INFORMATIC MEDICAL

I BIOSTATISTIC
CURS I

Elena Poenaru
elena.poenaru@gmail.com

Course schedule

Informatica Medicala & Biostatistica I 13.10

Biostatistica II 20.10

Biostatistica III 27.10 ?

Biostatistica IV 3.11

Biostatistica V 10.11 sau 24.11 ?

Informatica Medicala VI 8.12

Informatica Medicala VII 15.12

Evaluare
Laborator 20%
Examen practic 20%
Examen teoretic, grila 40%
conditie de trecere minim nota 5

Proiect 20% (referat sau proiect biostatistica)

optional

Conditii de trecere:
minim 5 la fiecare componenta la laborator
minim 5 la examenul teoretic

Obiectivele cursului
Concepte IT&C si
terminologie
Intelegerea notiunilor de
Informatica Medicala
Aplicatii utilizate in
Informatica Medicala

Notiuni de Biostatistica
Aplicatii utilizate in
biostatistica

De ce acest curs?

Cum poate fi IT&C utilizat in transformarea informatiilor

medicale?

Cele mai bune cai de management IT pentru organizatiile

medicale

Abordarea tehnologiilor importante utilizate in organizatiile

medicale

Aplicatii utilizate in organizatiile medicale

De ce avem nevoie de biostatistica?

Viitorul in Informatica Medicala

20/20 Vision and Medical Informatics in the 21st Century
The future belongs to the unreasonable ones,
the ones who look forward not backward, who
are certain only of uncertainty, and who have
the ability and the confidence to think
completely differently.
Bernard Shaw

Predictia viitorului: un exercitiu periculos

640K ought to be enough for anybody.
Bill Gates, 1981.
There is no reason anyone would want a computer in their home.
Ken Olson, president, chairman and founder of
Digital Equipment Corp., 1977.
This 'telephone' has too many shortcomings to be seriously
considered as a means of communication. The device is
inherently of no value to us.
Western Union internal memo, 1976.
The concept is interesting and well-formed, but in order to earn
better than a 'C', the idea must be feasible.
Yale University professor in response to Fred Smith's paper
proposing reliable overnight delivery service.
(Smith went on to found FedEx.)

O viziune a sistemului sanitar

Un viitor n care tehnologiile digitale i cele mobile, informatiile
medicale vor fi disponibile in momentul si in locul in care trebuiesc
obtinute, colaborare ntre furnizori de servicii medicale, astfel incat sa
se poata oferi solutii de ngrijire de nalt calitate, n condiii de
siguran optime pentru toti.
O perspectiva a unui sistem de sanatate al viitorului n care medicii
care asigura ingrijirea primara au acces la informaiile medicale de
specialitate ale pacientului iar specialitii au acces la informaiile de
asistenta medicala primara prin conectarea prin dispozitive inteligente
la DES (EHR), care sunt integrate cu furnizorii de servicii
personalizate de e-sntate i livrate direct catre dispozitive mobile
inteligente, multi-scop.
Care sunt mijloacele prin care putem merge nainte si care sunt
urmtorii pai care trebuiesc urmati pentru a ncepe
transformarea acestei viziuni n realitate?

Informatica medicala - provocari

Organizatiile medicale vor trebui sa investeasca din
ce in ce mai mult in IT&C
IT&C are un impact important in operatiunile si
managementul organizatiilor

Integrarea sistemelor clinice

Stocarea, regsirea i utilizarea optim a informaiilor
biomedicale, date, i cunotine, pentru rezolvarea
problemelor i luarea deciziilor

Baze de date uriase Business Intelligence and

Knowledge Management

Informatica medicala - provocari

Managementul sistemelor IT este complex:
Tehnologia este recenta
Evolutie constanta si rapida
Dezvoltarea tehnologiilor
Aplicatiile sunt din ce in ce mai complexe
Departamente specializate
Descentralizarea n serviciile funcionale
Importan strategic

Informatica medicala - provocari

Managerii vor trebui sa se implice in dezvoltarea si
managementul IT in organizatiile medicale.
Cum?
Evalueaz modul n care IT-ul poate fi utilizat pentru a face
organizaia medicala mai productiva
Identificarea utilizrilor strategice
Determinarea nivelului de investiii
Investitii permanente, bine planificate
Evaluarea riscurilor
Gestionarea implementarii solutiilor IT&C

Informatica medicala
Informatica Medicala (Health Informatics): este domeniul

tiinific care se ocup cu colectarea informaiilor

biomedicale, a datelor, stocarea, extragerea i utilizarea
optim a acestora in scopul de a rezolva problemele
medicale i de a lua deciziile potrivite, in timp cit mai scurt.
interactioneaza cu toate domeniile de baz i cele
aplicate din zona tiinelor biomedicale i este strns
legat de tehnologiile informaionale moderne, n special
cu cele de calcul i de comunicare (medical computer
science) "[Stanford Medical Informatics].

