Sunteți pe pagina 1din 68

TEORII BIOLOGICE ALE IMBATRANIRII

Imbatranirea fizica este determinata probabil de factorii genetici si


este influentata de factorii exteriori. Exista doua abordari teoretice:
- Teoriile zise stohastice admit ca principiu ca mecanismul imbatranirii ar fi legat
de hazard. Printre aceste teorii, se pot distinge: teoria cotelor (fiecare organism ar
dispune la nastere de un stoc de energie de consumat si ar muri atunci cand acesta
este epuizat), teoria radicalilor liberi (imbatranirea ar fi cauzata de efectele nocive
ale radicalilor liberi, substante toxice elaborate prin metabolismul celular normal),
teoria "erorilor catastrofice" (care explica imbatranirea printr-o acumulare de erori
succesive in sinteza proteinelor, sfarsind cu moartea celulelor) si teoria erologiilor
biologice (bazata pe ideea unei imbatraniri a organelor sub controlul sistemului
hormonal sau imunitar). Totusi, pana in prezent, niciuna dintre aceste teorii nu a
fost confirmata.
- Teoriile genetice admit existenta genelor de longevitate conditionand durata
maxima de viata pentru o specie data (120 de ani la om). Desi recent au fost
identificate doua gene ale longevitatii, profilul genetic al longevitatii umane este
inca departe de a fi definit: mecanismele si consecintele imbatranirii biologice
raman in cea mai mare parte misterioase.
Studiile actuale au demonstrat c mbtrnirea este determinat de: zestrea
genetic, de modificri neuroendocrine, imunologice, de factori de mediu, fiind
analizat la nivel de sistem, la nivel celular i molecular. Majoritatea cercettorilor
consider c la baza determinismului procesului de mbtrnire sunt dou
componente: cea genetic i cea dobndit, cu mare variabilitate interidividual,
datorit multitudinilor de factori mezologci i a erorilor ce survin pe ntraga etapa a
vieii unui individ.
Teoriile moderne ale imbatranirii considera ca imbatranirea ,ar fi continuta in
programul genetic al fiecarei celule,si ar face deci,parte dintr-un ansamblu coerent
de date,care conduc orice individ,de la nastere pana la moarte. Teoria controlului
genetic,arata ca modul in care imbatranim si rapiditatea acestui proces este codat in
materialul nostru genetic. Altfel spus mostenim de la stramosi longevitatea si
anumite boli. Totusi anumite lucruri le putem evita sau ameliora daca actionam in
consecinta.
Una dintre aceste teorii,teoria reticulatiei(cross-linkage-teoria legarii
incrucisate),considera ca anumite macromolecule se leaga (cross-link) progresiv,
pe masura lansarii procesului de imbatrinire, cu alte macromolecule, antrenind
astfel inactivarea metabolica reciproca (fibre de colagen). Legarea incrucisata se
produce intre 2 sau mai multe macromolecule prin legarea covalenta sau prin punti
de hidrogen.Legaturile ,desi reversibile se pot acumula in timp si se produce o

agregare moleculara,o crestere a imobilizarii compusilor celulari si o scadere a


catabolizarii produsilor cu functionalitate deficitara.In cazul ADN-ului incrucisarea
duce la mutatii si la moartea celulelor.Transportul intacelular scade si se produc
astfel agregate care impiedica eliberarea de hormoni si de produse
celulare.Cresterea vascozitatii extracelulare ducs la scaderea fluxului de substante
nutritive si a catabolitilor spre exteriorul celulei.Datele experimentale fac referire
mai ales la legarea incrucisata a moleculelor de ADN in colagen si elastina in
procesul de imbatranire.Mai multe studii au aratat ca se produce o legare
incrucisata in colagen in cursul maturarii si imbatranirii.Fibrele astfel legate sint
mai greu degradabile si formeaza agregate pe care unii le considera toxice si,
probabil, responsabile de imbatrinire.
Printre argumentele acestor teorii se afla remarcabila constanta si
specificitate a duratei vietii speciilor. De exemplu, longevitatea maxima a
drosofilei este, in medie, de o luna, a soarecilor - trei ani, iar a omului - o suta
douazeci de ani. Reprezentative in acest sens sint lucrarile lui Hayflick si
Morehead. Ei au aratat ca durata vietii fibroblastilor diploizi umani este limitata la
un anumit numar de generatii (aproximativ 50). Hayflick a emis ipoteza ca aceasta
limita de proliferare se datoreaza activarii unui mecanism intracelular de
imbatrinire. De asemenea, s-a observat o mare diferenta intre capacitatea de
diviziune a celulelor provenind de la subiecti de aceeasi virsta. Anumiti factori de
control ai imbatrinirii sunt evidenti la nivelul populatiilor, dupa cum demonstreaza
statisticile rezultate din studii longitudinale asupra unor grupuri de gemeni
monozigoti si heterozigoti si asupra incidentei bolilor asociate imbatrinirii. La
oameni, gemenii falsi au o longevitate de doua ori mai mare decit gemenii
adevarati. Stramosii centenarilor au o longevitate considerabil mai mare in atie cu
cei ai indivizilor care nu se remarca printr-o durata de viata prea lunga.
Modificarile anumitor gene unice pot duce la o imbatrinire accelerata, ca in cazul
progeriei1, al sindromului Werner2 sau al sindromului Down3. Este posibil sa
existe transformari similare la nivel molecular, in evolutia procesului de
imbatrinire, in interiorul celulelor sau al organismului. Transformarile functionale
ale celulei ar putea include represia sau derepresia unor parti ale genomului in
diferite momente. In cursul morfogenezei, genele ce controleaza sinteza
compusilor diferitelor reactii biochimice sint produse in momente precise ale
dezvoltarii, cind inlocuiesc anumite gene devenite redundante. Programarea
imbatrinirii la nivelul genomului s-ar putea datora si represiei sau derepresiei unor
gene care ar atenua astfel activitatea anumitor mecanisme de reinnoire celulara si
ar crea noi cai metabolice senescente. Mai multe studii cad de acord in privinta
ipotezei existentei unor gene specifice imbatrinirii organismului, care ar deveni
operationale o data cu virsta. S-a vorbit, de asemenea, de existenta unor gene
pleiotropice (teoria genelor nespecifice ale imbatranirii), a caror functie s-ar

