IMMANUEL KANT. individ al acestei speci, imaginea care a stat ca si intentionat la ‘baza tehniciinaturi, imaginea cdreia fi corespunde doar specia in totais, mu vreun individ ios, aceasta se afl doar nies celor care judecd. Ea poate fi insé intruchipata, cu proportile ei, ca idee estetic’, pe depli Pentru a putea face inteligibil, int-o anumité masur petrece acest lucru (cdci cine poate smulge natuni toate tainele €i?), vom incerca sé oferim o explicatie psihologica, ‘Trebuie $8 notim c& imaginatia, intr-un mod cu totul de neinfeles pentru noi, poate nu numai s8 recheme in memorie (cu ‘un anumit prile)) semnele concepielor, chiar pe acclea foarte vechi, ci este de_asemenea capabilé si reproducd imaginea si forma obiectului dntr-un numar foarte mare de obiecte de diferte feluri sau de acelagi fel. Ea este in stare chiar, atunci cénd mintea ‘rea si stabileasc’ comparati, ca, suprapunind efectiv — dupa toate presupunerile - 0 imagine peste alta, desi mu suntem sufi- cient de constienti de aceasta, s8 objind de aicl, prin concordanta ‘mai multor imagini de acelagi fel, o medic care le serveste tuturor celorlalte drept masura comund. Daci cineva care a vazut mii de barbati adulfi vrea si se promunte asupra staturilor normale, la care se ajunge prin comparati, atunc imaginatia suprapune (dupa pirerea mea) un mare numar de imagini (poate totalitatea lor); si daca imi este ingiduit si folosesc aici o analogie din optica, in spatiul unde se unesc cele mai multe din ele si in interiorul conturului unde locul este luminat de culoarea cea mai intensé, acolo devine sesizabild statura medie; ea est, in coca ce priveste atit indtimea, edt si ltimea, Ia fel de indepartata de limitele extreme ale staturilor celor mai mari si celor mai mici. Aceasta ‘ste statura unui barbat frumos. (Acelagi rezultat s-ar putea objine mecanic, daca s-ar masura cele cateva mii de birbati, daca $-ar aduna indltimile gi fatimile gi grosimile inte ele gi dacd suma s-ar ‘mparti la intreg. Dar imaginafia realizeazd aceasta printr-un efect dinamic, care provine din sesizarea multipla a unor astfel de forme de citre organul simfului interior.) Dac intr-un mod asemanitor se cauti pentru acest birbat mediu capul mediu, iar pentru el nasul mediu gam, atunci aceasti figura sti Ia baza ideii nor- male a birbatului frumos din fara unde s-a ficut comparatia. De aaceea, un negru va trebui si aiba cu necesitate, in aceste conditii empitice, o ati idee noramlé a frumusefiifigurli decit un alb, chinezul o idee normala diferité de aceea a unui european. La "4CRITICA FACULTATII DE JUDECARE fel ar sta lucrurile gi cu modelul unui cal sau cdine frumos (de © anumité rasi). —Aceasté idee normala nu este derivati, sub forma unor reguli determinate, din proportile objinute din experienté, ci ea este aceea care abia face cu. putin{a regulile aprecierl. Ea este imaginea valabild pentru intreaga specie, care pluteste intre toate intuitiile indivizilor, deosebite intre ele din ‘mai multe puncte de vedere, imagine pe care natura a pus-o ca athetip la baza produselor ei in aceasta specie, dar pe care, se pare, nu a realizat-o pe deplin in nici un individ. Ea nu este in nici un caz intregul arhetip al frumusetii in aceasta specie, ci doar forma, conditie indispensabila a oricdrei frumuseti, deci doar corectitudinea in intruchiparea speciei. Ea este, cum s-a spas 3 despre celebrul Dorjor al lui Poist, regula (Yocmat jn vederea acestui scop a putut fi folosité si vaca lui Miron pentru specia ei). De aceea, ca nu poate confine nimic cara teristic in