Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Chimie Aplicat i tiina Materialelor

Tem de cas
Buncr de depozitare

Student: Mihai Andreea Mihaela


Specializarea: Controlul i Expertiza Produselor Alimentare
Anul III-1131

- 2016 -

A. Probleme teoretice:
Proprietatea de curgere a materialelor n stare granular. Presiunea exercitat
asupra pereilor recipienilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.
B. Aplicaie:
ntr-un buncr de depozitare de lemn de form paralelipipedica cu sectiunea
patrat cu dimensiunile L= 800 mm i nlime H = 2500 mm se pot depozita
zahar, mustar si faina_soia_12%.
S se evalueze
I.
II.

Dimensiunile poriunii inferioare a buncrului pn la dimensiunea


orificiului de evacuare din tabelul de date.
Cantitile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

III.

Presiunile exercitate pe pereii verticali i nclinai de la baza buncrului n


cazul depozitrii fiecrui produs. Comentarii. Concluzii.

IV.

Creterea de presiune lateral la baza buncrului datorit creterii


coninutului de umiditate de echilibru de la ueum = 9.5 % la ueum = 13 % n
cazul depozitrii seminelor de gru. Comentarii. Concluzii.

V.

Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal i


orificiul practicat n peretele nclinat de la baza buncrului (pentru
dimensiunea orificiului specificat n tabelul de date), calculate cu cele trei
relaii propuse. S se compare cu datele obinute la msurtori. Comentarii.
Concluzii.

VI.

Comentarii i concluzii finale.

A. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara
Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare granulara, care
turnate intr-un punct fix se depun sub o forma de straturi conice.
Ipoteza: Avem o platforma orizontala, si undeva, intr-un anumit punct, se
lasa sa curga un material granular.
unde

reprezinta unghiul de taluz natural

Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si poate fi


apreciata prin unghiul de taluz natural. Acest unghi este caracteristic fiecarui
material.
Frecarea interna a materialelor depinde de:
- Forma particulelor ce compun materialul;
- Dimensiunile particulelor;
- Continutul de umiditate al particulelor;
- Conditiile mediului ambiant.

+
1+ cos 2
2
2
2
2
= 1 cos + 3 cos 1 cos =
= 1 3 + 1 3 cos
2
2
2


1cos 2
1 3 2
2
= 1 3 sin
3 sin =
=
sin
2
2
2

+

1 3 + 2= 1 3
2
2

Cercul lui Mohr:

1 3
1 3
1
2
sin i=
=
1 + 3

1+ 3
2
1

Notam
sin i

3
=K
1

1K
1+ K

sin i (1+ K )=1K = K=

1sin i
1+sin i

K=acest coeficient de mobilitate a materialului granular


i =unghiul fetei fetei fata de orizontala
Daca are o marime ce determina alunecarea, adica curgerea, deplasare
corespunzatoare unghiului la limita, atunci i reprezinta o marime determinata de
frecarea dintre particule .
In orice punct he-am afla, frecarea dintre particule e identica, adica i este
constanta. K=constant
3
=K=
1

s3 determina direct presiunea laterala PL;


s1 determina direct presiunea pe verticala q.

Deci,

PL
=K = PL =K q
q

Unde, K exprima ponderea din presiunea exercitata pe verticala care se transmite


lateral si se exercita pe peretii vertical.
Daca pe vertivala se exercita un q
3
sin2 )
1

( )

= 1 cos2 + 3 sin2 = 1 (cis2 +


1 (cos 2 + K sin 2 )

P =q ( cos2 + K sin2 )

relatie ce ne ofera legatura dintre

presiunea pe verticala si cea de pe un perete inclinat cu unghiul a.


Daca a = 90 => PL=K q
Pentru lichide (particule foarte mici), presiunea nu mai depinde de directie.
A = aria

L = perimetru
x = adancimea de suprafata libera
dx = grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si
particule
rv = masa volumica a mat. granular
Rh = raza hidraulica = A/L

Presupunand ca izolam volumul elementar dx


si proiectand, vom avea:
F=PL L(dx)r=rK Lq(dx)
Arvq (dx)
Adq+LqrK(dx)=Arvq(dx)
dq K
+
q=v q
dx A
L

( )

dq K
dq
+
q=( v q ) = +aq=b
relatie ce ne ofera variatia presiunii pe orizontala.
dx Rh
dx

( )

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt coeficienti constanti.


