CAPITOULUL IV SISTEMUL INSTITUTIONAL , CENTRAL,

JUDETEAN, SI LOCAL ROMANIA FRANTA

1. Sistemul institutional,central,local si judetean in Romania
Asistenta sociala dezvoltata rapid dupa 1990 a avut mai degraba un caracter fragmentat,
constituit mai ales n jurul unor situatii de criza. ncercarea de descentralizare rapida care a avut
loc mai ales dupa 1997 a generat incoerenta organizationala, costuri sociale ridicate si a scazut
capacitatea de supervizare si control, n acelasi timp functionnd mai multe institutii de
coordonare pe domenii sectoriale cum sunt copiii n dificultate, familia, persoanele vrstnice,
persoanele cu handicap. Sistemul de asistenta sociala este caracterizat prin mentinerea orientarii
structurale, fara o strategie coerenta si unitara, ceea ce poate conduce la o scadere generala a
eficientei.Din aceste considerente, se impunea crearea unui cadru legislativ care sa permita
implementarea unui sistem national coerent de asistenta sociala si care sa conduca la diminuarea
si chiar eliminarea starii de saracie prin eficientizarea sistemului de prestatii si servicii sociale
acordate categoriilor cele mai defavorizate ale populatiei, precum si consolidarea
responsabilitatii institutionale n furnizarea acestora.Pentru realizarea acestui obiectiv n anul
2001 a fost adoptat un pachet de acte normative care au conturat cadrul juridic pentru reforma si
dezvoltarea sistemului national de asistenta sociala.
Principalul act normativ din acest pachet legislativ l constituie Legea nr.705/2001
privind sistemul national de asistenta sociala care deschide o noua etapa n politica de asistenta
sociala bazata pe acumularile profesionale si institutionale din sistem.
Principalele directii ale acestui nou sistem sunt:
1. o noua abordare a constructiei institutionale;
2. descentralizarea asistentei sociale la nivel de autoritate locala;
3. organizarea serviciilor publice de asistenta sociala pe urmatoarele principii fundamentale:
centrarea pe familie si comunitate ; organizarea comunitara; parteneriatul; complementaritatea;
diversificarea activitatilor pe masura cresterii resurselor.

n baza Legii nr.705/2001 au fost elaborate si adoptate doua acte normative care se refera
n special la nceputul constructiei institutionale a noului sistem de asistenta sociala n
Romnia.Astfel, prin Hotarrea Guvernului nr.773/2002 s-a reglementat organizarea si
functionarea Comisiei Interministeriale privind asistenta sociala, care are rolul de a elabora
politica unitara, de a coordona activitatile la nivel national si de a aviza politicile si masurile
sectoriale n domeniul asistentei sociale.Regulamentul-cadru de organizare si functionare a
serviciului public de asistenta sociala a fost aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.
90/2003.Serviciul public de asistenta sociala organizat la nivel judetean are drept scop aplicarea
politicilor si strategiilor de asistenta sociala si ndeplineste, n principal, functiile de strategie, de
coordonare, de administrare, de colaborare si de reprezentare.Serviciul public de asistenta sociala
organizat n subordinea consiliilor locale are rolul executiv de identificare si de solutionare a
problemele sociale ale comunitatii, prin acordarea unor prestatii si servicii sociale.
1.2 Sistemul de protectie la nivel central, autoritatea care elaboreaza politica de
asistenta sociala si stabileste strategia nationala de dezvoltare este Ministerul Muncii, Familiei si
Egalitatii de Sanse. In cadrul ministerului exista:
Observatorul Social -

institutie publica cu personalitate juridica, care are drept scop

eficientizarea procesului de elaborare si implementare a politicilor sociale la nivel national.

