ee
Viad DIACONITA
lon LUNGU
Anda VELICANU
BAZE DE DATE
Bye
Bea INTRODUCERE iN PL/SQL
(PROCEDURAL LANGUAGE EXTENSION TO SQL)
L1 Introducere
PL/SQL este un limbaj procedural structurat pe bloc, programele putand fi
imparfite in blocuri logice, constructiile PL/SQL continand structuri de control
procedurale si comenzi descriptive SQL. Blocurile PL/SQL sunt procesate de
motorul PL/SQL care poate fi rezident pe serverul ORACLE sau pe un alt
instrument de dezvoltare (ex.: Oracle Forms, Reports, JDeveloper etc.).
Programarea in PL/SQL este modularizata, in acest sens se utilizeazi
blocurile care grupeaza instructiunile. Tipurile de date din SQL pot fi folosite in
PL/SQL.
Pentru a putea lucra cu limbajul PL/SQL avem nevoie in primul rand de o
conexiune la o bazi de date Oracle si de un instrument de dezvoltare prin care si
interactionim cu serverul Oracle. Pentru instalarea si configurarea instantei bazei
de da date se poate utiliza ghidul electronic pus la dispozitie de catre compania
Oracle odata cu kit-ul de instalare. Ca instrument de dezvoltare se poate utiliza
SQL*plus care se instaleazi impreund cu instanfa Oracle sau se poate utiliza SQL
Developer, un mediu de dezvoltare mai prietenos disponibil gratuit pe site-ul
companiei Oracle (www. oracle .com).
Schema bazei de date pe care se bazeazi exemplele din aceasta carte se
poate vedea in figura 1.
Scriptul pentru crearea acestor tabele este redat in Anexa 1 si se poate
descirea de pe site-ul http://bd.ase.ro impreuni cu scriptul pentru
adiugarea inregistrarilor. Baze de date, Limbajul PL/SQL | Introducere in PL/SQL (Procedural Language Extension to SQL) 11
1.2 Blocuri PL/SQL
| Orice unitate PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri, complet separate
sau imbricate. Fiecare bloc este compus din sectiuni care pot fi obligatorii sau
optionale.
Componentele unui bloc PL/SQL
| Un bloc PL/SQL este compus din pana la 3. sectiuni: declarativa
(optionald), executabilé (obligatorie) si de tratare a exceptiilor (optionala).
Structura unui bloc PL/SQL poate fi prezentata astfel:
DECLARE (Optional)
2 | variabile, cursori, exceptii
e BEGIN (Obligatoriu)
i g comenzi SQL (asigura accesul la baza de date)
z & structuri de programare procedurala PL/SQL
82 3 EXCEPTION (Optional)
2 actiuni ce se executi cfnd apare o eroare
5 END; (Obligatoriu)
= z fn cadrul blocului pot aparea instructiuni SQL care asigurai accesul la baza
| 3 de date, de exemplu pentru efectuarea unor actualizari, dar operatiile efectuate cu
: 3 | variabilele PL/SQL in cadrul instructiunilor procedurale nu presupun accesarea
- | bazei de date.
5
3 Observatii:
Lt * se foloseste (;) dupa fiecare instructiune SQL sau instructiune de
£ control PL/SQL;
Se
=
+ blocul PL/SQL se termina cu (;);
* comentariile se pot realiza folosind (--) pentru fiecare linie de cod
comentata sau (/* */) pentru mai multe linii comentate;
* se foloseste (/) pentru a lansa un bloc anonim in bufferul SQL;
* — instructiunile nu sunt CASE SENSITIVE.
Blocurile PL/SQL pot fi executate 0 singuré dat& (cazul blocurilor
anonime), pot fi stocate in baza de date pentru a fi apelate ulterior (cazul funetiilor,
Tipe
‘MuweeR
IREGIUNE VAnCHAPZa
procedurilor si pachetelor stocate) sau pot fi realizate si apelate la nivelul
programelor de aplicatii (functii, proceduri, triggeri de aplicatii). in paragrafele
DEHN
Toc nEGiNE
urmatoare ne vom referi pe scurt la fiecare dintre aceste tipuri de blocuri, urménd
si le detaliem in capitole separate. 12 Baze de date. Limbajul PL/SQL
Blocurile anonime prezintd urmiatoarele caracteristici:
* nu sunt stocate in baza de date;
* se declara inline, in locul in care se doreste executia lor;
* se executé in momentul rularii;
Daca dorii si reutilizati un bloc anonim va sféituim s& salvati codul sursi
pe hard disk intr-un fisier de tip .sql sau xt.
La modul general un bloc PL/SQL anonim poate avea urmittoarea forma:
DECLARE
eventualele initializari;
~ de exemplu: v_variabila tip_de_date;
BEGIN
-- instructiuni executabile;
EXCEPTION
WHEN exceptie THEN actiune;
END;
/
pentru a putea fi ulterior accesate variabilele, adresare lor fiind realizata astfel:
eticheta_bloc.variabila
DECLARE
<< eticheta_bloc >>
DECLARE
BEGIN
END eticheta_bloc;
END;
-- declararea variabilelor se face precizand tipul de date si realizandu-se
Blocurile PL/SQL se pot imbrica gi se pot eticheta cu <>
Introducere in PL/SQL (Procedural Language Extension to SQL) 13
Proceduri si functii
Sunt blocuri PL/SQL care au nume si pot fi stocate la nivelul bazei de date
sau la nivel de aplicatie (de exemplu in mediul de dezvoltare Oracle Developer
Suite — Forms si Reports).
in cazul procedurilor si functiilor sectiunea DECLARE este inlocuita de
definitia acesteia prin sintaxa CREATE [or replace] PROCEDURE/FUNCTION
(lista parametrilor $i tipul acestora), de exemplu:
CREATE [OR REPLACE] PROCEDURE nume > procedura (lista
parametri)
Is
CREATE [OR REPLACE] FUNCTION nume_functie (lista parametri)
RETURN tip_data
RETURN valoare
[EXCEPTION]
END;
/
Pachetele de subprograme sunt utilizate pentru a grupa mai multe
proceduri si functii utilizate pentru un anumit tip de prelucrari.
Declansatorii pe baza de date sunt blocuri PL/SQL asociate tabelelor (de
baz& sau virtuale) si lansate automat in executie cand are loc 0 comanda de
manipulare (insert/update/delete). 14 Baze de date. Limbajul PL/SQL
Declansatorii de aplicatie sunt blocuri PL/SQL asociate unor evenimente din
cadrul aplicatiei (de exemplu: deplasarea mouse-ului, apasarea unui buton) si
lansate in executie automat la aparitia acestor evenimente.