schimba o data cu virsta, ceea ce ar putea explica efectul secvential al acestor gene
in cursul vietii. Teoria dezvoltarii st a imbatranirii prin restringerea codonilor
(Strehler si Barrow, 1970) se bazeaza pe faptul ca, pe parcursul dezvoltarii, diferite
mesaje genetice sint supuse unei serii de represii-derepresii, pentru a pune in
circulatie proteinele solicitate in anumite momente ale dezvoltarii. O represie
definitiva a anumitor coduri genetice ar putea antrena pierderea unui metabolit
indispensabil functionarii eficiente a celulei dupa dezvoltarea si diferentierea ei.
Aceasta restrictie de acces la codon, antrenind substituirea anumitor elemente
celulare functionale si pierderea constituentilor proteici esentiali, ar cauza moartea
anumitor celule. Alte teorii genetice ale imbatrinirii includ fenomenul de
redundanta a genelor (Medvedev, 1966). Pierderea progresi de informatie
redundanta in genom antreneaza in cele din urma pierderea unor secvente unice
(nerepetititve) de ADN ce contin o informatie esentiala pentru buna functionare a
organismului, putind precipita astfel fenomenul imbatrinirii. Pentru alti autori (Hait
si Setlow, 1974), imbatrmirea este un fenomen distinct de celelalte evenimente
biologice, fiind determinata de o serie de gene specifice. Potrivit acestor autori,
toate mamiferele ar fi formate din entitati biologice calitativ egale, iar diferentele
obserte intre longevitatile lor potentiale maxime s-ar datora mecanismelor prin care
aceste parti sint mentinute in ordine, protejate si refacute. Procesele de protectie si
de refacere ar reprezenta functiile genelor ce determina longevitatea, iar gradul lor
de manifestare ar fi reglat de un numar limitat de gene. Acest proces ar ingloba
reactiile de detoxificare, enzimele de refacere a ADN\'-ului, antioxidantii endogeni
si alte reactii specifice. Exista secvente nucleotidice de ADN care se repeta la
extremitatile cromozomilor liniari (telomeri). La fiecare diviziune celulara se
produc pierderi din aceste secvente, astfel incit lungimea telomerului scade pina la
stoparea divizarii. Aceasta descoperire recenta este cu atit mai importanta cu cit s-a
aratat a fi labila in cazul celulelor permanente ale enzimelor (telomeraze), capabile
sa adauge noi secvente telomerice la extremitatile cromozomilor, prevenind astfel
scurtarea lor pina la punctul critic al pierderii capacitatii de a se diviza.
Telomerazele repara si maresc dimensiunea telomerilor, portiuni care protejeaza
capetele cromozomilor (cei care adapostesc ADN-ul).
Odata cu trecerea anilor, lungimea telomerilor se scurteaza, iar activitatea enzimei
telomeraza scade. In aceste conditii, celulele ajung treptat sa se altereze si sa
moara.
Tocmai aceasta moarte celulara duce la aparitia diverselor boli si a imbatranirii
premature a oamenilor. Pentru a observa ce efecte se inregistreaza in urma
imbunatatirii intregului stil de viata, prof. Dean Ornish, impreuna cu echipa sa, au
ales 24 de voluntari care sa faca parte dintr-un studiu de trei luni.

Hayflick spunea (1961) ca senescenta corespunde unui stadiu insotit de semne de


alterare morfologica si biochimica in care celulele corpului inceteaza sa mai
prolifereze pentru ca au depasit o limita - cea a vietii replicative. James Watson
observa ceea ce el numea problema replicatiei terminale, adica incapacitatea
ADN polimerazei de a copia corect tot ADN-ul linear ramanand necopiat un mic
fragment aflat la capatul acestuia. In aceeasi perioada, Olovnikov gasea legatura
intre problema replicatiei terminale si senescenta celulara descrisa de Hayflick.
Pentru Olovnikov "problema replicatiei terminale" era cauza scurtarii progresive a
capetelor cromozomilor (telomeri) si functioneaza ca un ceas molecular care
stabileste numarul maxim de diviziuni celulare de-a lungul vietii controland deci in
mod direct procesul imbatranirii. Astazi s-a demonstrat ca acest model este corect se accepta faptul ca scurtarea telomerilor este cauza principala a imbatranirii
celulare.
Telomerii - secvente de ADN aflate la capetele cromozomilor - au un rol protector
al acestora. Au fost comparati cu micile bucati de plastic care protejeaza capetele
sireturilor impiedicand destramarea lor. La fiecare diviziune celulara, telomerii se
scurteaza. Daca ajung sa fie prea scurti, ating limita lui Hayflick, punct in care nu
mai protejeaza. Corpul imbatraneste si in final, moare. Celule cultivate in laborator
care provin de la bebelusi se divid de 80-90 de ori iar cele care provin de la adulti
se divid de 20-30 de ori. Celulele au insa mecanisme de compensare care incearca
sa mentina constanta lungimea telomerilor. O enzima abundenta in celulele care se
divid frecvent (embrionare, imunitare etc) - telomeraza - poate repara telomerii
dupa fiecare diviziune. Dupa formarea completa a corpului, telomeraza este
inhibata in multe celule somatice, asa ca telomerii acestora se vor scurta cu fiecare
diviziune celulara.

Ne poate dezvalui cercetarea telomerilor si a telomerazei secretul nemuririi?


Posibil, dar cautarea eternitatii nu este lipsita de probleme. Inducand o celula sa
produca telomeraza, ea va supravietui indefinit, darla fel de bine poate deveni o
celula canceroasa. O fi batranetea pretul pe care-l platim pentru protectia impotriva
cancerului? Cancerul este in esenta multiplicarea necontrolata a celulelor. In 1951
Henrietta Lacks si-a facut o biopsie de rutina in Baltimore. O parte din celulele sale
tumorale a fost trimisa (fara aprobarea sa) pentru cercetare la John Hopkins
Universit Medical School. Lacks a murit in acelasi an de cancer de col uterin dar
celulele sale - faimoasele celule HeLa - traiesc si azi si se reproduc indefinit in
laboratoare din toata lumea. Daca s-ar gasi o terapie care sa inhibe telomeraza in
celulele canceroase, probabil s-ar gasi o forma de a lupta impotriva cancerului.
95% din celulele canceroase au telomeraze active. Realitatea este insa mai
complexa.
In anii 80 cercetatorii inca nu identificasera potentialul terapiilor anticancer in
cercetarea privind mentinerea integritatii telomerilor.
Manifestarea progresiva a unor virusi endogeni, pierderea unor receptori
hormonali, diminuarea nivelului de proliferare celulara, cresterea incidentei
cancerelor si a bolilor auto-imune, alterarile morfologice ale anumitor celule,
aparitia unor proteine straine si modificarile membranare ar putea fi asociate toate
unei dediferentieri progresive a genomului. In sfirsit, adeptii teoriei imbatrinirii
programate considera ca genomul are marcat sfirsitul nostru in chiar continutul
sau, sub forma unei anumite secvente ce duce la moartea organismului. n favoarea
programrii genetice exist cel puin trei argumente: limita de vrst cu
particularitile de specie, care la om se ridic la 100 de ani, fr a o considera a fi
media, al doilea tip de argument se refer la apariia unor afeciuni ereditare cu
transmisie autosomal recesiv, iar al treilea este de ordin biologic. Pn n prezent
se cunosc numeroase gene care pot influena durata de via.

Se admite c celulele mor prin dou mecanisme: necrosis si apoptosis.


Necroza este responsabil de depopularea celular n cazul unor accidente acute
vasculare sau traumatisme, este o alterare structural a celulei care duce la
dezorganizare a mecanismelor.
Fenomenul de apoptoz este rezultatul fenotipizrii unui program genetic care
apare ca raspuns metabolic intern care declanseaz un program de autodistrugere
celular (Gluksmann A 1951, Kerr J.F. i colab. 1972, Nicole M. Le Douarin i
colab. 1999). Spre deosebire de necroz, apoptoza este determinat de contractarea
i fragmentarea celulei fr eliminarea coninutului celular n afara celulei, aceasta
faciliteaz fagocitarea de ctre macrofagi, iar arhitectura tisular i celular
adiacent este pstrat intact i ea umple spaiile lsate goale de ctre celul
apoptotic. Un criteriu important n apoptoz l are degradarea cromatinei
cromozomiale n uniti nucleosomice. Numit i moartea celular programat
(termen introdus de Locksin, Williams, 1964) acest proces este considerat a fi
responsabil de progresivitatea bolilor degenerative printre care i boala Alzheimer
ncercndu-se stabilirea relaiei dintre moartea programat a celulelor de dezvoltare
i de reproducere.
Apoptoza celulara sau moartea programata a celulei este un fenomen care merita
sa fie detaliat: apoptoza este o forma speciala de sinucidere celulara programata in
genomul tuturor celulelor si declansat de o mare varietate de stimuli (radicali liberi
etc.). Dar, spre deosebire de necrozele celulare declansate de agresiuni exterioare
(toxine microbiene), cind celula se dezintegreaza, apoptoza respecta integritatea
acesteia, insa solicita energie, deci o neosinteza a proteinelor, ducind la
fragmentarea ADN-ului. Fragmentele celulare ramin infasurate in membrana
celulara, fiind apoi rapid fagocitate de celulele sistemului imunitar (macrofage).
Teoria erorilor catastrofale. Conform acestei teorii, imbatrinirea s-ar datora
acumularii de "erori catastrofale" ce intervin in mod aleatoriu in cursul
fenomenelor de transcriere, ajungindu-se astfel la acumularea in celula de proteine
sau enzime anormale. Ele blocheaza metabolismul celular si provoaca moartea
celulei. Aceste erori afecteaza potentialul genetic (mutatie) si sinteza proteica.
Consecintele in cascada sint daunatoare organismului, ducand la o dezorganizare a
intregului sistem. Teoria erorilor n sinteza proteic (L.E. Orgel, 1963, 1970),
Teoria mutaiilor somatice (L. Szilard, 1959), suin influena unor factori
extragenetici ce pot influena genomul. Totui nu exist un consens legat de modul
n care aceti factori se combin i interacioneaz pentru a produce mbtrnirea
Teoria imbatranirii datorita radicalilor liberi. Aceasta teorie a fost propusa
de Dr. Denham Hartman si arata ca imbatranirea este rezultatul acumularilor de
schimbari datorate unor reactii in corp initiate de molecule foarte reactive numite
radicali liberi. Radicalii liberi si precursorii acestora produsi in urma stresului
oxidativ in interior sau in exterior, ataca celula umana, inclusiv ADN, producand

