Sunteți pe pagina 1din 30

4. ADMNISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

4.1.

Caracteristici

61

4.2.

Principiile administraţiei publice locale

61

4.3.

Consiliul local

65

4.3.4. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier

70

4.4.

Primarul şi viceprimarul, administratorul public, secretarul unităţii

administrativ-teritoriale

74

4.5.

Consiliul judeţean

81

4.6.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean

83

4.7.

Prefectul

84

Rezumat

87

Teste de autoevaluare

88

Lucrare de verificare

89

Bibliografie minimală

89

Obiective specifice:

89 Bibliografie minimală 89 Obiective specifice: La sfârşitul capitolului veți avea capacitatea:  să

La sfârşitul capitolului veți avea capacitatea:

să analizați dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice referitoare la administraţia publică locală;

să identificați caracteristicile administraţiei publice locale;

să caracterizați principiile de organizare și funcționare a administraţiei publice locale.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

4.1. Caracteristici

Negruţ Admnistraţia Publică Locală 4.1. Caracteristici Analiza dispoziţiilor constituţionale referitoare la

Analiza dispoziţiilor constituţionale referitoare la administraţia publică locală 1 , a prevederilor legii administraţiei publice locale, ale legii alegerilor locale 2 pune în evidenţă principalele caracteristici ale administraţiei publice locale, astfel:

- administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul

principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor

publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit;

- administraţia publică locală cuprinde în sfera sa: consiliile locale şi

primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora;

- raporturile dintre administraţia locală organizată la nivelul comunelor şi

oraşelor şi cea de la nivelul judeţului au la bază principiul autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ. Din cele menţionate se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale

constă în a rezolva treburile publice şi a asigura interesele colectivităţilor locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unităţii administrativ - teritoriale de care aparţin.

4.2. Principiile administraţiei publice locale

4.2.1. Precizări prealabile

administraţiei publice locale 4.2.1. Precizări prealabile Reţine principiile administra ţiei publice locale!

Reţine

principiile

administra

ţiei publice

locale!

Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fundamentale) ale conţinutului tuturor normelor juridice.

Cuvântul principiu vine din latinescul „principium”, care înseamnă început, obârşie, având şi sensul de element fundamental.

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducţii, dar în special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când generalizarea acoperă o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezenţa unui principiu general (Popa, Eremia, & Cristea, 2005, p. 100).

Existenţa unor principii generale se impune ca necesară, întrucât, principiile generale ale dreptului dau măsura sistemului. Principiile generale nu există în mod abstract, fără legătură cu reglementările din ramurile de drept. Ele constituie, în acest sens, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept.

Principiile administraţiei publice locale (în sensul de idei, abstractizări sintetice prin care se redau trăsăturile comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene ) sunt:

- principiul descentralizării;

- principiul autonomiei locale;

- principiul deconcentrării serviciilor publice;

- principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice;

1 Secţiunea a II-a a Capitolului V din Titlul III al Constituţiei României, art. 120-123.

2 Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată şi completată.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

- principiul legalităţii;

- principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

4.2.2. Principiul descentralizării

Principiul descentralizării a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1) din Constituţia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit ulterior prin Legea descentralizării nr. 339/2004, abrogată de Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006.

abrogată de Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006. Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind
abrogată de Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006. Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind

Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiară de la nivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizării prevede că descentralizarea reprezintă „transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat”.

Din analiza definiţiei se constată că noţiunea de descentralizare reprezintă, de fapt, descentralizarea administrativ-teritorială 3 , respectiv, recunoaşterea în cadrul teritoriului statului a unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridică proprie şi cu statut de subiecte de drept distincte.

Unităţile administrativ-teritoriale au patrimoniu şi buget propriu, precum şi organe proprii de conducere.

Descentralizarea nu poate fi concepută în mod absolut, înţeleasă ca o independenţă totală a autorităţilor publice autonome faţă de organele statale.

În acest fel se justifică „dreptul de tutelă” al guvernanţilor asupra deciziilor luate de colectivităţile descentralizate.

4.2.3. Principiul autonomiei locale

descentralizate. 4.2.3. Principiul autonomiei locale Conţinutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale

Conţinutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale rezultă din prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, respectiv art. 4 alin. (1) şi (2). Conform acestor dispoziţii, autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele prevăzute de lege. Totodată, autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.