Inspectia Sociala -

are ca scop controlul implementarii legislatiei in domeniu, precum si

inspectarea activitatii institutiilor publice si private, responsabile cu furnizarea prestatiilor si

serviciilor sociale.
Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale, ca organ de specialitate cu personalitate juridica, in
subordinea Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cu scopul crearii unui sistem unitar
privind administrarea procesului de acordare a prestatiilor sociale.
De asemenea, In subordinea MMFES exista si trei agentii, institutii publice cu personalitate
juridica: Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap; Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie; Agentia Nationala pentru Protectia Familie. Atat Autoritatea
Nationala pentru Persoanele cu Handicap cat si Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului au urmatoarele functii: de strategie - prin care asigura fundamentarea,
elaborarea, supunerea spre aprobare Guvernului; de reglementare - prin care asigura elaborarea

cadrului normativ necesar;de administrare; de autoritate de stat; de reprezentare - prin care

asigura, in domeniul sau de activitate, reprezentarea pe plan intern si extern a statului roman.

1.2 Sistemul de protectie la nivel judetean

Directiile de Munca si Protectie SocialaI in Romania, aflate in subordinea
MMFES:subventioneaza organizatiile non-guvernamentale care dezvolta programe de asistenta
sociala pentru beneficiari din cel putin doua judete (Legea 34/1998), asigura controlul si
indrumarea metodologica a furnizorilor de servicii sociale, asigura distribuirea unor beneficii
finantate de la bugetul de stat, alocatii de stat pentru copii, alocatii suplimentare pentru familiile
cu multi copii, alocatii de intretinere pentru copiii aflati in plasament sau incredintare, inclusiv
pentru copiii cu handicap, beneficii pentru refugiati,

ajutoare de urgenta pentru familiile sau

persoanele aflate in extrema dificultate datorita starii de sanatate sau altor cauze justificate,
ajutoare de urgenta acordate familiilor sau persoanelor care se afla in situatii de necesitate
datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor de munca
Directiile Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului in Romania au fost
create prin fuziunea fostelor Inspectorate teritoriale de Stat pentru Persoanele cu Handicap si
Directii pentru Protectia Drepturilor Copilului. Sunt institutii aflate in subordinea consiliilor
judetene si furnizeaza atat beneficii (in special pentru copilul cu handicap) cat si servicii
specializate de asistenta sociala. Desi atributiile noii directii sunt centrate pe protectia copilului si
a persoanei cu handicap, noua legislatie transforma aceste institutii in furnizori de servicii
specializate pentru toate categoriile sociale in dificultate.

1.3 Sistemul de protectie la nivel local

Responsabilitatea revine consiliilor locale care: finanteaza bursele sociale pentru elevi,
acorda subventii ONG-urilor cu activitati de asistenta sociala care-si desfasoara activitatea la
nivel local (Legea 34/1998), finanteaza si coordoneaza activitatea cantinelor de ajutor social ,
finanteaza si organizeaza servicii de asistenta sociala locale sau zonale prin asocierea cu alte
consilii locale, coordoneaza reteaua de asistenti personali pentru persoanele cu handicap.
Sistemul de servicii sociale este organizat si functioneaza dupa principiul descentralizarii astfel
incat serviciile sa poata raspunde cat mai adecvat nevoilor identificate si potentialilor beneficiari.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a dezvolta si diversifica gama de servicii

sociale daca cele existente nu raspund nevoilor identificate in comunitate. In acest sens,
autoritatile locale au obligatia sa prevada in bugetele proprii fondurile necesare pentru servicii
sociale. Beneficiarii din zonele defavorizate au acces prioritar la aceste fonduri. Principiul
descentralizarii este esential pentru dezvoltarea unor servicii proactive, preventive si de suport
Cele mai importante caracteristici ale unui astfel de sistem sunt: asigurarea accesului egal si
echitabil la servicii; existenta unui grad inalt de profesionalizare; furnizarea serviciilor dupa
standarde de calitate unitare

2. Sistemul institutional, central, judetean si local in Franta

In Franta, necesitatea sistemului de protectie sociala a fost evidentiata de revolutia de la
1789.Primele legi aparute in sfera protectiei sociale sunt: legea cu privire la asistenta persoanelor
alienate (1838), legea cu privire la ajutorulo medical gratuit (1893) ,legea cu privire la asistenta
copiilor (1904), legea cu privire la ajutorul batranilor si infirmilor (1905).Asigurarile in cazul de
munca dateaza din 1898,iar in perioada 1928-1930, se instituie asigurarile obligatorii pentru
anumite categorii de muncitori. Reforme importante au loc, in prima faza, in 1950, iar mai apoi
incepand cu 1982 cand are loc descentralizarea responsabilitatilor statutului in privinta
sprijinului social,acesta revenind autoritatilor locale.Sistemul include asigurarile obligatorii
contra riscurilor sociale clasice, fiind finantat prin cotizatiile salariatilor si ale patronilor.Ajutorul
social ca forma de venit minim garantat a fost introdus in 1988.

