Sunteți pe pagina 1din 7

Gheorghe Ioana Virginia

Cls a XII A

NORVEGIA
Suprafaa: 324220 km2
Aezare geografic: ntre latitudinea nordic 5757 -7110

respectiv

longitudinea estica
430-3110.
Populaie: 4299231 locuitori
Densitatea populatei: 14 locuitori/km2
Capitala i oraul cel mai mare: Oslo (473344 locuitori)
Limba oficial: Bokmal (este limba literar, numit i limba crii) i Nynorsk
(norvegiana nou) introdus la sfritul secolului XIX.
Produse importate: produse din industria de maini, vapoare, vehicule, metale
neferoase, fier, oel, combustibili, textile.
Produse exportate: produse din industria de maini, metale neferoase mai ales
aluminiul, tiei i derivatele ei, gaze naturale, vapoare, produse din industria
hrtiei, pete, produse de fier i oel.
Moneda oficial: coroana norvegian (1 coroana=100 lire).
Produs intern brut (PIB): 110400 milioane dolari SUA.
Form de stat: monarhie.

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei.


SITUAREA: Este asezata n Europa Nordica (peninsula Scandinava).
VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea
Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) 2 650 km (21 189 km cu
fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km).
SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca ntindere), este mpartita n
19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei).
CAPITALA: Oslo, situata n sud-estul tarii la extremitatea fiordului
omonim, n zona Nurmark, avnd o suprafata de aproximativ 453 km2; 499
693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo
(Gurile lui Lo) este fondat n 1048 de catre regele Harald III Hardraade si
devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramnnd, dupa
1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul
administrativ al Norvegiei autonome (1814) n alinata personala cu Suedia,
apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo
este n prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. n cadrul industriei
(care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala
ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa
din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masiniunelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta
un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai
ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura din
exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru
cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord:
Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de nvatamnt
superior, peste 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10
biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii
de arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de
Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra
simfonica.
MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal
(1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12),
Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVIIXIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui.
RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia
si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din


zona centrala, mparte Norvegia n doua mari regiuni naturale: Norvegia
septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini n
general sub 700 m, strabatute de masive izolate (ntre care Rastegaissa 1
069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m altitudine). Norvegia meridionala
este ocupata de podisuri nalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m n
vrful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a
avut un rol important n modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare, vai
n forma de U si circa 1 700 ghetari actuali, care nsumeaza 4 600 km2
(cea mai ntinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte
articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase
fiorduri, unele printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km,
Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se
nsiruie circa 150 000 de insule, insulite si stnci.
CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade
apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream).
VEGETATIA: Variaza n functie de altitudine si latitudine, si este
aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile (n principal conifere)
ocupa circa din suprafata Norvegiei fiind prezente n podisurile si
cmpiile sudice. Fauna este specifica peninsulei Scandinave. Numeroase
zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale.
POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori 1998 (1800: 883 000 loc;
1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247 546); natalitatea 13,7,
mortalitatea 10,1, sporul natural este de 3,6 (1997); speranta de viata
la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana
75% n anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998):
1. Bergen 225,4
2. Trondheim 145,8
3. Stavanger 106,9
4. Baerum 97,1
5. Kristiansand 70,1
6. Frederikstad 66,7
7. Tromso 57,5
Norvegieni sunt circa 98%; 40 000 laponi; 12 000 finlandezi. Mai mult
2
de /3 din populatie este concentrata n extremitatea sudica, ndeosebi de-a
lungul tarmurilor, aici aflndu-se, practic,
toate orasele principale, inclusiv capitala.
CULTE: Protestantism (evanghelisti-luterani) 89%; catolicism;
islamism.