Potrivit art. 3 alin. (1), autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 rezultă că:

- autonomia locală reprezintă nu numai un drept, ci şi o obligaţie, pentru autorităţile publice locale, reprezentante ale colectivităţilor locale;

3 Sunt şi autori care consideră că noţiunea de descentralizare consacrată de Constituţie are în vedere dimensiunea tehnică, funcţională a acesteia, făcând trimitere la serviciile publice.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Acordă atenţie sporită concluziilor ce rezultă din analiza Legii nr.

Acordă

atenţie

sporită

concluziilor

ce rezultă

din analiza

Legii nr.

215/2001!

- fiind desemnate de colectivităţile locale, autorităţile locale (consilii locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor judeţene) exercită autonomia locală în numele şi în interesul acestor colectivităţi; - competenţele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai prin lege; - competenţele autorităţilor locale sunt depline şi exclusive, excepţie făcând anumite cazuri prevăzute de lege; - în virtutea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice; - dreptul de a soluţiona şi gestiona al autorităţilor locale priveşte toate problemele din unitatea administrativ-teritorială, stabilite de lege atunci când reglementează atribuţiile autorităţilor locale (şi nu doar o parte importantă a acestor treburi, aşa cum se menţiona în vechea lege a administraţiei publice locale nr. 69/1991). Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei locale sunt foarte apropiate de cele ale art. 3 (1) din Carta europeană pentru autonomia locală. 4

art. 3 (1) din Carta europeană pentru autonomia locală. 4 Sarcina de lucru 1 Identifică elementele

Sarcina de lucru 1

Identifică elementele autonomiei locale după analiza prevederilor Legii nr. 215/2001.

Sarcina de lucru 1 Identifică elementele autonomiei locale după analiza prevederilor Legii nr. 215/2001.

4.2.4. Principiul deconcentrării serviciilor publice

4.2.4. Principiul deconcentrării serviciilor publice Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o

Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o împuternicire a serviciilor care îşi au sediul în unităţile administrativ-teritoriale, să realizeze, la acest nivel, atribuţiile şi competenţele ce le revin din acelea pe care le au ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ale căror servicii publice sunt (Prisăcaru, 1993, p. 517).

Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se realizează prin redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.

4.2.5. Principiul eligibilităţii

Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.1 alin. (1) din Legea nr. 115/2015).

4 Carta europeană a autonomiei locale, elaborată de Consiliul Europei şi adoptată de acesta sub forma unei Convenţii deschise pentru semnare de către statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 197/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 33/1997.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Potrivit actelor normative în vigoare, drepturile electorale sunt recunoscute tuturor cetăţenilor români care au cel puţin 18 ani sau vor împlini această vârstă cel mai târziu în ziua alegerilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie. De asemenea, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor acestui act normativ. Aceştia au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean.

Legea nr. 115/2015 stabileşte condiţiile de eligibilitate care se referă la:

calitatea de alegător, dreptul de a fi ales, domiciliul.

4.2.6. Principiul legalităţii

de a fi ales, domiciliul. 4.2.6. Principiul legalităţii Principiul legalităţii constă, în esenţă, în

Principiul legalităţii constă, în esenţă, în necesitatea ca întreaga activitate a autorităţilor administraţiei publice să se desfăşoare pe baza legilor şi în conformitate cu acestea, urmărindu-se punerea lor în executare.

Introdus în legislaţia noastră pentru prima dată prin Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală (abrogată), principiul legalităţii priveşte organizarea şi funcţionarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale.

Principiul legalităţii se aplică în administraţia publică locală privită în toată complexitatea sa. Astfel, aspectele constituirii, componenţa, atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, competenţele şi modul lor de funcţionare, actele pe care le adoptă, dar şi raporturile acestora cu alte autorităţi publice, trebuie să fie conforme cu legea.

Totodată, principiul legalităţii este garantat prin consacrarea răspunderii juridice (administrativă, civilă sau penală) a autorităţilor locale pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art. 128 din Legea nr. 215/2001).

4.2.7. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit

în soluţionarea problemelor de interes deosebit După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001

După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizează, prin dispoziţiile art. 3 alin. (3) că dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona treburile publice nu aduce atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni.

Potrivit aceleiaşi legi [art.13 alin. (2)] , referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Reţine locul şi condiţiile în care se poate organiza referendumul

Reţine locul şi condiţiile în care se poate organiza referendumul local!

condiţiile în care se poate organiza referendumul local! unele dintre acestea . În cazul referendumului la

unele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urmăreşte modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor sau judeţelor. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale localităţilor sau judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ - teritoriale respective (art.13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000).