mutatii care accelereaza foarte puternic procesul de distrugere a organismului,


producand imbatranire, boli si moarte. Zeci de mii de radicali liberi ataca celulele
umane zilnic, producand mari daune acestora. Practic peste 80 de boli sunt produse
de radicalii liberi. Alimentatia saraca in vitamine, minerale si antioxidanti permite
producerea unei cantitati enorme de radicali liberi care afecteaza puternic
orgamismul. Radicalii liberi provin din metabolismul normal al celulei. Sint
molecule extrem de reactive care oxideaza moleculele apropiate, producind astfel
polimeri inactivi. Radicalii liberi pot contribui la procesul de imbatrinire actionind
la mai multe niveluri. Se pot lega de macromoleeulele tesutului conjunctiv,
impiedicind astfel difuzarea substantelor nutritive catre celulele periferice si
diminuand, prin urmare, vitalitatea tesuturilor o data cu trecerea anilor. Legatura
lor cu ADN-ul este considerata responsabila pentru anumite mutatii genetice care
pot deteriora unele trasee metabolice si chiar pentru cancer. Radicalii liberi ataca
lipidele membranelor celulare (peroxidare) provocind, de exemplu, o reducere a
permeabilitatii membranare.
In sfarsit, radicalii liberi se afla la originea acumularilor celulare de resturi
Iipoproteice numite "pigmenti de imbatrinire,, sau lipofuscina. Aceasta teorie
foarte in voga in momentul de fata nu poate explica, singura, procesul de
imbatrinire. Toti oamenii de stiinta recunosc insa ca radicalii liberi intervin
pretutindeni in organism. Desi nu sint initiatorii procesului de imbatrinire, ei
contribuie la desfasurarea lui si il agraveaza.
Teoria imunologica se bazeaza pe 2 constatari experimentale majore:odata
cu varsta capacitatea sistemului imun de a produce anticorpi scade,ata cantitativ cat
si calitativ;cand raspunsul imun scade manifestarile autoimune scad.Aceasta teorie
face apel la selectia clonala a lui Burnet si la fenomenul Hayflick aplicat
precursorilor plasmociTari.Conform selectiei clonale organismul poseda o toleranta imunologica pentru
toate antigenele care au solicitat precursorii celulelor formatoare de anticorpi
inaintea maturarii imunologice a organismului.Aceste celule dau prin diviziune
plasmoblasti,iar in final unul sau 2 tipuri de anticorpi;fenomenul Hayflick se refara
la faptul ca celulle au un numar finit de diviziuni dupa care mor.
Teoriile neuroendocrine. Baza acestor teorii consta in faptul ca nici o
componenta a corpului uman nu poate actiona independent de sistemul nervos si de
cel endocrin.Dezvoltarea si maturizarea organismului nostru sint controlate in parte
de tesuturile endocrine. Este deci plauzibil ca procesul de imbatrinire sa fie asociat
cu declinul sistemului endocrin. Majoritatea functiilor neuroendocrine slabesc o
data cu virsta (hormoni tiroidieni, corticosuprarenali, testiculari, ovarieni,
hormonul de crestere). Acestea depind de axa hipotalamo-hipofizara (Eritt, 1973).
Slabirea controlului regulatorilor hormonali ar avea efecte directe asupra
imbatrinirii. Dupa unii, centrul de control ar fi localizat in hipo-talamus, in epifiza

sau in timus. Dupa altii, longevitatea ar fi reglata de un ceas biologic care


actioneaza asupra glandelor endocrine si provoaca slabirea tot mai accentuata a
sistemului imunitar si circulator. Astfel, dereglarea hipotalamica ar putea fi cauzata
de o pierdere de neuroni, de o reducere a sensibilitatii receptorilor hipotalamusului
la retroactiune sau de o insuficienta cantitativa sau calitativa a neurotransmitatorilor. Aceasta dereglare ar provoca, asadar, un inceput de anarhie la
nilul sistemelor efectoare, ceea ce ar antrena aparitia unor afectiuni asociate
imbatrinirii. Variatia metabolismului neurotransmitatorilor catecolaminergici
(Finch, 1976 si Samorajski, 1977) in anumite regiuni ale creierului ar putea fi astfel
elementul determinant, care ar antrena apoi cascada de evenimente pe care tocmai
le-am descris.

Teorii i cercetri privind


personalitatea n procesul
mbtrnirii
CURS

Este de notorietate reacia marelui savant B.F. Skinner, la nceputul

anilor 80 atunci cnd a fost invitat s in o prelegere la un seminar


international la Harvard despre Dezvoltarea n procesul
mbtrnirii . A refuzat s participe. mbtrnirea i dezvoltarea a
spus el sunt o contradicie n termeni (Fiedan, 1993, p.23).

Prerea lui Skinner nu era deloc unicat n rndul savanilor din domeniu.
i totui dup peste 40 de ani, vrsta a treia este recunoscut tot mai mult
i ca o perioad de potenial dezvoltare. Este o perioad ccnd oamenii
pot s-i reexamineze viaa, s-i rezolve sarcinile neterminate i s-i
investeasc energia cel mai bine i s-i petreac zilele. Unii vor s lase
o motenire nepoilor sau lumii, s transmit mai departe roadele
experienei lor sau s-i valideze un sens propriu al vieii. Alii doresc
pur i simplu s se odihneasc sau s se plimbe i s fac lucruri pe care
nu le-au fcut niciodat cnd au fost tineri. Dezvoltarea n procesul
mbtrnirii este astfel posibil i muli aduli vrstnici care se simt
sntoi, competeni i avnd controlul asupra vieii proprii percep
acest ultim stadiu ca pe unul pozitiv.

MODELUL CELOR 5 FACTORI (BIG FIVE)


I.

II.

III.

Modelul ncearc s explice cum anume se


modific personalitatea la btrnee, mai precis
ce rmne stabil i ce se schimb
Potrivit modelului este improbabil ca oamenii
ostili s se mblnzeasc mai mult cu vrsta,
dac nu cumva beneficiaz de tratament
psihoterapeutic, iar oamenii optimiti au mai
multe anse s-i pstreze firea plin de speran
n privina studiilor transversale aceastea
sugereaz c personalitatea devine mai rigid la
btrnee. Studiile longitudinale vin cu concluzii
oarecum opuse, artnd c nu aa stau lucrurile
pentru majoritatea oamenilor

PERSONALITATEA CA PREDICTOR AL STRII DE BINE

ntr-un studiu longitudinal care a urmrit 4 generaii de-a lungul a 23 de


ani (copii, tineri, maturi i vrstnici), emoiile negative autodeclarate, ca
agitaia, plictiseala, singurtatea, nefericirea i depresia, s-au redus cu
vrsta (dei rata scderii a ncetinit dup 60 de ani). n acelai timp
emoiile pozitive entuziasmul, interesul, mndria i sentimentul
realizrii au tins s rmn stabile pn la o vrst naintat, iar apoi sau redus numai puin i treptat.