2.1 Sistemul de protectie la nivel judetean

Este un serviciu public responsabil pentru aciunile versatile i specializate (Legea 1975 ). Aceste
aciuni sunt efectuate de ctre asisteni de servicii sociale care ajuta la persoane, familii sau
grupuri care se confrunt cu dificulti sociale pentru a restabili autonomia lor i pentru a asigura
integrarea acestora. n ceea ce privete oamenii, ei caut cauzele care pun n pericol echilibrul lor
psihologic, economic sau social, analiza aplicarea lor i s consilieze, ghid i s le
sprijine.Serviciul social judeean implicat n activiti de prevenire a abuzului i ngrijirea
minorilor abuzai n conformitate cu al aselea paragraf din articolul 40 i articolele 66 i 72 din
Codul Familiei i Proteciei Sociale.

2.2 Sistemul de protectie la nivel local

Consiliul General este responsabil pentru protecia copiilor la nivel local. Atunci cnd condiiile
de via ar putea pune n pericol sntatea, sigurana, moralitatea sau educaia copiilor (Decretul
1959 ) , precum i cu acordul celor care dein autoritatea parental (Legea 1984 ), ac iunea
preventiv sociale exercitate cu familiile (art. R 221-1 i codul aciunii sociale i a familiilor).n
temeiul Articolului 40 din noul Cod de Familie i de Asisten social, preedintele consiliului,
cu serviciile sale, trebuie: s ia msuri de protecie de urgen pentru minori; desf urarea de
aciuni de prevenire a abuzurilor mpotriva minorilor; organizeaz colectarea de informa ii cu
privire la minori abuzai; s participe la protecia minorilor.
Dispozitivele din 2007-colectarea departamentale de tratament cu celule i evaluarea
"Punerea n aplicare a legii din 5 martie 2007 reforma protec iei copilului implic schimbri
majore, n special pentru c a creat n fiecare departament o colecie de celule de prelucrare i
evaluare a situaiilor periculoase sau pericol riscurile pentru copii i adolescen i, i deoarece
determin regulile de partajare ntre profesioniti informaii. "n" ghidul de colectare a
departamentale de tratament cu celule i evaluare ", 2008.
Observatorul pentru copii n situaie de risc - Legea din 5 martie 2007 reforma
proteciei copilului prevede observator departamentale pentru bunstarea copilului n sfatul
general. 16 - lea articol al acestei legi definete misiunile sale n articolul L. 226-3-1 din Codul
de Aciune Social i familii. Sunt trei departamente sub autoritatea preedintelui consiliului responsabil pentru o astfel de protecie, deoarece legile de descentralizare (legile Deferre 07/01 /
i 22/07/1983) - s contribuie la punerea n aplicare a acestuia:Bunstarea social a copilului
(ASE); Protecia mamei i a copilului ( PMI ); Serviciul social jude ean (mpr it pe teritoriul
departamentale n circumscripii). Punerea n aplicare a aciunilor sale contribuie la protec ia
copilului. 2 aciuni principale: prevenirea (ajutor financiar, aciuni educative n deschise)- de
colectare a copiilor plasai n afara casei lor de familie, sau la cererea familiei, sau ca parte a unei
msuri de plasament dispus de instana de judecat pentru minori (articolul 375 din Codul civil)

Mama si copilul - Este un serviciu de sntate public deschis tuturor, al crui obiectiv este
protejarea i promovarea sntii. Acest serviciu include medici, medici pediatri, ginecologi,
asistente

medicale,

moae,

psihologi,

consilieri

maritale,

care

lucreaz

echipe

multidisciplinare. Aceste aciuni contribuie la ajutorarea familiilor i copiilor, nainte i n timpul

sarcinii i n timpul copilriei i a copilriei. In plus, serviciul ar trebui s participe la activit ile
de prevenire a abuzului i ngrijirea minorilor abuzai n conformitate cu al aselea paragraf din
articolul 40, precum i articolele 66 i 72 din Codul familiei i Asisten sociale.