Consacrarea legislativă a acestui principiu constituie un element esenţial al democraţiei, consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local fiind o componentă indispensabilă a autonomiei locale.

Sarcina de lucru 2

Stabileşte deosebirile dintre: descentralizare; deconcentrare; autonomie locală.

Sarcina de lucru 2 Stabileşte deosebirile dintre: descentralizar e; deconcentrare; autonomie locală .

4.3. Consiliul local

4.3.1. Consideraţii generale

Constituţia, în art. 121 alin. (1), precizează că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale şi primarii aleşi în condiţiile legii.

Consiliile locale sunt autorităţi deliderative şi hotărăsc asupra modului de rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.

Consiliile locale îşi desfăşoară activitatea într-un cadru precizat de propriile regulamente de funcţionare, în limita competenţelor conferite de lege.

4.3.2. Constituirea consiliilor locale

conferite de lege. 4.3.2. Constituirea consiliilor locale Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali reglementează „regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene”.

În art. 1 alin. (2) se precizează: „Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Spre deosebire de Legea nr. 67/2004 5 , care stabilea alegerea directă şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene, Legea nr. 115/2015 modifică Legea nr. 215/2001 şi consacră alegerea indirectă a preşedintelui consiliului judeţean 6 .

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului conform populaţiei după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs (art. 29 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată) 7 .

În timp ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri locali, numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor sectoarelor respective.

În conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 115/2015, au dreptul cu prevederile Constitu ţiei şi ale Legii nr. 115/2015, de a fi aleşi consilieri : cetăţenii de a fi aleşi consilieri: cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani; dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată; au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. Legea prevede că la sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.

Totodată, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor legii.

Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier (local sau judeţean) este incompatibilă cu:

de consilier (local sau judeţean) este incompatibilă cu: a) funcţia de primar sau viceprimar; b) funcţia

a) funcţia de primar sau viceprimar;

b) funcţia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,

asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor

sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate

5 Abrogată la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2015.

6 Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi (art. 101 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată prin Legea nr. 115/2015).

7 Numărul consilierilor variază între 9 (în localităţile cu până la 1.500 de locuitori) şi 31 (în localităţile cu peste 400.000 de locuitori).

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

g) calitatea de deputat sau senator;

h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.

Legea prevede că o persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean 8 .

Este considerată incompatibilitate şi situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local sau judeţean.

comercială înfiinţată de consiliul local sau judeţean . În ceea ce priveşte conflictul de interese, acest

În ceea ce priveşte conflictul de interese, acest concept este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003 ca „situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public (art. 71 din Legea nr.

161/2003).

Conflictul de interese în cazul consilierilor locali este reglementat de art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Astfel, consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, nu poate lua parte la deliberare şi adoptarea hotărârilor.

Legea mai precizează că hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Conflictul de interese al consilierilor locali este reglementat şi prin Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificată şi completată. Astfel, Legea cuprinde dispoziţii referitoare la obligaţia aleşilor locali de a-şi face publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, pe care

8 Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social ori îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală (art. 89 alin. (3) din Legea nr. 161/2003).

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

trebuie să o actualizeze la începutul fiecărui an, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară 9 .

Nerespectarea termenelor stabilite de Lege pentru depunerea declaraţiei privind interesele personale atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei, iar refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale duce la încetarea de drept a mandatului 10 .

Aceste

judeţean.

consiliului local, respectiv

sancţiuni

se

constată

prin

hotărâre

a

Consiliile locale se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, după îndeplinirea unor prevederi din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare.

electorale, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru şedinţa de constituire, convocarea se face de

Pentru şedinţa de constituire, convocarea se face de către prefect. La această şedinţă pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. Dacă nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. În cazul în care nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va face o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.

În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.

Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită

9 Declaraţia pe propria răspundere este depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese, care are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. 10 Art. 82 din Legea nr. 334/2006.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală din 3- 5 consilieri. Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui

din 3-5 consilieri. Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se

constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-

a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Potrivit art. 31 1 din Lege, „hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare. Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”.

Validarea, se arată în doctrină, este „operaţia prin care o autoritate a statului sau a administraţiei publice locale, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, este confirmată în vederea ocupării şi exercitării funcţiei respective”.

După validarea mandatelor, consilierii locali depun jurământul prevăzut de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 11 . Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă.

Consiliul local se declară legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.