soluia ecuaiei este:
q = c e-ax + a / b
Condiia de integrare din condiia la limit:
x=0q=0 c=-a/b
q = b / a ( 1 - e-ax )
Relatia lui Janssen este

PL =

K
x
v qRh
1e Rh

q = [( Rh v g ) / ( k ) ] ( 1 e ( k x ) / R ) variaia presiunii pe vertical


pL = k q = [ ( v g ) / ] ( 1 e ( k x ) / R ) presiunea exercitat pe perei
- pentru calcul se face x = H
6

Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul D


Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:
- buncar cu sectiune circulara

D2
4
D
Rh=
=
D
4

- buncar cu sectiune patrata

a
- buncar cu sectiune dreptunghiulara

pL (q)
pLmax

H1

Pentru x < H1 pL se calculeaz cu Janssen: x > H1 se poate exprima pL cu


max

pL

= q g Rh /

Dac avem un perete nclinat cu unghiul : p = q ( cos2 + k sin2 ) - condiia


ca materialul sa se afle n repaus.

q
p
Dac este un orificiu ce descarc materialul
p = q ( cos2 + k sin2 )
= 1,1 1,2
Clasificarea buncrelor dup raportul H / D :

H / D < 5 buncre de nlime mic

H / D > 5 buncre de nlime mare

a) buncrele de nlime mic se folosesc pentru calcularea presiunii laterale


exist recomandarea ca aceasta s se calculeze cu relaiile lui Rankine:
pL = v g H tg2 ( 450 - 0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - 0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k v g H
b) buncrele de nlime mare: exist recomandarea este ca p s se calculeze
cu relaiile lui Janssen, dac H > 10 m.

In cazul n care calculele se fac cu relaiile lui Janssen din relaie se constat c
presiunea este semnificativ prin k, coeficientul de frecare cu peretele vasului,
masa volumic i de geometria vasului de depozitare.
Caracteristicile menionate sunt puternic influenate de procentul de umiditate:
uum (%)
7,3
19,3

v (kg/m3)
790
700

0,45
0,59

0
23,5
29,2

D(m)

H(m)

1,5
1,5

10
10

pL(p)
6458,25
4364,62

Relaiile lui Janssen i Rankine


pL , q ( N / m2 ), v ( kg / m3 ),
Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )
pe baza datelor din tabel uum (%) crete pL scade
uum (%) crete pL crete
n realitate prin creterea uum (%) se produce fenomenul de umflare, adic
creterea volumului, particule care se afl ntr-un spaiu nchis.
gru

pL poate fi exprimata printr-o funcie de procente

pL = a ( uus )2 + b ( uus )
pL = 48 ( uus )2 + 1148 ( uus ) ( Pa )
uus uus

piL pfL

pL = pfL - piL

uus = uus - uus

relaiile ntre presiuni sunt pfL = piL e 0,183 ( uus)


pL = a ( uus )2 + b ( uus )
pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 ( uus) - 1 )
Debitul de curgere prin orificii
Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate de timp, de
geometria buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si dimensiuni) si de
9

proprietatile fizice ale materialelor granulare (forma si dimensiunile geometrice ale


particulelor, unghiul de frecare uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea timpului de
golire, de incarcare a mijloacelor de transport, a timpului de alimentare in cazul
sistemelor automate de dozare si impachetare pt. efectuarea reglajelor in
functionarea unei instalatii de dozare, pt. conducerea automata a unei instalatii de
dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea modelului
matematic care descrie marimea debitului in functie de parametrii enumerati
anterior.
Dezvoltarea metodelor matematice pt. descrierea procesului de curgere a
materialelor granularea inceput mai devreme de anul 1900. Multi cercetatori au
relatat ca exista legatura intre debitul de ungere si inaltimea buncarului H, desi
Newton in anul 1945 a afirmat ca curgerea e proportionala cu H 0,04. Multe rezultate
tipice indica faptul ca debitul nu depinde de H, din cauza ca H depaseste unele
valori critice.
Deming si Mehring, in anul 1929, au precizat valoarea critica ca fiind 25D,
unde D este diametrul buncarului, iar Brown si Richards, in anul 1959 au relatat ca
in timpul descarcarii materialului, debitul ramane constant pana cand inaltimea
materialului la baza buncarului este mai mica decat diametrultrecerii.
Pare a fi o intelegere de comuna cord ca debitul e independent de diametrul
cilindrului D.
Brown si Richards in anul 1960, au afirmat ca debitul e constant, cu conditia
ca D >1,5d (diametrul orificiului).
Pe de alta parte, Franklin si Johanson (in anul 1955), au gasit un alt criteriu
D-d >30dp unde dp e diametrul particulei.
Analizele dimensionale sugereaza ca Q=rq1/2d5/2 unde rv si q sunt densitatea
volumica si acceleratia gravitationala. Totusi, multi cercetatori au afirmat ca Q=d n,
unde n 2,5.
Franklin si Johanson au gasit ca n=2,77 pana a 3,09, iar Newton, a gasit
n=2,96, Boverloo, in 1961 a corelat rezultatele tuturor sub urmatoarea forma:
Q=C v g (dKdp)45 Kg / s
Unde: C = constanta=0,7583 pt. toate tipurile de seminte si faina
K = constanta=1,4 este o constanta in functie de material si de dimensiunea
particulei.
10

