respectiv sau prezumat util n viitor
- definete o secven n procesul evolutiv al aciunii urbane

-nevoia(d p d v structuralist-funcionalist)- cea mai veridic reflectare a realitii n cmpul structu

urbane

-prin ntreaga sa complexitate, acuznd un sistem de relaii ntre elemente de natur material, social
spiritual, structura urban funcional rspunde n mod selectiv ansamblului de nevoi din teritoriul urba

V. STRUCTURA URBAN SPATIALA

Elementele de cadru urban pot fi clasificate n

Activiti (A) elemente determinate funcional
- construite(spaii i obiecte)
- amenajate(spaii)
- naturale(spaii, elemente)
(B) elemente determinate funcional- compoziional
- (efecte) plastice urbane
- (efecte) comportamentale
______ (C) elemente determinante compoziional-formal
- (proprieti) perceptiv-afective
- (situaii) spaio-temporale
- (mijloace) estetic-formative
(A) spaiul aferent unei activiti- prezen material n teritoriu- asdecvare corespunztoare
spaiului folosit
- spaiul adecvat- nu este neaprat unul construit. Ex. e. verde de protecie,culoar aerian
- elementele de cadru urban transpun n teritoriul urbsn sistemul de activiti urbane- ele se situeaz
planul spaial-perceptiv ( dispunere n spaiu+ supuse percepiei)
- fiecare dintre elementele de via urban determinate funcional i au un corespondent ntre elemente
de cadru urban determinate funcional sau funcional-ambiental (B)
(B) fr a fi o rezultant direct a funciei se constituie ca specific de configurare a spaiului n rapo
cu activitatea pe care o nglobeaz-reprezint
- condiiile-nevoile ambientale
Ex: dominanta, perspectiva- n spaiul urban- efecte plastice- zgomotul-efect comportamental

14

-exist elemente de via urban determinante funcional-ambiental ce in... firesc genereaz o categor
de elemente de cadru urban determinant compoziional- formal ca nu se recunosc direct ca atare,
numai prin intermediul celorlalte dou categorii de elemente de cadru urban
Ex:

parcurgerea spaiului n raport cu timpul

-ritmul- ca element determinant compoziional-formal- perceput diferit n raport cu viteza de

deplasare
-poate s dispar cnd- viteza e prea mare(se percepe o singur)
- viteza e prea mic(obiecte autonome nesesiznd succesiunea)

- ntre elementele de cadru urban se constituie relaii diferite:

- ntre elementele fiecreia dintre categoriile respective
Ex. ntre volumele construite , ntre volumele construite i spaiul liber, ntre o dominant i imaginea
perspectiv

- relaii de interdependen ntre elementele din categoriile (A) i (B)

Ex. o dominant trebuie s pun n valoare o funcie important n teritoriul respectiv i invers

- relaie de determinare ndeosebi a elementelor din grupa (A) de ctre elemente din grupa (C)
||n aceast configuraie a sistemului de elemente de cadru urban se pot identifica relaii de ||
funcionalitate/cooperare (cum sunt cele din grupa elementelor determinate funcional) precum i relaii de ||
specialitate avnd rolul caracteristic, ambele tipuri de relaii constituind mreun structura urban ||
spaial
-dei afirm un sistem de relaii ce privesc concretitudinea organismului urban (funcionalitate i
spaialitate) structura urban spaial nu este un produs exclusiv al unor procese materiale
- cadrul urban se realizeaz n timp- acumulare spaial- asociere de spaii urmate- guvernate d
reguli de natur concret( fizico-economic) optic
-ea nu servete numai interese obiective de prelucrare a spaiului(cerina func.) ci i interese subiective
(fie din poziia de realizator, fie din cea de utilizator a omului)

- relaiile ntre elementele de cadru urban n general mai evidente factorul subiectiv al oamenilor
intervine n mai mare msur
- sistemul elementelor de cadru urban- dependent de capacitatea fiziologic a organismului uman de a
sesiza mediul nconjurtor, nu numai funcional (nu numai ca rspuns la nevoia socoi-economicobiologic) ci i ca organizare estetic, etic, administrativ
-adaptarea spaiului nu este numai de natur funcionala ci i estetico- psihologica
- n planul spaio-perceptiv se exercit nevoia estetic urban, coretic, psihologic, adic nevoia de
ambient - vis-a-vis de nevoia de existen (nevoia organic bilogic uman, cea economic,
tehnologic, instructiv-educativ, etc.), ce se manifest preponderent n planul spaio-funcional i de
nevoia social prezent n ambele secvene ale organismului urban
- conform acestei diferenieri a mobilurilor umane-material/spiritual/social insuficiena categoriei de
spaiu urban n sensul unei adaptri integrale a spiului n raport cu activitatea pe care o nglobeaz i
nevoia de ambient
-ambiana spaial urban-mai convenabil i mai complex , mai of...
- nevoia de ambient impune calitatea complex a spaiului urban ca spaiu de via organizat multiplu i
deci ca factor n formarea i definirea unui anumit comportament urban
ex. constituirea de ansambluri de orae dormitor ca sisteme spaiale exclusive unifuncionale