Tot în şedinţa de constituire, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul

deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe

o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.

4.3.3. Dizolvarea consiliului local

Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Mandatul consiliului local poate înceta ca urmare a dizolvării de drept sau prin referendum local.

Dizolvarea de drept a consiliului local intervine:

a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a

fost convocat conform prevederilor legale;

b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o

hotărâre;

c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus

unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

11 Textul jurământului este următorul: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor (comunei, oraşului, judeţului)… Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale.

Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.

Legea organică precizează că în cazul dizolvării consiliului, până la constituirea noului consiliu, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul comunei sau oraşului va rezolva problemele curente, potrivit competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin conform legii.

4.3.4. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier

Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Această măsură se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care constată, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, suspendarea mandatului.

Suspendarea durează până la încetarea situaţiei de arest preventiv. Ordinul de suspendare se comunică consilierului local, în termen de maximum 48 de ore de la emitere.

local, în termen de maximum 48 de ore de la emitere. Reţine aceste aspecte! Potrivit art.

Reţine aceste

aspecte!

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

Calitatea de consilier local încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului 12 , în următoarele situaţii: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia; lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului; imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales; deces.

Legea stabileşte că încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier.

Ca urmare a modificării Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 115/2015, „în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui

12 Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificată şi completată.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză”, cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 lit. h 1 ), respectiv „pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales

naţionale pe a cărei listă a fost ales ” Sarcina de lucru 3 Precizează, în câteva
Sarcina de lucru 3 Precizează, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a consiliului
Sarcina de lucru 3
Precizează,
în
câteva
fraze,
când
intervine
dizolvarea
de
drept
a
consiliului local.

4.3.5. Atribuţiile consiliilor locale

consiliului local. 4.3.5. Atribuţiile consiliilor locale Problemele pe care consiliul local este chemat să le

Problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de numeroase şi diverse, fapt ce impune o grupare pe categorii a atribuţiilor, după cum urmează:

- atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

- atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

- atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

- atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

- atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

4.3.6. Funcţionarea consiliilor locale

Consiliul local se întruneşte lunar, în şedinţe ordinare, la convocarea primarului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor.

Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, iar convocarea se face prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţe.

Potrivit Legii, „în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată”.

Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei sau oraşului prin presa locală sau prin orice alt mijloc de publicitate. Şedinţele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba română.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Dezbaterile din cadrul şedinţelor, precum şi modul în care fiecare consilier şi-a exercitat votul se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ- teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei.

4.3.7. Actele consiliului local

verbal al şedinţei. 4.3.7. Actele consiliului local În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local
verbal al şedinţei. 4.3.7. Actele consiliului local În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o altă majoritate.

Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001 modificat prin Legea nr. 200/2015, hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte, la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora este ales un alt preşedinte de şedinţă, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi, care va conduce şedinţa respectivă. Acesta exercită atribuţiile prevăzute de lege pentru preşedintele de şedinţă”.

Dacă secretarul unităţii administrativ-teritoriale consideră că hotărârea consiliului local este ilegală, nu o va contrasemna. În această situaţie, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei (art. 48 alin. (1) din Lege).

Hotărârile consiliului local se comunică de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale primarului şi prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.

În ceea ce priveşte natura juridică a hotărârilor consiliului local, acestea sunt acte administrative cu caracter normativ sau individual.

Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data comunicării (art. 49 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).

Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, care va realiza controlul legalităţii acestora, potrivit prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie şi în conformitate cu reglementările stabilite prin Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, respectiv în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi în limba maternă.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

4.3.8. Răspunderea consilierilor locali

Dispoziţii cu privire la răspunderea aleşilor locali (consilierii locali, primarul, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni) se regăsesc în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, precum şi în Legea contenciosului administrativ nr.

554/2004.

Astfel, în art. 128 din Legea nr. 215/2001 se menţionează că aleşii locali, dar şi viceprimarii, vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

Art. 56 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 precizează: „consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat. În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia.”

În literatura de specialitate se subliniază că, în cazul aleşilor locali, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, trebuie să distingem între răspunderea politică, pentru care se aplică sancţiuni politice şi răspunderea juridică, pentru care se aplică sancţiuni juridice, în condiţiile legii.