g = acceleratia gravitationala
1. Prima relaie de calcul este a lui FOWLER i GLANSTON BURY (1959)
Q = c1 v A 2 d g ( d / dp )0.185

( kg / s )

c1- coeficient care se determin experimental c1=0.263


g - acceleraia gravitaional
A - aria orificiului
v - masa volumic
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, n cazul n care au alt form
se introduce diametrul hidraulic Dh ( m )
!!! prin orificiul de alt form se introduce diametrul hidraulic
dh = 4 Rh = 4 A / L
dp- diametrul particulei (diametrul mediu) sau de alt form este diametrul
echivalent.
Q = Q
= 900 debit minim
Q = Q( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
2. A doua relaie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)
-aria cercului A = ( d2 ) / 4

Q v d2,5 g

-se constat c Q ( kg / s )
-se analizeaz fenomenul curgerii i avem Q v ( d k dp )2,5 g
-n cazul seminelor
Q = c2 v ( d 1,4 dp )2,5 g
c2 coeficient experimental c2 = 0,583
3. A treia relaie de calcul este a lui CHANG i CONVERSE ( 1990 )
11

Q = c 3 v A ( d h ) n

Q ( kg / s )

-diametrul hidraulic este dh = 4 Rh = 4 A / L


c3 i n coeficienii constani, determinai experimental i depind de tipul de
material
coeficienii
c3
N

gru
2.833
0.596

porumb
3.525
0.813

soia
2.832
0.658

sorg
2.101
0.458

4. A patra relaie de calcul este a lui WANG


-relaii stabilite pentru fina de soia, pentru condiia de umiditate
-relaiile sunt aflate pe baza aplicrii dimensionale
Q=c 4( D/d )a ()b
vd 2,5g

pentru = 400 600


uum (%)

c1

12

0.7583

-0.1778

-0.2126

14

0.8262

-0.1713

-0.3303

12

B.

Aplicaie

ntr-un buncr de depozitare de lemn de form paralelipipedica cu sectiunea patrat


cu dimensiunile L= 800 mm i nlime H = 2500 mm se pot depozita zahar,
mustar si faina_soia 12%.
S se evalueze
I.
II.

Dimensiunile poriunii inferioare a buncrului pn la dimensiunea


orificiului de evacuare din tabelul de date.
Cantitile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

III.

Presiunile exercitate pe pereii verticali i nclinai de la baza buncrului n


cazul depozitrii fiecrui produs. Comentarii. Concluzii.

IV.

Creterea de presiune lateral la baza buncrului datorit creterii


coninutului de umiditate de echilibru de la u eum = 10 % la ueum = 13 % n
cazul depozitrii seminelor de gru. Comentarii. Concluzii.

V.

Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal i


orificiul practicat n peretele nclinat de la baza buncrului ( pentru
dimensiunea orificiului specificat n tabelul de date ), calculate cu cele trei
relaii propuse. S se compare cu datele obinute la msurtori. Comentarii.
Concluzii.

VI.

Comentarii i concluzii finale.

Tabel de date pentru materialele ce urmeaza a fi depozitate:


Material
Granular

Diametrul
orificiu
buncar

Diametrul

Mas

Unghiul de

Debitul

Coeficient

Unghi perete

particul

volumic

taluz natural msurat

de frecare

cu orizontala

(mm)

(g/min)

13

(g/cm3)

(mm)
Zahar
Mustar
Faina_soia
12%

I.

