1.

In cazul in care ghidul este terminat pe o reactanta pura

(inclusiv valoarea zero sau infinit), adica si in cazul
scurtcircuitului si al golului, amplitudinea undei inverse este
egala cu amplitudinea undei directe, astfel incat minimele
distributiei sunt nule, iar maximele sunt egale cu dublul
amplitudinii undei directe.
In cazul in care ghidul este terminat adaptat, in ghid nu
exista decat unda directa, astfel incat amplitudinea undei
stationare este egala cu cea a undei directe in orice punct al
liniei. Acest lucru este posibil datorita proprietatii sarcinii
adaptate, care absoarbe unda directa, si nu o mai reflecta.
2. Msurarea lungimii de und n ghid se bazeaz pe
propagarea undelor electromagnetice in ghiduri uniforme
care are loc numai daca frecvena depete o anumit
valoare numit frecven critic sau de tiere.

3. Pentru o precizie de msurare bun trebuie ca ondulaia

distribuiei s fie ct mai pronunat. Situaia optim ( ->
; -> 1 ) apare n cazul unei sarcini care produce reflexie
total, de exemplu scurtcircuitul ( fix sau mobil ). Se
poate si in cazul golului.
4. Pentru determinarea directa a frecventei am folosit
undametrele de rezonanta (cu transmisie, cu reflexie, cu
absorbie). De exemplu la undametru cu transmisie, la
rezonanta semnalul detectat este maxim, adica frecventa
proprie de rezonanta este egala cu frecventa de lucru.
5. Nu, deoarece lungimea de unda in ghid se masoara pe baza
proprietatilor undelor stationare, si anume pe faptul c
distana dintre dou minime (sau maxime) consecutive este
g
.
2

6. Vezi 5.
7. Da, deoarece pentru masurarea lungimii de unda cu o
precizie de msurare bun trebuie ca ondulaia distribuiei s
fie ct mai pronunat.
Situaia optim ( -> ; -> 1 ) la scurtcircuit. Deci
precizia masurarii lungimii de unda depinde de , care este
folosit pentru caracterizarea aspectului distribuiei (mrimea
ondulaiilor) i poate lua valori cuprinse ntre 1 i infinit.
Valoarea 1 corespunde situaiei n care n ghid nu exist
dect und direct, astfel nct distribuia amplitudinii de
oscilaie n lungul ghidului este constant. Este cazul
ghidului terminat adaptat.
Valoarea infinit se obine n situaiile n care ghidul este
terminat pe o reactan pur (inclusiv de valoare zero sau
infinit). n aceste cazuri, amplitudinea undei inverse este
egal cu amplitudinea undei directe, astfel nct minimele
distribuiei sunt nule, iar maximele sunt egale cu dublul
amplitudinii undei directe.
8. O metoda de determinare precisa pozitiei unui minim al
distributiei amplitudinii in cazul unui ghid terminat in
scurtcircuit este metoda deplasarii scurtcircuitului. Se
monteaz la captul liniei de msur un scurtcircuit mobil.
Se deplaseaz scurtcircuitul i se noteaz poziiile pentru
care apar minime ale semnalului, cu sonda fixat ntr-o
poziie oarecare. Se calculeaz distana dintre dou minime
consecutive, din care rezult

. Metoda deplasrii

scurtcircuitului evit o anumit eroare sistematic existent

n metoda deplasrii sondei. Eroarea provine din modificarea
lungimii de und n poriunea de ghid cu fant, cauzat de
prezena fantei de msur.
9. O terminatie a ghidului care permite modificarea raportului
de unda stationara este o sarcina compusa dintr-un surub
mobil si o terminatie adaptata. Cu cat surubul are o inaltime
h, in interiorul liniei, mai mare rezulta un raport de unda

stationara mai mare, deoarece sarcina adaptata nu

absoarbe toata unda inversa, ci o parte se reflecta din surub.
10.
Metoda direct pentru msurarea raportului de und
staionar se bazeaz pe folosirea relaiei de definiie :
E T min
E T max