Informatica medicala
Stiinta Informatica Medicala: este tiina care utilizeaza

instrumente analitice in scopul de a dezvolta proceduri

(algoritmi) pentru managementul, controlul procesului
medical, luarea deciziilor dar i posibilitatea de a analiza din
punct de vedere tiinific informatiile medicale.
[Shortliffe EH. The science of biomedical computing.]

Datele i informaiile reprezint componentele primare ale

sistemului informaional.
Data reprezint o niruire de caractere numerice sau alfa
numerice, care au o anumit semnificaie.
Informaiile se obin n general din prelucrarea datelor (nu
se confund ns cu acestea).

Solutii informatice destinate domeniului

medical (Medical/Health Informatics)
Unele dintre cele mai importante soluii de informatica medicala,
care vor ajuta la transformarea sistemului de asistenta medicala in
urmatorii 10-20 de ani sunt:
Sisteme de Inregistrare a datelor personale de Sntate
(Personal Health Record Systems)
Retele pentru schimbul de informaii destinate sistemului medical
(Health Information Exchange - HIE Networks)
Sisteme de informatii genomice & surse si bio-banci
(Genomic Information Systems & BioRepositories)
Robotica in domeniul asistentei medicale
Wearable Health IT Systems
Tehnologii implantabile destinate domeniului medical
(Implantable Health IT Technologies)
Grid Computing n Sntate
Nanotehnologii & NanoMedicine

Informatica medicala concepte

Sisteme integrate de spital (Hospital information system
HIS) sunt sisteme complete si complexe, integrate, de
informaii concepute pentru a gestiona toate aspectele
legate de operaiunile din cadrul spitalului, cum ar fi cele din
zona medicala, administrativa, financiara, juridica i
serviciile asociate acestora care proceseaza datele
corespunztoare.
Abordrile tradiionale ale acestor sisteme acopera transferul de
date de pe suport de hirtie in format electronic, managementul
rezidentilor, achizitia de date de pe dispozitive mobile dar si
prelucrarea si prezentarea informatiilor obtinute in formatul necesar
diverselor activitati.

Informatica medicala concepte

Un numr de versiuni diferite ale sistemelor de colectare si nregistrare
a datelor pacientului exista, ele sunt, de asemenea, mentionate printrun numr de termeni i acronime: Electronic Health Record - EHR,
sinonimul Dosarului Electronic al Pacientului (DES).
Toate reprezinta, de fapt, un mod de a accesa dosarul medical al unui
pacient printr-o interfa computerizat

Fisa medicala a pacientului (Electronic Medical Record - EMR):

termen general care descrie sistemele de nregistrare electronica a
datelor pacientului.
Uneori este extins pentru a include i alte funcii, cum ar fi istoria
medicala, medicatia, interventiile suferite de pacient, cat si alte funcii
comune.

Alti termeni consacrati:

CPR - Computer-based Patient Record

EPR - Electronic Patient Record.

Informatica medicala concepte

Electronic Data Interchange (EDI): termen general care descrie
nevoia aplicatiilor de asistenta medicala pentru a face posibil
schimbul de date, care necesit adoptarea de standarde comune
convenite pentru forma i coninutul mesajelor care sunt
transmise ntre aplicaii.
HL7 Health Level Seven dezvoltarea standardelor

internaionale de interoperabilitate pentru sistemele de

informatica medicala
ofer un cadru (i standardele conexe) pentru schimbul, integrarea,
punerea la dispozitie (sharing) i regsirea informaiilor electronice
cu privire la sanatate.
versiunile 2.x ale standardelor, care susin practica clinic i
managementul respectiv, livrarea i evaluarea serviciilor de
sntate, sunt cele mai frecvent utilizate n lume

Informatica medicala concepte

Electronic Data Interchange (EDI)
DICOM (Digital Imaging and Communications in Medicine):

este un standard pentru manipulare, depozitare, tiprire i

transmiterea informaiilor n imagistica medical.
Include definirea formatului de fiier i protocolul de comunicaii n
reea. Protocolul de comunicatie este un protocol la nivel de
aplicaie, care utilizeaz TCP/IP pentru a asigura comunicatia ntre
sisteme.
Fiierele DICOM pot fi schimbate ntre dou entiti care sunt
capabile de a primi imaginile i datele pacientului n format DICOM.

