1.2.

IDEEA DELIRANT (Wahn, delusion): se exprim limpede, evolund pe fond de claritate a

contiinei. Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple, n legtur cu fenomene perceptuale, ca iluziile
sau halucinaiile, sau cu fenomene ideative (intuiii, situaii imaginate i interpretri).
I.4.1.1.4.1. Convingerea delirant (certitudinea) (1)
I.4.1.1.4.2. incorigibilitatea (neinfluenabilitatea) (2)
I.4.1.1.4.3. Lipsa motivaiei convingerilor delirante i a atitudinii critice fa de ele (imposibilitatea
coninutului) (3)
I.4.1.1.4.4. comportamentul delirant. (4)
Deci: nu corespunde realitii cu care se afl n cert contradicie - vezi (3) - i pe care o reflect n mod
deformat, pune stpnire pe contiina insului - vezi (1) - i se menine n ciuda contradiciilor evidente cu
realitatea - vezi (2) - schimbnd comportamentul - vezi (4).
Dup coninutul tematic:
1.
Idei delirante expansive: mrire, bogie (grandoare), invenie (grandoarea i invenia - n manie,
schizofrenie, paranoia), reform, filiaie, erotomanice, mistice (religioase);
2.
Idei delirante depresive: persecuie, revendicare, gelozie, transformare i posesiune (delir metabolic
sau zoontropic), relaie (atitudinile, comportamentul, discursul celorlali fac referire la el), autoacuzare i
vinovie, hipocondriace (boal, defect fizic), prejudiciu, negaie (sd. Cotard - demene avansate, de obicei
luetice, melancolie delirant n special de involuie, mai rar n strile confuzionale de origine infecioas.
Sindromul Cotard - idei delirante depresive (melancoliforme) de enormitate (negaia lumii, corpului,
organelor, morii) + imortalitate + negaie. Este rareori complet n depresia psihotic (cel mai des sunt ideile
de negaie a existenei unor organe).
3.Tulburarile de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida
asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari
cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori
cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut
ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)
i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa
j. sel
=vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata)
4.Tulburari de atentie: Este funcia psihic elementar prin care se realizeaz orientarea selectiv i
concentrarea activitii psihice asupra unor obiecte, fenomene, aciuni, n scopul de a le percepe, de a lua
deci act de existena lor, de a le nelege i a le asimila, sau la nevoie de a le percepe i a le evita.Atenia
depinde att de substratul ei neurofiziologic (care presupune un anumit prag de vigilitate, de alert a
structurilor cerebrale), ct i interesul subiectiv, de moment sau de lung durat al individului fa de
obiectul, fenomenul respectiv.Din punct de vedere psihologic descriem urmtoarele caliti polare ale
ateniei: stabilitate fa de mobilitate. O atenie eficient realizeaz un echilibru ntre acestea dou. Dac e
prea mobil (n detrimentul stabilitii) vorbim de o atenie spontan mrit, dac e prea stabil vorbim de o

atenie spontan sczut (nsoit eventual de o atenie voluntar mrit). Alt caracteristic - volum (sau
distributivitatea) fa de concentrare. Volumul crescut face ca individul s rein o mare cantitate de excitani
(nsoete de obicei o hipermobilitate, ca n creterea ateniei spontane) de ex. dirijorul unei orchestre sau
arbitrul!! Concentrarea pe un anume excitant, selectat conform interesului subiectiv, atrage o cretere a
ateniei voluntare.Msurarea ateniei (apreciaz concentrarea, volumul ateniei, intensitatea / concentrarea):

proba clinic (Kraepelin): enumerarea unei serii n ordine invers;

proba psihologic: testul Bourdon bifarea unor litere dintr-un text;

tahistoscopul evalueaz capacitatea bolnavului de a se concentra, volumul i intensitatea ateniei

(numrul de figuri reproduse de pacient dintre cele prezentate anterior).
DISPROSEXII
I.1.1.1. Cantitative
I.1.1.1.1. HIPERPROSEXII (de obicei selective):

depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate).

paranoia (pe tema delirant).

fobicii (pe tema fobic).

obsesionalii.

cenestopaii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului).

un aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o
hipoprosexie voluntar.
I.1.1.1.2. HIPOPROSEXII (grad extrem: aprosexia):

surmenaj.

anxietate.

oligofrenie.

deteriorri, demene.

schizofrenie.

I.1.1.2. Calitative ( paraprosexii)

Reprezint disocierea dintre atenia spontan i cea voluntar (de concentrare) ca n manie (creterea ateniei
spontane i scderea ateniei voluntare).
5.Hipertimiile negative:
1. depresia (hipertimia negativ) trire intens a unei dureri morale, a inutilitii, devalorizrii, pe
fondul unei dispoziii deprimate, ideaie lent, inhibiie motorie sau nelinite anxioas, mimica i
pantomimica concordante, comisuri coborte, omega, pleoape, cap ncovoiat, brae inerte. Apare n
sindroame nevrotice din boli somatice, PMD. Dispoziia depresiv (depresia) const n diminuarea

patologic a pragului dispoziional, fapt resimit de pacient ca o stare de neputin, lipsa oricrei plceri fa
de activiti alt dat agreabile (anhedonia), dispariia n consecina a chefului de via, pierderea
capacitii de a mai funciona profesional, de a mai comunica cu persoanele cele mai apropiate. Trebuie
difereniat de tristeea normal, mult mai puin intens, lipsit practic de consecine n viaa de zi cu zi a
individului, care o percepe ca atare, opunndu-i-se i depind-o n plan relaional i funcional. Depresia de
doliu, dup moartea unei persoane semnificative emoional pentru individ, este normal, chiar dac are, n
fapt, intensitatea depresiei patologice, cu condiia s se remit spontan n timp (limita maxim fiind de 3
luni).
2. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi). n faze tardive ale depresiilor, debut
schizofrenie, schizofrenie n faza de stare, schizofrenie preremisional
.
3. Anxietatea teama fr obiect, iraional, team difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ,
iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii. Anxietatea e desprins de concret i e proiectat
n viitor. Apare n nevroze, psihopatia psihastenic, melancolia anx., sevrajul toxicomanilor, debutul
psihozelor, afeciuni endocrine hipertiroidie, hipotiroidie, hipoovarie. Anxietatea este teama anticipat,
fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort
legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului. Bolnavul
anxios poate fi recunoscut dup starea de tensiune, care se exteriorizeaz prin nelinite psiho-motorie,
tensiune / ncordare muscular, transpiraie, privire mai mult sau mai puin fix, cu pupilele dilatate,
sprncenele ridicate, oftat.
4. Angoasa face trecerea spre fobie (teama cu obiect precizat). Prin disfuncie somatic ea devine mai
mult trit dect gndit.
4. fobia team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen,
fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare
i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul /
situaia fobic. Ea poate fi explicat / raionalizat i scap controlului voluntar.
6.Hipertimiile pozitive :
dispoziia expansiv (mai mic dect euforia, n sindromul hipomaniacal i sindromul maniacal la debut, cu
stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziie) i
euforia n PMD, sindroame maniacale din forma expansiv a PG, HTA, ASC, intoxicaii uoare (alcool,
cafea, cocain, morfin), demene senile, demene vasculare, demene posttraumatice, oligofrenii. Euforia
autentic trebuie difereniat de moria (lob frontal jovialitate expansiv, familiariti, calambururi,
puerilism, expansivitate srac, uor epuizabil), rs spasmodic al pseudobulbarilor, ntngia hebefrenicului.
Euforia este o tulburare de afectivitate, uor detectabil chiar i de un ochi neavizat, care const ntr-o stare
subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, stare n care individul devine indiferent fa de evenimentele
din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie. Se ntlnete n faza maniacal a psihozei periodice
(bipolare), n perioada de nceput a intoxicaiei etilice, n toxicomania cu opiacee, sau alte substane psihoactive excitante, n complicaiile tardive ale traumatizailor cranio-cerebral. O variant mai puin intens este
hipomania (elaia) care const n creterea patologic a pragului strii subiective de bine, care este
exteriorizat prin uoara exaltare, creterea secundar a ritmului verbal i a gesticulaiei, ncrederea n sine
exagerat. Se ntlnete n faza incipient a fazei maniacale din psihoza bipolar.