Valorile
amplitudinii
cmpului
electromagnetic
ET
(componenta
) n punctele de maxim i minim ale
distribuiei se determin cu ajutorul unei linii de msur.
n mod frecvent semnalul cules de sonda liniei de
msur este mic, astfel nct indicaiile max si min ale
aparatului conectat la detector sunt proporionale cu ptratul
amplitudinii cmpului electric n ghid n punctele
corespunztoare. n aceste condiii, raportul de und
staionar se determin cu relaia:
=

max
min

Dac semnalul cules de sond nu este suficient de mic

poate fi depit zona ptratic de detecie, situaie n care
folosirea relaiei de mai sus conduce la erori n determinarea
lui .
11.
Raportul de unda stationara nu se poate determina pe
baza dublarii minimului in conditiile in care nivelul de zgomot
depaseste nivelul dublu al minimului amplitudinii (2 m).
12.
Msurarea coeficientului de reflexie i a impedanei
normate n domeniul microundelor se face prin procedee
specifice, bazate pe folosirea liniei de msur.
Pentru un ghid dat i pentru o frecven dat a
generatorului, distribuia amplitudinii oscilaiilor care se
stabilesc n ghid depinde numai de impedana de sarcin

normat. Aceasta determin valorile (relative) ale maximelor

i minimelor (aspectul distribuiei) i poziiile acestora.

Aspectul distribuiei este descris cantitativ cu ajutorul

raportului de und staionar iar poziiile minimelor, , se
msoar fa de captul dinspre sarcin al liniei de msur,
considerat plan de referin pentru definirea impedanelor,
(T).
Deoarece distribuia este periodic este suficient s se
msoare poziia unui singur minim. Din considerente
practice (sonda nu poate fi deplasat pn la captul liniei
de msur), n loc s se determine deplasarea a primului
minim al distribuiei fa de planul de referin (T), se
msoar deplasarea unui minim oarecare fa de un plan de
referin echivalent, (T).
Se numete plan de referin echivalent un plan situat
la un multiplu ntreg de semilungimi de und fa de planul
de referin.
Orice minim al distribuiei obinute terminnd linia de
msur n scurtcircuit poate fi considerat un plan de referin
echivalent.
Linia de msur permite msurarea parametrilor
specifici distribuiei, i . Cu ajutorul lor se determin
coeficientul de reflexie i impedana normat a sarcinii care
a determinat aceast distribuie (2 metode : analitica si
grafica).

n metoda analitica se stabilete o legtur analitic

ntre mrimile msurate i i impedana necunoscut
(conectat ca sarcin), prin intermediul coeficientului de
reflexie al tensiunii :
=

Z s1
= e j
Z s +1

Modulul coeficientului de reflexie se calculeaz n

funcie de raportul de und staionar :
||=

1
+1

,iar faza coeficientului de reflexie se determin din

deplasarea ( = z0 zm ) minimelor distribuiei :
= +2 g ; g =2 / g

13.
Se numete plan de referin echivalent un plan situat
la un multiplu ntreg de semilungimi de und fa de planul
de referin (planul sarcinii).
14.
Orice minim al distribuiei obinute terminnd linia de
msur n scurtcircuit poate fi considerat un plan de referin
echivalent.
15.
Daca in procedura de determinare a coeficientului de
reflexie cu ajutorul liniei de masura, se ia in locul minimului
din stanga planului echivalent planului sarcinii, minimul din
dreapta, nu se schimba nimic, deoarece distribuia este
periodica, astfel incat este suficient s se msoare poziia
unui singur minim.
16.
Banda unui circuit de adaptare se defineste ca fiind
intervalul de frecvente in care circuitul de adaptare mentine
adaptarea la acelasi nivel.

17.
Banda circuitului de adaptare cu un tronson inversor
scade odata cu cresterea raportului rezistentelor terminale.
18.Lungimile d i l necesare pentru adaptarea unei sarcini date ZS pot fi
determinate fie analitic, fie grafic, folosind diagrama Smith.
19. Adaptarea este i aici exact numai la frecvena nominal, frecven la care
au fost calculate lungimile d i l ale tronsoanelor.