Standardizare
Organismele de standardizare lucreaz la modaliti care
au ca scop ncurajarea colaborrii ntre tehnologi i
clinicieni pentru a asigura reuita deplin la nivel mondial a
aplicaiilor de informatica medicala.
Exemplul relevant este IEEE Standards Association (una dintre cele
mai dezvoltate organizatii la nivel mondial care are ca focus noile
tehnologii si utilizarea lor in beneficiul umanitatii), entitate
recunoscut la nivel mondial ca fiind organismul prin care se
stabilesc standardele de comunicaie, activ implicat n elaborarea
standardelor care contribuie la dezvoltarea telemedicinei.

Aceste standarde stabilesc modalitile prin care

dispozitivele medicale, ce colecteaza automat i detaliat
datele de la pacient (semnele vitale, datele operaionale ale
echipamentului) i sistemele de prelucrare de date asociate
pot comunica.

Standardizare
Instituii de standardizare din domeniul IT (IEEE, IETF, ITU,
ETSI, ANSI, etc) au deja adoptate standarde care privesc
echipamentele medicale, nu doar n ceea ce privete
construcia hardware, dar i legate de modul de comunicaie
sau formatul datelor, pe arii de interes:
coninutul semantic, structura i schimbul de date (ex. HL7, DICOM);
modelul, reprezentarea datelor i specificaii speciale (ex. IEEE 11073)
construcia dispozitivelor medicale (ex. ISO 11633);
interoperabilitatea dispozitivelor medicale (ex. IHE)
securitatea i calitatea serviciului de comunicaie (ex. AES);
securitatea datelor medicale (ex. ISO27799)

Telemedicina
Telemedicina: Furnizarea de servicii de ingrijire a
sanatatii ntre indivizi separai geografic, cu ajutorul
sistemelor de telecomunicaii, de exemplu,
conferine video.

Telemedicina
Totalitatea sistemelor care ajut la procesul de ngrijire a
sntii prin schimbul ct mai eficient de informaie
medical
(Bannet,1978)
Telemedicina se constituie ca un sistem integrat de ngrijire
a sntii bazat pe resurse tehnologice, organizaionale i/
sau sistemice
Telemedicina const n esen n utilizarea semnalelor
electronice, a tehnologiei informaiei i a telecomunicaiilor
pentru a transfera informaiile medicale de la un sistem la
altul.

Telemedicina
Dezvoltarea infrastructurii tehnologice ca suport important n
activitatea medical;
Diminuarea costurilor pe pacient n condiiile n care acestea sunt
ridicate i nu acoper necesarul;
Integrarea datelor existente la nivel de pacient ntr-un sistem
unitar, realizat conform standardelor actuale existente la nivel
mondial (ex. HL7);
Colectarea i integrarea la nivel de sistem a datelor complete
despre pacient, care s poat asigura informaiile necesare
diagnosticrii i tratrii acestuia, indiferent de locaia n care
acesta se afl
Remodelarea sistemului de sntate ntr-un sistem integrat care
s poat susine ngrijirea continu a pacienilor, s asigure
securitatea informaiilor legate de pacient .

Telemedicina
Progresele realizate n domeniul tehnologiilor de
telecomunicaii utilizate n sistemele de sntate din ultimul
deceniu au extins posibilitile de dezvoltare ale aplicaiilor
dedicate acestuia.
Astzi aplicaiile destinate acestui domeniu sunt n
extindere datorit posibilitiilor de utilizare a serviciilor
video interactive, prin
posibilitaile de stocare i
transmitere a informaiilor
care au fost realizare n
ultimul timp.
Teleconsultatia:
consultare clinic realizat
utiliznd un serviciu
telemedical.