13 Utilizarea operatorilor si functiilor in PL/SQL
Operatorii utilizagi
In cadrul blocurilor PL/SQL se pot utiliza aceiasi operatori ca gi in cazul
limbajului SQL. In plus fafa de acestia apare operatorul de atribuire (:
| Operator Caracteristici
+5%4, ** (op. Operatori aritmetici
exponential)
AND, OR, NOT Operatori logici
| _S>=>5< numeric gi caracter <->data. Pentru conversii explicite se utilizeaza
funcfiile TO_DATE, TO_NUMBER, TO_CHAR in mod aseminator cu limbajul
sau.
Afisarea pe ecran a valorilor variabilelor sau a mesajelor in PL/SQL se
realizeazi prin apelarea functiilor PUT LINE sau PUT din pachetul standard
DBMS_OUTPUT. Aceste doua functii primesc ca parametru un sir de caractere gi-
| afigeazi. Diferenta dintre cele doua functii este aceea c& prima afiseazi mesajul
dupa care trece la linia urmitoare, iar cea de a doua afigeazi mesajul pe linia
curent, Functiile PUT_LINE si PUT sunt necesare deoarece nu putem accesa
variabilele declarate in blocurile PL/SQL direct din mediul SQL (pentru a le afiga
cu PROMPT).
in unele medii de dezvoltare, ca de exemplu in SQL*Plus, trebuie utilizata
la inceputul sesiunii comanda SET SERVEROUTPUT ON care activeazi
bufferul pentru afisare.
SET SERVEROUTPUT ON
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('...
DBMS_OUTPUT.PUT (
END;
1
De exemplu, vom realiza un bloc PL/SQL care si afigeze un mesaj. Pentru
a executa blocul utilizim mediul de dezvoltare SQL Developer. Mai intai este
hecesara stabilirea conexiunii cu serverul Oracle: click dreapta pe eticheta
Connections din stanga ecranului si completim detaliile referitoare la conexiune:
ume utilizator si parola, adresa IP a serverului si portul, numele instantei bazei de
date, ,
Introducere in PL/SQL (Procedural Language Extension to SQL) 17
4 oa Oza TY TEESE
ea Mow tore het Sapce Ys Bhratin Tee ep o
(St Yew Honote Bin Saye Verney Mein Toe BO
G58a 9 xem 0-0-5.
Goa 9° kam 0-0-5.
— : vss ‘ et 1 Oe
Baze de date. Limbajul PL/SQL
=
9 4 [pi omor.ror unm (tesbeat USL ete taba) precedes
ee he
[Prfenas sort one, WQerpan|fprniace | owns cam | Cov cape
eae
crew et ap
sept mh ene om ab) proce!
cenit comune tet secs DECI, ECU, 96 TATA A ecEEIOR
| Figura 2 Executia blocurilor PL/SQL in SQL. Developer
Figura 1 Realizarea conexiunii cu serverul Oracle
Codul sursa al blocului este redat mai jos:
SET SERVEROUTPUT ON
Dupi conectare apare fereastra in care putem serie si executa blocurile, in
~-INTRODUCEM COMENTARII: in acest caz sectiunea
mod asemanator cu modul de lucru cu instructiunile SQL. Pentru executia
a ¢ DECLARE lipsegte
blocurilor se da click pe unul dintre butoanele Execute Statement (F9) sau Run --blocul afigeaz& un mesaj
Script (F5).
BEGIN
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('Limbajul PL/SQL este un
limbaj procedural!') ;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Un bloc PL/SQL contine
trei seciuni: DECLARATIVA, EXECUTABILA, DE
TRATARE A EXCEPTIILOR') ;
END;
/ Baze de date. Limbajul PL/SQL
~S
Exercitii propuse
1. Recapitulati notiunile de baz ale limbajului SQL, precum si comenzile
utilizate.
2. Creati o conexiune noua in SQL Developer si testati programul clasic
Hello World!
VARIABILE PL/SQL
IL1 Declarare si initializare
Declararea variabilelor se realizeazi in zona declarativa delimitata prin
DECLARE a blocului sau sub-blocului. Initializarea variabilelor se poate face la
declarare sau in zona de executie intre BEGIN si END.
Variabilele vor fi vizibile si in blocurile imbricate, incluse in el, mai putin
in sub-blocurile in care numele lor este redefinit, la fel ca in cazul limbajelor de
Programare structurate, unde semnificatia unui nume definit de utilizator intr-un
bloc/sub-bloc este data de cea mai apropiata declaratie anterioara locului folosirii.
La declararea variabilelor PL/SQL se precizeaza obligatoriu tipul de dat si
optional anumite restrictii si un sir valid de valori. Declararea si initializarea se
realizeaza astfel:
nume_variabila [CONSTANT] TIP_DATA [NOT NULL] [:= |
DEFAULT expresie];
Constantele in PL/SQL trebuie obligatoriu initializate, iar ulterior nu isi vor
putea schimba valoarea. Variabilele pentru care se precizeaza restrictia NOT
NULL trebuie obligatoriu initializate, iar ulterior nu vor putea primi valoarea
NULL.
Pentru a putea urmari mai usor codul sursi se foloseste urmatoarea
conventie de notare:
¢_nume Constanta - pentru declararea constantelor;
v_nume Variabila - pentru declararea variabilelor;
_nume Variabila_globala —pentru variabilele globale definite in zona de
specificatii a unui pachet de subprograme si valabile pentru toate
procedurile si functiile pachetului. eee
20 Baze de date. Limbajul PL/SQL
11.2. Tipuri de variabile
Variabile PL/SQL
= Scalare
= Compozite
+ Referinti
+ LOB (Large Objects): NCLOB, CLOB, BLOB, BFILE
+ Obiect
Variabile non-PL/SQL: variabile de mediu (BIND VARIABLES)
11.2.1 Variabile scalare
Tipurile scalare contin valori simple, o variabila scalara poate confine la un
moment dat 0 singura valoare si corespunde in principal tipurilor de date Oracle.
Cele mai cunoscute si utilizate tipuri de date sunt prezentate in tabelul urmator:
char (lung_max) - lungime fix de max 32.767 bytes
= varchar? (lung_max) — lungime variabild de max 32.767 bytes
= long [sir de caractere de lungime variabili 2GB]
= number (precizie,scala)
= boolean (true, false, null)
= date
= binary_integer si pls_integer (numere intregi intre -
2147483647 $i 2147483647)
= binary_float si binary_double (pentru numere reale in
varianta Oracle 10g)
= timestamp (pentru fractiuni de secunda)
Pentru alte tipuri de date puteti consulta capitolul 3 din [ORAPL].