O posibil explicaie a acestei situaii vine din teoria selectivitii


socioemoionale : pe msur ce mbtrnesc, oamenii tind s caute
activiti i oameni care le ofer gratificare emoional. n plus
capacitatea adulilor vrstnici de a-i regla mai bine emoiile poate
explica de ce tind s fie mai fericii i mai veseli dect adulii mai tineri i
s resimt emoii negative mai rar i mai trector.
Oamenii cu personalitate nevrotic (cu dispoziie schimbtoare, sensibili,
anxioi i agitai) tind s declare emoii pozitive, nu negative i tind s
devin n mai mic msur pozitivi pe msur ce mbtrnesc.

STAREA DE BINE LA VRSTA A TREIA (YANG, 2008)

Poate c sntatea lor e mai ubred dect nainte, au pierdut


prieteni i rude i probabil c nu mai ctig atia bani ca pe
vremuri. Viaa lor se schimb mereu n nenumrate feluri stresante.
i totui, n general, adulii vrstnici au mai puine tulburri psihice
i sunt mai fericii i mai mulumii de via dect adulii mai tineri
(Yang, 2008).
Cum se explic aceast capacitate remarcabil de coping i ce
contribuie la o mbtrnire reuit ?

ntr-o analiz a 33 de ani de anchete afectuate n SUS ntre 1972 i


2004, fericirea sau starea de bine subiectiv a crescut n ansamblu
de-a lungul vieii, cu o scdere la vrsta mijlocie, urmat de o cretere
la btrnee. Aceast constatare poate s reflecte n parte o
perspectiv mai realist asupra vieii, dar poate s reflecte i
supravieuirea selectiv a oamenilor mai fericii sau cu motive mai
multe de a fi fericii. Exist unele variaii de cohort i unele
inegaliti sociale.

COPINGUL I SNTATEA PSIHIC


Vaillant (2000) : Cei care prezentau la
btrnee cea mai bun adaptare
psihosocial erau aceia care, anterior la
viaa adult, folosiser mecanisme de
aprare adaptative mature, precum
altruismul, umorul, reprimarea (pstrarea
triei n faa adversitilor), anticiparea
(construirea de planuri pentru viitor) i
sublimarea (canalizarea emoiilor
negative spre scopuri productive). Potrivit
lui Vaillant mecanismele de aprarare
adaptative pot schimba percepia
oamenilor cu privire la realitile pe care
nu au puterea de a le schimba, De
exemplu, n studiile sale, Vaillant arat c
mecansimele de aprare adaptative
constituie un predictor al sntii
subiective, chiar dac nu a fost predictor
al funcionrii fizice obiective, msurat
de ctre medici

MODELUL MBTRNIRII
COMENTARII DE FINAL

Cei care mbtrnesc reuit (frumos) tind s aib sprijin


social, deopotriv emoional i material, care contribuie la
sntatea psihic ; i atta timp ct rmn activi i
productivi, nu se consider btrni (Rowe i Kahn, 1997).

Un rezultat neintenionat al etichetrii adulilor vrstnici


ca mbtrnind sau nu reuit poate consta n nvinovirea
victimelor i mpingerea lor spre strategii de
autonfrngere. Nu toi adulii au parte de gene bune,
educaie bun i circumstane favorabile pentru a construi
tipul de via pe care l aleg. De asemenea acest lucru tinde
s njoseasc mbtrnirea nsi i s nege importana
acceptrii sau a adaptrii la ceea ce nu poate fi schimbat.
n afara acestor limitri i probleme, conceptul de
mbtrnire reuit este unul extrem de productiv pentru
imaginea nsi a btrneii n ochii societii
contemporane, a schimbrii de optic att n rndul
societii, ct i a vrstnicilor nii

Metode i tehnici de cercetare social

REUITE.

Metode i tehnici de cercetare social

Metode i tehnici de cercetare social

Metodologii de lucru cu
vrstnicii
CURS

STRATEGII DE LUCRU CU VRSTNICII


1.
2.
3.

mputernicirea
Centrarea pe problem
Managementul de caz

MPUTERNICIREA

Rolul mputernicirii este de a sprijini persoana i reeaua de intervenie


prin dezvoltare social i comunitar. Poate fi utilizat n domeniul
proteciei persoanelor n vrst prin oferirea accesului la informaii, prin
implicarea n procesele de luare a deciziilor i prin luarea n considerare a
perspectivelor clienilor n acordarea serviciilor sociale.
Prin mputernicire, clienii sunt angajai ntr-un proces care modific de
pendena n interdependen, cu sprijinul social al unei reele colective
(Payne, 1997, p.274).
Intervenia orientat spre mputernicire angajeaz persoanele vrstnice i
familiile lor n:
achiziionarea cunotinelor i a abilitilor de supravieuire n ultima
parte a vieii;
autoajutorare i activiti sociale de sprijin cu persoane avnd probleme
similare;
participarea n aciuni colective/sociale destinate mbuntirii mediului
de via.

CENTRAREA PE PROBLEM (1)

O prim etap n intervenia centrat pe problem este identificarea

unei dorine posibile a persoanei vrstnice, prin ntrebri de genul:


"Este ceva ce ai vrea s schimbi?'; "Vrei ajutorul meu n atingerea
scopului pe care i l-ai propus?': Unele persoane consider c au doar
eecuri, astfel nct nici un ajutor primit nu ar putea schimba ceva. Ele
ar putea s ia n considerare ntrebarea "Dac ar fi disponibil un ajutor
eficient, ce ai dori s ofere?" i "Dintre problemele pe care le sesizezi
exist una care s te afecteze?

Urmeaz o analiz mai detaliat, cutndu-se rspunsuri la


urmtoarele ntrebri:

Ce trebuie fcut sau schimbat?


Ce constrngeri exist?
Ce sarcini i vor fi solicitate utilizatorului de servicii i/sau asistentului
social, n principal utilizatorului de servicii, pentru a ncepe mbunti rea
lucrurilor?

CENTRAREA PE PROBLEM (2)


Clarificare
relaii

Numele
Soul
Soia
Fiica
Fiul

Ce vreau
de la ei?

Clarificare
probleme

Probleme
inexistente

Interpersonal
Relaii sociale
Organizaii formale
Roluri
Decizii
Stres emoional
Resurse
Altele

ansa mea
de a obine?

Probleme
existente
ntr-o
foarte mic
msur

Ce vor ei de
la mine?

Probleme
existente
ntr-o
msurmedie

ansa lor de a
obine?

Probleme Probleme
existente
serioase
ntr-o mare
msur

CENTRAREA PE PROBLEM (3)

n evaluarea centrat pe problem pot interveni obstacole dinspre:


Sistemul social- familia, familia extins, comunitatea, reelele formale sau
informale, societatea n ansamblu; rezult c problema este n afara individului;
Credine sau constructe - despre lume, via, sine i problem; credinele pot fi
factuale sau evaluative, iar acurateea sau consistena lor este semnificativ;
Emoii - care sunt translate n credine cu privire la dorine; spre exemplu: "Ceea
ce vreau eu este pierdut sau de neobinut" = depresie; "Ce vreau eu este greit"
= vin. Mutarea sentimentelor la nivel cognitiv va facilita intervenia asupra lor.
Spre exemplu, o persoan n vrst care a fost abuzat poate fi ajutat s
neleag c nu a provocat ea comportamentul;
Soluiile ateptate - sau aciunile realizate, ceea ce face ca lucrurile s mearg
mai ru.
Practica centrat pe sarcin poate fi orientat spre o perioad mai scurt sau mai
ndelungat de timp, n maximum 6-12 sesiuni. Presupune implicarea imediat n
aciune, datorit timpului limitat.
Practica orientat spre sarcin este destinat mbuntirii deprinderilor
participanilor de rezolvare a problemelor, ceea ce va susine ideea c acel client, n
sarcinile pe care i le asum, are elemente de decizie i de autodirecionare.