Telemedicina

The Telemedicine Alliance, 2005

Telehealth
Elementele principalele:
Interaciunea direct medic pacient i cooperarea medic
medic prin intermediul mijloacelor audio/video/date,
definit de obicei sub numele de telemedicin;
Schimbul de informaii ntre entitile ce asigur servicii de
sanatate (health providers);
Serviciile de sntate public;
Asociaiile medicale profesionale;
Educaia pacienilor.

Telemedicina
Telemedicina, ca i concept, cuprinde o mare varietate de
servicii; cele mai des menionate n studiile de

specialitate sunt:

teleradiologia
telepatologia
teledermatologia
teleconsultaia
telemonitorizarea
telechirurgia
teleoftalmologia.

Telemedicina - Perspective
Piaa de telemedicina la nivel mondial se confrunt deja cu
o cretere semnificativ
Estimrile fcute - crestere de la 9.8 miliarde dolari n 2010
la 23 miliarde dolari n 2015 (o rat compus de cretere
anual de peste 18,6% n urmtorii ani)
Telemedicine: Opportunities for Medical and Electronic
Providers (BCC Research, 2007).

In acest an cifrele au fost revizuite astfel nct n 2016 se

ateapt o valoare de pia de aproape 10 miliarde de
dolari - 22.5% cretere, doar pentru segmentul de
telehome care
(BCC Research, 2012).

Telemedicina - Perspective
Experii IEEE se ateapt ca anumite tehnologii
s joace un rol strategic n adoptarea aplicaiilor
de telemedicin, inclusiv telefoane inteligente,
senzori uor de purtat i instrumentaie.
Telefoanele inteligente combinate cu reele de mare
vitez de telefonie mobil pot fi folosite pentru a
monitoriza non-invaziv starea pacienilor.
Progrese realizate n domeniul bio-senzorilor, durabilitatea i
fiabilitatea senzorilor care preiau electrocardiograma (EKG),
realizarea de senzori care pot monitoriza de la distan pacientul
cu risc de atac cardiovascular, cu o calitate semnificativ
mbuntit i cu costuri minime pentru monitorizare la distan.

Telemedicina
Cerinte arhitecturale

Lipsa oricrei interferene cu dispozitivele medicale electrice

Indicator pentru activitile care implic transmisii radio

Controlul transmisiei radio

Suport pentru iniierea comunicaiei de ctre pacient sau de furnizorul de servicii

Suport pentru implementarea comunicaiei activata de politici, de evenimente sau

pe baz de programare

Rutarea datelor bazat pe coninut

Actualizri ale protocoalelor de securitate

Portabilitatea conexiuni
Monitorizarea locaiei

Modalitate securizat de a transmite mesajele

Iniializarea, nregistrarea i mentenana dispozitivelor etc

Telemedicina
Exemple de aplicabilitate n medicin
Monitorizarea la distan a pacientului
Transferul de mesaje securizate ntre pacient
i providerul de servicii medicale
Msurarea de semnale electrice corporale
de amplitudine sczut

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M)
Sistemele de telemedicin sunt o categorie particular
a unui domeniu mai larg numit M2M (Machine-toMachine)
M2M modalitatea de comunicare directa ntre dou
entiti non-umane n scopul ndeplinirii unei sarcini
bine definite (ETSI, 2011).
Din acest categorie fac parte:
tele-msurtorile (smart metering)
aplicaiile pentru autovehicole
automatizarea oraelor i a locuinelor
monitorizarea pacienilor

Telemedicina
Arhitectura M2M, ETSI

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M)
Domeniul dispozitivelor M2M (M2M Device Domain)
care include totalitatea senzorilor inteligeni i a
metodelor de comunicaie dintre acetia.
Domeniul de reea (M2M Network Domain) care
include totalitatea elementelor fizice ce fac posibil
comunicaia precum i serviciile asociate i
protocoalele care stau la baza lor
Domeniul de aplicaii (M2M Application Domain) care
acoper partea de recepionare i analiz a datelor.