7. Anxietatea teama fr obiect, iraional, team difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ,
iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii. Anxietatea e desprins de concret i e proiectat
n viitor. Apare n nevroze, psihopatia psihastenic, melancolia anx., sevrajul toxicomanilor, debutul

psihozelor, afeciuni endocrine hipertiroidie, hipotiroidie, hipoovarie. Anxietatea este teama anticipat, fr
un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort
legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului. Bolnavul
anxios poate fi recunoscut dup starea de tensiune, care se exteriorizeaz prin nelinite psiho-motorie,
tensiune / ncordare muscular, transpiraie, privire mai mult sau mai puin fix, cu pupilele dilatate,
sprncenele ridicate, oftat.
. fobia team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen,
fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare
i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul /
situaia fobic. Ea poate fi explicat / raionalizat i scap controlului voluntar. Fobiile sunt alterri ale
coninutului gndirii care se manifest prin teama iraional de un obiect / situaie / eveniment / fiin bine
precizate. Se ntlnesc mai frecvent la adolesceni i adulii tineri sub forma fobiilor simple (agorafobia,
zoofobia, claustrofobia etc.) care pot complica alte tablouri anxioase (atacul de panic cu agorafobie) sau a
fobiei sociale.
n faa acestor stri de team paroxistic se constituie uneori conduite de aprare conduita de
evitare, gsirea unui truc / diferite stratageme securizante.
disforia e o form mixt de tulburare a afectivitii (interferena iritaiei cu tristeea) o dispoziie proast,
neplcut, o stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabilitate, uneori nsoit de o
nelinite psihomotorie n perioadele intercritice ale epilepsiei, sevraj la alcool, encefalopatii post
traumatism craniocerebral.
8.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de
situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)
9.SDR DE AGITATIE PSIHOMOTORIE- Este un conglomerat de comportamente dezordonate,
zgomotoase, variabile ca intensitate n cadrul aceluiai bolnav, ct i de la o afeciune psihic la alta. Se
poate ntlni n toat patologia psihiatric, dei se pot enumera anumite afeciuni pentru care agitaia psihomotorie este o eventualitate probabil, sau chiar sigur n cursul evoluiei i n raport cu (in)corectitudinea
tratamentului (episodul expansiv maniacal, schizofrenia, delirium tremens, unele demene).
Uor de recunoscut, nct descrierea simptomatologic pare aproape superflu, mai ales pentru un
practician preocupat s rezolve un caz clinic n mod eficient, agitaiei psiho-motorii i se pot descrie anumite
caractere clinice utile pentru a aprecia, la primul contact cu bolnavul, un coeficient de intensitate util pentru
aprecierea terapiei necesare i a rapiditii msurilor de (eventual) contenie i referire a pacientului ctre
camera de gard de psihiatrie cea mai apropiat, pentru aprofundarea evalurii diagnostice i a conduitei
terapeutice.
Caracteristicile clinice ale agitaiei motorii: hiperactivitate n toate sectoarele psihismului (motor,
ideativ, verbal, afectiv);
Se caracterizeaz prin:
vivacitate crescut
nerbdare
ton ridicat al vocii
locvacitate, logoree
surescitare ideativ
exacerbarea memoriei i a ideaiei
mobilitatea afectelor
micri, mimic, gesturi brute, necontrolate
intensitatea variabil, care poate atinge paroxisme coleroase, incoercibile, cu potenial hetero-/ autoagresiv
polimorfismul simptomatologic face dificil, n majoritatea cazurilor, diagnosticul diferenial al
agitaiei psiho-motorii.
variabilitatea perturbrii contiinei, care poate fi clar n agitaia dintr-o psihopatie, schizofrenie
paranoid, manie, reacia acut de stres, sau dimpotriv- confuz , cu dezorientare auto- i allo-psihic,

halucinaii i iluzii patologice vizuale, alterri calitative de tip oneiroid n cazul unei meningo-encefalite,
deliriumului tremens sau alte cauze organice/ toxico-infecioase n care se manifest sindromul psihoorganic acut.
Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii, epilepsie, acces
maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica

10. Disprosexiile= tulburari de atentie

CANTITATIVE
I.1.1.1.1. HIPERPROSEXII (de obicei selective):

depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate).

paranoia (pe tema delirant).
fobicii (pe tema fobic).
obsesionalii.
cenestopaii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului).
un aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i
se nsoete de o hipoprosexie voluntar.

I.1.1.1.2. HIPOPROSEXII (grad extrem: aprosexia):

surmenaj.
anxietate.
oligofrenie.
deteriorri, demene.
schizofrenie.

CALITATIVE ( PARAPROSEXII)
Reprezint disocierea dintre atenia spontan i cea voluntar (de concentrare) ca n manie (creterea ateniei
spontane i scderea ateniei voluntare)
11. Tulb cantitative de perceptie
. TULBURRI CANTITATIVE ALE PERCEPIEI
Hiperestezia = suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n: surmenaj,
boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de hiperestezie este cenestopatia
(Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor intero- i proprioceptive constnd din senzaii
penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice.
Hipoestezia = apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de
contiin.
I.3.2.2. Tulburri calitative ale percepiei
-

iluzii
halucinaii

12. Iluziile patologice

Iluziile patologice sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al cror caracter patologic pacientul nu
i d seama, pe care le poate interpreta n mod patologic n contextul unor triri psihotice. Apar, de obicei,
n stri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism, dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din
delirium tremens, n strile confuzionale secundare strilor infecioase intens febrile, n psihozele acute care
complic intoxicaia cu droguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, L.S.D.), n epilepsie i n
schizofreniile paranoide.
I.3.2.2.1.1. CLASIFICAREA ILUZIILOR PATOLOGICE
o exteroceptive
o interoceptive (viscerale)
o proprioceptive
I.3.2.2.1.1.1. Iluziile patologice exteroceptive
A.- vizuale
B.- auditive
C.- olfactive
D.- gustative
A. Vizuale:
A.1. Metamorfopsii = impresia deformat a obiectelor i spaiului perceput:

macropsii

micropsii frecvent ntlnite in DT

dismegalopsii (deformate)

Sunt cele mai frecvent ntlnite n patologia psihotic organic (DT cel mai des).
A.2. Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiate
A.3. Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple (mai des la
copii - particulariti afective mari i caracter variabil al criticii). Sunt elemente de tranzit spre halucinaii
(Ey). Apar n epilepsie, DTs, schizofrenie, infecii, post TCC.
A.4. False recunoateri = identificarea eronat a unor persoane. Apar n manie, stri confuzionale,
sindrom Korsakov, demene. O variant aparte este: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu n care
s-ar combina i o tulburare a fazei de recunoatere a memoriei n sindromul de depersonalizare i derealizare
din patologia lobului temporal (strile secundare din epilepsia temporal i genuin).
A.5. Iluziile de persoan:

Iluzia sosiilor (sdr. Capgras)

Iluzia Fregoli

Iluzia sosiilor din sdr. Capgras: (persoana este identificat ca semnnd cu o alta din anturajul imediat
pacientului, care sunt multiplicate n chip identic pentru a fi luate drept altcineva de pacient). Deci persoane
familiare sunt nlocuite de impostori identici. n schizofrenia hebefrenic dup cum vedem exist i
interpretri delirante.
Iluzia Fregoli un persecutor unic ia mai multe chipuri ca i cum ar fi un actor. Este un impostor ce
apare sub diverse chipuri.
B. Auditive = impresia c diferite sunete sau zgomote sunt mai apropiate / deprtate / puternice /
estompate, sau diferite zgomote reale sunt percepute ca adresri de cuvinte injurioase.
C. Olfactive (paraosmii) i D. Gustative apar de obicei mpreun datorit: posibil- originii embriologice
comune a celor doi analizatori; perceperii eronate a gustului / mirosului diferitelor substane sapide /
odorifice. Se ntlnesc n intoxicaii cu psihodelice (unde au coninut plcut).
I.3.2.2.1.1.2. Iluziile patologice interoceptive (visceroceptive) i proprioceptive. Constau n:
perceperea eronat a funcionrii unor organe sau aparate;
modificarea schemei corporale adic perceperea denaturat a formei, mrimii, greutii i poziiei
propriului corp. Apar n schizofreniile paranoide, stri confuzionale (prin disocierea contiinei propriului
eu);
n patologia obsesional ca dismorfofobie i n debutul schizofreniei.
n toate modificrile de schem corporal trebuie suspectat existena unui substrat organic (leziuni
encefalitice parieto-occipitale).
Cenestopatia este o iluzie intern, cu senzaii corporale ce sugereaz afeciuni medicale, senzaiile
avnd o oarecare asemnare cu senzaiile ce ar avea substrat anatomo-fiziologic. Sunt tulburri ale percepiei
propriei cenestezii a individului (sensibilitatea corporal general) care, n mod normal, este resimit ca o
stare de confort. Ele constau n senzaii locale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi)
difuze, mobile, care nu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil, pe care
pacienii le descriu cu o participare afectiv important i penibil. Se ntlnete n sdr hipocondriac, unde
nsoete interpretri ideative cu coninut legat de starea de boal nchipuit de pacient, n tulburrile
somatoforme, cel mai frecvent, dar i n tablouri clinice anxioase, depresive, ca i n patologia psihiatric a
vrstei a III-a.
13. Halucinatiile psihosenzoriale
Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n
corp, n snge) n absena stimulilor corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care
pacientul le percepe i le crede ca fiind reale.
Halucinaiile sunt simptome psihotice semnalnd tulburri de extrem gravitate, care necesit
ntotdeauna internarea de urgen ntr-o secie de psihiatrie pentru precizarea imediat a diagnosticului i
tratamentului adecvat.
I.3.2.2.2.1. CARACTERISTICILE HALUCINAIILOR

caracter de senzorialitate, mimnd o percepie exact (ca n cazul iluziilor patologice). Aceasta se
datoreaz faptului c descrierea pacientului respect instanele percepiei normale, avnd impresia c
excitantul este realmente perceput pe calea senzorial a analizatorului respectiv, dei nu este;