Exemple:
v_functie varchar2 (9);
v_numar binary integer
v_totalsal number (9,2)
v_datainceput date:=sysdate+7;
c_taxa constant number (3,2) :=8.25;
v_valid boolean not null:=true;
Variabile PL/SQL 21
Afisarea variabilelor PL/SQL se realizeaza prin intermediul functiei
PUT_LINE din pachetului DBMS OUTPUT. Se poate utiliza operatorul de
concatenare ( || ) pentru a afiga mai multe mesaje sau variabile pe aceeasi linie, de
exemplu:
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('VALOAREA VARIABILEI ESTE:
|\variabila);
Popularea variabilelor cu valori din tabelele bazei de date
Se utilizeazi comanda SELECT cu clauza INTO pentru popularea
variabilelor PL/SQL cu valori ale atributelor din tabele, insd pentru aceasta cererile
SELECT din cadrul blocurilor PL/SQL trebuie si furnizeze o singura linie rezultat,
in caz contrar se va semnala o eroare. Pentru a putea accesa o anumit inregistrare
sau valoare a unei coloane dintr-o tabeld este obligatoriu s& utilizim variabile
PL/SQL, aga cum se observa si in exemplul urmator:
Exemplu: Sd se afiseze numele angajatului cu codul 100:
SET SERVEROUTPUT ON
DECLARE
--declaram variabila v_nume in care vom returna
numele angajatului:
v_nume VARCHAR2 (20) ;
BEGIN
-- utilizam instructiunea SELECT cu clauza INTO
pentru a popula variabila:
SELECT nume INTO v_nume
FROM angajati WHERE id_angajat = 100;
-- afisam valoarea varibilei:
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('NUMELE ANGAJATULUI ESTE: '
|| v_nume) ;
END;
/
Rezultatele executiei blocului sunt prezentate in figura 2.1 _—
22 Baze de date. Limbajul PL/SQL Variabile PL/SQL 23
oe Ss Exemple:
2500 9¢ xan 0-0-5- eee ‘Sd se afiseze numele si prenumele angajatului cu codul 100:
ae 1a. DECLARE
Sree --declaram doua variabile pentru nume si
2G we come YOR): — i v_nume angajati.nume%TYPE;
rae suai ir v_prenume angajati.prenume%TYPE;
| aa [ BEGIN
paar
Figura 2.1 Executia blocului PL/SQL
1. Atributul %TYPE
Pentru a declara o variabili PL/SQL care sa aiba acelasi tip de date cu o
anumit& coloana dintr-o tabeli sau cu o alti variabilé declarati anterior putem:
folosi atributul %TYPE. Declararea unei variabile cu % TYPE se face astfel:
variabila
sau
variabilal tip_data;
variabila2 _variabilal%TYPE;
tabela.nume_coloani%TYPE;
-- populam si afisam variabilele:
SELECT nume, prenume
INTO v_nume, v_prenume
FROM angajati
WHERE id_angajat = 100;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('NUMELE ANGAJATULUI
ESTE:' || v_nume||' '| |v_prenume) ;
END;
Observatie: Restrictia NOT NULL a unei coloane nu se aplica si variabilei
declarate prin folosirea atributului %TYPE.
2. Variabile de mediu sau variabile de legdtura ale aplicatiilor gazdi
(BIND VARIABLES)
Acestea sunt variabile de legaturi cu aplicatia in care ruleazi motorul
PL/SQL si trebuie declarate in aplicatie (in mediul gazda), putand fi accesate i
modificate in cadrul blocurilor PL/SQL.
Dupa terminarea executiei blocului PL/SQL, variabila rimane in mediul
gazdi cu valoarea primité in urma rul&rii blocului si poate fi pasati altui bloc,
realizind astfel transmiterea de valori intre blocurile PL/SQL. Variabilele de mediu
nu pot fi utilizate in cadrul procedurilor, functiilor sau pachetelor.
Variabilele de mediu se declara in afara blocului PL/SQL cu ajutorul
cuvantului cheie VARIABLE:
VARIABLE g_numevariabili TIP
Observagie: pentru declararea unei variabile de mediu de tip NUMBER nu
se specifica precizia si scala; "4 Baze de date. Limbajul PL/SQL
Variabilele de mediu se utilizeaza in cadrul unui bloc PL/SQL sau intr-o
instructiune SQL din afara blocului prefixate cu (:) astfel:
shost_variabila:=v_variabila;
Variabilele de mediu se afigeazi
fn afara blocului cu ajutorul comenzii
PRINT (la afigare variabila nu se va prefixa cu “:”);
PRINT g_numevariabili
Exemple:
1. St se afigeze mesajul: Bloc PL/SQL cu ajutorul unei variabile de mediu:
--declaram variabila de mediu:
VARIABLE g _mesaj varchar2 (30)
BEGIN
-- atribuim mesajul variabilei
"Bloc PL/SQL';
-- afisam valoarea variabilei in afara
blocului:
PRINT g_mesaj
2. Séi se afiseze numarul de comenzi a cdror modalitate de completare este
online:
SET SERVEROUTPUT ON
-- declaram variabila de mediu:
VARIABLE g_comenzi varchar2 (30)
BEGIN
-- utilizam o cerere SQL pentru a calcula si
popula variabila cu numarul de comenzi:
select count(*) into :g comenzi
from comenzi
where modalitate
END;
a
-- afisam variabila:
PRINT g_comenzi
‘online! ;
Variabile PL/SQL 25 |
Observatie: Se poate auto-afisa variabila prin setarea AUTOPRINT ON
Exemplu: Sa se selecteze produsele si pretul acestora pentru acele
produse care au prepul < preful mediu al produsului cu codul 3133 faré a utiliza 0
cerere imbricaté:
SET SERVEROUTPUT ON
SET AUTOPRINT ON
VARIABLE g pret number
BEGIN
select avg(pret) into :g pret
from rand_comenzi
where id _produs = 3133;
END;
/
--utilizam variabila de mediu intr-o interogare
SQL:
select * from rand_comenzi where pret< :g_pret;
Figura 2.2 Executia blocului PL/SQL 26 Baze de date. Limbajul PL/SQL
3. Variabile de substitutie
De regula, variabilele de substitutie sunt folosite pentru a transmite valori
dinspre mediul SQL*Plus spre comenzile SQL sau blocurile PL/SQL, in timp ce
variabilele de legatura (bind variables) sunt folosite pentru a transmite valori
in sens invers sau pentru a transfera valori intre blocuri PL/SQL lansate succesiv
(primul bloc seteaz variabila, urmatorul o consult).
Prin variabilele de substitutie se pot transmite valori comenzilor SQL sau
blocurilor PL/SQL lansate (folosind "&" sau "&&"). Se pot utiliza in comenzile
SQL sau in blocurile PL/SQL prin "&nume_variabila" sau "&&nume_variabila".