3.Tipuri de servicii sociale pentru copii si tineri in Romania si Franta

3.1 Definitie
Serviciile sociale sunt o forma de sprijin activ pentru minorii defavorizati. Ele includ o serie de
masuri si actiuni menite sa raspunda nevoilor individuale ale micutilor, pentru cresterea calitatii
vietii, depasirea situatiilor periculoase si prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale. In
Romania, oricine poate beneficia de servicii sociale, mai ales copiii si famiile din care fac parte.
Aceste modalitati de sprijin social sunt asigurate de autoritatile administratiei publice locale, de
persoane fizice sau juridice (publice sau private): - asistenti sociali;- cadre medicale; - mediatori
scolari;- psihologi. Serviciile sociale pentru copii din Romania (1718 la nivel national),
reglementate prin legea 272/2004, sunt de 3 tipuri:
- servicii de zi: centre de zi, consiliere si sprijin pentru parinti, asistenta pentru readaptarea
copiilor cu probleme psihice si sociale, sprijin pentru gravidele dispuse sa renunte la bebelus
- servicii de tip familial: cresterea si ingrijirea copilului separat temporar sau definitiv de parinti,
la domiciliul unei persoane fizice/familie
- servicii de tip rezidential: centrele de plasament, de primire a copilului in regim de urgenta si
centrele maternale (asigura cazarea, hrana si conditiile igienico-sanitare)

3.2 Servicii de zi in Romania si Franta

3.2.1. Servici de zi in Romania

Centrul de zi este un serviciu care, prin interventia comunitatii, asigura copilului aflat n
dificultate protectie si asistenta sociala, fara ca legaturile cu propria familie sa fie ntrerupte.
Centrul de zi este o forma de protectie si asistenta sociala care previne situatiile ce pun n pericol
securitatea si dezvoltarea copilului n afara sistemului institut ional de protectie a
copilului.Centrul de zi este un serviciu social care poate fi nfiintat att de catre autoritatile locale
ct si de organizatii neguvernamentale n colaborare cu acestea.
Beneficiari :a)directi: Minorii proveniti din familii sarace, dezagregate, (beneficiare ale
diferitelor forme de ajutor social), sau incapabile sa le acorde suportul minim necesar de
dezvoltare si de educatie; Minorii din centrele de plasament pentru care n urma reevaluaii
masurii de protectie, Comisia judeteana pentru protectia copilului hotaraste reintegrarea lor n
familia naturala sau largita; Minorii neglijati si abuzati emotional si fizic n propriile familii;
Minorii cu dizabilitati psihice si locomotorii.; b)indirecti : familiile copiilor aflati n dificultate.
nfiintarea si activitatea centrelor de zi are la baza urmatoarele principii: principiul autonomiei
locale; principiul responsabilizarii comunitatii, principiul suportului social ca instrument al
incluziunii sociale; principiul abordarii integrate si a valorizarii resurselor locale pentru
satisfacerea nevoilor de educatie si dezvoltare a copiilor; principiul solidaritatii cu cei n situatie
de dificultate; principiul implicarii familiei (inclusiv a familiei largite); principiul tranzitarii
actiunii de la tratare la prevenire.
3.2.2 Servicii de zi in Franta