caracter de obiectualitate (se refer permanent la un obiect din afar);


proiecie spaial n spaiul perceptiv;

convingerea bolnavului asupra realitii lor;

complexitate variabil;

claritate variabil;

durata continu/intermitent

congruente/incongruente cu starea afectiv (apar n depresie i manie);

rezonan afectiv (anxiogen iniial, cu participare afectiv mai redus ulterior);

comportament halucinator.
I.3.2.2.2.2. CLASIFICAREA HALUCINAIILOR
o H. exteroceptive
o H. interoceptive (viscerale)
o H. proprioceptive (motorii, kinestezice)
I.3.2.2.2.2.1. Halucinaiile exteroceptive
A.- vizuale
B.- auditive
C.- olfactive
D.- gustative
E.- tactile
F.- autoscopice
G.- transpuse
A. Vizuale: rar ntlnite i extrem de anxiogene.
A.1. Mono/policromatice
A.2. Microptice (liliputane)
A.3. Macroptice (gulliveriene)
A.4. Extra/Intracampine
A.5. Elementare (fosfene)
A.6. Complexe (figurate)
A.7. Scenice, statice/panoramice (n micare, cinematografice).
Apar n:
delirium tremens zoopsii
fumtori de opiu
mescalina
B. Auditive
B.1. Elementare (foneme)
B.2. Comune (sunete bine definite obinuite: pai, scrit, ltrat)
B.3. Verbale (complexe)
B.4. Favorabile/defavorabile/imperative
B.5. Comentative persoana II/III
Apar n:
afeciuni ORL (surditate, otite);
leziuni neurologice ale cilor de conducere, leziuni LT;
stri confuzionale onirice;
delirium tremens;
n formele de schizofrenie;
depresie psihotic;
aura epileptic.
C. Olfactive; D. Gustative: gusturi neplcute, mai rar plcute.
n crizele uncinate din epilepsie unde coexist cu H. vizuale + stri dj vu;
LT din rinencefal i uncusul hipocampului;
Stri delirante persecutorii;
Confuzii.
E. Tactile (haptice): impresia de atingere a suprafeei cutanate, neptur, curent electric etc. Au mai
mult caracter pseudohalucinator.

Apar n:
Intoxicaia cu cocain (unde au caracter punctiform);
Micri de reptaie ( parazitoze halucinatorii, alcoolice unde se combin cu H. vizuale);
F. Autoscopice (speculare, deutoscopice, beantoscopice). Realizeaz o imagine dubl prin care subiectul i
percepe vizual propriul corp sau pri din corp. Pot fi nsoite de o mare anxietate sau dimpotriv, de
detaare, cu caracter de halucinoz.
G. Transpuse (Repercursive): audiia colorat (vede ceva plcut i aude muzic plcut).
I.3.2.2.2.2.2. Halucinaiile Interoceptive (Viscerale). Au mai mult caracter pseudohalucinator.
Apar ca:
schimbarea poziiei unor organe
absena lor
transformarea organismului lor n animale.
I.3.2.2.2.2.3. Halucinaiile proprioceptive (Motorii, Kinestezice) ale sensibilitii mio-artro-kinestezice: ca
impresii de micare a unor segmente corporale sau corpului n ntregime. Au mai mult caracter
pseudohalucinator.

14. Pseudohalucinatiile:
PSEUDOHALUCINAIILE (H. PSIHICE). Se deosebesc de H. propriu-zise prin:
nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de
obiectualitate;
nu se proiecteaz n consecin n afar, ci se petrec n interiorul corpului;
le atribuie existena unor aciuni provocate din afar prin hipnoz etc.
PSEUDOHALUCINAIILE AUDITIVE: voci interioare asemenea unui ecou / sonorizarea
gndirii sau sonorizarea lecturii. Este nsoit de convingerea c ceilali aud i ei i i descoper propriile
gnduri (tranzitivism). Aceste voci sunt explicate de pacient ca fiind auzite cu urechile minii.
PSEUDOHALUCINAIILE VIZUALE: imagini neplcute / plcute ce apar n spaiul subiectiv i
sunt vzute cu ochii minii.
PSEUDOHALUCINAIILE TACTILE: senzaii penibile (iradiere, cureni) adesea n sfera genital
care le resimte ca viol, orgasm etc.
PSEUDOHALUCINAIILE INTEROCEPTIVE: de stpnire interioar (spirite ptrunse n diferite
organe, care acioneaz ca o persoan strin, uneori se ajunge ca pacientul s i se adreseze).
PSEUDOHALUCINAIILE MOTORII (KINESTEZICE, PROPRIOCEPTIVE): micri impuse.
Mecanismul intim al halucinaiilor este neelucidat. S-au elaborat modele experimentale diverse (stimulare
cortical, privare senzorial, psihoze experimentale). Se presupune existena unor disfuncii cerebrale +
tulburri cortico-subcorticale (cum demonstreaz modele psihoexperimentale psihedelice care acioneaz
mezencefalo-striat). Apariia n diferite modaliti senzoriale date condiionat de starea funcional
prealabil a analizatorilor respectivi. Astfel, la surzii i orbii din natere nu se ntlnesc halucinaii auditive i
respectiv vizuale.

15.Tulburari cantitative ale memoriei :

-hipermnezii: evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii. Apar: la
normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii
cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari

Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitare

Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol
vital iminent, epilepsia temporal

-hipomnezii: Apar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie,
stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.
-amnezii:
Amnezia de fixare este incapacitatea de a integra informaii noi atunci cnd informaiile vechi sunt
pstrate. Lacuna de memorizare crete cu timpul, cel puin ct persist tulburarea de fixare e amnezia zis
anterograd.
Amnezia de evocare este incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Poate fi
vorba de o distrugere a stocului mnezic (leziune cortical), o simpl incapacitate de memorizare sau uitri
selective (de origine afectiv). Se calific drept amnezie retrograd imposibilitatea de a evoca amintiri
anterioare debutului bolii.
Amnezia de conservare descrie tergerea definitiv a amintirilor normal fixate; ar fi legat de cele dou
de mai sus.
Amnezia retroanterograd este o amnezie mixt, att de fixare ct i de evocare. Se remarc totui c
cele mai vechi amintiri sunt conservate cel mai mult (legea lui Ribot).
Amnezia lacunar se refer la o perioad net delimitat de timp. Examenul trebuie s precizeze dac
afectarea se refer la totalitatea funciilor cognitive i simbolice sau doar unele funcii sunt afectate limbaj,
gnozii, praxii. Se va aprecia i atitudinea bolnavului fa de simptomele sale.

16. Paramneziile
= dismnezii calitative; tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii.
1. confabulatia= halucinatii de memorie; semn cardinal in Korsakof, forme: fapte posibile/
fantastice/onirice;
2. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente);
3. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff;
4. anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente, la normal- oboseala);
17. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1 I.4.1.1.1. TAHIPSIHIA = accelerarea ritmului ideativ (fuga de idei).Asociaz labilitatea ateniei i
exacerbarea evocrilor. Forma extrem e INCOERENA IDEATIV.
Apare n:
sindromul maniacal;
schizofrenie (agitaie, excitaie psihomotorie;
PGP (excitaie psihomotorie la debut);
intoxicaii uoare;
stare de surmenaj, epuizare;
stri nevrotice;
ebrietate.

I.4.1.1.1.1. MENTISMUL (e i o hipermnezie) = o form particular a accelerrii ritmului ideativ

caracterizat prin desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultoas a reprezentrilor i ideilor
(caracteristic automatismului mintal) fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc, fr s
reueasc.
Apare n:
oboseal;
tensiune nervoas;
intoxicaii uoare (cafein, alcool, tutun, psihotone, psihodisleptice);
automatism mintal schizofrenie.
I.4.1.1.1.2. INCOERENA GNDIRII = e forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei. n forma sa
extrem ia aspectul:
Salatei de cuvinte = amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate;
Jargonofazia = nu mai este neles de nimeni, doar de cel care vorbete, care este un schizofren
disociat la extrem;
Verbigeraia = e o ataxie a limbajului - repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de
neles; uneori se degaj o oarecare tendin la rim (verbigerare - a trncni, a sporovi).
Incoerena apare n:
schizofrenie;
demene avansate;
tulburri de contiin.
18. Ideea obsedanta: IDEEA OBSEDANT / OBSESIV = e o idee dominant care asediaz gndirea,
irupe i se impune contiinei dei e n dezacord cu ea. Ea este strin, contradictorie situaiei i
personalitii bolnavului, care i recunoate caracterul parazitar, patologic, lupt pentru nlturarea ei, dar nu
reuete. Contiina pe care o are bolnavul despre caracterul patologic al obsesiei o difereniaz de ideea
delirant. Bolnavul tie c fenomenul eman din propria via psihic ceea ce l difereniaz de automatismul
mintal i fenomenele de influen exterioar. Aceste idei se nsoesc de anxietate.
IDEILE OBSESIVE = idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n pofida
dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite de un mare grad de
anxietate. Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare, de
preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc. Se ntlnesc cel mai
frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti psihiatrice (depresii, debutul
schizofreniei).
Apar n:
tulburarea obsesiv- compulsiv;
depresii;
schizofrenia la debut (uneori).
Clinic obsesia mbrac mai multe forme:
I.4.1.1.2.1. Idei (obsesii ideative, idei obsesive)
I.4.1.1.2.2 .ndoieli obsesive (ex. a ncuiat ua?)