- se poate vorbi de ambiana urban proprie unui spaiu urban luat ca instrument creat prin exercitatrea
uneia sau mai multor funcii deci poate fi considerat capacitatea ambianei urbane de a adnci sau
sublinia suplimentar trsturile caracteristice ale elementului (sist de elemente) de via urban pe care
exprim, adugnd acestora pe acelea proprii unui anumit mod de nelegere subiectiv a spaiului urba
||Structura spaial urban ne apre n parte (numai n parte) ca o exprimare fizic a structurii ||funcional
urbane, desemnnd prin cealalt parte a sa o expimare fizic a contextului social-uman ||n care ea se
constituie.
nu exist o potrivire suficient ntre funcie i ambian luat ca form; provenind pe ci diferite, ele n
se exprim complementar pentru c- nu sunt complementare sau
- nu au putut fi eximate ca atare (din motive incluse activitilor
de sistem)

Ex. situaii n care funcia s-a inclus unor spaii- neutre sau autodeterminate impuse artificial-(orae pe
scheme geometric- ortogonale pe relief variat)- sau preluate de la alte ntrebuinri/ funciuni- subiect de analiz n procesul d
modernizare urban

15

 considernd elementele de c. u. determinante compoziional, se poate observa c o anumit

compoziie realizat poate fi apreciat ca valabil imediat sau mult mai trziu, n raport cu relaia ce se
stabilete ntre sistemele de referin ale momentului i prezena fizic a compoziiei, adic imaginea
urban este o semnificaie a unei anumite compoziii fa de care se raporteazconcretitudinea
acesteia
|| Subsumndu-i o structur a semnificaiilor, structura spaial urban rspunde unui ansamblu de ||
nevoi transpus(indirect) prin intermediul structurii funcionale i (direct) unui ansamblu de percepii ||i
senzaii ....
Structura urban

- ntre cele dou planuri de analiz morfologic a organismului urban- cel spaial-funcional i cel spaial
perceptiv exist o stare de relaionare
- n interiorul fiecreia dintre categorii- grupri distincte de elemente care, prin specificul genezei comun
de o parte scop i cauz, de cealalt exprimare concret ) asigur n principiu relaia ntre cele dou categorii
- ansamblul elementelor morfologice se relev ca o totalitate sistemic

gsindu-i determinarea n relaia dintre activitate i spaiu, relaia ntre cele dou structuri- funciona
i spaial se definete de la pentru om la n raport cu omul n sensul trecerii raportului funcional
uman n raport fizic-uman
- -relaie de interdepenten nu prin paralelism ci prin integrare, refletnd compolexitatea organismului
urban, orice tentativ de descompunere a realitii urbane n alt scop dect cel analitic fiind nerealist
- structura organismului urban exprim capacitatea omului de nstpnire asupra spaiului- n consecin
a spaiului urban
- n stpnirea raportat la mediu( i chiar la om/ societate) poate fi pozitiv dar i negativ
determinarea social- politic a structurii urbane i deci a posibilitii de informare pe cale pozitiv a
procesului de urbanizare
||Structura urban este constituit din totalitatea relaiilor ce se stabilesc n teritoriul urban, ntre ||
elementele constitutive ale organismului urban: funcionale, psiho-sociale i fizic-spaiale, ||concretizate
diferite forme de manifestare i n raport cu mediul neatural, prin integrarea ||structurii funcionale cu
structura spaial.
-analiza organismului urban impune analiza structurii spre- diacronic/-sincronic- numai aa poate fi
surprins specificul constitutiv i evolutiv al organismului urban
-dezvoltarea sa este un proces continuu de structurare i restructurare
-iniial n cuprinsul unor nevoi materiale se constitue cu prezena spaial-comportamental pe
drumul de la abstract la concret
- sfera de relaii a prezenei spaial-comportamental poate fi reprezentat schematic
-

16

relaiile ntre elementele morfologice extrem de complexe - n cadrul analizei structurii urbane
trebuie luat n considerare organizarea pe mai multe paliere a sistemului organismului urban i
formarea sa pe cele dou planuri - spaial-funcional i spaial-perceptiv
analiza funcionalitii
analiza compoziiei
Reinnd determinrile/influenele ce se exercit dintr-o parte n celalt

Morfologie urban
Funcionare urban
* funcionalitate
* localizare
Determin
structura urban
dinamica urban
realizeaz manifestarea urban
definesc
organismul urban
se relev printr-o
succesiune de forme urbane
n cadrul
unui fenomen urban

