Dorine

Nu-mi punei trupul n pmnt

Cnd moartea m va fi rpus
Nu vreau s zac ntr-un mormnt
O lespede s am ca i apus.
Pe al meu piept nu punei flori
Cci vor muri-nzadar i ele!
Vor trece psri peste nori
S-mi culeag-n noapte stele

Fclii eterne acestea s mi fie

i-n tolb aprige sgei
Doar vioara, regretul s mi tie
Iar voi v bucurai, nu plangei!

Tu, toamn
mi spui c s-a-noptat devreme,
C-i frig i c-i o iarn grea
Dar sufletu-mi e plin de nea,
i de-att frig prelung el geme.
i nu de ieri, de cnd a nceput s ning
Ci de prea mult timp c s mai tiu...
Arde o flacar ce nu-ndrznete s se sting
M ine-n via, dei sufletul meu nu mai e viu.
A murit. Nu-mi amitesc cnd sau de ce.
Attea ierni au trecut i-or s mai treac
Soarele l atept, dar mereu e att de rece...
Iubesc o toamn ruginie, ce-ngrab mereu pleac!

ntre pagini

Se scurge din cerul negru

Ploaia ca un val de lacrimi,
S-mi spele sufletul tenebru,
ncrcat de-attea patimi!
Umezete coala alb
Care-i mut fr el...
Azi, privirea-mi oarb,
Nu zrete niciun el.
M pierd n braele fantasmelor
Din cri ce-i seman prea bine
M mbat vechiul miros al crilor
Ce mi s-au topit n palme gndindu-m la tine...
Minciuna iernii
nvluit n mister, cerul mi pare sit
Care cerne alene fulgi de nea obositi...
Topindu-mi-se n palm ca pe fierbinte plit
i ateapt sfritul, parc, liniii...
Strng n pumni o iarn-ntreag, rece
i realizez c alunec n efemer,
C timpul mult prea repede trece
De cnd am ncetat s sper
Privirea mi e aintit n fereastr,
Dei mi-au spus ca nu exist Moul.
Ochii-mi tot msoara bolta albastr
Cutnd acestei minciuni rostul...