I.4.1.1.2.3. amintiri, reprezentri obsesive

I.4.1.1.2.4. fobii (obsesii fobice)
I.4.1.1.2.5.tendine impulsive (obsesii impulsive)
I.4.1.1.2.6. compulsii (sunt de obicei strns legate de idei obsesive de contrast)
I.4.1.1.2.7. aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)

21. Ideea prevalenta:

IDEEA PREVALENT = energizeaz, chiar fanatizeaz subiectul. Este rigid, orienteaz ntreaga
personalitate care devine un caracter de obicei ur (avarul, intrigantul, ambiiosul, fanaticul, dogmaticul,
rasistul). Este o idee dominant hipertrofiat, ceea ce o face s aib caracterul patologic.Este concordant cu
sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza caracterul patologic). Are sprijinul ideilor adiacente.
Tendin la dezvoltare i la nglobarea evenimentelor i persoanelor din jur. Potenialitate delirant, putnd fi
anticamera ideii delirante. Se ntlnete n:
stri reactive de intensitate psihotic;
stri postonirice;
epilepsie;
alcoolism;
toate strile predelirante.
Cnd ideea obsedant sau prevalent se orienteaz asupra strii funcionale a organismului ce e
considerat ca fiind afectat de diverse boli - hipocondria, care rmne n natura sa ideatorie, dei antreneaz
elemente afectivo-voliionale i mai ales perceptive (percepia unor tulburri organice, chiar cu o oarecare
contiin a irealitii lor). n funcie de amplitudinea ideii hipocondriace, apare ca o simpl preocupare
asupra strii de funcionare a organismului, apoi ca o obsesie (preocuparea e acompaniat de team,
dominnd psihismul bolnavului), ideea prevalent (subordonat celelalte idei i activitile insului), ideea
delirant (interpretarea i prelucrarea duce la ndeprtarea de realitate).

23. Tulburari motorii specifice:

1. IMPULSIUNILE - nevoia imperioasa i brutal de a ndeplini un act antisocial, agresiv sau absurd.
Dei exist i la pulsiuni constrngere interioar imperativ, lipsete lupta anxiogen mpotriva ei (ca n
compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc nainte de a se realiza critica lui. O varietate de
impulsiuni sunt impulsiuni extrem de brute i irezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care
apar la psihopai, epileptici, beie acut, beie patologic, schizofrenie, manie, demene
2. RAPTUSUL- manifestare impulsiv paroxistic n cursul creia subiectul este mnat de o irepresibil
emergen emoional, afectiv astfel nct acioneaz exploziv, printr-o trecere de un act deseori grav (cu
consecine medico-legale chiar): fugi, omor, suicid. Apare n diverse stri patologice: destructurri ale
contiinei (stri confuzionale, epilepsii), poate urma unei suspendri brutale a inhibiiei psihomotorii n
melancolie, catatonie, stri stuporoase, poate exprima o stare anxioas (la nevrotici sau la isterici ca urmare
a unei emoii), ntr-o form mai agresiv i coleroas la psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci
stenici, reacii hetero i autoagresive - n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), cnd exprim o stare
delirant sau o impulsivitate iatrogen, alcoolism cronic ntr-o stare confuzional, oniric. Uneori las
amnezie lacunar (mai ales dup stri confuzionale).
3. STEREOTIPII- micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele
nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare), care subliniaz discursul sau
comportamentul pacientului. Aceste parakinezii apar n schizofrenie i exprima disocierea intrapsihic,

ambivalena i pierderea unitii persoanei i vieii sale psihice.

4. MANIERISME - gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei
respective i situaiei n care se afl.
5. BIZARERIA const n gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor chiar
i un ochi neavizat i apar n debutul sau n cursul evoluiei schizofreniei, uneori n mania cu factori
psihotici (delirani), n psihozele paranoide de involuie.
6. TICURILE categorie aparte de tulburri motorii micri intempestive, rapide, repetitive, fr
control voluntar dar sesizate de paceint. Sunt micri spasmodice parazite, uneori au aspect intenional.
7. PARAZITAREA UNEI MICRI PRIN ALTA = inutil, incomprehensibil, contradictorie, nu are
caracter repetitiv ca stereotipia.

24. Clasificarea psihotropelor

A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin vigilentei , performantelor intelectuale, sedare
emotionala. Includ: hipnotice, neuroleptice(NL), tranchilizante.
B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin vigilentei, ameliorarea dispozitiei,
randamentului. Includ: antidepresive, psihoenergizante.
C. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul
perceptiei/dispozitiei/ gandirii.
Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in
caracteristicile sale EEG.
A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG cantitatea
totala de somn paradoxal(REM). Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si
echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare lenta. Ex: PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL /
SECONAL, NEODORM / NEMBUTAL, AMOBARBITAL / DORMITAL, FENOBARB / GARDENAL
B. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM,
TRIAZOLAM
C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID- piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta;
METAQUALONA; CLORMETIAZOLUL; CLORALHIDRATUL
25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) : au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex.
parkinsonism) pe lng efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic i sedativ. Toate antipsihoticele
amelioreaz simptomele de psihoz, care includ halucinaiile, ideile delirante, tulburri formale de gndire,
comportament bizar, agitaia.
-blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical,
tuberoinfundibular);
-unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale,
rasunet CV;
-pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor, scad motilitatea spontan, scad reacia la stimuli, scad
agresivitatea, sunt hipotermizante i analgetice, provoac ptoz palpebral corectat prin antidepresive i
amfetamine; la o doz variabil NL provoac ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de alte
psiholeptice i n special de tranchilizante; aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc.
striai;
-toate NL sunt antiemetice;
-potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale ;
-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica,
antihista, antiserotoninergica
Clasificare:
A. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante; CLORPROMAZINA
B. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice; HALOPERIDOL,
FLUFENAZINA

C. NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo; SULPIRID (dezinhibitorie -doze mici,

antideliranta-doze mari)
O clasificare mai utila e cea in antipsihotice
-tipice: cu potenta inalta (NL incisive- efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL sedative- efecte
anticolinergice imp, hTA orto si sedare accentuata) ;
-atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina, risc scazut de efecte extrapiramidale;
26. Efecte secundare NL
1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:
a)dischinezia acuta= crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale; survin fara
supradozaj datorita sensib individuale, mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente; bolnavul este anxios pt ca e
constient; se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor;
b)sdr parkinsonian=akinezie, sdr. akinetic- hiperton, sdr.hiperkinetic. Akinezia caracterizeaz impregnarea
neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii puin expresive, exagerarea
reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment, indiferen afectiv, somnolen, diminuarea pn la absen a
micrilor automate sau voluntare, lentoare, micri rare, scderea iniiativei. Sdr. hipokinetic hiperton (sau
akinetic-hiperton): bradikinezie, mimic redus, tulburri posturale i ale mersului, pierderea automatismelor
motorii; hipertonia muscular- semnul roii dinate, al lamei de briceag, tremor fin, neregulat, rapid, intenional;
hipertonie plastic cu meninerea atitudinilor + tremurturi de repaus i atitudine cu ritm lent accentuate de emoii,
sialoree. Sdr. Hiperkinetic cu malez general, este cel mai jenant, imposibilitatea de a rmne pe loc
(tasikinezie), de a rmne aezat sau alungit (akatisie). akatisia este un sindrom de nelinite psihomotorie
caracterizat prin nevoia subiectiv a pacientului de a se mica n permanen (o neputin de a sta complet linitit
n poziii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de du-te vino, plimbri
nesfrite, etc.). BZD pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura
soluie.
-efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva- debut insidios, frecvent la femei
dupa 50 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii; modificari motorii hiperkinetice in
regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli, plescaieli), musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat,
topaieli); uneori miscari coreiforme; sindrom al iepurelui- forma particulara; apare dupa NL polivalente la luniani; antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. Sunt potential
ireversibile.
2. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic uscciunea gurii, disfagie, constipaie,
dificulti de miciune, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare i midriaz, scderea transpiraiei
(exagerarea transpiraiei este un efect hiperadrenergic i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin de ex), tulburare
de reglare a temperaturii corporale poikilotermie. sindromul anticolinergic central deliriumul anticolinergic
dezorientare, confuzie, tulburri de memorie, productivitate psihotic, agitaie tulburarea de adaptare, gur uscat,
constipaie, dificulti la urinat.
3.CARDIO-VASC : hTA orto , fenotiazinele- tahicardie, hTA, modificari EKG- alungirea QT, aplatizarea T;
toxicitate cardio, accidente trombotice;
4.ALTELE: hipotermie, Reactii dermato (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii), endocrino
( amenoree, galactoree, ginecomastie ), hemato (leucocitoza, leucopenie ), hepatotoxicitate, crestere ponderala,
disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloare-hipertemie: t>40 grade, AV:140-160, instabilitatea TA,
modificarea starii de constienta, adinamie extrema, acidoza metabolica, crestere CPK sau mioglobinurie.
27. Indicatii+ contraindicatii NL
I : -toate starile psihotice, toate formele de schizo, depresia cu factori psihotici , sdr organice cu simptome
psihotice : delirium tremens, agitatia din Coreea Hungtington, maladia Tourette
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Renala, IH, coronaropatii, varstnici :
se impune diminuarea posologiei
28. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice; fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/
miorelaxante /anticomitiale; primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul
sedarii produse); ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj; si
ANTIHISTAMINICE= ineficiente;
BZD= efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta (fata de