VI FUNCTIONALITATE URBANA

Textura urban
- dinamica urban, prin relaiile ce se impun ntre elementele morfologico- urbane, asigur o continu
adaptare a sistemului la nevoile (condiiile) de existen
- organismul urban- n ansamblu- tinde continuu spre satisfacerea acestor nevoi, dovedind n
fiecare moment o anumit capacitate de a ndeplini anumite funcii
- funciile urbane eseniale- urmnd un model comportamental tradiional( reinere mai ndelunga
a caracteristicilor- nu a stabilitii
- funciile urbane noi- subliniind un model comportamental novator(care va putea deveni
tradiional) sau modificnd modelul tradiional prin integrare

||Orice organism/ansamblu urban se caracterizeaz n orice moment al existenei sale printr-o ||anumit
funcionalitate, nelegnd prin aceasta capacitatea structurii sale de a satsface n ||momentul respectiv
un complex de nevoi de existen
- funcionalitatea rezult din prezena n sistem a elementelor posibil purttoare a funciilor
corespunztoare complexului de nevoi, ca i a relaiilor ce ar face posibil exercitarea acestor funcii
este necesar o anumit structurare a elementelor de via urban (aflate n permanent n stare de
competiie)
-cerinele funcionale (nevoile)-fiecare- pretind constituirea elementelor de v. u.(via urban) generate d
acestea n subsisteme-texturi de elemente de v. u.
- sugereaz configuraia de estur pe care o ia virtual n teritoriul urban
- totalitatea texturilor de elemente de v. u. existente n organizarea organismului urban la un moment dat reflect starea
structurii funcionale n acel moment

17

||Structura funcional se poate cunoate/determina prin analiza morfologic n seciuni ||caracteristice

trecute sau prezente a texturilor de elemente de v. u. ceea ce nseamn ||descompunerea lor mental
- o structur urban- reprezentat printr-un tot de texturi- fiecare textur are o structur proprie
- diversitatea texturilor este mai mare dect cea a elementelor morfologice ce iau parte la alctuirea sa
- nevoia- poate pretinde mai mult dect o funcie exercitat printr-un element
- poate pretinde relaionarea ntr-un anumit mod a unui grup de elemente
posibilitatea de alctuire a unor texturi diferite cu aceleai elemente

-influenele nevoilor de ambient

- nevoia de adaptare la mediu important nelegerea mediului n care s-a constituit sau urmeaz sa s
constituie structura urban n care...

-reflectnd o textur situat n anumite condiii de mediu- funcionalitatea- pozitiv(acceptat) sau

negativ(neacceptat) n raport cu mediul ( funcie de economicitatea i valoarea prezenei spaiale n concretizarea
texturii)

- ordinea urban- efortul de ordonare de la nivelul structurilor prin mare ale texturilor de elemente
urbane
Aciunile urbane de (re) structurare-eforturi de (re) ordonare n texturi a elementelor de v. u.
profunzimea necesar a aciunilor de (re) structurare n abordarea...
- funcie de gradul de complezitate, texturile de elemente de v.u.
-texturi simple-se realizeaz ntr-un singur plan ntindere uni/bi..
-texturi complexe-se realizeaz pe mai multe paliere
-n realitate texturile simple-mai rare dect n teoria urban unde sunt folosite analitic, prin descompunerea mental a
texturilor complexe
- la texturile complexe( trebuie apreciat gradul de complexitate n raport cu numrul palierelor)- i afirm caracterul
funcie de factorul cantitii i calitii
Ex: textura de element de v.u. instructiv -formativ
Comercial

Stare de funcionalitate

complexitatea unei texturi de elemente de v.u. funcie a relaiilor ntre elemente( analiza), considera
constructiv i calitativ
- -prin descompunerea morfologic a texturii urbane se poate constatat starea de potenial
funcionalitate a structurii urbane n raport cu o anumit nevoie i cu un anumit moment dat
- starea de potenial funcionalitate
-stare de efectiv funcionalitate
-funcionalitate constructiv
-funcionalitate distructiv
Dup cum poart amprenta unei ultime enfuncii sau disfuncii ce a acionat n sistem
-starea de potenial funcionalitate este influenat de starea de efectiv funcionalitate
-o nou nevoie impunnd o nou funcie creeaz premisele ca elementele s-i restabileasc
echilibrul- refcndu-se o structur urban fr a fi comlet nou- este capabil s raspund noilor cereri
funcionale
-

Ex. tg. Mure esplanada central-stare efectiv funcional constructiv

- cu o anumit stare de potenial funcionalitate
-noile nevoi (culturale, comerciale, sociale)-eufuncii
Piteti- centrul-stare efectiv de funcionalitate distructiv
-noile nevoi-disfuncii restructurare

-cu ct gradul de ordonare(adecvare) urban este mai ridicat cu att starea de potenial funcionalitate
fa de starea de efectiv funcionalitate ca potenial funcional este mai sczut
- cu ct textura de elemente de v.u. este mai complex, potenialul funcional este mai mare
Trgu mure i Piteti stri de efectiv funcionalitate iniial foarte diferit
stri diferite de potenial funcionalitate
-n urma aciunii urbane ale strii de efectiv funcionalitate exprimate prin structuri complet diferite,
caracteristice( dei spaial ntr-un fel se aseamn).

- n sfera de formare i apreciere a strii de potenial funcionalitate exercitarea unor nevoi specifice
fenomenelor social culturale exprem de important:nevoia de perenitate a valorilor arhitectural
urbanistic care, dei de natur psiho-social, se impune la nivelul vieii urbane chiar cu implicaii n
funcionalitate
18

- meninerea unui element spaial- (cldire)- funcional n acest sens apoi eventual prin activitatea nglobat(dac
cea originar e p...)