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

ISTORIA: Teritoriul Norvegiei populat treptat dupa retragerea, acum


10 000 de ani, a ghetarilor ultimei glaciatiuni, este locuit n antichitate de
triburi germanice. Nentrecuti navigatori, vikingii ntreprind n secolul VIII-XI
ndraznete expeditii care-i poarta din Norvegia pe Coastele Angliei, Frantei
(atunci Normandia), n Islanda, Groenlanda si chiar n America de Nord si
Marea Mediterana. Micile regate sunt unite n 872 de catre regele Harald I
Haarfager. La nceputul secolului XI este adoptat crestinismul n 1153 este
nfiintat primul episcopat pe teritoriul norvegian, la Trondheim, iar n prima
jumatate a secolului XVI este introdusa Reforma. n 1261, regatul
norvegian si extinde autoritatea asupra Groenlandei, iar un an mai trziu si
asupra Islandei. La stingerea dinastiei ntemeiata de Harald I, regele
suedez Magnus al-II-lea Eriksson devine si suveran al Norvegiei, astfel, din
1319 si pna n 1905 Norvegia numai fiinteaza ca stat suveran, ci este
inclusa n alte constructii statale. mpreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda,
Norvegia face parte ntre 1397-1523 din uniunea de la Kalmar, al carei
Hegemon este Danemarca. nfrngerea Danemarcei, aliat al Frantei n
razboaiele napoleoniene, are ca urmare semnarea tratatului de pace anglodanez de al Kiel din 14.01.1814, prin care uniunea danezo-norvegiana este
dizolvata iar Norvegia este cedata de regatul danez Suediei.
La 07.06.1905 aceasta uniune personala este denuntata si Norvegia
si proclama independenta. La 18.11.1905 parlamentul l alege pe Carol din
dinastia Glucksburg, fiul suveranului Danemarcei Frederic al VIII-lea ca
rege al Norvegiei ncoronat sub numele de Haakon al VII-lea. n primul
razboi mondial Norvegia este neutra, iar n cursul celui de-al doilea razboi
mondial este ocupata de trupele Germaniei naziste, regele si guvernul
refugiindu-se la Londra.
Membru fondator al NATO n 1949, Norvegia nu accepta instalarea
de baze ale acestei aliante pe teritoriul sau.
STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar, conform
Constitutiei promulgate la 17.05.1814 si amendate ultima data n 1990.
Puterea legislativa este exercitata de un parlment unicameral (165 membrialesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Pentru dezbaterea
propunerilor Parlamentul se mparte n doua camere: 39 fiind alesi, de
catre ceilalti membri, n Camera Superioara; restul de 126 formnd
camera inferioara. Puterea executiva de Consiliul de Stat alcatuit din primministru si cel putin 7 consilieri de stat. Consiliul numit de rege conform
vointei Parlamentului, fata de care Consiliul este raspunzator. Seful statului:

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

monarhul. Partide politice: Partidul Laburist Norvegian, Partidul


Progresului, Partidul Conservator, partidul Crestin democrat.
ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie
diversificata si servicii ndeosebi transport si comert. Dispune de importante
rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3 de
gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) n Marea
Nordului, intrat n exploatare, la nceputul deceniului 8, cu o productie n
crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m 3 de
gaze, detinnd locul II al petrol si IV la gaze naturale n Europa, pe glob
locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din PIB si de regula,
cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si n
Marea Norvegiei, dar nu au fost nca introduse n exploatare. Norvegia are
un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape ntreaga
productie de energie electrica este obtinuta n hidrocentrale; Norvegia
ocupnd locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis
dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a
aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave
maritime, rafinarea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea
lemnului, prelucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre cresterea
animalelor ndeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita
conditiilor pedo-climatice terenurile cultivate sunt restrnse. Norvrgia
dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o
balanta comerciala net excedentara, n principal datorita hidrocarburilor.
Comertul exterior: (este exprimat n miliarde coroane-1998) 607 in
care 313 export (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si echipamentele de
transport reprezentnd 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale
39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6%) si 284 import
(masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii
prime minerale 6,4%, produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii
1,7%). Principalii parteneri:
-Suedia 12%
-Marea Britanie 12,5%
-Germania 12,4%
-Danemarca 7,7%
-S.U.A. 7,1%
-Franta 6,0%
-Olanda 5,4%
TURISMUL: 3 300 000 turisti straini n 1996; venituri din turism: 2,41
miliarde de $. Principalele obiective: capitala si mprejurimile (Fiordul

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

Omonim, colinele mpadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile


reprezinta totodata principale trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul.
Limba oficiala: norvegiana, Moneda1 Krone=100 Ore.

Industria i materiile prime


Ramurile industriilor bazate pe energie electric, industria electronic i
metalurgia, s-au dezvoltat paralel cu valorificarea energiei produse de
hidrocentrale. Astzi, energia electric este deja prezent n producia
interprinderilor n proporie de 99 %. ncepnd din 1966, componente de baza al
economiei norvegiene sunt i zcmintele de petrol i gaze naturale din adncurile
Mrii Nordului. Este nsemnat mineritul de cupru, nichel i pirita.

Gheorghe Ioana Virginia


Cls a XII A

Transportul
Accesul n zonele nalte ale munilor este greoi din cauza precipitaiilor
abundente. Din linia ferat cu lungimea total de 4027 km, 67% este electrificat.
Legatura dintre zonele rii este realizat prin intermediul reelei de drumuri cu o
lungime de 89737 km. In zonele din vecinatatea litoralului circulaia se realizeaz
prin intermediul vapoarelor. Norvegia se poate mndri cu flota ei comercial, una
dintre cele mai mari din lume