25
10.1
63.5

0.9
2.2
0.786

0.83
0.75
0.656

33
25.1
30.7

8050
1016
71262

0.7
0.7
0.7

60
75
40

Dimensiunile poriunii inferioare a buncrului pn la dimensiunea


orificiului de evacuare din tabelul de date.

H2
H2 = 2500 mm
D = 800 mm
D

H1

l
Exemplu de buncar de forma paralelipipedica cu sectiunea patrat pentru
depozitarea fainii:

14

1. Pentru zahar avem


Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
25

0.9

0.83

Unghiul de

Debitul

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

(g/min)

33

8050

0.7

60

Calcul matematic:
2 xz + l = L xz = ( 800 25) / 2 xz = 387.50 mm
cos = xz/ yz yz = xz / cos yz = 387.50 / cos 60 yz = 775 mm
tg = xz / hz hz = xz / tg hz = 387.50 / tg 60 hz = 224 mm
2. Pentru mustar avem
Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
10.1

2.2

0.75

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

25.1

Debitul
(g/min)
1016

0.7

75

Calcul matematic:
2 xm + l = L xm = ( 800 10.1 ) / 2 xm = 394.95 mm
15

cos = xm / ym ym = xm / cos ym = 394.95/ cos 75 ym = 1526 mm


tg = xm/ hm hm = xm / tg hm = 394.95 / tg 75 hm = 106 mm
3. Pentru faina_soia 12% avem
Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
63.5

0.786

0.656

Unghiul de

Debitul

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

(g/min)

30.7

71262

0.7

40

Calcul matematic:
2 xf + l = L xf = ( 800 63.5 ) / 2 xf = 368.25 mm
cos = xf/ yf yf = xf / cos yf = 368.25 / cos 40 yf = 481 mm
tg = xf / hf hf = xs / tg hf = 368.25/ tg 40 hf = 439 mm

II.

Cantitile din fiecare produs ce pot fi depozitate.


mp = v Vt
1. Pentru zahar avem

Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
25

0.9

0.83

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

33

Debitul
(g/min)
8050

0.7

60

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2) h/3 = (0.8)2 2.5 + ( (0.8)2 + (0.025)2) 0.2237 / 3


= 1.648 m3
mp = v Vt = 830 1.648 = 1367.84 kg = 1.368 t

16

2. Pentru mustar avem


Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
10.1

2.2

0.75

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

25.1

Debitul
(g/min)

1016

0.7

75

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2) h/3 = (0.8)2 2.5 + ( (0.8)2 + (0.0101)2) 0.10583 /


3 = 1.623 m3
mp = v Vt = 750 1.623 = 1217.2 kg = 1.217 t
3. Pentru faina_soia 12% avem
Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
63.5

0.786

0.656

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

30.7

Debitul
(g/min)
71262

0.7

40

Vt = Vp Vpar = L2 H +( L2 +l2 ) h/3 = (0.8)2 2.5 + ((0.8)2 + (0.0635)2) 0.43886 /


3 = 1.694 m3
mp = v Vt =1.694 656.6 = 1112.4 kg = 1.112 t
III.

Presiunile exercitate pe pereii verticali i nclinai de la baza buncrului n


cazul depozitrii fiecrui produs. Comentarii. Concluzii.

- raza hidraulica pentru patrat este:


Rh

a
4

Rh = 200 = 0.2 m

H / D = 3.125 H / D < 5 buncre de nlime mic i se calculeaz cu relaiile lui


Rankine
17

- presiunea exercitat pe pereii buncrului:


Pentru cristalele de zahar:

pL = v g H1z k

a) coeficient de mobilitate k = ( 1 sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )


k = ( 1 sin 33 ) / ( 1 + sin 33 )
k = ( 1- 0.545 ) / ( 1 + 0.545 )
k = 0.2945
pL = 830 9.81 2.5 0.2945 = 5995 Pa
b) presiunea exercitat pe vertical
q = [( 1 e- ( k H ) / R ) ( v g Rh )] / ( k )
q = [( 1 e- ( 0.7 0.2945 2.5) / 0.2 ) ( 830 9.81 0.2 )] / ( 0.7 0.2945)
q = 7299 Pa
c) presiunea exercitat pe pereii buncrului la unghiul de nclinare
p = q ( cos2 + k sin2 )
p = 7299 ( cos2 60+ 0.2945 sin2 60 )
p = 7299 ( 0.25 + 0.2945 0.75)
p = 3437 Pa