- aceasta una din problemele- ...ale activitii de modernizare urban

-analiza unor stari de efectiva functionalitate priviin un anumitsistem pe elemente
urbane(definite teritorial), a structurii nefunctionale si a celei spatiale(impune incadrarea intrun sistem superior a carei existenta/structura ii defineste premisele dezvoltarii sale)
-prin analiza sistemului conditiilor-cadrul posibil al unor nevoi la nivelul sistemului continut,
deci potentiala functionarii in raport cu una din aceste nevoi (cu rol dominant) sau ca stare
generala de potentiala functionalitate
-stare de efectiva functionalitate-alta stare de efectiva functionalitate, starea de potentiala
functionalitate a unei texturi este determinata de:-caractarul starii ei de efectiva
functionalitate
-situarea ei in context
-natura si intensitatea nevoii
-definirea starii de potentiala functionalitate implica o tripla
analiza:morfologica,sistemica,dinectica
ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE:
Structurii urbane ii este tipica o anumita tipologie,anumita forma tipologica?
-in ultimul timp orasele-gandite si realizate conform unei configuratii de copac, variind doar
numarul de paliere si al relatiilor pe element
Ex: Chandigarh: -centru principal pe palierul superior
-2 subcentre pe palierul al 2-lea
-40 centre locale pe palierul inferior
Brasilia(500 000 loc): -structura asemanatoare evidenta mai ales la nivelul tramei
stradale
-axa principala pe palierul superior
-2 axe in prelungire
-4 axe pe palierul inferior
-transversale-determina quadrosuri
-toata experienta anilor 60 70-organizare dendromorfica (apare din perioada oraselor ideale
ale socialistilor utopici odata cu ideea de zonare);orasele-satelit din jurul Londrei (5
generatie) Harlow
-mijloc de ordonare a castrului urban in conformitate cu principiile Cartei de la Atena
Charta de la Atena-principiile ei criticate
Ersorea.....? transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii in dogma
de ...... a acestora transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului unitar...
-orasele existente ..... pentru valorile lor dar nu au asemenea configuratie a structurii lor
functionale si nu motiveaza aparitia unei asemenea structuri functionale ca rezultat al
cautarii unei discipline in organizarea urbana

19

-structurile dendromorfe-rezultat al gandirii de acest fel

-structurile urbane traditionale(model viabil se pare si in viitor), configuratie in copac,
cuelemente ale configuratiei in retea
-implica relatii intre elementele sistemului de elemente de tip Constelatie
-imaginea de retea in constelatie exprima cadrul asezarii planimetriei a elementelor in cadrul
orasului, o asociere mai complexa in sensul unei suprapuneri de interfete in planul spatiofunctional cat si a unei suprapuneri fizice spatiale
-problema realizarii practice a unei asemenea configuratii, cum poate fi realizata ordonarea
elementelor, cum poate fi aprofundata si inteleasa o asemenea structura:
-riscul amestecului intamplator al functiunilor
-o structura avand configuratia in constelatie nu apare perfect ordonata:
-apare ca o amestecare de activitati, de elemente de v.n.
-oportunitatea dispersiei uniforma a elementelor de v.n.:
-intr-un teritoriu (si populatia ce traieste aici) principiul dispersarii e rezonabil
-trebuie avuta in vedere dispersarea uniforma pe fiecare palier retelei de relatii:
-conduce la dispersarea relativa in raport cu elementele lor deoarece la nivelul texturii
si al structurii luate in ansamblu nu putem avea de-a face cu o dispersare uniforma ->
-dispersarea uniforma la nivelul primului palier in special, al fiecaruia in general
-fiecare textura -la nivelul elementelor de v.n.-se evidentiaza printr-o anumita ocupare
a teritoriului->densitatea elementelor
-la un anumit palier un anumit grad de ocupare virtuala a teritoriului prin intermediul
densitatii lor(a elementelor de v.n.)
-obs.-densitatea elementelor creste pe palierele de grad inferior
-per ansambul sistemului transpus din reteaua de relatii la textura prin proiectarea pe
plan orizontal-densitatea elementelor de v.n. variaza dintr-o parte in alta a ariei de
intinderea sistemului
->aglomerari si rarefieri de elemente de v.n.:
-evidentiata prin marcarea zonei de retea ocupate-sup. Reale-la nivelul
echipamentului(aproximativ)
-configuratia concentrarii si rarefierii-concentrica (configuratie ideala)
-in general-aglomeratia si difuzia-dispersate in teritoriu
-interpretarea-ca o radiografie-de sesizat fenomenul ce genereaza aglomerari si
rarefieri excesive
-compararea mai multor radiografii diagnosticate alcatuirea corespunzatoare dar nu a
texturii, dar nu evidentiind eventuale deficiente
-aglomerarile-adevarate centre de greutate,de interes
-interesul populatiei intr-o zona-direct proportional cu densitatea populatiei in zona
respectiva (diurna,nocturna,de locuit)->repartizarea densitatii elementelor de viata urbana
trebuie sa respecte densitatea populatiei implicate in teritoriul respectiv
-desi densitatea elementelor de viata urbana caracterizeaza textura,aceasta nu face posibila
o comparatie intre doua texturi urbane diferite
-eventual aprecieri vagi-ex. textura de elemente de v.n. educationala e mai putin
densa decat cea comerciala
--comparatia intre 2 texturi nu se poate face pe baza densitatii elementelor de v.n.-> nu
inseamna ca o textura cu densitatea mai mica e mai putin importanta decat una cu
densitatea mai mare

