Sunteți pe pagina 1din 4

Gradinita cu P. N.

Sihlea- Vrancea
Prof. inv. presc. Bitculescu Anicuta

Contexte si instrumente pentru dezvoltarea gandirii laterale la copilul prescolar


Lateralizarea se explic prin dominana pe care o exercit una dintre emisferele cerebrale (stng
sau dreapt), copilul fiind astfel dreptaci sau stangaci. Persoanele care scriu cu mna dreapt funcioneaz
la nivel cerebral pe emisfera stng. Este emisfera raionalitii, logicii, analogiei. De aceea dreptacii sunt
mai rigizi i foarte calculai. n cealalt extrem sunt persoanele stngace iar acestea utilizeaz cu
preponderen emisfera dreapt este legat de creativitate i limbaj.
Observaii cu privire la lateralizare se pot face nc din primele luni de via cnd se poate constata
cum bebeluul duce la gura mai des o anumit mn. ns se poate constata mai clar dac un copil folosete
cu preponderen o anumit mna de-abia pe la vrsta de 2-3 ani cnd copilul ncepe s fie fascinat de
trasarea unor linii. Pn la 6 ani ns, el i poate schimba preferinele. De aceea trebuie s l observi astfel
nct s-i ncurajezi capacitile fr a pune piedici tendinelor lui naturale. Este foarte important s se
observe cu atenie n ce mod i folosete mna stng, cum apuc lucrurile, cum ntoarce paginile unei
cri, cum ine creionul n mn, iar dac se constat c predomin folosirea minii stngi trebuie apoi
observat piciorul cu care lovete mingea, ochiul cu care privete printr-un orificiu, urechea pe care o
ntinde s asculte un sunet.
Copilul nu trebuie obligat! A obliga un copil s scrie cu dreapta nseamn s-i inhibi foarte multe
talente, capaciti, aptitudini, care mai trziu l-ar ajuta. Se pot face ns ncercri de genul: Hai s
ncercm i cu mna dreapt, apoi i cu stnga. Cu ce mnu i este mai uor? Trebuie orientat spre a
face ncercri de folosire alternative a minilor pentru a putea tii cu certitudine care emisfer predomin,
care mn o folosete cel mai mult.
De cele mai multe ori prinii ct i persoanele specializate ( educatoare, nvtoare, profesori)
consider drept regul scrierea doar prin folosirea minii drepte. Total greit, deoarece scrisul presupune un
efort considerabil al minii, ceea ce pentru un copil stngaci, corectarea de a scrie cu mna dreapt va
reprezenta un efort suplimentar iar acest lucru nu poate duce dect la o oboseal suplimentar, frustrare,
lipsa de interes i plictiseal. A fi stngaci este o calitate, iar prin corectarea copilului stngaci l obligi s
gandeasc altfel dect este programat iar acesta, n timp, va ntmpina dificuli de concentrare, de
memorare, ajungndu-se la performane sczute i dezinteres din partea copilului deoarece i este ngrdit
capacitatea de gndire i aciune.
Este recomandabil ca educarea lateralitii s nceap n jurul vrstei de 4-6 ani, cnd nc nu
s-au consolidat elementele orientrii n spaiu i nici lateralitatea nu este cert.
1