Barb.); sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD; actioneaza prin potentarea alosterica a
actiunii GABA;
=au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica ;
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj;
Indicatii: -combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL),
delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse: alergii, efecte neuro ( somnolenta,
slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza timpul de reactie, oordonarea motorie, functia
intelectuala, provoaca amnezie anterograda), efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala,
ostilitate, furie, comportament distructiv, violenta). Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul
clinic al anxietatii. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu-se cu
antidepresive.
29. Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv (aciune timoanaleptic) pn la normalizarea
ei, fie chiar pn la inversiunea ei (excitaie maniacal). Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA
+/- SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor .
1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: supradozare+ fen
anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino
2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic
prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Ef sec: agraveaza parkinsonismul, tremor, akatisie. In uz:
Fluoxentina, Fluvoxamina, Paroxetina, Sertralina. Indicate in: depresia unipolara, depresia din tulbularea bipolara,
depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile cu risc suicidar crescut, tulburarea obsesiv-compulsiva,
tulburarea de panica, bulimia, tricotilomania.
Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare; poate actiona in diferite parti ale
creierului in momente diferite. Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia GABAergica.
Ef sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor digital, tulburari sexuale. Este CI in sarcina(
=teratogen) . Indicat in: manie, tulbularea bipolara, tulburarea schizoafectiva, potenteaza AD in depresia rezistenta
la tratament, in agitatia psihotica.
30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif
BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele
apar la al 3-lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica, depresia din Parkinson
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)
31. Betiile
1. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica
3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La
scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid,
halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt
insotite de amnezie lacunara.
32. Caracteristici sdr demential: Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive organice i globale
n cadrul cruia sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria
de fixare i de evocare, nvarea, gndirea i inteligenta-> pacientul pierde abilitile de rezolvare a problemelor
curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale cele mai uzuale. Funciile psihice elementare afectate major
de demen sunt memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepia i gndirea.
n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti profesionale i
eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai complex sau o
activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. Pe msur ce sindromul
demenial se accentueaz, aceast inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge s necesite supervizare
permanent.

Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demenial: precoce, iniial pentru evenimentele
recente. Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever (apraxie, agnozie). Orientarea
este afectat mai ales n formele corticale de demen i se manifest prin dezorientare de tip spaial.
Modificrile de limbaj includ att afazia ct i limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.
Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaqrea unor tulburari premorbide de
personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si tulburari de gandire (delir
paranoid nesistematizat). Caracteristic apar reactia catastrofica si sindromul apusului de soare.
Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si
corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne,
endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie
o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt
supusi la toate procedeele care "fac minuni"
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un
fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e
polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa
ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore
propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o
dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic,
iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o
reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica.
Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si isteric, fact externi
psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceea la
acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr
nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.
34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter
dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si
celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic
( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel
de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite
obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat
si printr-o anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare
exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si
posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a
lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa
centrata subetic.
35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva,
paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a
realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea
de gandirea comuna; colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila,

conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e
compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr
psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare
valoare prognostica).
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza totusi sdr persistent,
dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite
imprejurari (detentie).
36. Clasificarea dependentei medicamentoase
- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua
37. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72 ore dup
ntreruperea consumului (sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine:
-febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;
-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;
-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h;
-mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicala- tratament in terapie
intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat;
-tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc
encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidro-electrolitica + tiamina+
tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+
supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata; uneori exista o criza
convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere, sub control neurologic.
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin
general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d. Alzheimer.
Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand deteriorare a
simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii, insotite de idei delirante
expansive ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.
39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila:
45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea ventriculilor
(hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita,
caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie.
Debut lent progresiv, poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv;
perioada de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu
inteleaga mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului
potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea progresiva a

indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la dezorganizarea completa a

comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda),
hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de
limbaj, ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou
clinic de dementa profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar
reflexele timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor
epileptic.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal / placi neuronale
senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei)
40. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv progresiv
datorat leziunilor ischemice multiple. Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul cognitiv multiplu prin
obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a altor funcii de cunoatere,
manifestate cel puin prin unul din urmtoarele tipuri de semne neurologice: afazia, apraxia, agnozia,
afectarea funciile executive(planificarea, organizarea, secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast
deteriorare grav trebuie s invalideze pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale
suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne
neurologice focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal,
dizartrie, voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu trunchiul flectat,
membrele superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu trsturi czute prin pareza
bilateral de tip central a nervului facial, rs-plns spasmodic, diminuarea forei musculare distale)
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in
toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli, etc... Se pierde enorm,
dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune,
alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa ci
prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot
inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate
asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de
dementa multiinfarct.
Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat, moare prin
accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.
41. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata
pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si
pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie - ecomimie - mutism - amimie) si crize de
hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive
sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie
amnestica.
Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie, rationament); tabloul
clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala:
frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv); atrofiile
lobului orbital -alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de
aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive;
atrofiile temporale - modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si
perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte sexuale).
Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:
- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer, deteriorarea mnestica
fiind selectiva - intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de exemplu - obiect;
uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la general si de la complex la simplu, se uita adjectivele
conservandu-se verbele si substantivele)
- gandirea - elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico-morale.
- Sindromul P.E.M.A: Palilalie - forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor

aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant; Ecolalie - combinata adeseori cu ecomimie si
ecopraxie -; sindrom ecopatic; Mutism - este adesea consecinta uitarii cuvintelor; Amimie -alaturi de
akinezie sunt abolite si miscarile mimice .
- Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea
constientei. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P.E.M.A, apare gatismul, deces prin infectii intercurente
datorate marasmului.
42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului :
-halucinoza Wernicke
-paranoia alcoolica
- epilepsia alcoolica
-sdr Korsakof la alcoolici
- encefalopatia Gavel ?- Wernicke
-dementa alcoolica
43. Halucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihotica indusa de alcool, cu
halucinatii. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la
persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date
bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza unei descresteri a consumului
de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. Poate progresa, foarte rar, spre o forma cronica
asemanatoare clinic cu schizophrenia, fiind o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid. Necesita
cel putin 10 ani de dependenta de alcool. Este o afectare periculoasa antisociala, bolnavul dand curs
mesajelor.
Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol, doze
mici).
44. Patologia de maternitate :
A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita,
conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate plange de
cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica
de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina
evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o
gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic.
B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot surveni confuzii mentale legate de hemoragii
masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive,
delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea. Expertiza
trebuie sa dovedeasca
retrospectiv ca a fost un episod confuzional. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol.
C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene
psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarte rezervat.
45. Tb psihice in HIV si sifilis :
Infecia HIV se nsoete de urmtoarele sindroame psihiatrice:
-sindroame cognitive (psiho-organice): scderea ateniei, capacitii de concentrare, de fixare mnezic, a
performanelor vizuo-spaiale; la acestea se pot aduga n timp deficite motorii cu diminuarea controlului fin
i al vitezei micrilor , realizndu-se sindromul cognitiv-motor .
-sindromul demenial, are asociaz i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen sfincterian,
parapareze). Evoluia este rapid, cu exit n 4-5 luni.
-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale/hipomaniacale).
-episoade psihotice care sunt rare, n fazele avansate ale bolii.
Pe lng simptomele psihiatrice datorate infeciei ca atare, la aceti pacieni se suprapun i simptomele
datorate patologiei multiple asociate (tulburri metabolice, endocrine, tumori, infecii oportuniste), cat i
efectelor secundare ale medicaiilor (AZD ( Zidovudin), antimicoticelor, cortizonului ->tulburri afective
(depresii, respectiv stri hipomaniacale, anxietate, insomnii)). Datorit acestui cumul de factori severitatea i