În art. 57 din Statutul aleşilor locale sunt enumerate sancţiunile care pot fi aplicate consilierilor. Renumitul profesor Antonie Iorgovan remarca că este vorba de sancţiuni administrativ - disciplinare care ţin de disciplina funcţiei de consilier şi sancţiuni administrativ - disciplinare care ţin de disciplina şedinţei (Iorgovan, 2005, p. 511). Acestea sunt următoarele: a) avertismentul;b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă; e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate; f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe.

Primele patru sancţiuni pot fi aplicate de preşedintele de şedinţă, iar celelalte de către consiliul local sau judeţean, după caz, prin hotărâre, cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

Pentru săvârşirea primei abateri se aplică avertismentul, când preşedintele de şedinţă atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

În situaţia în care consilierii nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine. Acest fapt (chemarea la ordine) se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.

la ordine) se înscrie în procesul- verbal de şedinţă. Însă, înainte de a fi chemat la
la ordine) se înscrie în procesul- verbal de şedinţă. Însă, înainte de a fi chemat la

Însă, înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedinte să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar duce la aplicarea sancţiunii. Sancţiunea nu se va mai aplica dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Potrivit art. 61 din Statut, în cazul în care după chemarea la ordine un consilier continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, sancţiune ce are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă. Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.

În doctrină se face referire la răspunderea administrativ patrimonială a consilierilor, care intervine în baza articolelor 52 şi 126 alin. (6) din Constituţie şi a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

4.4. Primarul şi viceprimarul, administratorul public, secretarul unităţii administrativ-teritoriale

4.4.1. Primarul

Conform Legii nr. 215/2001, comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.

Primarul, ca autoritate executivă, se alege în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de către comunitatea locală.

Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Conform Legii nr. 115/2015, este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1 1 ) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare.

Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4), adică în situaţia în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice.

Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea

În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii (art. 59 din Legea nr. 215/2001).

Primarul ales al cărui mandat a fost validat şi a depus jurământul în faţa consiliului local îşi exercită drepturile şi atribuţiile pe o perioadă de 4 ani.

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică (art. 61 din Legea nr. 215/2001). Totodată, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administrației publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de primarul nou- ales şi se poate prelungi, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali 13 , precum şi în următoarele situaţii: dacă se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv; deces.

Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum, organizat în condiţiile legii. Cererea pentru organizarea referendumului se adresează prefectului de către locuitorii comunei sau oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către primar a intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitării atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

Legea prevede posibilitatea suspendării de drept a primarului numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.

În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei.

13 Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; deces (art. 15 alin. (2) din Lgea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar.

Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu atribuţii stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale.

Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului.

Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege.

În ceea ce priveşte atribuţiile din prima categorie, primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului.

În vederea realizării atribuţiilor din a doua categorie, primarul: prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

În exercitarea atribuţiilor cuprinse în categoria a treia, primarul: exercită funcţia de ordonator principal de credite; întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

Cea de a patra categorie cuprinde următoarele atribuţii ale primarului:

coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative; asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora etc.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.

Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului unităţii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective (art. 65 din Legea nr. 215/2001).

În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.

Primarul realizează şi acte materiale sau operaţiuni cu caracter material-tehnic care nu produc efecte juridice prin ele însele, cum sunt avizele, rapoartele, aprobările, procesele-verbale ş.a.

Deşi legea administraţiei publice locale nu prevede în mod expres, aşa cum o face în cazul hotărârilor normative ale consiliilor locale, deducem, din interpretarea dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 215/2001, că în unităţile administrativ - teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, dispoziţiile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţa publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţilor respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi în limba maternă.

Controlul legalităţii actelor emise de primar se realizează, conform regulii generale prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001, de către prefect.

În acest scop, dispoziţiile primarului se comunică, în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.

4.4.2. Viceprimarul

Conform reglementărilor în vigoare, comunele, oraşele şi municipiile au câte un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari. Viceprimarii se aleg din rândul membrilor consilierilor, de către consiliul local, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale.

Mandatul viceprimarului este valabil pe durata mandatului consiliului local.

Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de îndemnizaţia aferentă acestuia.

Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Viceprimarul poate fi schimbat din funcţie de către consiliul local,

Viceprimarul poate fi schimbat din funcţie de către consiliul local, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite delege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari. În această situaţie consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei.

În cazul în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar.

Mandatul de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004).

De reţinut este şi faptul că prevederile art. 71 din Legea nr. 215/2001 referitoare la suspendarea primarului se aplică şi viceprimarului.