Variabilele de substitutie sunt locale sesiunii SQL in care au fost declarate.
in mediul SQL variabilele de substitutie pot fi usor utilizate prin introducerea de
valori de Ja tastatura utilizind ACCEPT, se pot defini cu DEFINE sau afisa pe
ecran cu PROMPT;
Exemplu: Sa se afigeze numarul de comenzi ale angajatului al cérui cod
este introdus de la tastaturé de cdtre utilizator prin intermediul variabilei de
substitutie &id_angajat:
DECLARE
v_nr_comenzi number (2) ;
BEGIN
--introducem id-ul angajatului cu ajutorul
variabilei &id_angajat
select count (nr_comanda) into v_nr_comenzi from
comenzi
where id_angajat=&id_angajat;
dbms_output.put_line('Angajatul are: '| |
v_nr_comenzi||' comenzi') ;
END;
/
Variabile PL/SQL 27
(ea
i
f
i
3 STR
ml
=
Figura 2.3 Executia blocului PL/SQL
fntr-un bloc PL/SQL se pot utiliza toate tipurile de variabile, respectind
ins caracteristicile si regulile de utilizare ale acestora. in exemplul urmator se
utilizeazi atat variabila de substitutie s_mume definita si initializata prin comanda
DEFINE, cat si variabila de legatura g_salariul, dar si variabila local v_prenume
de acelasi tip cu coloana nume din tabela Angajati. Variabila de substitutie definita
cu DEFINE va fi implicit de tipul CHAR.
Exemplu: Si se afiseze salariul si prenumele angajatului cu numele Abel:
SET SERVEROUTPUT ON
-- definim variabila de mediu
VARIABLE g_salariul number
-- definim variabila de substitutie
DEFINE s_nume=Abel
DECLARE
--declaram variabila locala PL/SQL
v_prenume angajati.nume%type;
BEGIN
select prenume,salariul into v_prenume,
| salariul
from angajati where nume='&s_nume'; 28 Baze de date. Limbajul PL/SQL Variabile PL/SQL 29
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('Prenumele angajatului rE St
ie = = a :
este: '||v_prenume) ; foae 90 xe
END; aio is EA ;
aay
Z | commas
print g salariul
11.2.2 Tipuri de date compuse
u radu eve Span di3138;
1. Tipul RECORD
Reprezinti un grup de date logic corelate (de exemplu, datele despre un
client: code, nume, adresa sunt diferite ca tip dar corelate logic). Atunci cand se
declard un PL/SQL record pentru aceste cimpuri, ele pot fi manipulate ca o unitate,
ficcare cémp (element al structurii) avand un nume si un tip de data, Atributele
unui record sunt referite astfel: nume_record.nume_cémp.
Declarea unui tip record se face astfel: |
TYPE nume record IS RECORD (numecimp TIP_DATA
[,nume_cimp TIP_DATA:=|DEFAULT valoare]...);
Tar declararea unei variabile de acest tip:
Variabili. NUME_RECORD;
Figura 2.4 Executia blocului PL/SQL
Exemplu: Utilizand un tip de data record definit de utilicator sd se afiseze '
Pretul minim al produsului cu codul 3133. Pentru a defini un record pe baza coloanelor unei tabele se foloseste
: Yorowtype . In acest caz numele elementelor din record au acelagi nume ca si
coloanele tabelei, acelasi tip de date si se gisesc in aceeasi ordine.
NUME_RECORD tabelaY%SROWTYPE;
DECLARE
TYPE tip _produse IS RECORD
(v_cod produse.id produsttype NOT NULL:=3000,
v_den produse.denumire_produs%type,
Exemplu: Sa se rescrie exemplul de mai sus utilizand atributul
v_pret_min produse.pret_minttype) ;
YROWTYPE:.
vrec_prod tip _produse;
a eS DECLARE
dusetrowtype;
SELECT id_produs, denumire produs, pret_min — prod produ; ‘YP!
into vrec_prod from produse where
id_produs=3133;
dbms_output .put_line('Produsul: | II
vrec_prod.v_den|| ' are pretul minim:
"| |vrec_prod.v_pret_min) ;
END;
/
SELECT * into vrec_prod from produse where
id_produs=3133;
dbms_output .put_line('Produsul: '| |
vrec_prod.denumire produs|| ' are pretul minim:
"| |vrec_prod.pret_min) ;
END;
/ 30 Baze de date. Limbajul PL/SQL Variabile PL/SQL at
2. Specificati ce se va afiga la rularea urmatorului bloc PL/SQL (care
contine blocuri imbricate, ilustrand domeniul de vizibilitate al unor variabile care
au acelasi nume):
DECLARE
EXERCITI PROPUSE var NUMBER;
BEGIN
var
1;
. DBM: ,
1. Specificati ce se va afisa la rularea urmiitorului bloc PL/SQL: S_OUTPUT. PUT_LINE (var) ;
‘bli
DECLARE see a
v_varl NUMBER :=100; nae
v_var2 NUMBER; | NUMBER ;
7 BEGIN
v_var3 NUMBER := v_var2; | 3
7 : : var :=2;
v_var4 VARCHAR (20) : 'variabila PL/SQL'; a our
v_var5 NUMBER NOT NULL := v_varl; | _ OUTPUT. PUT_LINE (var) ;
Ee END bloc1;
c_const1 CONSTANT DATE
TO_DATE ('12/02/2007', 'dd/mm/yyyy') +
| DBMS_OUT: A
c¢_const2 CONSTANT NUMBER NOT NULL := 2; }_OUTPUY. PUT_LINE (var) ;
c_const3 CONSTANT NUMBER := NULL; |
v_var6é NUMBER DEFAULT NULL; } ee
- | DECLARE
var NUMBER;
BEGIN a2 ER;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('variabila 1 = '||v_varl); a
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('variabila 2 "| |v_var2) ; oe ae
DEMS_OUTPUT. PUT_LINE('variabila 3 = '||v_var3); s_OUTPUT. PUT_LINE (var) ;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('variabila 4 = ' | |v_var4); I
DBMS OUTPUT. PUT LINE('variabila 5 = '||v_var5); <>
7 7 DECLARE
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('constanta 1 =
| |e_const1) ; var NUMBER;
7 BEGIN
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('constanta 2 =
var :=4;
"| |c_const2) ; i
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('constanta 3 = DBMS_OUTPUT. PUT_LINE (var) ;
‘| |e_const3) ; DBMS_OUTPUT. PUT_LINE (bloc2.var) ;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('variabila 6 = '||v_var6); END b1OSeiToe STU .,
END; DBMS_ouUTPYfePUT_LINE (var) ;
a DEPARTAMENTU
BIBLIOTECA =
atl Te
Baze de date. Limbajul PL/SQL
32
DBMS_OUTPUT . PUT_LINE (var) ;
END;
/
3. Specificati ce se va afiga la rularea urmitorului bloc PL/SQL:
DECLARE
stoc NUMBER (3) :=600;
mesaj VARCHAR2 (50) :='Produsul 101';
BEGIN
DECLARE
stoc NUMBER (3) :=10;
mesaj VARCHAR2 (50) :='Produsul 102';
um VARCHAR2(10):= ' bucati ';
BEGIN
stoc:= stoc+l;
mesaj:='Stocul pentru ' | |mesaj||' este
de: '||stoc| |um;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE (mesaj) ;
END;
stoc:= stoc+100;
mesaj:='Stocul pentru '| |mesaj||' este
de: '||stoc| |um;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE (mesaj) 7
END;
i
4, Sa se calculeze suma a doua numere, iar rezultatul si se divid’ cu 3.