CENTRAREA PE PROBLEM (4)

Un pas semnificativ const n planificarea detaliilor i nvarea abilitilor


necesare implementrii. In acest scop, lucrtorul social va ntreba vrstnicul:

Succesul acestei aciuni depinde de implicarea n fazele anterioare ale procesului,


clientul putnd lucra singur sau cu ajutorul altora.
n etapa final se evalueaz progresul i eecul, se revizuiesc schimbrile
intervenite n aciunile int, sub aspectele severitii, frecvenei, impresiei clientului
etc.
ntrebri utile pentru faza final:

Cum vei realiza aceasta?


Cine va face asta?
De ce este nevoie ca aceast sarcin s fie atins cu succes?

Ce schimbare s-a produs?


Este satisfctor nivelul schimbrii?
Ct de durabil va fi schimbarea?
Ce factori au concurat la schimbare?
Care a fost tema care a contribuit n cea mai mare msur la schimbare?

Dac rezultatele acestor analize vor fi mulumitoare, atunci va urma ncheierea


sesiunii de lucru, dar dac nu, se va avea n vedere o sarcin revizuit sau o alta,
nou.

MANAGEMENTUL

DE CAZ

(I)

Managementul de caz este folosit


pentru beneficiarii care se
confrunt cu probleme complexe, ce trebuiesc abordate din mai
multe
perspective,
necesitnd
intervenia
unei
echipe
pluridisciplinare i implicarea a diferite
tipuri
de resurse
(materiale, umane, instituionale etc.). Persoanele vrstnice, prin
natura dificultilor cu care se confrunt, reprezint o astfel de
categorie de beneficiari.
Legislaia din Romnia nu prevede standarde minime referitoare
la managementul de caz pentru serviciile dedicate vrstnicilor.
Totui, Ordinul nr. 246/2006 privind aprobarea Standardelor minime
specifice de calitate pentru serviciile de ngrijire la domiciliu pentru
persoane vrstnice i pentru centrele rezideniale pentru persoane
vrstnice, vorbete despre atribuiile i implicarea managerului de
caz, pe care l definete ca fiind un "lucrtor, n cadrul unui serviciu
social specializat, care elaboreaz, coordoneaz i monitorizeaz derularea planului individualizat de asisten i ngrijire, pentru
unul sau mai muli beneficiari.
Managerul de caz poate implica, n realizarea planului individualizat de ngrijire i asisten, mai muli specialiti, n funcie de
nevoile particulare ale fiecrui beneficiar.

MANAGEMENTUL

DE CAZ

(II)

Pentru a beneficia de serviciile prevzute de legislaie, conform


articolului 3 al Legii nr. 17/2000, persoana vrstnic trebuie s se
ncadreze n una din urmtoarele situaii:

s nu aib familie sau s nu se afle n ntreinerea unei sau unor persoane


obligate la aceasta, potrivit dispoziiilor legale n vigoare;

s nu aib locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de locuit pe baza


resurselor proprii;

s nu realizeze venituri proprii sau acestea s nu fie suficiente pentru asigurarea


ngrijirii necesare;

s nu se poat gospodri singur sau s necesite ngrijire specializat;

s se afle n imposibilitatea de a-i asigura nevoile sociomedicale, datorit bolii ori


strii fizice sau psihice.

Legea nr. 17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice


grupeaz serviciile comunitare de care btrnii pot beneficia n servicii de
asistare la domiciliu, servicii de consiliere i servicii comunitare
asigurate persoanelor vrstnice n cmine. Oferirea acestor servicii se
realizeaz cu consimmntul persoanelor vrstnice i conform
standardelor minime de calitate aprobate prin Ordinul nr. 246/2006.

SERVICIILE DE ASISTARE LA DOMICILIU

Conform art. 8, alin. 1, 2 i 3 ale Legii nr. 17/2000, serviciile de


asistare la domiciliu sunt:

Servicii sociale privind, n principal, ngrijirea persoanei, prevenirea


marginalizrii sociale i sprijinirea pentru reintegrarea social, consilie
re juridic i administrativ, sprijin pentru plata unor servicii i
obligaii curente, ngrijirea locuinei i gospodriei, ajutor pentru
menaj, prepararea hranei;
Servicii sociomedicale privind, n principal, ajutorul pentru realizarea
igienei personale, readaptarea capacitilor fizice i psihice, adaptarea
locuinei la nevoile persoanei vrstnice i antrenarea la activiti econo
mice, sociale i culturale, precum i ngrijirea temporar n centre de zi,
aziluri de noapte sau alte centre specializate;
Servicii medicale sub forma consultaiilor i ngrijirilor medicale la
domiciliu sau n instituii de sntate, consultaii i ngrijiri
stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale
sanitare i de dispozitive medicale.

Parte din aceste servicii pot fi asigurate i de cminele pentru


pensionari (chiar dac ngrijirea la domiciliu a vrstnicilor nu este
o activitate specific acestor instituii), pe baz de convenii, la
solicitarea organizaiilor neguvernamentale i cu sprijinul financiar al
acestora.

SERVICIILE DE CONSILIERE

Serviciile de consiliere sunt oferite de asisteni sociali


pentru prevenirea marginalizrii sociale i pentru sprijinirea
reintegrrii sociale.

De asemenea, persoanele vrstnice pot beneficia la cerere,


gratuit, indiferent de nivelul veniturilor, de consiliere n
vederea ncheierii actelor juridice de vnzare-cumprare,
donaie sau mprumuturi cu garanii imobiliare care au
drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanelor
vrstnice respective.

SERVICIILE ASIGURATE PERSOANELOR VRSTNICE


N CMINE

conform art. 14, alin. 1, 2 i 3 ale Legii nr. 17/2000, sunt


grupate n:

Servicii sociale constnd n: ajutor pentru menaj, consiliere


juridic i administrativ, modaliti de prevenire a marginalizrii
sociale i de reintegrare social n raport cu capacitatea
psihoafectiv;
Servicii sociomedicale constnd n: ajutor pentru meninerea sau
readaptarea capacitilor fizice ori intelectuale, asigurarea unor
programe de ergoterapie, sprijin pentru realizarea igienei corporale;
Servicii medicale constnd n: consultaii i tratamente la cabinetul
medical, n instituii medicale de profil sau la patul persoanei, dac
aceasta este imobilizat, servicii de ngrijire-infirmerie, asigurarea
medicamentelor, asigurarea cu dispozitive medicale, consultaii i
ngrijiri stomato logice.

ETAPE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ (I)


1.

2.

3.

Identificarea i admiterea beneficiarilor se realizeaz n principal pe


baz de autoreferire direct a beneficiarilor sau referirea de ctre
reprezentanii legali ai acestora sau rude. De asemenea, aceasta se poate
realiza prin autosesizare, odat cu interveniile n cazuri similare, sau prin
referire din partea altor instituii precum: spitale, poliie, organizaii
neguvernamentale i alte instituii sau persoane care intr n contact cu
vrstnici aflai n risc. n aceast etap se verific eligibilitatea, se
completeaz fia iniial a cazului, se semneaz contractul de asisten i se
creeaz dosarul beneficiarului.
Evaluarea nevoilor se realizeaz conform art.4 al Legii nr. 17/2000 "prin
anchet social (model n anexa 5) care se elaboreaz pe baza datelor cu
privire la afeciunile ce necesit ngrijire special, capacitatea de a se
gospodri i de a ndeplini cerinele fireti ale vieii cotidiene, condiiile de
locuit, precum i veniturile efective sau poteniale considerate minime
pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieii
ntocmirea planului individualizat de ngrijire i asisten se realizeaz pe
baza analizei situaiei sociale, economice i medicale, prin ancheta social.
Astfel, se vor propune msuri de asisten social justificat de situaia de
fapt constat (art. 28, alin. 4, Legea nr. 17/2000). PLIA va fi ntocmit de
ctre managerul de caz ce va stabili de asemenea personalul i alte resurse
necesare ndeplinirii acestuia.