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M) zona DD
Cea mai dinamic zon cu un grad de
diversitate maxim
Organizat sub form de:
PAN (Personal Area Network): totalitatea
dispozitivelor M2M asociate unei persoane sau
unei zone bine definite
BAN (Body Area Network): totalitatea
dispozitivelor M2M ataate de corpul unei
persoane (in-body, on-body, near-body)

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M) zona DD
Comunicaiile n interiorul DD sunt wireless,
guvernate de standarde IEEE
Cerine fundamentale:
Simplitate i fiabilitate
Configurare automat
Utilizare pe dispozitive cu restricii mari n ceea ce
privete puterea de calcul, memoria disponibila i
consumul de curent
Vitez de comunicaie redus (sute de kbps)

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M) zona ND, zona AD

Network Domain = totalitatea reelei de

transport de date (acces i core), bine definit
de alianele industriale 3GPP si WiFi
Application Domain = totalitatea aplicaiilor de
prelucrare a datelor (software i middleware)
i sistemele asociate acestora (hardware
computing i networking); asimilat deseori cu
noiunea de Centru de Date (Datacenter)

Telemedicina
Machine-to-Machine (M2M) zona AD

Aplicaiile M2M care realizeaz comunicaia

parcurg n general patru stri distincte:
colectarea datelor
transferal datelor peste o reea de comunicaii
specific
evaluarea datelor
generarea unui rspuns n concordan cu datele
primite.

Telemedicina - Riscuri asociate

Lipsa unor stadarde bazate pe experien;

Interoperabilitatea dispozitivelor medicale;
Lipsa securitii datelor;
Efectul erorilor de comunicaie aparute n timpul
consultaiei on-line;
Schimbul de informaii securizat
Trainingul personalului medical pentru utilizarea sistemului;
Schimbrile aparute n relaia pacient doctor n lipsa unui
contact direct;
Posibilitile de fraud i abuz.

Tehnologia moderna
Toate aceste soluii, n curs de dezvoltare, au
un mare potenial de a:
imbunatati calitatea ingrijirii pacientilor,
crete sigurana pacienilor
costuri mai mici pe termen lung.

Tehnologia moderna
Cu toate acestea, n aceast er a informaiei
digitale, aceste noi tehnologii puternice pot afecta
viaa oamenilor n ambele sensuri, atat pozitiv cat i
negativ.
Prin urmare, ar trebui s se ia in consideratie
probleme etice i problemele generate prin
utilizarea i potenialul abuz ce poate fi cauzat de
aceste noi tehnologii.

Probleme legate de etica

Etica in Informatica Medicala este disciplina care ia in
consideratie implicaiile tehnologiei medicale i ncearc s
determine ceea ce este bun sau adecvat n domeniul
Informaticii Medicale.
Abordarea deciziilor din punct de vedere etic pas cu pas
Atunci cnd se confrunt cu o decizie major, ar trebui s
fie recunoscut faptul c exist ntrebri cheie care ar trebui
s fie utilizate n timpul procesului de luare a deciziilor:
Care sunt faptele cazului respectiv?
Identificai toate faptele pertinente i specialitii implicati.
Care sunt ntrebrile etice?
Identificarea normelor pertinente i a problemelor juridice legate de open
surce software.
Care sunt prile afectate?
Identificai principalele pri interesate (stakeholders.)

Probleme legate de etica

Identificarea unora dintre problemele etice i preocuprile
care ar trebui abordate nainte ca aceste noi soluii
informatice in zona serviciilor medicale sa fie
implementate.
dezvoltarea unor msuri care s ia n considerare si sa rspunda
acestor provocri etice cu scopul de a atenua posibile consecinte

Ideea este de a nu opri progresul n dezvoltarea i

utilizarea de noi tehnologii extrem de utile, aflate n curs de
dezvoltare in zona de soluii informatice medicale, dar
pentru a asigura ca se ofera o atenie fata de probleme
legate de intimitatea pacientului, sistemul de securitate i o
serie de alte probleme de etic ce pot aparea in cazul
preocuprilor mentionate.