20

VII ZONIFICARE
-ca si ordonarea elementelor de viata urbana, zonificarea a exprimat,nici inainte de aparitia
unor preocupari constiente,nevoia de ordine(in viata urbana)functionala
-a aparut spontan, ca divizare a teritoriului urban dupa destinatia sa
-a devenit treptat o preocupare majora in planificare si gestiunea urbana
motivele zonificarii:
-interesele economico-sociale-ca necesitate de cooperare profesionala
Ex: bresle, Murano, sec XIX, City-ul Londonez
->avantajele unor contacte mai stranse intre aceeasi profesie sau profesii
complementare; intre membrii aceleiasi categorii sociale
-securitatea populatiei si activitatiilor
-interesul de-a impune/-religia,politic
-segregarea sociala
-se constata ca o diviziune intre zone complet distincte unele de altele nu poate fi in acord cu
interesele generale ale intregii colectivitati urbane
-zonarea in acest sens reflecta dezvoltarea haotica a orasului prin adaugarea de noi
si noi zone si nu ordonarea lui
-in cadrul planificarii urbane, inca de la inceputuri, zonarea preocupare de baza, subiect al
acesteia
-Charta de la Atena-impune o zonificare foarte severa: locuit,munca, odihna
-zonificarea-operatia prin care se atribuie fiecarei functiuni sie fiecarui individ
locul sauare la baza discriminarea necesara intre diverse activitati umane reclamand
fiecare spatiul sau propriu
-devine un fel de superreglemtarea care permitea urbanismului static sa aplice
toate solutiie pe jumatate, realizand o carpaceala a trecutului si prezentului,
toate solutiile facile si conformiste, sub fatada gandirii moderne
Condilles.Acest urbanism academic devine generatorul unei arhitecturi care
disociaza viata de interesul sau insusi
-caracter academic-deschide drumul spre uniformizare si tehnicizare
-nu este plasat in spatii disfunctionale, desi justificate tocmai ca favorabil
-schema structurala tripartita: obliga orasul a se inscrie intr-un rost organicist
(diferitele parti ale corpului au functii specifice)
zonare->formele cele mai schematizate de urbanism planificat
-orasul inceteaza a mai fi un loc de intalnire pentru a deveni un loc al
segregarii
Bernanrd Oudin
-alaturi de problemele cresterii urbane, a utilizarii teritoriului, in teritoriu si practiva urbanistica
zonificare este una din preocuparile cele mai importante, intrand in realitatea urbana curenta
-avand in vedere criticile suscitate-zonificarea trebuie eliminata din practica
urbanistica?
-structura urbana-rezultat al unui proces de organizare inconstient si apoi constientzonificarea ca principiu ramane in continuare un mijloc de ordonare a elementelor
organismului urban
-necesar a determina un nou inteles, mai complex acestui principiu de organizare
(zonificare)-se inscrie in procesul firesc de evolutie al mijloacelor de organizare urbana
-unii critici (Jorn ?! Jacobs) neaga total ideea zonificarii
\> rel. Strazii-amestecul functional de aici
-Alexander-critica aplicaear rigida a zonificarii aratand ca diviziuna unui obiect
organizat-in parti separate si dizolvarea elementelor interioare constituie in prim
indiciu al unei distingeri apropiate(intr-o societate dizolvarea semnifica anarhia)
-nu poate fi cazul de a nega zonificare, negand disocierea totalitara a alementelor
organismului, ea conducant, in ultima instanta, la organi.........

21

Principiul zonificarii in dezvoltarea sa constienta a evoluat de la logica functionalista