PLANUL INDIVIDUALIZAT DE ASISTEN


PLIA va cuprinde urmtoarele aspecte viznd situaia persoanei vrstnice
(conform standardelor minime de calitate):
1.
ngrijirea personal prin servicii de ngrijire la domiciliu pentru ajutor n
desfurarea activitilor de baz ale vieii zilnice (ex. igiena corporal,
mbrcare/dezbrcare etc.);
2.
supravegherea i meninerea sntii prin sprijinirea accesului la serviciile
medicului de familie sau medicului specialist i colaborarea permanent cu
acetia n vederea ndrumrii i consilierii medicale, evalurii periodice a
strii de sntate, etc.; managerul de caz ntocmete fia de eviden a
administrrii medicaiei
3.
recuperarea abilitilor de autoservire, ngrijire personal i
autogospodrire pe baza unor activiti specifice care vor fi trecute n
programul individualizat de recuperare; PIR se realizeaz n baza evalurii
autonomiei funcionale a vrstnicului i innd cont de recomandrile
specialitilor i se revizuiete periodic; n vederea prevenirii
instituionalizrii vrstnicului, managerul de caz va sesiza familia sau
autoritile locale cu privire la necesitatea efecturii unor modificri ale
locuinei;
4.
integrarea social i participarea ce vizeaz sprijinirea beneficiarului n
meninerea statutului de membru deplin i activ a comunitii; n acest
sens se va stabili un program de integrare social elaborat i revizuit
periodic, ce va include urmtoarele tipuri de activiti:

ETAPE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ (II)


4.

5.
6.

Implementarea programului individualizat de ngrijire i asisten


reprezint etapa n care vrstnicul primete efectiv serviciile de ngrijire,
conform planificrilor realizate n etapa precedent i menionate n PLIA
i n programele i planurile subordonate acestuia.
Sistarea acordrii serviciilor se realizeaz atunci cnd nu mai sunt
ndeplinite condiiile pentru acordarea acestora.
Monitorizarea cazurilor este etapa n care managerul de caz, cu sprijinul
specialitilor implicai, verific "sustenabilitatea" procesului de asisten.
Mai exact, se verific dac situaia vrstnicului a rmas la fel sau s-a
mbuntit fa de momentul n care serviciile au fost sistate. In cazul n
care situaia vrstnicului s-a nrutit, procesul de asisten poate fi
reluat, ncepnd cu reevaluarea situaiei, ntocmirea unui nou plan de
ngrijire i asisten, .a.m.d.

Fundamentele asistentei
sociale a persoanelor
varstnice in Romania

Date demografice

Populatia majoritatii tarilor sufera, in prezent, o


transformare majora: aparitia grupei de varsta a
treia, cu pondere mare, ceea ce constituie un
factor esential de presiune in societate:
raportul dintre numarul indivizilor productivi si
numarul indivizilor consumatori scade continuu,
in timp ce cerintele de ingrijire si integrare
sociala a varstnicilor cresc, pe masura ce
speranta de viata la nastere creste.

Date structurale n societate

Modificarile majore in structura


populationala necesita schimbari
structurale in societate:
la nivel economic,
legislativ,
in sfera serviciilor, dar si la
nivelul mentalitatatilor si al
comportamentelor individuale
si sociale.

5. Tabele si grafice
5.1. Tabele Romania
Cheltuieli protectie sociala(%PIB)
Functii/Timp
Toate functiile
Sanatate
Invaliditate
Pensionari
Urmas
Deces/Maternitate
Someri
Locuinte
Excluziuni sociale

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

14.066

13.192

12.448

13.202

12.524

12.771

13.308

12.513

2000
12.704

3.541

3.529

3.251

3.752

3.270

3.568

3.409

3.387

3.294

1.383

1.267

1.085

1.085

1.054

1.238

1.087

1.095

1.056

6.504

5.504

5.165

5.272

5.357

5.180

5.746

5.354

5.264

0.621

0.511

0.563

0.539

0.530

0.544

0.606

0.543

0.543

1.488

1.673

1.758

1.839

1.561

1.440

1.675

1.503

1.500

0.202

0.269

0.328

0.408

0.529

0.583

0.482

0.557

0.968

0.023

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.305

0.440

0.298

0.306

0.223

0.219

0.303

0.072

0.079

Venituri protectie sociala(%PIB)


TIP VENIT/TIMP
Venituri totale
Contributii sociale
Contributii sociale platite
de angajator
Contributii sociale platite
de angajati
Contributii sociale platite
de pers act independente
Contributii sociale platite
de pensionari si alte
persoane
Contributii ale guvernului

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

13.166

12.989

12.372

13.158

12.780

13.349

13.942

12.495

13.923

7.237

7.072

7.067

7.253

6.792

6.982

10.720

9.364

11.014

5.090

5.199

5.081

5.389

4.875

5.092

6.493

5.568

8.072

2.077

1.807

1.925

1.803

1.784

1.830

4.157

3.793

2.943

0.068

0.064

0.058

0.060

0.132

0.060

0.070

0.003

0.000

0.002

0.002

0.002

0.001

0.001

0.000

0.000

0.000

0.000

5.734

5.701

5.033

5.451

5.755

5.923

2.574

2.332

2.196

Schimbri structurale n societate*

Calitatea vietii varstnicilor poate creste in masura in care vor


creste si eforturile de cunoastere si intelegere din perspective
pluridisciplinare:
sociopsihologic, economic, legislativ, etic, religios.

Detalieri pentru Romania


19,14 % din populatie este in varsta de peste 65 de ani
3 148 905 PV din totalul populatiei - 21 673 328
Durata medie a vietii a crescut
1932 42,01 ani
+ 29,31 ani
1956 63,17 ani
+ 8,1 ani
M 61,48 ani
F 64,99 ani
1981-1983 69,90 ani
+ 1,42 ani
M 66,83 ani
F 72,40 ani
2002-2004 71,32 ani
M - 67,74 ani

F 75,06 ani
Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2004

Legislaie AS varstnici (1)


1. Legile cadru n Romnia referitoare la persoanele vrstnice sunt
urmtoarele:
- Cadrul de organizare, funcionare i finanare a sistemului de
asisten social este determinat de LEGEA 292/2011
LEGEA ASISTENTEI SOCIALE
- Ordonana Guvernului nr. 68/2004 clarific i s definete statutul
servicii sociale, ca fiind un ansamblu de msuri i aciuni realizate
pentru a rspunde nevoilor sociale, individuale i de grup i sunt
asigurate de ctre autoritile administraiei publice locale, precum
i de persoane fizice sau juridice.
- H.G. nr. 1317/2005 privind sprijinirea activitilor de voluntariat n
domeniul serviciilor de ngijire la domiciliu pentru persoanele
vrstnice.