Probleme legate de etica

Cum acionm unul fa de cellalt, inclusiv modul n care se face
proiectarea, dezvoltarea, i implementarea acestor noi sisteme
informatice medicale, sunt n mare msur determinate de etica.
Exemple de utilizare a calculatorului, care sunt discutabile din punct de
vedere etic:
Muli oameni copiaza, utilizeaza i distribuie software pentru care nu au drepturi.
Organizaiile colecteaza, cumpra i folosesc informaii cu privire la cetenii fr a
verifica n mod contiincios validitatea sau acurateea acestor informaii
Oamenii creaza i rspndesc virui care cauzeaz probleme considerabile pentru cei
care folosesc i ntrein sistemele IT, inclusiv sisteme informatice medicale sensibile.
Dezvoltatorii sistemelor informatice pun aceste sisteme pe pia nainte de a fi complet
testate. n cazul sistemelor informatice medicale, acest lucru poate pune n pericol
viaa oamenilor.
Oamenii n mod deliberat sparg sistemele informatice i fura parole, informaii cu
caracter personal, precum i informaii proprietare de afaceri.
Muli angajatori monitorizeaz e-mail i alte documente personale ale angajatilor pe
care acestia le pot avea stocate pe PC-uri sau laptop-urile companiei.

Probleme legate de etica - concluzii

Chiar dac exista dezbateri diferite necesitatea de a
implementa sisteme de sntate IT selectate este mai
puternica, exist un imperativ etic de a implementa i de a
folosi sistemele de informatii clinice i DES moderne ACUM!
Trebuie sa continuam crearea i implementarea sistemelor
IT de sanatate, care ne vor ajuta s reducem dramatic
erorile medicale i mbuntirea calitii n sistemul de
sntate.

Informatica medicala de la stategie

la aplicatii
Stategii & Procese
Conduce

Permite

Aplicatii
Conduce

Permite

Infrastructura IT

Care sunt ideile de

baz ale strategiilor de
crearea ale serviciilor
medicale bazate pe IT
i cum se traduce
aceasta in proiectarea
serviciilor medicale
bazate pe IT pentru a o
alinia cu nevoile
organizaiei medicale?

Adapted from Kalakota & Robinson, E-business 2.0, Addison-Wesley, 2001

Infrastructura tehnologica
Infrastructura tehnologic a unei organizaii
medicale este o combinaie de hardware
(servere, calculatoare, aparate de informare,
de reea) i software (sisteme de operare i
software de tip server), care va alctui
temelia pe care pot fi construite sistemele de
aplicaii.

Infrastructura tehnologica
Transformari majore in industria IT
4 Paradigme :
Mainframe
Microcomputer, personal computer
Internet
Mobilitate

+ Virtualizare

Paradigma 1:
Mainframe Architecture
1950 - 1980
Toate programele sunt executate pe mainframe
ATM airline reservation systems
Terminal

Terminal

Terminal

Mainframe (user interface + processing + database)

Conceptul de arhitectura: arhitectura de retea, arhitectura software,

computing arhitecture;
Orice sistem are la baza o arhitectura - in functie de implementare
determina scopul acelui sistem.

Paradigma 2: Personal Computers

Din 1952 pina in 1960, IBM a produs si marketat
citeva modele mari de computere, cunoscute ca
IBM 700/7000 series
In 1970 HP lanseaza primele computere
programabile de birou, includ tastatura, un mic
display si un printer
In 1973 Xerox Alto, dezvolta Xerox's Palo Alto
Research Center (PARC), SO cu interfata grafica
(GUI), a stat la baza OS-urilor dezvoltate de Apple
Computer pentru Macintosh si de Microsoft pentru
Windows.

Paradigma 2: Personal Computers

1984 - Mac OS primul OS Apple Inc
este o implementare grafica a SO care are la baza Unix
GUI (Graphical User Interfaces) dezvoltat de Apple Inc in
1984 si implementat pe Macintosh

Noiembrie 1985 - Windows as an add-on to MSDOS (in response to the growing interest in
graphical user interface)
GUI: Interfa grafic pentru utilizator - acea parte a unei aplicatii cu care
interacioneaza utilizatorul; acea parte din interfaa care se bazeaz pe structuri
vizuale (ex. icons), care acioneaz ca metafore pentru diferite funcii suportate de
aplicatii (ex. stergerea unui fiier este adoptat prin tragerea unui simbol vizual care
reprezint fiierul intr-un co de gunoi reprezentat printr-o pictograma).