‘Numerele se vor introduce de la tastatura:
5, S& se afigeze salariul marit cu un procent. Salariul si procentul se
introduc de la tastatura.
INTERACTIUNEA CU SERVERUL ORACLE
PRIN COMENZI SQL
Interactiunea se realizeazi prin intermediul comenzilor de definire a
datelor - DDL (Data Definition Language), limbajul de gestiune a utilizatorilor -
DCL (Data Control Language), limbajul de manipulare a datelor - DML (Data
Manipulation Language), limbajul de control al tranzactiilor - TPL (Transaction
Processing Language) astfel:
° PL/SQL suport toate comenzile din limbajul de manipulare a datelor
(DML) si din cel de control al tranzactiilor (TPL). Un bloc PL/SQL nu e o
tranzactie, comenzile Commit/ Rollback/ Savepoint sunt independente de bloc dar
pot sa apara in interiorul sau.
Comenzi DMI/TPL Execufie
SELECT, INSERT, UPDATE, Se execut normal in cadrul bloculul
DELETE, MERGE
COMMIT, ROLLBACK, Pot aparea in bloc dar au efect asupra
SAVEPOINT tuturor —tranzacfiilor din _interiorul
si din afara acestuia.
* PL/SQL nu suporti comenzi de definire a datelor sau de gestiune a
utilizatorilor (DDL sau DCL) in cadrul unui bloc. Pentru executarea acestor
comenzi se utilizeaz’ comanda EXECUTE IMMEDIATE ‘comanda DDL’:
Comenzi DDL/DCL Execujie
CREATE, ALTER, DROP EXECUTE IMMEDIATE ' CREATE
GRANT, REVOKE TABLE.... '
Exemple:
1. Sa se creeze tabela PROD in cadrul unui bloc PL/SQL:
SET SERVEROUTPUT ON
BEGIN
EXECUTE IMMEDIATE 'CREATE table prod AS SELECT
* FROM produse where 1=2';
END;
/ 34 Baze de date. Limbajul PL/SQL
i
"
1
a)
uegepaBy p
=50;
i410;
end loop;
END;
/ 48 Baze de date, Limbajul PL/SQL
(5 ec SOL Botner orca = — ere
Gcad 9e-¥GG O-0- 8. i
Figura 4.3 Execufia blocului PL/SQL
Structura WHILE.....LOOP....END LOOP are urmdtoarea structuré
WHILE cond LOOP
Secventa comenzi 1;
Secventa comenzi 2;
EXIT [WHEN cond] ;
END LOOP;
Exemple:
1. Sa se afiseze pe ecran utilizand structura WHILE LOOP...END LOOP
numerele 9,7, 4, 0.
set serveroutput on
DECLARE
v_nr number (2)
i number (2
BEGIN
while v_nr > 0 loop
v_nr:=v_nr-i;
itl;
dbms_output .put_line(v_nr) ;
end loop; =
END;
/
0;
Structuri fundamentale de programare 49
2. Sa se afigeze in ordine angajatii cu codurile in intervalul 100-110 atét
timp cat salariul acestora este mai mic decat salariul mediu:
DECLARE
v_sal angajati.salariulstype;
v_salMediu v_sal%type;
i number (4) 00;
BEGIN
--calculam salariul mediu:
SELECT avg(salariul) into v_salmediu from
angajati;
dbms_output .put_line('Salariul mediu este:
"| |v_salmediu) ;
while i<=110 loop
select salariul into v_sal from angajati where
id_angajat:
dbms_output .put_line('Salariatul cu codul
"| [4] |" ave salariul: '||v_sal);
41;
--iesim din ciclul WHILE la indeplinirea
conditiilor
exit when v_sal>
LOOP
v_var:=v_var+tl; 52 Baze de date. Limbajul PL/SQL
EXIT WHEN v_var>10;
<>
LOOP
EXIT LOOP_EXTERN WHEN condi;
EXIT WHEN cond2;
_——
Exercifii propuse
1. Utilizand structuri alternative, rezolvati ecuatia de gradul 2.
2, Afisati numele si telefonul aferente fiec&rui client cu id-ul numar par.
3. Construiti un bloc anonim pentru a exemplifica structurile LOOP
imbricate,
CURSORI $I TABELE INDEX BY
Cursorul reprezinté 0 variabila PL/SQL speciala utilizata atunci cand se
executi 0 comand SQL, iar Oracle Server deschide 0 zona de memorie (context
area) in care comanda este executatd. Cursorul este un pointer catre aceasti zona.
in PL/SQL se utilizeazi doua tipuri de variabile de tip cursor: cursorul
implicit declarat pentru toate instructiunile de manipulare (INSERT/UPDATE/
DELETE); cursorul explicit declarat si gestionat de programator pentru utilizarea
comenzii SELECT in cazul in care aceasta returneaza mai multe inregistrari.
V.1 Cursorul implicit
Cursorul implicit este declarat de Oracle Server pentru toate comenzile de
manipulare a datelor (INSERT, UPDATE, DELETE) prezente jntr-un bloc
PL/SQL. Daca o instructiune DML nu afecteaz& nicio linie a tabelei nu se
genereazd eroare, insd exceptia trebuie tratati folosind atributele speciale ale
cursorilor.
Cursorul implicit prezinta o serie de atribute care pot fi utilizate intr-un
bloc PL/SQL pentru verificarea executiei instructiunilor DML. Aceste atribute
sunt:
¥ SQL%ROWCOUNT- reprezinté numiarul liniilor returnate pana in
momentul curent;
vy SQL%NOTFOUND - evaluat la TRUE in cazul in care cea mai
recenta instructiune de manipulare nu a afectat nicio linie;
¥ SQL%FOUND - opusul lui SQL%NOTFOUND. 54 Baze de date. Limbajul PL/SQL.
Exemple:
1. Sé se steargd un produs din tabela PRODUSE si sd se contorizeze
numarul de randuri sterse.