LEGEA 292/2011
LEGEA ASISTENTEI SOCIALE
M odificari si concepte noi

Modificari si concepte noi

Legea 292/2011 redefineste sistemul de asistenta sociala din perspectiva reproiectarii


componentelor sistemului de asistenta sociala si a principiilor si valorilor aplicabile in
scopul prefigurarii unui sistem de asistenta sociala centrat pe nevoile individuale de
sustinere si pe asigurarea si prevalenta unor servicii sociale proactive.
In acest sens, elementele nou introduse modifica:
Conditiile de eligibilitate si acces la masurile si actiunile de asistenta sociala
de asistenta sociala si servicii sociale)

( beneficii

Modul de calcul si de stabilire a cuantumului beneficiului de asistenta sociala


Modalitatea de finantare si acordare a masurilor si actiunilor de asistenta sociala
Actorii implicati

Beneficiile de asistenta sociala


Particularitati si definitie
Sistemul de beneficii de asistenta sociala
Este introdusa notiunea de beneficii de asistenta sociala n sistemul de asistenta sociala
si procedura de testare a mijloacelor de trai
(art. 8 alin ( 2) coroborat cu
art. 6 lit. oo))

Beneficiile de asistenta sociala reprezinta o forma de suplimentare sau de substituire a


veniturilor individuale/familiale obtinute din munca, in vederea asigurarii unui trai
minimal, precum si o forma de sprijin in scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii
calitatii vietii anumitor categorii de persoane ale caror drepturi sociale sunt prevazute
expres de lege
(art. 7 coroborat cu art. 6 lit. c)).

Beneficiile de asistenta sociala


Clasificarea
In functie de conditiile de eligibilitate
selective, bazate pe testarea mijloacelor de existenta
universale, acordate fara testarea mijloacelor de existenta
categoriale, acordate pentru anumite categorii de persoane,cu sau fara testarea mijloacelor de
existenta
In functie de scop
beneficii de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala
beneficii de asistenta sociala pentru sustinerea copilului si familiei
beneficii sociale pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale
beneficii de asistenta sociala pentru situatii deosebite

Beneficiile de asistenta sociala


Acordare
Cererea pentru solicitarea beneficiilor de asistenta sociala sustinute din bugetul de
stat este un formular unic, tipizat (art.16 alin(4)).
Formularele pentru solicitarea beneficiilor de asistenta sociala sunt aprobate prin
HCL. Fodurile necesare tiparirii formularului de cerere se asigura din bugetul local (art. 130
alin. (1) si art.16 alin(5))
Beneficiile de asistenta sociala finantate din bugetul de stat si, dupa caz, din bugetele
locale se acorda sub rezerva achitarii de catre beneficiar a obligatiilor de plata fata de
bugetul local (art. 9, alin 9)

Beneficiile de asistenta sociala


Finantare
Beneficiile de asistenta sociala sunt finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat
sau/si de la bugetele locale
(art. 129 alin. (1))
Fundamentarea anuala a sumelor necesare asigurarii platii beneficiilor de asistenta
sociala se face in functie de :
numarul de beneficiari inregistrati in anul anterior
estimarea numarului de beneficiari pentru anul bugetar
cuantumul nominal sau cuantumul mediu al beneficiului de asistenta sociala

Serviciile sociale
Particularitati si definitie
Sistemul de servicii sociale
Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a
raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, in
vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii riscului de excluziune
sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii (art. 27)
Sunt redefinite categoriile de servicii sociale si sunt clasificate in functie de scopul
infiintarii, categoriile de beneficiari si nivelul de organizare (local sau judetean, cu sau
fara personalitate juridica)
Sunt promovate si sustinute serviciile sociale cu caracter proactiv, infiintate si organizate in
functie de nevoi individuale si cu adresabilitate larga (grup/comunitate) art. 47 alin (2)
si alin. (5) coroborat cu art. 119 alin (1).

Serviciile sociale
Infiintare, acordare si administrare

Sunt enuntate etapele obligatorii in procesul de acordare a serviciilor sociale si anume (


art. 46):
evaluarea initiala
elaborarea planului de interventie
evaluarea complexa
elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire
implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat
monitorizarea si evaluarea acordarii serviciilor

Serviciile sociale
Infiintare, acordare si administrare

Serviciile sociale sunt centrate pe nevoi individuale, avand ca instrumente de


identificare evaluarea initiala si evaluarea complexa ( art.47 si art. art. 48 )
Evaluarea complexa este realizata in conditiile in care evaluarea initiala evidentiaza
existenta unor nevoi speciale si este realizata de personalul de specialitate in baza unor
instrumente si tehnici standardizate
( art. 48 coroborat cu art.49 si art.
50)
Planul de interventie este rezultatul procesului de evaluare initiala si cuprinde masuri de
asistenta sociala, respectiv serviciile recomanadate, precum si beneficiile de asistenta
sociala la care persoana evaluata are dreptul.
Planul individualizat de ingrijire si asistenta este rezultatul procesului de evaluare
complexa si cuprinde masuri de protectie, servicii de ingrijire personala si drepturile la
beneficii de asistenta sociala sau alte prestatii de asigurari sociale.

Serviciile sociale
Finantare
Programele de subventionare a furnizorilor privati de servicii sociale sunt finantate de la
bugetul de stat.
Furnizorii de servicii sociale care utilizeaza voluntari pot beneficia de facilitate pentru
accesarea de fonduri de la bugetul de stat, bugetul local sau fonduri internationale. (art.
123 alin (2) si (3)

Serviciile sociale
Contractare

Pentru contractarea furnizarii serviciilor sociale, anual, autoritatile publice elaboreaza si


publica lista serviciilor sociale
Tipurile de contract se stabilesc de catre autoritatile contractante
140 alin.(3)) si art. 141(alin.1)

(art.

Incurajeaza participarea furnizorilor de servicii sociale publice sau private la procesul


de stabilire a tipurilor de servicii sociale necesare comunitatii, precum si a criteriilor
care fundamenteaza tipurile de servicii sociale ce urmeaza a fi contractate. (art. 140
alin.(4)
Introduce activitatea de audit social, ca modalitate de evaluare independenta a
contractelor de finantare, evaluare demarata la solicitarea furnizorilor privati de servicii
sociale, a autoritatilor contractante, precum si a altor persoane fizice si juridice care
finanteaza serviciile sociale

Personalul din sistemul de asistenta sociala

Personalul nou din sistemul de asistenta sociala este reprezentat de :


ingrijitori formali - persoane calificate, certificate profesional in conditiile legii (art. 52
alin. (2))
ingrijitori informali- membrii familiei, prieteni, vecini sau alta persoana necalificata care
isi asuma responsabilitatea ingrijirii persoanei (art. 52 ali. (2))
auditorul social (art. 142 alin.(3))

Personalul din sistemul de asistenta sociala


Pentru asistentii sociali sunt stabilite noi responsabilitati, si anume: (art. 122):
identificarea si evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup
elaborarea planurilor de interventie pentru prevenirea, combaterea si solutionarea
situatiilor de dificultate
Asistentii sociali inregistrati cu cabinete individuale sau societati civile profesionale de
asistenta sociala pot indeplini responsabilitatile mentionate anterior (art. 40 alin. (3))
Este statuat raportul de un asistent social la maximum 300 de beneficiari (art.122 alin.
(2))

Masuri integrate de asistenta sociala

Prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala


Este definita economia sociala ca parte a economiei orientata spre generarea sau
asigurarea de locuri de munca pentru persoanele vulnerabile
(art. 53 alin. (4)
coroborat cu art. 6 lit. l))
Sunt definite serviciile sociale adresate persoanelor fara adapost al caror scop este
asigurarea de gazduire pe perioada determinata, asociate cu servicii de consiliere si de
reinsertie sau reintegrare sociala
(art. 57 coroborat cu art. 6
lit. z))

Prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala

Este statuata responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale de a infiinta,


organiza si administra servicii sociale pentru persoanele fara adapost (art. 58)
Principala forma de sprijin (beneficiu de asistenta sociala) pentru prevenirea si
combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala este venitul mimim de insertie
acordat, incepand cu anul 2013, din bugetul de stat ca diferenta dintre veniturile
prevazute de lege si venitul net al familiei sau persoanei realizat sau obtinut. (art. 55
alin. (3))
Serviciile sociale acordate persoanelor vulnerabile pot fi: servicii de consiliere si de
reinsertie sau reintegrare sociala, servicii de reabilitare, etc.
( art. 56
alin.(2))

Legislaie (2)
2. Legile specifice:
- Legea nr.17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice -reprezint legea
de baz privind protecia persoanelor vrstnice i care d dreptul la angajarea unui
ngrijitor la domiciliu, sarcin ce revine consiliilor locale.
- H.G.nr.886/2000 pentru aprobarea Grilei naionale de evaluare a persoanelor
vrstnice.
-Legea 16/2000 privind Consiliul National al Persoanelor varstnice
- Ordinul nr.318/2003 privind organizarea i funcionarea ngrijitorilor la domiciliu.
- H.G.nr.541/2005 privind aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare a sistemului
de asisten social pentru persoanele vrstnice n perioada 2005-2008.
- H.G.nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naional n domeniul
proteciei drepturilor persoanelor cu handicap, precum i n domeniul asistenei
sociale a persoanelor vrstnice, persoanelor fr adpost i persoanelor victime ale
violenei n familie i a finarii acestor programe.
- Ordinul nr.246/2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate
pentru serviciile de ngrijire la domiciliu pentru persoane vrstnice.