mod specific; in caz contrar, ea nu ar fi ideca normal a speciei. Intruchiparea ei nu place datorité frumusetii, ci doar pentru cé ea nu contrazice nici una din conditile a cdror impli- hire este necesaré pentru ca un exemplar af acestei specii si poati fi frumos. Intuchiparea este doar exacta’ De ideea normala a frumosului se mai deosebeste gi idealul de frumusete pe care ne putem astepta, din motivele ‘amintte, si intalnim doar in cazul infBtigarii omului. Aici idealul consti in expresia moralitafii, far de care obiectul nu ar plicea tuniversal si pozitiv (nu doar negativ intr-o intruchipare exacta) Expresia vizibili a ideilor morale care-I stapinesc pe om in interior poate fi dobandita intr-adevar doar din experienti; ins pentrua face intr-o anumité masura vizibila in expresia corpului ‘Vom consata co fgurl perfect reglath, pe care pictoral a don so sibs «a model, nu spune de obiei nimi, deoarece nu confine nimi caactersic.€2 fexpcimd deci ma mult ideea speciei dest wlsStunle dstinetve ale unei pe Sane Exagerreacaracteristiculi de aest tp, adie ceea ce dluneaz4 ide not- smal inset (a finaitii specie) se numeje caricarura. De asemenea,experien|s rat chin general accor Figur pe deplin regulate le corespunde in inteor Jost ‘un om medioens;expiaia probabil (dae se poate admite 8 nats expind ia exterior propor intriorui) const In aceea eX duck nici una din dsponiile spintulu mu depayeyte aele propor care sunt necesare pentra a alcitl un om {Hed grea, au ne pute agtept la nimic din cee ce se mumeyte gen in carl cra natura pare cl se abate de la raporurileobgoute pe ete le creeaz ire fecultjle sufletli in favoareaunea dite cle. 15IMMANUEL KANT (ca efect al imeriorulsi) leyétura lor cu tot ceca ce rajiunea hoastré asociazd binchii moral in idea finalitéyi: supreme — bbundtatea sufleteasca, puritatea, tria sau calmul s.a.m.d. -, este necesara imbinarea ideiler pare ale rafiunii cu 0 mare forts a imaginatie la cel care doar le apreciaz& gi cu atét mai mult la cel care vrea si le intruchipeze. Corectitudinea unui astfel de ideal de frumusete este dovedita prin aceea c3 el mu permite amestecul vreunet atractii a simfurilor in satisfactia produsa de obiectul siu, trezind totodata un mare interes pentru el. Aceasta dovedeste ci aprecierea dupa un astfel de criteriu nu poate fi niciodata pur esteticd 4i c8 aprecierea conforma unui ideal de frumusefe nu este o simpla judecata de gust. Definitia frumosului dedusa din acest al treilea moment Frumusetea este forma finalitayii unui obiect, intrucat o per- cepem fara reprezentarea unui scop" Momentul al patrulea al judecatii de gust, potrivit modalitatii satisfactiei produse de obiect 18, Ce este modalitatea unei judeciti de gust Despre orice reprezentare pot s& spun ci este cel. putin posibil ca ea (in calitate de cunostinfa) si fie legata de o placere. ‘Acestei defini sae putea aduce urmitoareaobiceie: exist Iurut I ‘ate se observ forms finals Fr sh se gAseascA un scop pent ele; de exem lu, deg unetiele de pat scoase adesea din vechile movie funerare i prevazute 4 0 gaucl in lo de miner trideas pon forma lor un mod cla fnalitat, fi 8 seopil lor 8 ne fie cunoseut, tot ele mu pot fi din acest moti eaiete rept frumoase, Inst este sufcient sf leconsdertm opere de arts, pent a rebut ‘1 mirtunsim c capori figura lor ao inten § la un sop oarecare De i $i absenfa once satsacja nemiloct in inturea lo. Dimpotriva, 0 floae, Exemplie lala, rece dept fumosss, deoaece in perceperes eh intdlnim oan ‘itd fnalitat cre, aga cum oaprecem, nu este aportats aun scop 16