Client-server architecture
Two-tier architecture
Client (user interface + processing)

Server (processing + database)

Client: A computer connected to a network that does not store all the
data or software it uses, but retrieves it across the network from another
computer that acts as a server.
Client-server architecture: A computer network architecture that places
commonly used resources on centrally accessible server computers,
which can be retrieved as they are needed across the network by client
computers on the network

Client-server architecture
Three-tier sau n-tier architecture
Client (user interface)

Application Server (processing)

Database Server
Client: Un calculator conectat la o reea care nu stocheaz toate
datele sau software-ul pe care le folosete, dar le poate prelua prin
reea de la un alt calculator, care acioneaz ca un server.
Client-server architecture: O arhitectur de reea de calculatoare,
care plaseaz resursele utilizate n mod obinuit pe computerele
servere accesibil la nivel central, care pot fi accesate prin reea de
catre computerele care actioneaza ca si clienti in reea

Paradigma 3: Internet
Web Architecture
Aplicatiile devin aplicatii web si pot fi accesate prin
intermediul unui browser
Nu mai este necesara instalarea software-ului pe
masina client.
Client

Internet

Web server

Database
server

Virtualizarea - concentreaza densiti mari de date, n acelai volum

ocupat puterea de procesare este mai mare;
Virtualizarea & cloud computing - sunt corelate n sensul n care
virtualizarea permite obtinerea economiilor de scar necesare pentru a
face cloud computing-ul accesibil ca bun de larg consum.

Web Architecture
Web-ul devine interfata universala pentru sistemele
informatice
Paginile web contin obiecte: text, imagini, sunete, video, cod
JAVA
HTML = Hypertext Mark-up Language: descriere utilizata
pentru a crea documente care se pot vizualiza pe World Wide
Web (WWW).
HTTP = Hypertext Transfer Protocol: protocolul de
comunicare utilizat de Internet pentru a transfera documentele
HTML.

World Wide Web - WWW

XML - eXtensive Markup Language: este un meta-limbaj, o
simplificare a limbajului SGML Standard Generalized
Markup Languag (din care se trage i HTML) i a fost
proiectat n scopul transferului de date ntre aplicaii pe
internet (include descrierea structurii de date).
XML este acum i un model de stocare a datelor nestructurate i
semi-structurate n cadrul bazelor de date native XML
Datele XML pot fi utilizate n limbajul HTML, permit o identificare
rapid a documentelor cu ajutorul motoarelor de cutare

World Wide Web - WWW

PHP - Hypertext Preprocessor: este unul dintre cele mai
importante limbaje de programare web, open-source
Folosit iniial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scar
larg n dezvoltarea paginilor i aplicaiilor web;
Se folosete n principal nglobat n codul HTML, dar ncepnd de la
versiunea 4.3.0 se poate folosi i n mod linie de comand (CLI), permind
crearea de aplicaii independente.
Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web i pe 1
milion de servere web.
n loc de o mulime de comenzi folosind HTML (aa cum se vede n C sau
Perl), paginile PHP conin HTML ca si cod ncorporat, care face "ceva
PHP este diferit (de genul client JavaScript) prin executia codului pe server,
genernd HTML care este apoi trimis ctre client.
Cele mai bune lucruri n folosirea PHP sunt c este extrem de simplu pentru
un nceptor, dar ofera multe caracteristici avansate pentru un programator
profesionist.

Paradigma 4: Mobilitate
Piaa de acces la Internet mobil i cea a aplicaiilor
destinate acestui mediu sunt n continua
dezvoltare, ca rezultat firesc al goanei dup
mobilitate.
n tandem cu dezvoltarea serviciilor de Internet
mobil se observa o continu diversificare a
terminalelor de acces telefoanele au devenit tot
mai inteligente, iar dispozitivele smartphone tind sa
fie nlocuite de tablete, chiar i n mediile
enterprise.

Paradigma 4: mobilitate
GSM = The Global System of Mobility: standard internaional
adoptat pe scar larg pentru arhitectura i funcionarea
sistemelor digitale de telefonie mobil, care poate transporta
voce i date, precum si pachete de date scurte (mesaje)
Piata sistemelor de operare mobile:

septembrie 2013

septembrie 2014

http://www.netmarketshare.com

Browsing dupa trend-ul categoriei

device-urilor
November, 2013 to September, 2014

http://www.netmarketshare.com

Paradigma 5 Cloud & Virtualizare

Cloud computing: este un concept modern n

domeniul informaticii, reprezentnd un
ansamblu distribuit de servicii de calcul,
aplicaii, acces la informaii i stocare de date,
fr ca utilizatorul s aib nevoie s cunoasc
amplasarea i configuraia fizic a sistemelor
care furnizeaz aceste servicii.
Expresia cloud computing deriv dintr-o
reprezentare grafic simbolic a Internetului des
ntlnit n form de nor, folosit atunci cnd
detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate
Cloud computing este folosit pentru servicii
oferite peste Internet:
Infrastructur ca serviciu
(Infrastructure-as-a-Service- IaaS),
Platform ca serviciu
(Platform-as-a-Service - PaaS)
Software ca serviciu
(Software-as-a-Service - SaaS).