simplista a modelului lui Rourier, la cea organist-functionalistica a Cartei de la Atena si pana
la azi la o posibila logica functionalista, complex-sintetica a unui model urban eterogen.
Acesta rezulta din: - nevoia de a configura, de a conferi fiecarui cartier, fiecarei
portiuni de oras o anumita vocatie (ce nu exclude pe cea de locuit)
- neacceptarea in spatiul urban a unor spatii pasive deci
sustinerea spatiului activ (cu o anume destinatie, sau chiar mai
multe destinatii), deci cu utilizare si forma (succesiune de obs.
trecerea de la functia spatiului la caracterul sau volumetric,
formal -> aspectul complex al ramificarii urbane)
- care este rolul spatiului plantat? trebuie sa fie activ, organizat
functional si visual.
- Spatiu activ- spatiu iterstitial
Spatial urban eterogen sintetic rezulta din analiza profunda, dar globalizata a nevoii,
eterogenitate ce priveste atat functionalitatea si spatialitatea cat si celelalte attribute de ordin
demografic, psiho-sociologic esteticul fiind implicat bineinteles in toate acestea.
1953 C.I.A.M Dubrovnik
-noi criterii pentru planificarea urbana
-importul in planificare a interrelatiilor functionale diferite modul in care
functiile se influenteaza
-mobilitatea vietii orasul fiind mobil, zonificarea trebuie utilitazata ca un
factor de canalizare si nu de fixare, zonificarea trebuia sa fie activa si creatoare (G.B~1940)
-necesitatea analizarii elementelor de viata urbana in contextul de complexitate si mobilitate
a relatiilor intre diferitele functiuni implica tendinta de a amplasa alaturat activitati pentru
care vecinatatea este un profit si de a izola activitati pentru care vecinatatea este incomoda.
-inconvenientul/avantajul unei activitati vecine
-inconvenientul/avantajul de vecinatati a mai multor activitati/elemente de viata
urbana 2 sensuri:
- de asociere nu a functiunilor urbane in sine, ci a elementelor de
viata urbana si acestea nu pe categorii de functionalitate
distincte nu e normal sa separam teritorial categoric si aprioric
industria de locuire, comertul de locuire, recreatia de industrie
etc.
- de disociere relativa - exceptanad activitati f poluante ce intra in
structura urbana numai in masura in care sunt elemente
elimitate, in general incomodarea apare in relatii bilaterale si este
in .......... de trasaturile locale alea teritoriului
zonificarea trebuie sa ne intereseze in primul rand in sensul de cooperare a activitalor
urbane si nu al disocierii lor, asociere ce poate conduce chiar la integrarea functiunilor.
zonificarea urbana, conduce implicit la un proces de cooperarea aactivitatilor comune in
cadrul teritoriului urban, deci la o cooperare a texturilor de elemente de ciata urbana in
cadrul tesutului urban
-la nivelul analizei se exprima prin suprapunerea virtual a texturilor
-cand o textura completeaza o alta textura in spatiu genereaza, suprapunandu-se,
ansambluri mixte, ca un caracter complex -> caracterul complementar in cadrul texturilor
urbane
-conlucrare in spatiu, dar si in timp
-darsuprapunerea nu este intamplatoare, zonificarea urbana ??? zonificarea urbana,
organizarea, suprapunerea ordonata, in concordanta a acestor texturi, pe baza de studii
complexe ce ajung pana la nivelul echipamentului, modelul functional fiind o exprimare
simulata a acestei suprapuneri

22

-Lefebre: urbanismul se defineste de asemenea ca juxtapunere si suprapunere de

retele, grupare si insinuare a acestor retele, constituite unele in raport cu teritoriul, altele in
raport cu industria, aletele, in fine, cu alte centre ale tesutului urban
-importanta intelegerea relaiilor intre diferitele texturi de e.d.v.n
in cadrul aceleiasi categorii ex: administrativ- comercial
intre categorii diferite (ex. Comercial-comunicational-rezidential)
-locuirea
categoria de locuire definteste conditionarea unui spatiu prin ocuparea si amenajarea lui de
catre o colectivitate, in raport cu modul sau de viata, cu rezolvarea sa social-economica si
cu conditiile naturale de mediu in contextul unui continuu proces de interventie
locuirea nu desemneaza in teritoriul urban o anumita zona, ea acuzand un complex mult
mai larg de activitati urbane decat rezidenta in teritoriu, in acest teritoriu se poate distinge o
posibila zonare, ce este datoare locuirii doar in masura in care este marcata de anumite
combinatii ale activitatilor implicate in locuire
Zonifcarea urbana rezulta ca produs structural al suprapunerii si intrepatruderii diferitelor de
e.d.v.n, ceea ce nu infirma notiunea de ordine, ci dimpotriva, o precizeaza sensul.
o astfel de intelegere a zonificarii urbane implica in practica o serie de lucruri:
- o functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane
-o sporire a interesului locuitorilor pentru spatiul urban, sanselor acestuia de ase constitui
ca spatiu activ pe deplin
-premise pentru realizara varietatii spatiale
-deschidere spre mobilitate si dezvoltare
-o utilizare mai buna a teritoriului, in sensul cooperarii intre diferitele activitati urbane privind
spatiul necesar ca si in cel al constituirii organismelor multifunctionale
-o mai clara intelegere si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban in sensul cel
mai larg
exista cartiere mixte cu un dozaj diferit privind diferitele functii
observatie utila ca ca ounct de plecare in definirea notiunii de caracter al zonei
caracterul unei zone se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le
cuprinde si cantitativ prin texztura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului,
valoare raportata la indicatori medii pe oras
-una din texturi are caracter dominant, uneori subordonat, fie ca importanta, fie ca ocupare in
teritoriu
- utilizarea eficienta sau nu a teritoriilor unei zone caracteristica pentru aceasta alaturi de
functionalitatea si spatialitatea sa.
Eficienta de de utilizarea teritoriului criteriu de judecata ala partiului
-(densitate) POT, CUT ex: nevoie de ambianta, de colectivitate(L.C.
inteligenta nu se dezvolta decat in grupuri umane, acesta este punctul concentratiei)
- realizarea struct urbane integrate prezenta locuirii in centrul
orasului
- coroborarea functionala fiecare functiune este urmarita in
partea numai in masura in care poate contribui la asigurarea
unei animatii urbane
Structura urbana este un produs variabil in timp in spatiu , initiat prin coroborarea naturala
sau constienta a texturilor de elemente in cadrul structurii urbane.
Caracterirul unei zone este legat. de functia prioritara in zona respectiva cu specificatia ca
aceasta functie prioritara intr-o corecta intelegere a zonificarii, nu le inlatura pe celelalte, ci
se sprijina si conlucreaza evident cu ele asigurand eterogenitatea vietii si cadrului urban prin
omogenitatea unifcatoare a structurii.
-extinzand la nivelul orasului putem identifica si aici o functie urbana
23