localizarea leziunilor nu coreleaz cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate mbrca forma
deficitelor cognitive (atenie, concentrare, fixare mnezic, performane vizuo-spaiale), motorii ( pierderea
vitezei i fineii executrii actelor motorii ), deficitului demenial (diminuarea/pierderea memoriei imediate,
dificulti n gsirea cuvintelor, diminuarea capacitii funciilor executive ), strilor depresive cu tendina la
retragere social, reactivarea consumului de substane psiho-active, hetero-agresivitate fa de personalul
medical, tentative suicidare n contextul unor idei de culpabilitate.
Tb psihice sifilis :
Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea;
femeile o constata mai greu)
Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca e neglijat
dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica
Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate (nevrotice,
psihopatice, psihotice)
Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal; este o meningoencefalita
cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga
inexplicabil elem. dementiale de tip psihotic (absurditati, lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari
cognitive evidente; afectivitate labila, tip pseudobulbar, instincte deteriorate, tulburari de comportament.
Neurologic: semn Argyll- Robertson, tremor, dizartrie, ROT vii, clonus, semnul pastilei al lui Obregia, tic
esofagian, bruxism.
46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul
epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de
o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai
dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,
putandu-se intrica cu halucinatii vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric, de aici si explicatia amneziei
partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, fara sens.
47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante
ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I
se
impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (" comentariu" al
gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + senzorial
(=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ).
48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu respecta
conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de
situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta;
nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". Simptome : manifestari senzoriale
(orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii), trasaturi asociative : probleme sexuale,
indiferenta fata de simptome, mecanisme disociative- personalitatea se descompune in fragmente mari,
sugestibilitate, atragerea atentiei. Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea
anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se
elibereaza de sarcini).
49. Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe nu e totala ci partiala=> amestec intre vis si
realitate de proportii variate. Asemanator visului). Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este
mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele
realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a
vazut fiecare). Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In
descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare,
dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care asista. De aici rezulta ca boln.
nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant. Desi nu
trebuie confundat cu delirul primar, oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea
episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat.
Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele.

50. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de invazia totala a
constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie proprie de obicei strilor psiho-organice
acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase (ex.meningo-encefalit, traumatisme cranio-cerebrale).
Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele realitii, el fiind
animat de visul lui dar acest vis este proiectat n realitate, substituie realitatea. Bolnavul halucineaz predominant
vizual, mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitat conform
acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci onirismul pune n pericol viaa bolnavului i a
celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c aa e i visul dar, spre deosebire de visul natural, visul
acesta patologic nu se memoreaz (dect excepional anumite fragmente). Deci acest sindrom este caracteristic
patologiei organice acute (infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul
maniacal sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . Dup ace
trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva din aceste fragmente (onirism
residual).
51. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in
care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. Simptomatologia se
manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta, halucinatii.
52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o
perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare mentala, sdr demential,
oligofrenie. Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii cerebrale generale. Simptomele principale
sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere capacitii de judecat, generalizare, abstractizare,
fatigabilitate, bradipsihie, srcirea nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri
evidente n personalitate subiectului, egoism. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i
se condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional),
deteriorare (pe plan cognitiv).
53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala. Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o
compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta
care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului ,
lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il
ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema
mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari
prin care se ajunge la acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu
deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in principal
cerebrala.
54. Cura de dezintoxicare
-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Un tratament ce se doreste eficace
are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. Exista detoxifiere nonsubstitutiva:
se face cu CLONIDINA maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi; si substitutiva
cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de
dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. Planul terapeutic in
detoxifierea substitutiva = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin
b. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L
d. mentinere pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai folosesc si
medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA
pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie. Dupa o
perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua

si cura de dezobisnuire.
55. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung,
vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si
se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. Pt tratamentul
psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina (Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol
important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala
de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este
activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de
criza.
56. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamin)
provoac: activitate simpatic excesiv, midriaz, tremor, HTA, nelinite, hipertermie, tahipnee, tahicardie,
hiperactivitate. La doze mai mari apar anxietate, atacuri de panic, stare confuzional acompaniat de
diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA sever) i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia
cerebral reprezint dou dintre cele mai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu
metamfetamin. n cadrul aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive,
psihoz dificil de distins de forma paranoid a schizofreniei.
57. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simptome
asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par sedati si pe
acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala; BZD se acumuleaza,
ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile
isi pierd coordonarea si devin mai lente. Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool
sau alte sedative. Sevraj: anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala,
crampe musc, tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale
productive (halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.
58. Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea; alte semne: mioza, letargie, somnolenta,
dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rar insa insotita de agresivitate),
constipatie, greata, varsaturi, hTA, aritmii, hiperpirexie.
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie,
indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea); se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu
ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te omoara pt ca i-ai
stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima
luna de la abstinenta)
59. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-funcional al acestor tulburri rezid n componentele
motorii, oculo-motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente cortico-striato- talamicocerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale anterioare i talamus (via striai). Prezint o
gama larg de tulburri psihice: afective (depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante,
delirium), demen, asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor, tulburri specifice
de mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit depleiei de DA n neuronii
ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei i cogniiei, nucleul
accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali, hipocamp). Tulburrile
cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la subiecii control de aceeai vrst) sar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin perturbarea echilibrului DA-ergic. Pacienii
prezint vulnerabilitate mare la stri psihotice confuzive (delirium) n circumstane care le solicit
capacitatea de adaptare (intervenii chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de

asemenea ntlnite, pot fi accentuate de medicaia DA-ergic, de accentuarea tremorului la trezire, de

depresie sau de episoade scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe.
60. Tulb psihice in tumori cerebrale: n general, tulburrile psihice constau n schimbri inexplicabile ale
comportamentului i personalitii (la 1 din 5 pacieni), tulburri emoionale i cognitive.
Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare. Simptomatologia este global sau focal.
Simptomatologia global: deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz lent odat cu progresia formaiunii, la
care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme, schizoforme, pseudodemeniale,
confuzionale. Manifestri paroxistice posibile: crize uncinate, episoade halucinatorii sau de depersonalizare,
derealizare cudreamy states , absene. Simptomatologia focal depinde de localizare. Mai frecvente sunt
meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care comprim zone circumscrise corticale genernd
simptome focale, crizele epileptice fiind frecvente. Acestea mai apar n localizrile temporale, alturi de
episoade psihotice postcritice sau intercritice. O treime din pacienii cu tumori cerebrale prezint crize
comiiale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un moment dat n evoluie. n localizarea
temporal mai apar: amnezii, sindrom Korsakof, afazie, depresie, crize de tip complex parial, schimbri de
personalitate.
Tumorile frontale pot prezenta dezinhibiia comportamental moriatic, ce contrasteaz cu anozodiaforia i
indiferen fa de ambian, alteori alternane afective maniform-depresive (mai frecvente n localizarea din
girusul cingular), tulburri confuzionale de tip pseudo-demenial (dezorientare n locuri familiare, puerilism,
avoliie, pierderea spontaneitii gndirii, excentriciti), incontinen urinar. n localizarea orbitar apar
akinezie, pierderea iniiativei, apatie, pierderea spontaneitii. Mai pot aprea halucinaii vizuale, auditive,
olfactive.
Localizarea parietal este srac n simptome psihice. Dac se afl n lobul dominant asociaz afazia; tumora
de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i anozognozie. Mai pot aprea
hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.
Localizarea occipital poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate, luminoase,
geometrice. Jonciunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozia-nerecunoaterea figurii
umane).
Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alterri evidente de personalitate i afectivitate, tulburri
vizuale. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulburri cognitive, torpoare,
pierderea voinei, inactivitate. Tumorile talamice prezint hemipareze, deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin
secionarea funcional a conexiunilor buclei cortico-striato-palido-talamo-corticale care suprim aferenele
i eferenele frontale. De aceea simptomele psihice frontale sunt prezente.
Tumorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de slbiciune, mai rar vertij, grea, vom, stri
maniforme. Leziunea direct/indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal, exacerbat de micrile
capului, rezistent la analgezice, vrsturi n jet care acutizeaz cefaleea), bradicardie, crize de tip
comiial/hipertonice, staz papilar fie bilateral, cu scderea uoar a acuitii vizuale fie unilateral, cu
atrofie optic contro-lateral (sindromul Foster-Kennedy).
Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive, psihotice).
Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie psihiatric
anume. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.
61. Atacul de panica:
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
- DSM IV "teama de a nu innebuni"
- depersonalizare
- uneori dispnee,greata, frisoane
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
- se repeta (cateva luni)
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate
- netratata evolueaza ani si se poate complica

- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani

- sunt studii care atesta o origine genetica
62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz:
- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau
ambientala
- anxietate "liber flotanta"
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica
63. Tulb (nevroze) fobice:
-a)fobiile specifice: frecvente, benigne, debut in copilarie/adolescent, dispar sau nu la adult; nesemnificative
pathologic; constau in fric iraional de situaii / activiti / obiecte specifice, care poate lua uneori forma
unor crize anxioase acute (sugernd atacul de panic) sau declana perioade cu anxietate generalizat. Se
poate ajunge la conduite de evitare care pot avea consecine negative asupra funcionrii normale a
persoanei. Cele mai frecvente sunt fobiile de animale, nlime (acrofobia), spaii nchise, aglomeraie
(claustrofobie), de obiecte ascuite.
- teama de un obiect precizat
- b) agorafobia=frica de spatii deschide si, dupa DSMIV,si de multime, de a calatori cu autobuzul, de a sta la
rand
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de evitare-> izolare
- se asoc frecv cu atacuri de panica; tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie cognitiv-comportamentala
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat
- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica; frecv la adolescenti; evolutie cronica, cu oscilatii.
64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive:
- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate
continua, care pot duce la invalidarea pacientului
- compulsii: definite ca aciuni repetitive (splat pe mini ablutomanie, numrat excesiv i inutil,
ordonarea la nesfrit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea n gnd a unor cuvinte, rugciuni, socoteli) pe
care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse, dei ncearc s li se
opun, dar fr s reueasc. Atunci cnd subiectul li se opune se declaneaz anxietate insuportabil.
- obsesii: gnduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cu caracter
egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat, pe care pacientul nu le poate ignora, dei
ncearc i fa de care are critic
-conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri; sunt constant anxiogene; cel putin un
gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3
-dg diferential: sindrom Tourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sau obsesiv-compulsiv,
schizofrenia la debut, hipocondria.
65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic:
Marca tulburrii de stres posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor iniiale i caracterul lor
intruziv. Memoria evenimentului stresant este de tip traumatic: reamintirile sunt vii, nsoite de cortegiul
iniial de senzaii corporale pe care pacientul nu le poate controla. Comarurile sunt caracteristice, sunt
repetitive, att de vii i cvasi-reale, nct ntrerup somnul brutal, astfel nct bolnavului ajunge s-i fie team
s mai adoarm pentru a nu le mai avea din nou i din nou.
Halucinaiile, flash-back-urile dau senzaia pacientului c retriete evenimentul stresant.

Hiperreactivitatea sistemului vegetativ nsoete tensiunea emoional crescut n care triete cotidian
bolnavul (palpitaii, presiune toracic, respiraie precipitat, transpiraiile nsoesc de fiecare dat
rememorarea psiho-traumei).
Dizabilitarea pacientului se produce prin comportamentul de evitare a oricror situaii care ar putea readuce
trauma n prim-planul memoriei, pn la amnezia traumei ca atare. De asemenea, apar o stare de indiferena
afectiv manifestat prin detaare fa de realitate, de anturaj, de propriile motivaii anterioare, atenuarea
amplitudinii propriilor emoii, abandonarea activitilor pn atunci importante.
Iritabilitatea crescut apare pe fondul unei lipse constante a relaxrii n faa oricror stimuli (hyperarousal)
care se manifest prin:
dificultatea inducerii somnului
izbucniri de furie
dificulti de concentrare
hipervigilitate
reacii exagerate la stimuli anodini
- evolutie: acuta (1-3L), cronica (>3L), tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul), intermitenta,
reziduala
- alterarea functionarii normale
66. Caract clinice ale tulb de somatizare:
- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple si care
debuteaza inainte de 30 ani
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent somatic
- simpt g-I: greata, varsaturi, intoleranta alimentara; c-v: palpitatii, precordalgii; neurologic: conversii,
pareze, parestezii; sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
- simptomatologie refractara la tratament;
- evolutie cronica; pacient dificil fata de care medicul face contratratament
67. Hipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din D.S.M.-IV sunt urmtoarele:
A. Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o maladie sever,
bazat pe interpretarea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale;
B. Preocuparea persist n pofida evalurii medicale corespunztoare i a asigurrii de contrariu;
C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca n tulburarea delirant, de tip
somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca n tulburarea dismorfic corporal);
D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional ori n alte
domenii importante de funcionare;
E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni;
F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivo-compulsiv,
panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform.
Pacientul prezint anxietate i uneori chiar o uoar depresie secundare. Frica de prezena uneia / mai multor
boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Dac bolnavul citete ntr-o publicaie popular despre
simptomele unei boli ncepe s cread c o are i el (boala a mai fost denumit boala studenilor n
medicin). Simptomele hipocondriace sunt influenate de contextul cultural al pacientului care nu stabilete
o relaie bun cu medicul datorit solicitrilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume i
a frustrrii pacientului mereu nemulumit de atania insuficient care i se acord. Frustrarea pacientului
crete odat cu trimiterea sa la psihiatru.
Cnd aceast preocupare iese din sfera nevrozei, pierzndu-i caracterul critic, poate deveni idee prevalent /
delirant intrnd n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.
68. Schizofrenia paranoida: (halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)
- cel mai comun tip
- domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat n faza acut a bolii
- exist idei delirante de persecuie, urmrire, otrvire, control al gndurilor i ideilor de ctre ceilali,
grandoare, misticism, misiune special (reform, mesianic), schimbare corporal (delirante somatice),

gelozie, filiaie (natere ilustr), invenie, relaie / referin (la media, TV, oamenii pe strad privesc
pacientul cu ostilitate, suspiciune, ntr-un fel anume). Aceast aduce la modificri profunde ale perceperii
de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.
69. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic)
- tabloul e dominat de tulburrile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului
catatonic care poate fi ntrerupt de perioade de excitaie violent (raptusuri catatonice): negativism, atitudine
i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi rigide mpotriva eforturilor de a fi mobilizat),
flexibilitate ceroas (meninerea membrelor, corpului, n poziii impuse din exterior), sindrom: ecomimie
ecolalie ecopraxie, stupor (scderea marcat a reactivitii la ambian, cu reducerea micrilor i
activitii spontane, mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut, aparent fr
scop, neinfluenat de stimuli exteriori izbucnire brutal, irepresibil, de raptus)
70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament, vorbire dezorganizat, aplatizarea i
inadecvarea afectului)
- debut precoce, insidios (15 25 ani)
- domin alterarea afectivitii (dispoziie superficial, inadecvat, rs prostesc, nemotivat, zmbete bizare
traducnd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat, ntng)
- halucinaii efemere, fragmentare
- tendine la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de rs, bufonerii prosteti
- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivitii i voinei.
71. Schizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active n absena criteriilor altor forme
clinice)
- se ntlnesc elemente ale tulburrii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme
cu nici unul cu formele de mai sus, nu se difereniaz nici o clar predominan a unui set particular de
caracteristici diagnostice.
72. Schizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative; sunt absente semnele pozitive)
- corespunde stadiului tardiv, cronic, cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute, floride. - const n
predominan a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie, hipoactivitate, tocirea afectivitii
(complet aplatizat), slab comunicare non verbal prin srcire mimic cu privire indiferent i lipsa
modulrii vocii, postur pasiv, lipsa autongrijirii, izolare social, gndire srcit cu relaxarea asociaiilor,
alogie (gndire ilogic).
73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:
1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti (14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta
mai mare decat la copiii mamelor normale
2. ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale
hipocampului (obstetrical); manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de
mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale, au facut mai rar boala decat
cei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive mediate
de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale. Se presupune rolul
scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA; argumente:
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic

- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati

4. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin act
neurolepticelor atipice (risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici;
5. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale; presupune
anomalii ale sistemului glutamat- dopamina la nivelul circuitului palido-talamic corticostriat.
6. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici n hipocamp constatat la schizofreni.
7. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.
5. ipoteza neuroanatomica:
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea fluxului cerebral
prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar
corela cu simpt negative
- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
- reducerea volumului LT
74. Trat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii este spitalizarea
intr-un serviciu de psihiatrie, obligatoriu.
- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC
- trat de intretinere
- trat psihoterapeutic si de reabilitare
75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major):
- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a
dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)
- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof a functiilor cognitive
- clinic:
- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel
putin 2 s
- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate activit, cea mai mare parte a
zilei/aproape in fiecare zi
- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel
putin 5% din G in+/-) intr-o luna, scaderea/cresterea apetitului, insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi,
fatigabilitate/lipsa de energie, sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata, ganduri recurente de
moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan anume, inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc
anxietatii de insotire
- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice
76. Ipoteze etiologice ale tulb afective:
1. vulnerabilitatea genetica:
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu cosangvinitatea;
riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop
gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in transm
bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, scaderea R 5-HT2 dupa adm
antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului
(precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al
NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie
3.Ipoteza neuroendocrin. S-ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale). Se
asociaz diminuarea TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului.