http://en.wikipedia.org/

Paradigma 5 Cloud & Virtualizare

Virtualizare: scopul obinuit de virtualizare este de a centraliza sarcinile
administrative mbuntind n acelai timp scalabilitatea i utilizarea
general a resurselor hardware.
Virtualizarea se refer la crearea de versiuni virtuale (mai degrab dect
reale), inclusiv, dar nu limitat la o platform virtual hardware, sistem de
operare (OS), dispozitiv de stocare, sau resurse de reea de calculatoare.
Prin virtualizare, mai multe sisteme de operare pot fi rulate n paralel pe o
singur unitate central de procesare (CPU).
Acest paralelism tinde s reduc costurile globale i difer de multitasking, care
presupune rularea mai multor programe pe acelai sistem de operare.

Folosind virtualizarea, o ntreprindere poate gestiona mai bine actualizrile i

schimbrile rapide de sisteme de operare i aplicaii, fr a afecta utilizatorul

Software
Firmware ansamblu de
microprograme
Software - set de programe,
proceduri care determin
calculatorul s ndeplineasc sarcini
specifice
Instruciune routina proceduri
program aplicatie

Hardware
Mediu de intrare care asigura preluarea datelor sau
instructiunilor
Mediu de memorare in care se depoziteaza programul si
datele aferente
Mediu de prelucrare asigura functii de natura aritmetica si
logica pentru prelucrarea datelor
Mediu de iesire asigura extragerea rezultatelor
Mediu de control capabil sa interpreteze instructiunile
extrase din memorie si sa controleze integ procesul de
automatizare a calculelor

Hardware
Input/Output devices

Input
Mouse
Keyboard
Scanner
Microphone
Trackball
Touch screen

Output
Monitor
Printer
Plotter
Boxes
Touch screen

Hardware
Input & Output: dispozitive medicale pentru
masurarea:
Presiunii arteriale
Puls
Masurarea greutatii
Probleme:
a. Transmiterea datelor (tehnic)
b. Procesare (algoritmi)
c. Interoperabilitate
d. Decizie

Software

Sistemul de operare (OS) - pachet de programe,

cu rol de a gestiona resursele hardware-ului pe
care este instalat, in timpul indeplinirii diverselor
task-uri

Controleaza transferul de date intre diverese parti

ale computerului cit si cu exteriorul

Permite utilizatorului sa acceseze resursele

computerului prin intermediul GUI (Graphical User
Interface)

Exemple:
Linux: SUSE, Mandrake, Ubuntu
Microsoft: Windows XP, Vista, Windows 8
Apple: MacOS

task = o cale de executare prin intermediul spaiului de

adrese un set de instruciuni de program, care sunt
ncrcate n memorie.

Fisiere
Orice information pe care dorim s o stocam pe
suport permanent.
Orice fisier are un continut si un header (care
contine date de identificare, cu ajutorul caruia pot fi
regasite si accesate datele)
name, - numele fisierului;
lungime - numarul caracterelor din continutul fisierului;
un pointe catre cluster n cazul n care incepe coninutul;
citeva atribute care ajuta la restrictionarea accesului la
fisier;
posibil numele utilizatorului care a creat fiierul
( "proprietarul");
data crearii, de asemenea, data celei mai recente
modificari a coninutului.

Bibliografie

Medical Informatics: Emerging Technologies, Open EHR Systems, and Ethics in

the 21st Century, Groen, Mahootian, & Goldstein, 2008

Informatica pentru Medici, vol II L Iliuta, E Poenaru, Editura Carol Davila, 2011

Journal of Medical Ethics - http://jme.bmj.com/

The American Journal of BioEthics - http://www.bioethics.net/journal/

BioEthics.Net Web Site - http://www.bioethics.net/

Institute for Ethics& Emerging Technologies - http://ieet.org/

http://en.wikipedia.org/