Lesilaie (3)
3. Legi colaterale

Legea 263/2010 privind sistemul

unitar de

pensii publice.

Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Implementarea prevederilor noului cadru legislativ din domeniul pensiilor i


consecinele acestuia din punct de vedere al reformei sistemului public de
pensii

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a vizat, n principal:
Lrgirea sferei de cuprindere a asigurrii obligatorii prin integrarea n
sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparineau unor sisteme
speciale (pensiile militare), precum i a persoanelor care realizeaz venituri din
profesii liberale;
mbuntirea sustenabilitii financiare a sistemului de pensii prin
introducerea unor condiii mai restrictive privind accesul la pensia anticipat
parial i la pensia de invaliditate;
Asigurarea unui tratament corect al persoanelor asigurate, viitori pensionari
prin reglementarea modului de stabilire a pensiei n direct corelaie cu nivelul
veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuiile de asigurri sociale;
Descurajarea pensionrilor anticipate prin majorarea coeficientului de
penalizare a pensiei;
Implementarea unor criterii mai stricte n ceea ce privete accesul la pensia
de invaliditate i intensificarea controalelor ulterioare;
Creterea vrstelor de pensionare ca urmare a creterii speranei de via a
populaiei i egalizarea gradual pn n anul 2030 a stagiului complet de
cotizare pentru femei i brbai.

Concluzii pariale
Modalitile prin care societatea susine persoanele
varstnice, sunt orientate ctre ameliorarea efectelor
srciei i nu ctre mentinerea insertiei sociale a
persoanelor varstnice (raminerea in societate.
Populatia varstnica pare a fi un public captiv deoarece
apeleaz la institutiile si serviciile publice ca la o prim
i ultim soluie pentru rezolvarea situaiilor limit n
care se afl.

Heterogenitatea populatiei varstnice


Elemente de diferentiere

Barbati si femei
Celibatari si casatoriti, vaduvi si divortati
Profesiuni si activitati diferite
Educatie, cultura diferite
Apartenenta religioasa si credinte diferite
Zone rezidentiale si locuinte diferite
Traiectorii si istorii de viata diferite
Boli diferite
Procese de imbatranire diferite

Heterogenitatea populatiei varstnice


Categorii de varstnici (criteriul incapacitatilor)

Persoane varstnice fara incapacitati


Persoane varstnice cu incapacitati minore (surmontabile)
Persoane varstnice cu incapacitati grave
Persoane varstnice dependente

Persoane varstnice fara incapacitati


Constituie marea majoritate (60-70 ani)
Au o buna stare a sanatatii fizice si mentale

Duc o viata autonoma aproximativ 15-20 ani, din care, o parte in cuplu

Lipsa unei ocupatii constante, timp indelungat, constituie factor de risc `


pentru:

Vidarea de sens a propriei existente

Manifestari anxioase si depresive

Deteriorarea perceptia de sine si a perceptiei sociale

Marginalizare / excludere sociala

Inregimentarea in categoria asistatilor


Responsabilitati sociale si individuale

Renuntarea la discriminare pe criteriul varstei deorece:

Este contrara valorilor umane fundamentale


Are consecinte negative asupra vietii emotionale, sanatatii mentale ca si in plan
economic si social

Prelungirea vietii profesionale

Dezvoltarea si implicarea in structuri de voluntariat

Recentrarea pe viata familila (familia extinsa)

Persoane varstnice cu incapacitati


minore (surmontabile)
Deficiente senzoriale
Artroze ale genunchilor / soldului
Patologii tratabile
Nu sunt asociate deficiente cognitive
Responsabilitati sociale
Mentinerea insertiei sociale este nu doar posibila ci si de
dorit
Facilitatrea deplasarii si a vietii cotidiene: transportul
urban, scari rulante, ascensoare, elemente de
urbanism, accesibilitate institutiilor
Informarea si sensibilizarea publicului

Persoane varstnice cu incapacitati


grave

Persoane cu varste foarte inaintate (80 ani si peste)


Mai multe boli dintre care unele invalidante
Activitatea intelectuala putin sau deloc alterata
Responsabilitati sociale
Ajutor pentru mentinerea unor activiati care sa dea sens vietii, mentinerea
interesului pentru, si a legaturilor cu ceilalti ( din familie sau din afara
familiei)
Este recomadabila mentinerea la domiciliu cu efectuarea de amenajari
domestice, ergonomice si ajutor menajer partial
Utilizarea mijloacelor moderne de comunicare pentru evitarea izolarii si a
sentimentului de a fi abandonat
Diversificare si intensificarea formarii geriatrice si gerontologice pentru
personalul de ingrijire si asistenta din sistemele medical si social, ca si
pentru membrii familiilor
Infiintarea de centre specializate pentru evaluari geriatrice, consultatii si
consiliere de specialitate
Mentinerea autonomiei timp cat mai indelungat

Persoane varstnice dependente


Progresiv, anumite persoane isi pierd autonomia,
mai ales ca urmare a unei maladii degenerative
cerebrale
Cel mai adesea dependenta se instaleaza dupa
varsta de 85 ani, desi sunt si situatii in care varsta
de instalare coboara pana la 50 ani...
Responsabilitati sociale
Asigurarea unei vieti demne
Acordarea de ajutor si sustinere profesionala
familiei / anturajului

Concluzii finale*
Foarte curand populatia varstnica va reprezenta 1/4 din
populatia tarii.
Informarea populatiei privind normalitatea fenomenului
imbatranirii in vederea renuntarii la prejudecati, spaime,
ageisme, distorsiuni perceptive privind batranetea.
Renuntarea la toate formele de discriminare bazate pe varsta.

Concluzii finale**
O societate etic este orientata inspre sensibilizarea si schimbarea
discursului, in raport cu generatiile tot mai numeroase de varstnici;
afirma dreptul la, si se preocupa de, calitatea vietii persoanelor
vrstnice, inteleasa ca : perceptie a propriei pozitii si situatii in
contextul cultural si valoric propriu, dar si ca oportunitati oferite de
societate pentru atingerea propriilor scopuri, aspiratii, potentialitati;
se preocup de meninerea legaturilor sociale ale persoanelor
vrstnice;
abordeaz etic i promoveaza culutra detaliului n politicile,
legislaia, serviciile i cercetrile destinate vrstnicilor.

Concluzii finale***
Este imperios necesara adoptarea unei strategii de
mentinere a persoanelor varstnice inserate si integrate
in societate pentru a nu-si trai batranetea in inutilitate,
izolare, abandon...in asteptarea mortii.
Trebuiesc stimulate activitatea si dorinta de a trai,
favorizate legaturile sociale
Valorizarea imaginii si a utilitatii sociale a varstnicilor
Cresterea calitatii vietii persoanelor varstnice
Diversificarea si adaptarea serviciilor de ingrijire

Concluzii finale****
Dezvoltarea formarii si cercetarii in gerontologie si geriatrie

S-ar putea să vă placă și