prioritara -> caracteristica proprie orasului (caracter)

apartenenta la o anumita perioada istorica ex.
-zonificarea in perioade istorice diferite - uneori foarte stricte
-relatia intre aceasta si caracterul orasului
-functia predominanta evolueaza si ea este un element transformabil, ba este chiar
elementul generator al transformarii de ansamblu a organismului urban. (singura
constituenta ce poate fi recunoscuta este cea a transformarii continue)
-azi nu mai poate fi vorba de identificarea orasului prin functia sa prioritara
cantitatea depasind capacitatea de segregare functionala - dar ea isi pastreaza
capacitatea de a se constitui in suport al caracterului orasului , alaturi de celalalte
functiuni urbane
-excluzand din competitia elem de viata urbana, functia prioritara intr-o
anumita zona este principalul factor de omogenizare
-activitatile complementare sau de aceeasi natura si grupurile sociale tind a se
regrupa in aglomerari.Ele formeaza complexe sau zone omogene care se definesc prin
identitatea de reactie si mutatie a diferitelor lor elemente
-Evolutia oraselor demonstreaza ca un anumit teritoriu , definindu-se ca zona prin
caracterul unitar ,acest caracter unitar se defineste nu numai prin
cooperarea elementelor sale (functionale si spatiale) cat si prin identitate - de
reactie a acestora fata de orice modificare ce intervine in teritoriul respectiv
O parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa
se poate constata un anumit caracter unitar activ in raport cu ambianta (a nu se
intelege raportat la acelasi tip de activitate)
-legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt zona
ci si de functionalitatea acesteia(ex comert - nivel general de servire)
-aspectul social al zonarii (profesie,varsta, preferinte, situatie,etc)
(ex rel. intre natura echipamentelor si categoria de utilizatori)
---- ---------c functional ------------------------------
c natural ------------------------------------------------> c spatial
------------c psiho-social ----------------------------
-Caracterul organismului urban (ansamblu,zona,oras) este o afirmare materiala
si spirituala de existenta a structurii sociale si a mediului in care el este situat.
-Caracterul - solicita raportul intre ansamblu si detaliu atat la nivelul
functionalitatii cat si al spatialitatii , trecandu-le in domeniul formei urbane.
Carta de la Atena nu da acest sens raportului intre ansamblu si detaliu , nu acesta a
fost sensul in care s-a constituit caracterul organismului urban
pentru ca zonificarea impusa de functionalism a impus o medie a xxx
cu putere general uniforma prin pastrarea atat a detaliului cat si a ansamblului deci al
activitatii si deci al spatiului --> contrasens major in abordarea
fenomenului urban. S-a redus campul de exprimare la functii utilitare , materiale primare,
neglijand pe cele intelectuale , psihologice , spirituale , simbolice.
Zonificarea functionala (in sensul ei clasic) nu mai poate raspunde
cerintelor actuale. ---> Zonificarea urbana complexa
Zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata (ori ca instrument de lucru ori ca
rezultanta) intr-o structura multifunctionala a organismului urban
Zonificarea
- valoare operationala - utila la nivelul analizelor de existenta
24

zona, impartirea in zone reprezentand in raport cu un anumit

criteriu al cercetarii
- valoare structurala - necesara in existenta organismului urban
in vederea mentinerii unitatii sale in procesul de transformare
-cu caracter de coerenta specifica a unei multifunctionalitati
urbane
Zonificarea - un mijloc de a mentine sau reface ordinea pe care organismul urban a pierduto, pierzandu-si zidurile de protectie.
VIII. FENOMEN SI FORMA URBANA
Continuitatea si discontinuitatea urbana
DEFINITIA FENOMENULUI
Structura urbana-manifestari combinative-se manisfesta prin forma urbana(concretizare in
timp si spatiu si fen, urban)
DEFINIREA FENOMENULUI URBAN PRIN:
-Caracterul de centralitate
-Caracacterul de conflictualitate
-Caracterul de simultaneitate
SITUATIE URBANA-EXPRIMAREA CONCEPTUALA ,IN ESENTA A FENOMENULUI
EXISTENTA URBANA-modalitate de relevare a realitatii urbane

Existenta urbana-manisfestare a formei urbane

Forme urbane-mai mult decat volumetrica
Structura urbana-vol de intermediere intre esenta si substanta fenomenului urbanutilizabila in dirijarea proceselor urbane,pentru o buna intelegere a sa.