SET SERVEROUTPUT ON
DECLARE
v_rez NUMBER (2) ;
BEGIN
DELETE FROM produse
WHERE id _produs=111;
}QLROWCOUNT ;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE (v_rez || ' randuri
sterse') ;
COMMIT ;
END;
/
2. Sa se incerce modificarea denumirii produsului cu codul 3, in cazul in
care acest produs nu existd (comanda update nu afecteazétnicio inregistrare) va fi
Gfisat un mesaj corespunzdtor.
BEGIN
UPDATE produse
SET denumire_produs='cafea'
WHERE id_produs=3;
IF SQL&NOTFOUND THEN
DBMS_OUTPUT.. PUT_LINE('Nu exista produsul cu
acest cod') ;
END IF;
END;
/
Cursori si tabele index BY 55
ce es Ta =EaE ag
et Bow Deter bn Se You Wow Tew bo
G58 9% X85 0-0- 8- kk
aul OG) asic: Deerteire soi aS eS, Op
ney DEGRS UN ¢ amu soc
J
2 Ge gaa
‘lod complete : = |
Figura 5.1 Executia blocului PL/SQL
3. Sai se steargd din tabela EMP_SAL salariatul al caérui ID este introdus
de utilizator prin intermediul variabilei g_angid:
ACCEPT g_angid PROMPT 'Introduceti id-ul
salariatului:'
VARIABLE nr_sters varchar2 (100)
DECLARE
BEGIN
DELETE FROM emp_sal WHERE id_angajat-&g_angid;
imr_sters:=TO_CHAR(SQL%ROWCOUNT) | |!
INREGISTRARI STERSE
END;
i
PRINT nr_sters
Rollback; 56 Baze de date, Limbajul PL/SQL
4m O-G: 8-
Denne Denes
014 FT neces Sal aloe"
seca varchar)
PLETE Fa eap_el ERE 14 ages
Figura 5.2 Executia blocului PL/SQL
V.2. Cursorul explicit
Cursorul explicit se utilizeaz& pentru a procesa individual fiecare linie
Ginregistrare) returnati de o instrucfiune SELECT ce returneazi mai multe
inregistriri, Multimea inregistrarilor returnate de o cerere este numit& mulfime
rezultat. Cursorul pastreaz& un pointer citre linia curenta in cadrul unei multimi
rezultat.
Verificarea stiri unui cursor explicit se realizeazi prin intermediul
urmitoarelor atribute:
v nume_cursor%ISOPEN - evaluat la TRUE in cazul in care cursorul
este deschis;
¥ nume_cursor %NOTFOUND - evaluat la TRUE in cazul in care cel
mai recent citire a valorilor din cursor nu a returnat nicio linie;
¥ nume_cursor %FOUND - opusul lui %NOTFOUND;
¥ nume_cursor %ROWCOUNT - are ca valoare numarul liniilor
returnate pana in momentul curent.
Cursori gi tabele index BY 57
Prelucrarea cursorului explicit presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
© se declara variabilele in care vor fi incarcate valorile corespunzatoare
unei linii din cursor;
© se declara cursorul explicit, specificdndu-se un nume pentru acesta gi
definindu-se interogarea de procesat in cadrul lui:
nume_cursor IS SELECT.
© se deschide cursorul prin intermediul instructiunii OPEN, care executi
interogarea si legarea tuturor variabilelor referite. fnregistririle
returnate de interogare sunt desemnate drept set activ de date, care pot
fi de acum incarcate.
OPEN nume_cursor;
¢ —utilizéndu-se instructiunea FETCH, se citeste linia curenta din cursor si
se atribuie valorile variabilor. Fiecare inc&rcare determina mutarea
pointerului cursorului la linia urmatoare din setul activ de date.
FETCH nume_cursor INTO varl, var2,.. ;
este inchis cursorul prin instructiunea CLOSE, care dezafecteazi setul
activ de lini. Cursorul poate fi din nou deschis pentru a stabili un now
set activ de lini.
CLOSE nume_cursor;
Pentru a procesa liniile unui cursor explicit se utilizeazi de obicei o
structur’ repetitiva pentru executarea unei inc&rciri a variabilor pe baza valorilor
din cursor (FETCH) in fiecare iteratie. fn final, toate liniile din setul activ sunt
procesate si o comand’ FETCH executatd fara succes pozitioneazi atributul
°%~NOTFOUND pe TRUE.
inaintea primei citiri din cursor (prima comandi FETCH) valoarea
cursor%NOTFOUND se evalueazi la NULL, ca si in cazul in care comanda
FETCH nu se executi niciodat cu succes.
Exemple:
1. Sa se afiseze lista cu numele $i salariul angajatilor din departamentul
60 folosind un cursor explicit:
set serveroutput on
DECLARE
cursor ang cursor is select id_angajat, nume,
salariul from angajati where id_departament=60;
ang_id angajati.id_angajat%type;
ang_nume angajati.numestype; 58 Baze de date. Limbajul PL/SQL,
ang_sal angajati.salariulttype;
BEGIN
dbms_output .put_line('Lista cu salariariile
angajatilor din departamentul 60');
open ang cursor;
loop
fetch ang_cursor into ang_id, ang_nume,
ang_sal;
exit when ang_cursor%not found;
dbms_output .put_line('Salariatul '| |ang_nume||'
are salariul: '||ang_sal);
end loop;
close ang_cursor;
end;
/
[+ Orde SOC Deir erate =
‘ie Eat Ve Undone an Soute Versioning Morton Te He
3580 9% xamO-o 8
fet sogcatsoc into op $4) ang, esas
* idee it en oy uttoteatad: |
tae (Haart “Vmg.mae "ce edesels “tants
3 Bee a asa |
eacteal Laces cee ealetul 200,
Figura 5.3 Executia blocului PL/SQL
Cursori si tabele index BY 59.
Pentru o flexibilitate mai mare se poate utiliza o variabila de tip record
pentru fnedrcarea valorilor din cursor. Aceasti variabila de tip record poate avea
aceleasi atribute ca si cursorul prin specificarea proprietitii %ROWTYPE. in acest
caz incitcarea din cursor se va face direct prin instructiunea FECH var_cursor
INTO var_record.