77. Episodul hipomaniacal:

- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul depresiv;
- se intalnesc cel putin 3 din: grandiozitate/autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa
care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida, distractibilitate,
agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare, profesionale, sexuale), implicare excesiva in activit
placute cu mare potential prejudiciant
- episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii este caracteristica;
- schimbarea de dispozitie e observata de altii
78.Psihopatia paranoida:
Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c acetia sunt
ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. Acestea se manifest n variate circumstane i contexte. Au
tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat amenintoare (demeaning). Se ndoiesc de
loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze.
Sunt resentimentari (fr motiv real), ranchiunoi fa de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt uor
atacai, tratai cu lips de respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr-o actiune
razbunatoare - pn la a pune la cale rzbunri exemplare. Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe partenerul
marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va fi utilizat
impotriva sa. Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea cu lips de consideratie este plin de
resentimente. Se consider obiectivi, raionali, justiiari. Persoanele din anturaj i consider lipsii de
flexibilitate emoional i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin excesiv de
ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al delirului de
relaie) care pot necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie.La examenul clinic
vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si
context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false, rationamentele sale sunt corecte si
binedirectionate. Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de prejudiciu, si idei ocazionale de
referin.
79. Psihopatia isterica:
- comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila, excesiv de
emotionala
- inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic
- comporament evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se
asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte
- histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin
intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze
80. Psihopatia antisociala:
- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala,
fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol,
distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi;
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand i se va termina
calatoria
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an

- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)

81. Psihopatia schizoida:
Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare i indiferen fa
de realitile nconjurtoare. Nu doresc i nu iniiaz relaii i legturi emoionale nici chiar cu membrii
familiei proprii. n situaii sociale sunt retrai, evit de obicei contactul vizual i conversaiile spontane
(resimt disconfort n a se angaja ntr-o aciune comun cu altul sau alii pentru c sunt foarte introvertiti,
arata o inabilitate de-a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct).
Sunt demne de notat afectul ngust (constricted) i politetea lor manierista. Pentru o persoana din afara apar
izolati, excentrici, singuratici.Neglijeaz aparena exterioar, poart de obicei mbrcminte mai mult sau
mai puin demodat, au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe computer, pescuit) i pentru
ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici, meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi),
n care de altfel pot excela i realiza performane de excepie. Pot fi foarte ataai de animale. Se implic
deseori n miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se
angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o implicare
in inter-relatii personale. La examenul clinic dau impresia de: raceala, rezerv i lips de implicare n
evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi si tacuti, nesociabili, izolai. Au o bogat
via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru redusa activitate
sexual.
82. Tulb schizotipala:
Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. Indivizii cu aceast tulburare au credine
particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr-un grad care depete anumite obiceiuri i norme
acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui grup, al aselea sim(ca de ex. credina n
farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la anumii indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in
contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire
magica, (cred in miracole, vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale
(capacitatea de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la
practici oculte; se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac
ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). Excentricitile se manifest n modul straniu i inadecvat de
a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv, abstract, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face
dificila comunicarea cu altii i n mod caricatural, poate culmina cu solilocviul n public. Au capacitati
scazute pentru legaturi apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu
disconfort afectiv acut. De altfel, ei prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep ei
singuri (prefera
izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. Pot avea idei de
referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare, depersonalizare, ajungnd chiar la
episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de testare a realitii i cu absena tulburrilor formale de
gndire (care apar n schizofrenie). Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face
decompensri psihotice n perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de
ani.Unii pacieni pot avea un statut social i marital acceptabil n timp ce alii, datorit decompensrilor
psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu ncearc s realizeze) acest lucru. Circa
10 % au tentative de suicid sau chiar reuesc s se sinucid.
83. Tulb de personalitate obsesionala:
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
84. Personalitatea pasiv-agresiva:

Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv; caracterizata prin:
obstructionism+amanare, taraganare (procrastination)+incapatanare+ineficienta
Criterii:
-Un pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la performanta sociala
si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate contexte ca: amanarea,
taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un
termen precis, astfel incat acesta nu e respectat;
-Devine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva ce nu doreste
sa faca;
-Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca;
-Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile;
-Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (by climing) ca a uitat;
-Crede ca face mai multe decat cred altii ca face;
-Se simte ofensat, iritat, jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar putea deveni
mai eficient
-Obstructioneaza eforturile altora, sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar trebui de fapt
sa le sprijine acestora demersurile;
-Critica in mod nejustificat/batjocoresc, dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate;
85. Psihopatia borderline:
Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emoional, impulsivitate, tulburri de
identitate (plictiseal cronic, senzaie de gol), comportament recurent suicidal / parasuicidal i idealizarea
primitiv sau identificarea proiectiv, splitting(clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul
afectiv i stabilirea relaiilor cu ceilali. Instabilitatea relaiilor datorit incapacitii meninerii unui raport
afectiv constant constituie simptomul central care determin particularitile existenei individului
borderline: acting out periodic, cu triri intense de furie i anxietate, consecin a speranelor
negratificate, a ateptrilor mereu nelate de ceilali, a tririlor de abandon care pot lua forma clinic a unei
stri reactive psihotice (microepisoade psihotice - simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare,
circumscrise sau indoielnice) sau a unei stri disociative. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de
criza.
Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate, de ex.
sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti, pentru a-si exprima furia sau pentru a
stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. Se plng de lipsa unui sens real al propriei
identitati, de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). Prezint
impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor , sex,
uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
-pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe
supraidealizari si devalorizari;
-instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult cateva zile;
-furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive;
86. Deliriumul
Din punctul de vedere al semiologiei psihiatrice, acest sindrom se caracterizeaz prin: - tulburarea de
contiin (reducerea / dispariia capacitii de focalizare, fixare i mobilizare a ateniei); - tulburri
cognitive (atenie - orientare, memorie, raionament judecat - limbaj); -tulburri de percepie (iluzii
patologice, halucinaii vizuale, tactile); - tulburri de gndire (idei delirante fragmentare); - tulburri de
dispoziie; - tulburri psiho-motorii.
Simptome.
Dezorientarea allo-psihic (temporo - spaial) este totdeauna prezent, n timp ce dezorientarea la
propria persoana (auto-psihic) este foarte rar ntlnit. Se pune n eviden prin ntrebri simple, referitoare
la propria identitate, la data i locul unde se afl pacientul, la motivele pentru care a fost adus la medic etc.

Tulburrile de atenie i memorie, care stau la baza dezorientrii, pot fi constate din imposibilitatea
susinerii unui dialog consecvent, continuu cu pacientul, ceea ce evideniaz slaba sa capacitate de
concentrare a ateniei sau imposibilitatea de a reine cele discutate cu cteva secunde / minute nainte, sau de
a reproduce evenimente recente, ceea ce pune n tulburarea memoriei de fixare (memoria recent). Trebuie
menionat c, datorit cursului fluctuant al tulburrii, pot exista scurte momente de remisiune, mai mult sau
mai puin importante, n timpul crora pacientul pare s-i fi revenit din starea confuzional. n aceste
momente el poate da rspunsuri mai mult sau mai puin corecte, de cele mai multe ori pe fondul unei vizibile
dificulti de concentrare, exteriorizat prin lentoarea vorbirii, prin efortul de cele mai multe ori nereuit
de a- i gsi cuvintele, prin nesigurana rspunsurilor.
Tulburarea gndirii const n pierderea capacitii de judecat i raionament, la care se adaug idei
fragmentare delirante, care se detaeaz mai mult sau mai puin net din contextul confuzional .Ele pot lua
uneori forma unor triri extrem de acute, vivace i anxiogene pentru pacient, prin tematica persecutorie sau
amenintoare, amorsnd adesea o stare de agitaie confuziv care necesit intervenie terapeutic prompt,
chiar contenie pn la linitirea bolnavului dup administrarea medicaiei (1/2 - 1 or). Gndirea pacientului
este, n orice caz, dezorganizat, ideaia fragmentat, cu pierderea irului logic i cu fenomene de
perseverare (semn distinctiv al suferinei organice cerebrale).
- Tulburrile de percepie constau n halucinaii i iluzii patologice de obicei vizuale (cnd tulburarea este
datorat substanelor psiho-active).
- Tulburarea afectivitii const n labilitate i alterarea ei calitativ n sensul anxietii variabile, uneori
extreme i nsoit de agitaie psiho-motorie.
- Tulburarea psiho-motorie este variabil , de la hiperactivitatea i agitaia psiho-motorie, ca n deliriumul
tremens care complic sevrajul alcoolic, pn la hipoactivitatea din delirium-ul btrnilor cu infecii urinare.
87. NL atipice
Clozapina devine astfel prototipul atipicelor. ntre timp au aprut mai multe medicamente care au fost ncadrate n
categoria antipsihoticelor atipice risperidona, olanzapina, quetiapina, amisulpridul, ziprasidona.
Majoritatea atipicelor pot fi socotite antagoniti duali de dopamin i serotonin. Clozapina era diferit de
agenii tipici prin efectele extrapiramidale minime sau absente, lipsa practic a diskineziei tardive, cretere
minim sau nul a PRL, eficacitate pe simptomele negative i eficacitate n tratarea schizofreniei rezistente.
Nici unul dintre noii compui nu acoper complet prototipul clozapin.
Studiile arat c de asemenea antipsihoticele atipice scad simptomele negative prin potenarea activitii
dopaminergice prefrontale, scznd n acelai timp activitatea acestui NT la nivel mezolimbic, ceea ce duce
la activitatea sa antipsihotic. Activitatea pe sistemul nigrostriatal este redus ceea ce face ca efectele
extrapiramidale s fie reduse.
Proprieti ale atipicelor
o scad simptomele psihotice
o scad simptomele negative
o scad deficitele neurocognitive
o eficiente la pacienii refractari
o produc puine / deloc EPS
o produc puin / deloc diskinezie tardiv
o nu dau cretere susinut a PRL