FENOMENUL URBAN se defineste numai prin intermediul formei urbane ducand la

cunoasterea si dirijarea fenomenului urban prin analiza formei urbane.
DINAMICA FORMEI URBANE
-capacitate de a se exprima foarte diferit (concret ,abstract)
- caracter activ
-selectie cu caracter istoric
- o posibilitate de a indica o anumita strategie urbana
-forma urbana nu poate pleca exclusiv de la o anumita dorinta (realitate urbana,
mijloacele economice, tehnologoce, elem de natura economica, politica, sociala),jocul
intereselor.
- determinarea sub forma de decizie sau actiune cu finalitate materiala sau abstracta.
FENOMENUL URBAN-desfasurare continua ,infinita in multitudinea
tipologica,spatiala sau temporala a succesiunilor sale fenomenologice.
Forma urbana care il reflecta are cel putin momente de stagnare daca nu chiar
discontinuitati, datorita stabilitatii si chiar fix manifestarilor ei.
DIFERENTIERE SPATIALA URBANA:
Forma urbana ca finalitate a fenomenului urban intr-un process de continua desavarsire.
Spatii omogene-spatii eterogene
Spatii omogene lipsite de elemente de particularizare
Spatiul urban omogen-nu exista
Spatial urban eterogen-spatiu nediferentiat
25

DIFERENTIERE IN FUNCTIUNE
- POZITIE
- CONCEPTIE
MODELAREA SPATIILOR DE CATRE GRUPURILE SOCIALE
ELAN VITAL
DIFERENTIEREA IN URMA EVOLUTIEI ISTORICE
-prioritatile spatiului urban(ce face ca acesta sa fie social(se intersecteaza(mat si
sprirituale))
-orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in
momentul in care si gasesc un loc propriu.
CATEGORII TOPICE SPATIALE
-spatii izotopice
- spatii heterotopice
IZOTOPICE-HETEROTOPICE
-spatii utopice -spatiu simbolic
- spatiu ce nu poate fi real perceput(eventual)
SPATII IZOTOPICE-releva acelasi loc,conceputa in acelasi fel,legata prin acelasi trasaturi
caracteristice- spatii ce pot fi identice
-un spatiu poate fi isotopic fata de un alt spatiu
SPATII HETEROTOPICE-ce releva locuri diferite cu caracteristici fuctionale,spatiale ,de
cuprindere diferite/
SPATII UTOPICE-si in cadrul aceluias spatiu se poate face
Asocierea in cadrul organismului urban a spatiilor izotopice,heterotopice si utopice ,reflecta o
complexitate multifunctionala
SPATII AMORFE-(INDIFERENTE)
Sptiu privit simplist biro-tehnocratic
-simplist functionalist
SPATII NEUTRE(echivalentul spatiului industrial din structura urbana)
SELECTIE TOPICA IN SPATIUL URBAN
-proces ce se desfasoara mai repede sau mai incet in cadrul dezvoltarii organismului urban
(p-ta San Marco -Venetia)
-in cursul dezvoltarii orasului particularitatile sale se retin prin FILTRUL SPATIULUI
OMOGENrezultand un spatiu
-existand process evolutiv privind unitatea spatiului urban
-un spatiu urban unitary este un spatiu urban particular iar celelalte attribute care pot sa
apara nu pot decat sa intareasca ,conduca intr-o anumita directie ..sa particulara.
VALOARE PARTICULARA,CARACTER SI SPECIFICITATE.
Valoarea particulara a unui spatiu trasatura sau ansamblu de trasaturi ce-l deosebesc in
cadrul formei urbaneinscrise intr-o anumita tipologie spatiala ca generalitate de grup sau ca
singularitate.
-reprezinta individualitatea sa incorporand generalul.
Valoarea particulara-rezultat al interferentei in cadrul generalitatii funcionale si formale
majore a unor participar de natura unei generalitati restranse conferind caracter si a unor
participari de natura singularului ,sursa specificitate.
CARACTERUL-trasaturi ,elemente functionale,spatial volumetrice,comportamentale care
,determind o anumita epurare tipologica ,restrang sfera de analiza,apreciere,incadrarea
spatiului respective(sau a zonei)
26

SPECIFICITATEA nu este numai rezultatul unor existente singulare-poate rezulta

-printr-un element unic(S.M.-Venetia)
-ca sinteza a elemeneteleor componente
Elementele de specificitate-elemente ce subordoneaza functional unicitatea
ansamblului,o specificitate realizandu-se in cadrul unitatii prin contrast sau prin similitudine.
-prin procesul de selectie topica ,trasaturile de generalitate se
slefuiesc,devenind treptat trasaturi de caracter clare,retinut in timp se constitue apoi ca
elemente de specificitate.
-specificitatea se refera la o totalitate de manifestari imbracadn o multitudine de
exprimari statice si dinamice.
SPECIFICITATEA-pe drumul de la functie la symbol impunand atat spontaneitatea cat si
premeditarea logica ,atat creativitatea artistica cat si pe cea tehnica .prin filtrul selectiei
topice.
-particularizare prin segregare?
-umanizare prin diferentiere
Orasul, act de sinteza a formei urbane.

27