Pentru mustar:

pL = v g H1m k

18

a) coeficient de mobilitate k = ( 1 sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )


k = ( 1 sin 25.1 ) / ( 1 + sin 25.1 )
k = ( 1 - 0.424 ) / ( 1 + 0.424 )
k = 0.4045
pL = 750 9.81 2.5 0.4045
pL = 7440 Pa
b) presiunea exercitat pe vertical
q = [( 1 e- ( k H ) / R ) ( v g Rh )] / ( k )
q = [( 1 e- ( 0.7 0.4045 2.5) / 0.2 ) ( 750 9.81 0.2 )] / ( 0.7 0.4045)
q = 5046 Pa
c) presiunea exercitat pe pereii buncrului la unghiul de nclinare
p = q ( cos2 + k sin2 )
p = 5046 ( cos2 75+ 0.4045 sin2 75 )
p = 5046 ( 0.07 + 0.4045 0.93)
p = 2251 Pa
Pentru faina_de_soia_12%:

pL = v g H1f k

a) coeficient de mobilitate k = ( 1 sin 0 ) / ( 1 + sin 0 )


k = ( 1 sin 30.7 ) / ( 1 + sin 30.7 )
k = ( 1- 0.511 ) / ( 1 + 0.511 )
k = 0.3236
pL = 656 9.81 2.5 0.3236
pL = 5206 Pa

19

b) presiunea exercitat pe vertical


q = [( 1 e- ( k H ) / R ) ( v g Rh )] / ( k )
q = [( 1 e- ( 0.7 0.3236 2.5) / 0.2 ) ( 656 9.81 0.2 )] / ( 0.7 0.3236)
q = 5347 Pa
c) presiunea exercitat pe pereii buncrului la unghiul de nclinare
p = q ( cos2 + k sin2 )
p = 5347 ( cos2 40 + 0.3236 sin2 40 )
p = 5347 ( 0.59 + 0.3236 0.41)
p = 3864 Pa

IV.

Creterea de presiune lateral la baza buncrului datorit creterii


coninutului de umiditate de echilibru de la ueum = 10 % la ueum = 13 % n
cazul depozitrii seminelor de gru. Comentarii. Concluzii.

pL = a ( uus )2 + b ( uus )
pL = 48 ( uus )2 + 1148 ( uus ) ( Pa )
uus = 100 uum / ( 100 uum ) = 100 10 / ( 100 10 )
uus = 11.11 %
uus = 100 uum / ( 100 uum ) = 100 13 / ( 100 13 )
uus = 14.94 %
piL pfL
pL = pfL - piL
uus = uus - uus = 14.94 11.11
20

uus = 3.83
pL = 48 ( 3.83 )2 + 1148 ( 3.83 )
pL = 5101 Pa
Relaiile ntre presiuni sunt
pfL = piL e 0.183 ( uus)
pL = pfL - piL = piL ( e 0.183 ( uus) - 1 )
piL = pL / ( e 0.183 ( uus) - 1 )
piL = 5101 / ( e 0.183 3.83- 1 )
piL = 5001 Pa
pfL = piL e 0.183 ( uus)
pfL = 5001 e 0.183 3.83
pfL = 10080 Pa
pL = pfL - piL
pL = 10080 5001
pL = 5079 Pa
Concluzii:
- Dac se produce creterea coninutului de umiditate de echilibru de la
uei = 10 % la uef = 13 % n cazul depozitrii seminelor de gru se
observ c materialul granular are tendina de a-i mri volumul, dar
este mpiedicat de pereii buncrului.
- Dac are loc creterea coninutului de umiditate de echilibru duce la
creterea presiunii laterale asupra pereilor verticali.
- n acest caz recomandarea este ca uscarea seminelor de gru s se
fac n silozuri, nainte de a se depozita n buncrele de descrcare.
21

V.

Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal i


orificiul practicat n peretele nclinat de la baza buncrului ( pentru
dimensiunea orificiului specificat n tabelul de date ), calculate cu cele trei
relaii propuse. S se compare cu datele obinute la msurtori. Comentarii.
Concluzii.