Exemplul de mai sus poate fi rescris astfel:
set serveroutput on
declare
cursor ang cursor is select id_angajat, nume,
salariul from angajati where id_departament=60;
--tipul record pt incarcarea valorilor
cursorului
ang_rec ang_cursortrowtype;
begin
dbms_output .put_line('hista cu salariariile
angajatilor din departamentul 60') ;
open ang_cursor;
loop
fetch ang cursor into ang_rec;
exit when ang_cursor%not found;
dbms_output .put_line('salariatul
‘| Jang_xec.nume||' are salariul:
'| |ang_rec.salariul) ;
end loop;
close ang_cursor;
end;
/
2. Sti se incarce in tabela T_ANG primii 5 angajati (id si nume)
-- se creeazi tabela mesaje
CREATE TABLE T_ANG
(cod varchar2 (7),
nume varchar2 (20) ) ;
DECLARE
v_id angajati.id_angajat%type; 60 Baze de date. Limbajul PL/SQL.
v_nume angajati.nume%type;
CURSOR cl IS SELECT id angajat, nume FROM
angajati;
BEGIN
OPEN cl;
FOR i IN 1..5 LOOP
FETCH cl INTO v_id, v_nume;
INSERT INTO t_ang VALUES(v_id, v_nume) ;
END LOOP;
CLOSE cl;
END;
/
SELECT * FROM T_ANG;
[wader See 5 ae tae
© Eat Yew Uoote bm Sore Vows town Tole Dp 7
BO8e 9e:XG 0-9: 4-
Qi 1D ODewke Pawnee | oe
Bay DOSES UR G wemnnne
i
occ
*gucu
ag.
3 Dams
Figura 5.4 Executia blocului PL/SQL
Cursor! si tabele index BY 61
Testul de iesire din ciclul LOOP in acest caz se poate face gi cu ajutorul
atributului %ROWCOUNT:
--se gterg inregistr&rile din tabela T_ANG:
Delete from T_ANG;
DECLARE
v_id angajati.id_angajat%type;
v_nume angajati.numestype;
CURSOR cl IS SELECT id angajat, nume FROM
angajati;
BEGIN
OPEN cl;
LOOP
FETCH cl INTO v_id, v_nume;
EXIT WHEN c1%ROWCOUNT>5 OR c1%NOTFOUND;
INSERT INTO T_ANG VALUES (v_id, v_nume) ;
END LOOP;
CLOSE cl;
END;
/
SELECT * FROM T_ANG;
3. Sai se afiseze primele 3 comenzi care au cele mai multe produse
comandate. In acest caz inregistrarile vor fi ordonate descrescditor in functie de
numérul produselor comandate:
SET SERVEROUTPUT ON
DECLARE
CURSOR c_com IS
select c.nr_comanda, count (r.id_produs) Numar
from comenzi c, rand_comenzi r
where c.nr_comanda=r.nr_comanda
group by c.nr_comanda
order by count (r.id_produs) desc;
xec_com c_comtrowtype;
BEGIN
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Numarul de produse pentru
fiecare comanda:') ;
IF NOT c_com%ISOPEN THEN 02 Baze de date. Limbajul PL/SQL
OPEN c_com;
END IF;
LOOP
FETCH c_com INTO rec_com;
EXIT WHEN c_com%NOTFOUND OR c_com%ROWCOUNT>3 ;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Comanda
‘| |xec_com.nr_comanda||' are:
‘| |zec_com.numar||' produse') ;
END LOOP;
CLOSE ¢c_com;
END;
/
[erate Sax Oeveloper orate Ip = ene Pern
(Eo Mew Bite fn Sees versiing Wiraion Toco Hep
308d 9= KON 0-0-8.
@ 5k Obes
Bar
2 Qos ise 5 Sree
arity
ens GlsettOunt enka:
ga] Sonacag
Figura 5.5 Executia blocului PL/SQL
Cursori si tabele index BY 63
4, Sié se afiseze cota de impozitare si valoarea impozitului platit de primi n
angajati. Se va utiliza un cursor, iar n se citeste de la tastatura.
set serveroutput on;
DECLARE
CURSOR c is select nume,salariul from angajati;
var cérowtype;
imp number (4,2) ;
val angajati.salariulttype;
BEGIN
OPEN c;
LOOP
FETCH c INTO var;
imp:= CASE
when var.salariul<1000 THEN 0.5
when var.salariul between 1000 AND 3000
then 1.25
when var.salariul between 3000 and 5000
then 1.5
when var.salariul between 500 and 7000 then
1.75
else 2
END;
val:=imp*var.salariul;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Angajatul '||var.nume||'
are impozitul pe salariu de '||imp||'% -
"| |val|[ |" RON');
EXIT WHEN c%rowcount>&n OR c%notfound;
END LOOP;
CLOSE c;
END;
Z 64
[Foret ewe oad a
(le Kat ow teiote a Sogee erry ton Toa Bp
BeBe 9e Rao .9-9-°5-
Baze de date. Limbajul PL/SQL
© Der
DEGAS ORO tumeme
ny _OUTPC. POT AEA “Ilva ae ape pe estat Ss
{DOT Wen eteoromen Ot cottons
Sei |epraanes | eeiscupe| Gove aane
[cpus ios eepletad 1
Arpjetal King ate toperita pe satan se 2 }
opteal Hoeae ee gota pe alas de 2 = 3609 FOE
Jogeata be Bann ace Sapocttal pe selects ae 28 = 3400 Ra |
Jangeatal Binal wresaprsca pe sunt e 24 ~ 1600 ba
JnogeeeatEeve ee apeeeut pe selesu 61758 ~ 10560 Rat |
I
Inge atten ce sopersel pe snags de 1.58 ~ 70
Jageaca Peaella xe sopesscal pe onli Go 1.56 = 7200 Rl
Joga Loent ace ingoeteal pe seas de 1-54 ~ 6200 Rab
Figura 5.6 Executia cursorului pentru n=7
Gestiunea implicité a cursorului prin utilizarea unui ciclu FOR
FOR nume_record IN nume_cursor LOOP
In acest caz, tipul RECORD nu trebuie declarat. Se realizeazi in mod
implicit deschiderea (OPEN), incdrcarea (FETCH) gi inchiderea cursorului
(CLOSE).
Exemplu:
Si se afiseze printr-un ciclu FOR numele si salariile angajagilor din
departamentul 50:
set serveroutput on
declare
Cursori si tabele index BY 65
cursor ang_cursor is select id_angajat, nume,
salariul from angajati where id_departament=50;
begin
dbms_output .put_line('Lista cu salariariile
angajatilor din departamentul 50') ;
for ang_rec in ang cursor loop
dbms_output .put_line('Salariatul
"| |ang_xec.nume||' axe salariul:
"| |ang_rec.salariul) ;
end loop;
end;
8289 9% ¥BO OS 8-
Ig © Doaciiy |
DEAS BBG came
eres ee - ——— i
{3 00.00 ‘set serveroutput ox
EB wr cresor eogousoe is select AA aaj, nant, sali fem engejeh wee 1 depactmen $0; ¥:
21D ett sin F
= See eee ee i
cone fe oes nog Io t
= orem Gropp ie lene sme ccs ‘Ihe aais '
BiBven ‘end Loop:
6 Lindos em;
© (Greingns t
Breese
© rectors
i Bowes Baan ~ -
SSomm tier (pats Biowomd (ean gatiee|Seasae| Connoae
e re aa
‘a S ee
2 p_val i ie Os eatin
aad | _—— [Pin produsui 289, RB 101/25, s-m
ORDER BY total desc; Seen ieugtit rom, tone CE, os var HL test
1G Bee is ssama ste, ner may 0 so ae nes
2 iBReeSimavme on pvaual ZBL, Ps 20" st, 991 stats
v_val NUMBER (5) ; eee ag: Pix Petal 225, Manes Soc ty orn ene 942 tant
xrec_prod c_prod%rowtype;
BEGIN
v_val:=500;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Produsele al caror
cantitate vanduta este mai mare decat '| |
v_val);
IF NOT c_prod’ISOPEN THEN
OPEN ¢ prod (v_val);
END IF;
LOOP
FETCH c_prod into rec_prod;
EXIT WHEN c_prod%not found;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Din produsul
"| |xec_prod.id_produs||',
'| |xec_prod.denumire_produs||', s-au vandut '
| |zec_prod.total||' unitati');
END LOOP;
CLOSE c_prod;
END;
/
Figura 5.9 Executia blocului PL/SQL
2. Sai se afiseze pentru fiecare comandé produsele comandate. in acest caz
se utilizeazé doud variabile de tip cursor:
SET SERVEROUTPUT ON
DECLARE
--cursorul care va prelua comenzile incheiate
CURSOR c_com IS
SELECT nr_comanda, data
FROM comenzi
Where modalitate= ‘online!