Pentru stabilirea lateralitii se pot folosi probe i teste: proba aplaudatului, nchiderea i
deschiderea palmelor, nirarea margelelor pe fir de a, proba shooting, testul sighting i
manoptoscopului, depistarea auditiv a ceasului ascuns sub o cutie.
n grdini se desfoar o serie de activiti ca: lucru manual (copiii taie, lipesc, ndoaie,
rsucesc, nuruiesc), desen, pictur, modelaj (modelarea plastelinei, a lutului, prin micri complexe:
translatorii, circulare, de aplatizare, de adncime). Toate aceste activiti au o contribuiie deosebit
la dezvoltarea musculaturii fine a minilor necesar n pregtirea minii pentru scris.
Pe lng aceste activiti recomandm o serie de jocuri i jocuri-exerciiu pentru dezvoltarea
musculaturii, a dextralitii manuale, n vederea nsuirii ulterioare a procesului de scriere: nchiderea i
deschiderea pumnului, deprtarea i apropierea degetelor, morica, bti din palme, ncruciarea palmelor,
cntatul la pian, ploaia.
Att prinii ct i cadrele didactice trebuie s cunoasc faptul c stngcia n sine nu reprezint un
semn de inferioritate, ci este o valoare biologic egal cu dreptcia. Asadar, n precolaritate i colaritate
nu trebuie intervenit n eliminarea stngciei, ci, dimpotriv, trebuie ncurajat mna mai abil.
Gndirea Lateral semnific un mod de a gndi care urmrete schimbri n percepii, concepte i idei
prin utilizarea unor instrumente specifice. Dup ce nvei tehnicile de Gndire Lateral poi s:- rezolvi
probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obinuite; - priveti lucrurile din mai multe perspectiveai abilitatea de a gndi altfel dect critic i analitic; - descoperi idei noi i creezi noi produse, procese i
servicii; - valorifici la maxim potenialul indivizilor i echipelor ai ansa de a inova i a fi lider pe pia; poi prentmpina blocajele n gndire; - eti proactiv; - vezi oportuniti acolo unde alii vd probleme; derulezi aceleai procese mult mai eficient, salvnd timp i bani. O dat ce i-ai nsuit instrumentele de
Gndire Lateral, poi s le aplici oricnd, oricrei situaii. Sunt folosite de muli ani de oameni din diferite
domenii si culturi si toti au obinut rezultate remarcabile. Gndirea creativ este o deprindere mental pe
care oricine poate s o achiziioneze dac i dorete. Instrumentele Gndirii Laterale pot fi nvate,
exersate i folosite ntr-o manier deliberat. Este foarte dificil s fii creativ cu obiceiurile si metodele de
gndire tradiionale. Tehnicile de Gndire Lateral:

Focus: formularea definiiilor alternative pentru a obine cele mai bune rezultate;

Lista propunerilor creative: canalizarea energiei creative ntr-un mod optim;

Cuvntul aleator: folosirea unui in-put ntmpltor pentru a iei dintr-o stare de blocaj;

Contestare: aplicarea ntrebrilor: de ce A?, de ce B?, de ce C? oricrei situaii sau mod de gndire;

Lista de verificare a stilului de gndire obinuit: ce pattern-uri de gndire foloseti n mod obinuit i cum
poi iei din limitele lor;

Conceptul triunghi: utilizarea unui "punct fix" pentru a genera mai multe idei;
2

Conceptul evantai: cum sa generezi un numar mare de idei care satisfac acelasi focus;

Provocare: utilizarea termenului "po", valorificarea stimulrilor intenionate i neintenionate i aplicarea


celor 6 tehnici de avansare pentru a crea idei noi;

Recoltare: colectarea i organizarea sistematic a tuturor ideilor emise;

Tratarea ideilor: transformarea oricrei idei ntr-una valoroas i practic n acelai timp;

Evaluare: cu 11 aspecte diferite care fac ca evaluarea unei idei s asigure implementarea ei cu succes.

Gndirea lateral nu este altceva dect abilitatea de a gndi creativ, i de a iei n mod degajat din zona de
confort, concept care se poate referi att la rezolvarea ingenioas a problemelor personale, ct i a celor
legate de inspiraie, imaginaie sau propria afacere i abordarea subiectelor dintr-o perspectiv neateptat.
Gndirea lateral presupune renunarea la limite de orice fel, ndeprtarea modului de gndire
tradiional, i eliminarea prejudecilor din minte. Pe lng faptul c este o calitate indispensabil pentru cei
care i planific o carier n domeniul publicitate, marketing, media, art i design sau oricare alta n care
solicitarea prii creative a creierului este fcut la maxim, aceast trstur de personalitate este pur i
simplu un atu important indiferent de prioriti, ocupaie sau vrst.
Gandirea laterala este strans legata de intuitie, creativitate si dispozitie, toate au aceeasi baza,
insa gandirea laterala este un proces deliberat. Este un mod de folosire a mintii, ca si gandirea logica,
dar de alt tip.
In vreme ce creativitatea se rezuma la descrierea unui rezultat, gandirea laterala este descrierea
unui proces. Un rezultat poate fi doar admirat si consacrat, pe cand un proces poate fi invatat pentru a fi
folosit. In jurul creativitatii s-a creat o anumita mistica a talentului si a intangibilului. Aceasta
persepectiva poate fi explicata in lumea artei, unde creativitatea implica sensibilitate artistica si
rezonanta emotionala, darul expresivitatii. Dar viziunea in cauza isi pierde justificarea in afara lumii
artistice. Creativitatea a inceput sa fie apreciata din ce in ce mai mult ca element esential al schimbarii
si al progresului, evolutiei. A ajuns chiar sa fie mai pretuita decat cunoasterea sau tehnica, deoarece
acestea au reusit sa fie usor accesibile oricui. Pentru a ajunge sa folosim creativitatea, e nevoie sa o
detasam de aceasta aura mistica si sa o privim ca pe o modalitatea de a ne folosi mintea. In aceasta
consta gandirea laterala. Creativitatea este o abilitate nu un talent. A avea o idee creativa nu este acelasi
lucru cu a avea o idee diferita, cee ce o face pe prima sa fie aplicabila este eficienta. Spre exemplu ideea
de a face o usa noua, si anume una triunghiulara nu este deloc creativa ci doar diferita, ea neavand o
eficienta mai mare decat o usa dreptunghiulara.Gandirea laterala sporeste si eficienta gandirii verticale.
Gandirea verticala dezvolta idei care sunt generate de gandirea laterala. Nu putem sapa o alta
groapa adancind, pur si simplu, aceeasi groapa. Gandirea verticala este folosita pentru a adanci aceeasi
groapa, dar si pentru a sapa o alta groapa, in alta parte.
3