3.3 Servicii de tip familial in Romania si Franta

In Romania, una dintre directiile de schimbare a situatiei copiilor ocrotiti in centrele rezidentiale
mari au fost crearea unor centre de ocrotire mici, a caror atmosfera sa se apropie de cea a unei
familii numeroase.Mama sociala este retribuita ,fiind special pregatita sa poarte de grija celor
6-10 copii din casa familiala. La randul lor copiii sunt de diferite varste si, in mod similar cu ceea
ce se intampla intr-o familie numeroasa, se ajuta reciproc si contribuie la gospodarirea
familiei.In anul 1997 au fost aprobate hotararile de guvern 25 si 26 si s-a elaborat o strategie

guvernamentala privind protectia copilului prin care s-a introdus asistenta maternala ca forma
platita a plasamentului familial.Asistentilor maternali le sunt oferite toate drepturile unei
persoane angajate, precum si un venit lunar( de asistent social cu pregatire medie), concediu de
odihna, asigurare de sanatate si vechime in munca. In urmatorii ani au aparut reglementarile
privind

recrutarea, formarea si plata asistentilor maternali. HG nr. 217/1998 a clarificat

posibilitatile clare de angajare ca asistent maternal profesionist in cadrul Directiei Generale

pentru Protectia Copilului (DGPDC). Masura plasamentului a fost reluata in Legea nr.272/2004
privind protectia si promovarea drepturilor copilului,clarificandu-se prioritatea plasamentului
familial fata de cel din institutiile rezidentiale (Ana Muntean,Juliane Sagebiel,2007 pg.176-177).
La stabilirea masurii de plasament se da prioritate plasarii copilului in familia extinsa, fara
retribuirea parintilor substitut,care pe langa avantajul financiar pentru sistem, dar si pentru
legaturile de atasament ale copilului, unde ambientul cultural este mentinut intr-o anumita
masura,iar reintregarea inapoi in propria familie ar mai lina. Daca familia extinsa nu este
dispoinibila, atunci urmatoarea obtiune este plasamentul la asistentii maternali, unde prin lege
este considerata doar o solutie temporara( Ana Muntean,Juliane Sagebiel,2007, pg. 177).Un
mare progres l-a adus Legea nr.272 unde prevedea ca plasamentul copilului care nu a implinit
varsta de 2 ani sa poata fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, iar plasamentul de tip
rezidential fiind interzis.
In Franta ,facand o comparatie cu Romania regasim si aici acest tip de serviciu, unde il gasim
sub numele de famille daccueill|, in traducere insemnand familie de inchiriat.
Famille daccueil este un remediu din ce n ce mai cutat pe teritoriul francez pentru func iile
sale suplimentare implicate n creterea copiilor separai de prinii lor, precum i pentru funciile
sale de ajutor, protecia i ngrijirea populaiilor adulte aflate n dificultate.O familie de
inchiriat ,dupa cum bine vedem are o sonoritate destul de dura cu o incarcatura emotionala
destul de puternica.Sistemul francez nu are termenul de asistent maternal, insa conditiile de
aprobare pentru a lua un copil in plasament sunt cu aproximatie aceleasi.Prin aceasta metoda,
statul francez doreste sa puna accent pe importanta familiei in viata unui copil.De asemenea,
familia gazda trebuie sa fie autorizata de catre sistemul francez de asistenta sociala, trebuiesc
verificati toti membrii familiei respective,dar si a persoanlor importante care au contact mai des.
In Romania exista posibilitatea de a lua un copil in plasament chiar daca esti necasatorit sau fara

nici o obligatie de natura sentmentala.In schimb in Franta sunt foarte rare cazurile in care un
singur individ de sex masculin sau feminin poate lua in plasament.Termenul de famille ne
induce in mod obligatoriu la acea entitate compusa dintre sot si sotie.In dictionarul francez gasim
C'est un couple parental qui accueille dans son foyer un enfant ou un adolescent qui lui est
confi par un service habilit accueillir des jeunes en placement familial. este un cuplu
parental care isi pune propriul camin la dispozitia unui copil sau adolescent,care i-a fost
incredintat

prin plasament de catre un serviciu autorizat .Familia gazda isi asuma

responsabilitatea fata de copil, contribuind la educatia, formarea, dar si pe plan emotional.La fel
ca si in Romania, plasamentul la famille daccueil poate fi o solutie temorara, sau de luna
durata pana cand acestia se intorc la propriile familii. In sistemul francez, mentinerea legaturii
intre copilul luat in plasament si familia proprie este obligatorie.Sunt mici exceptii cand parintii
sunt decazuti din drepturi, in cazurile extreme,atunci cand reprezinta un pericol pentru viata
copilului.