Debitele de evacuare se calculeaz cu relaiile Fowler i Glanston Bury, Beverloo,


Chang i Converse:
1. Pentru zahar avem
Material

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)

Granular
Zahar

25

0.9

H = 2.500 m
a)

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

0.83

D1 = 0.800 m

Debitul
(g/min)

33

8050

0.7

60

D2 = 0.025 m

Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY

Q = c1 v A 2 d g ( d / dp )0.185
c1 = 0.236
A = hm D22 / 4 = 506.4 10-6 m2
Q = 10897 g / min
Q = Q ( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 ) = 10897 ( cos 29 + cos50) / ( cos 29 +1)
Q = 8820 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340-10897 ) / 14340 = 24 %
b) Relaiile Beverloo: Q = c2 v ( d 1.4 dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 11655 g / min
22

Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas


= 100 ( 14340 11655) / 14340 = 18.7 %
c) Relaiile Chang i Converse: Q = c3 v A ( dh )n
c3 = 2.833; N= 0.596
Q = 11007 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340 11007 ) / 14340 = 23.2 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru cristalele de zahar se
utilizeaz relaiile Relaiile Beverloo deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de
calcul foarte mari.
2. Pentru mustar avem
Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
10.1

2.2

H = 2.500 m

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

0.75

D1 =0.800 m

Debitul
(g/min)

25.1

1016

0.7

75

D2 = 0.0101 m

a) Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY


Q = c1 v A 2 d g ( d / dp )0.185
c1 = 0.236
A = hm D22 / 4 = 506.4 10-6 m2
Q = 10897 g / min
Q = Q ( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
Q = 10897 ( cos 29 + cos50) / ( cos 29 +1 )
Q = 8820 g / min
23

Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas


= 100 ( 14340-10897 ) / 14340 = 24 %
b) Relaiile Beverloo: Q = c2 v ( d 1.4 dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 11655 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340 11655) / 14340 = 18.7 %
c) Relaiile Chang i Converse: Q = c3 v A ( dh )n
c3 = 2.833; N= 0.596
Q = 11007 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340 11007 ) / 14340 = 23.2 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru mustar se utilizeaz relaiile
Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY ,deoarece prin celelalte relatii se obtin
erori de calcul foarte mari.
3. Pentru faina_soia 12% avem
Material
Granular
Zahar

Diametru Diametru Mas


orificiu
particul volumic
(mm)
(mm)
v (g/cm3)
63.5

0.786

H = 2.500 m

0.656

Unghiul de

Coeficient

Unghi perete

taluz natural msurat de frecare

cu orizontala

0 (0)

(0)

30.7

D1 = 0.800 m

Debitul
(g/min)

71262

0.7

40

D2 = 0.0635 m

a) Relaiile FOWLER i GLANSTON BURY


Q = c1 v A 2 d g ( d / dp )0.185
c1 = 0.236
24

A = hm D22 / 4 = 506.4 10-6 m2


Q = 10897 g / min
Q = Q ( cos 0 + cos ) / ( cos 0 +1 )
Q = 10897 ( cos 29 + cos50) / ( cos 29 +1 )
Q = 8820 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340-10897 ) / 14340 = 24 %
b) Relaiile Beverloo: Q = c2 v ( d 1.4 dp )2.5 g
c2 = 0.583
Q = 11655 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340 11655) / 14340 = 18.7 %
c) Relaiile Chang i Converse: Q = c3 v A ( dh )n
c3 = 2.833; N= 0.596
Q = 11007 g / min
Se calculeaza eroarea de calcul: = ( Qmas Q ) / Qmas
= 100 ( 14340 11007 ) / 14340 = 23.2 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru faina de soia se utilizeaz
Relaiile BEVERLOO.

25

VI.

Concluzii si comentarii finale


Am utilizat datele pentru zahar, mustar si faina _de_soia_12%. Prezente in
tabel.

In urma calculelor s-a tras concluzia ca din cele trei tipuri de materiale
analizate, faina de soia poate fi depozitata in cantitatea cea mai mare, iar mustarul
in cantitatea cea mai mica.
Presiunile exercitate pe peretii verticali in cazul depozitarii cristalelor de
zahar sunt cele mai mari si presiunile exercitate pe peretii inclinati de la baza
buncarului, in cazul depozitarii fainii de soia 12%, sunt cele mai mari, iar in cazul
depozitarii mustarului, presiunile exercitate pe peretii verticali si cei inclinati de la
baza buncarului sunt cele mai mici.
Se observa ca masa volumica influenteaza direct presiunile, ea fiind factor
major ce duce la diferentierea lor.

26