Gandirea laterala este foarte diferita de gandirea verticala sau logica, cea traditionala. In
gandirea verticala, inaintam prin pasi secventiali, ce trebuie sa aiba fiecare justificare( unul dintre
instrumente folosit, de a manui informatia, este matematica: matematica unde nu incape vorba sa se
strecoare greseala). Cand gandim lateral nu suntem interesati de natura unui aranjament de informatii ci
de directia in care ne poate duce acesta. Obiectivul gandirii nu este corectitudinea ci eficienta. E
adevarat, pentru a gandi eficient trebuie sa gandim corect. A gandi corect inseamna a avea dreptate
mereu. A gandi eficient inseamna a avea dreptate doar in final. Gandirea verticala sau logica presupune
existenta corectitudinii pe parcursul intregului demers, ea face o selectie prin excludere, negatia este
instrumentul folosit pentru a exclude. Gandirea laterala ne permite sa facem erori pe parcurs, dar in final
trebuie sa avem totusi dreptate.
Gandirea laterala se axeaza pe restructurarea acestor modele (intuitia) si determinarea unor
modele noi (creativitatea). Gandirea laterala si cea verticala sunt complementare. Este necesara
exersarea amandurora si totusi in educatie, accentul a fost pus intotdeauna in mod exclusiv pe gandirea
verticala.
Metoda celor ase plrii gnditoare ,, Scufa Roie Povestire copiilor
Cele sase plarii intruchipeaza sase posibilitati de procesare a datelor. Schimbarea palariei iti ofera
eliberarea fata de stilul conventional de tratare a problemelor si iti permite cat mai multor informatii variate
privind o situatie concreta. Este o tehnica interactive, de stimulare a creativitatii participantilor care se
bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de plaria aleas. Gndete n conformitate cu plria pe care
o pori. Aceast metod a fost create de Eduard de Bono.
Plaria alb - este neutral, povesteste pe scurt textul povesti.
Plaria albastr este responsabil cu controlul discuiilor, o caracterizeaza pe Sufia Roie
ncontradicie cu lupul- vesela, prietenoas, bun la suflet, n timp ce lupul este este ru, lacom, iret,
procupat s para sensibil la situaie. Este plaria responsabil cu controlul discuiilor.
Plaria roie ofer emoie fa de evenimente, arat cum Scufita isi iubea mama i bunica, i
exprima compasiunea fa de bunica, bucuria pentru vantor i suprarea fa de lup.
Plria neagr-

este negativist, critic atitudinea Scufiei

care trebuie s asculte sfaturile

mamei , trebuia s ajung repede la bunica bolnav.


Plaria verde este creativea, acord variante Scufiei - dac dorea s ofere flori bunicii trebuia
s-i cear mamei s-i cumpere un buchet de flori, dac dorea s culeag flori, trebuia s cear mamei s o
nsoeasc. Gndirea lateral este specific acestui tip de plrie.
Plaria galben - este simbolul gndirii positive i constructive, gsete alt final textului. Scufia
putea s refuze s mearg la bunica tiind c trece prin pdure, nu asculta de lup, lupul i arta drumul cel
mai scurt spre bunica, lupul o ajuta s culeag flori bunicii, efortul aduce beneficii.
4