ORDER BY nr_comanda;
--cursorul care, pentru fiecare comanda, va
afisa produsele din cadrul acesteia, ordonate
descrescator
CURSOR c_prod (p_nr_comanda NUMBER) IS 70
Baze de date. Limbajul PL/SQL
SELECT r.id_produs, p.denumire_produs,
x.cantitate
FROM produse p, rand_comenzi r
WHERE p.id_produs=r.id_produs
AND r.nr_comanda=p_nr_comanda
ORDER BY r.id_produs desc;
rec_com c_comtrowtype; --variabila record
pentru campurile din primul cursor
xrec_prod c_prod%rowtype; --variabila record
pentru campurile din al doilea cursor
BEGIN
OPEN c_com;
LOOP
FETCH c_com into rec_com;
EXIT WHEN c_com*not found;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Comanda ' | |
rec_com.nr_comanda ||! incheiata la data de
"| |rec_com. data) ;
OPEN c_prod (rec_com.nr_comanda); --cursorul
primeste drept parametru numarul comenzii care
a fost afisata
LOOP
FETCH c_prod into rec_prod;
EXIT WHEN c_prod%not found;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Din produsul
‘| |rec_prod.id_produs||',
'| |rec_prod.denumire_produs||', s-au comandat '
| |rec_prod.cantitate||' bucati');
END LOOP;
CLOSE c_prod;
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('
END LOOP;
CLOSE c_com;
END;
Z
Cursori si tabele index BY 7
7 Oracle 5 Developer Feracie - 7
(Be (Ot Low Wvowe Bm Soe Veegnny Mraon Teele te
8589 9° XGRe@ @ 48-
REO ¢ prod ite Teepe,
Pin protusa 7300, Yee Cat
[fos produ 225, @ 10,
ex conta 195 cath
comstat 200
eB on ‘BOY WHO ¢ prodiesttoud;
eo eo An et“ eyo, tpt dea yo,
8 ores ‘a Loop}
BG bet jainse ¢ prods
et he)
eon one sre em
2 Bie ‘mir
Sane
SRhreciages
© WB Proceases
|| erections
gone —
© Bonet LLL
BR tapes Denas (Bs Oded. teria |Sreaeoe | Goens 044] owe cunt
& —— 78a
fae | ——-—__
er Be caiet
Eaten [ec 0 aa 2-9 0.2.5.9800
| ite i etn 259 Ra Hm emma Zt ane
i ea 299, tere nn cma ea,
BAB Ate Sponms:
| Eeskonar os pe te, noe serps ema te
See Pix ened ent, vara ememroe sie
tia [bin prodasul 2323, Screws &n;
END LOOP;
‘Be Em ew lvoe Bin Segre Verna Mawes Joa be
Gada 9° xan 6-o
Beals
jaay
[P Ghormies
S Gum
Ben euroment) ont
8 Omran OTT. SE Hate in epee veh. eae, epee:
8 Bree ‘Bo ir
* orca Yc tet) om
:
2 Screen see
fitted ace fmceiaPresidest
| BB Pde Somme yajatul :Rechhar seleriul :17000
| | @iosimut Joon i aqeeencrnccnis
|; Sibert Ii oneennteeacen ct Pst
| eee fer oe sce
ese im sepacemnnuneestive
ace cwscesetnnsetation Vise Peesldene
"Figura 5.11 Executia cursorului pentru n=5
CURSOR c1(id_¢ clienti.id_client%type) is
select
¢.nr_comanda,c.modalitate,p.denumire_produs,
r.cantitate
from comenzi c, rand_comenzi r, produse p
where id_c=c.id client
and r.nr_comanda= c.nr_comanda
and r.id_produs= p.id_produs
order by c.modalitate;
BEGIN
FOR var IN c LOOP
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE('Clientul:
'| |var.nume_client||! a achizitionat
urmatoarele produse:
FOR varl IN cl(var.id_client) LOOP
DBMS_OUTPUT. PUT_LINE(varl.denumire_produs| | '
'||varl.modalitate||' '||varl.cantitate) ;
END LOOP;
EXIT WHEN c%notfound;
END LOOP;
END;
i 74 Baze de date. Limbajul PL/SQL
Cursori gi tabele index BY 5
(Be ft Yew ovowo Bin Soy Vermenea Wordnet top
354d 9¢ XG @-0-.3- 7
aod a
gay {
8 comectons:
secon 7H
20am
pi perey tore. rot cers “iar eet «seein mute ps *
Bee | bere imrcne |
Sams en, GOPT.e Iaceneepod' vataiatel ileum):
eae bo inn; 1
Bow {at wet enn
5 Larson ‘Bo ua; I
5 Orton Be; k
Wrenn ;
Spee E
Bone Pi orn crea or —
SEC [bres Bonawe Goan lean Ganc onal Gowan I
|) 2 Bee Cy |
8 Gi seemoe [Ciientul: Hasan e achisitionat uzaatoarele mo
Rice rst
S-ar putea să vă placă și
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5814)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (353)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationDe la EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5646)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)De la EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (7771)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20100)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDe la EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20479)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDe la EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (3310)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasDe la EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9955)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)De la EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9054)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDe la EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (3321)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksDe la EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (7503)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDe la EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2507)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)De la EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9974)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDe la EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (12956)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDe la EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2559)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2487)
- How To Win Friends And Influence PeopleDe la EverandHow To Win Friends And Influence PeopleEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (6698)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDe la EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2499)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2571)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDe la EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5734)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionDe la EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9764)