4.4.3. Administratorul public

Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Înfiinţarea acestei funcţii are caracter facultativ şi se face în limita numărului maxim de posturi aprobate

Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De asemenea, primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară 14 , pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Deşi legea nu precizează, în doctrină se arată că administratorul public nu este funcţionar public, supus rigorilor Statutului funcţionarilor publici, ci un angajat contractual, căruia i se aplică prevederile Codului muncii

14 Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de gradul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată constituie zona metropolitană.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Sarcina de lucru 4 Descrie în trei fraze procedura de validare

Sarcina de lucru 4

Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.

Sarcina de lucru 4 Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.

4.4.4. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale

Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.

Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii şi se supune regulilor cuprinse în Statutul funcţionarului public.

Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.

legii,

Secretarul

următoarele atribuţii:

unităţii

administrativ-teritoriale

îndeplineşte,

conform

-

participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

-

avizează,

pentru

legalitate,

dispoziţiile

primarului

şi

ale

preşedintelui

consiliului

judeţean,

hotărârile

consiliului

local,

respectiv

ale

consiliului

judeţean;

 

- asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, dintre consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

- organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

- asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute de lege, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- asigură procedurile de convocare a consiliului local, a consiliului judeţean şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi judeţean şi redactează hotărârile acestora;

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi ale consiliului

judeţean, precum şi comisiilor de specialitate ale celor două autorităţi publice;

- alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de

primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (8 ) sau, după caz, la art. 99 alin. (9), secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite pentru activităţile curente.

De asemenea, secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu, o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale. Această atribuţie poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofiţerii de stare civilă.

1

4.4.5.

primarului

Instituţiile,

serviciile

publice

de

interes

local

şi

aparatul

de

specialitate

al

Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora în condiţiile legii.

Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii. Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.

Legea administraţiei publice locale consacră o noţiune care nu este prevăzută de Constituţie, dar care este folosită în limbajul uzual, anume aceea de primărie. Astfel, conform dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului.

Primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Sarcina de lucru 5 Identifică situaţiile de incompatibilitate în

Sarcina de lucru 5

Identifică situaţiile de incompatibilitate în exercitarea funcţiei de secretar al unităţii administrativ-teritoriale.

situaţiile de incompatibilitate în exercitarea funcţiei de secretar al unităţii administrativ -teritoriale.

4.5. Consiliul judeţean

administrativ -teritoriale. 4.5 . Consiliul judeţean Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei

Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.

Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, conform populaţiei după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs.

Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni şi constituirea consiliului Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni şi judeţean se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută judeţean se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30, instanţa competentă fiind tribunalul. Legea precizează că la constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35.

Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Acesta îşi exercită mandatul de la data constituirii până la declararea ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Atribuțiile consiliului judeţean

Sfera atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor servicii de interes judeţean.

Atribuţiile conferite de legea organică consiliului judeţean se pot grupa, în funcţie de domeniile şi serviciile pe care le realizează, în următoarele categorii:

a. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

c. atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

d. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională;

f. alte atribuţii prevăzute de lege.

Funcţionarea consiliului judeţean

prevăzute de lege. Funcţionarea consiliului judeţean Acordă atenţie modului în care funcţionează Consiliul

Acordă

atenţie

modului în

care

funcţionează

Consiliul

Judeţean!

În ceea ce priveşte funcţionarea consiliului judeţean, reţinem că îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, în fiecare lună. Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmelor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele extraordinare la cererea preşedintelui consiliului judeţean sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean.

Convocarea consiliului judeţean se face în formă scrisă, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile în cazul celor extraordinare, fapt ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

În invitaţia de şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia.

Conform legii, ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă locuitorilor judeţului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de publicitate, iar în judeţele în care cetăţenii care aparţin unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi a şedinţei se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile legii.

În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.

Consiliului judeţean i se aplică, în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi ale art. 54 din Legea administraţiei publice locale.

Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 sau prin referendum judeţean.

Calitatea de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca şi în cazul consilierilor locali (art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Mandatul de consilier judeţean se suspendă în condiţiile art. 56 din Legea nr. 215/2001 (art. 100).

4.6. Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean

Art. 101 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 modificată prin Legea nr. 115/2015 stabileşte: „Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie”.

Prin urmare, preşedintele consiliului judeţean este ales în mod indirect, revenindu-se la prevederea din Legea administraţiei publice anterioară modificării prin Legea nr 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte

autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi

în justiţie şi răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a

administraţiei publice judeţene.

Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.

Prevederile art. 69 şi 71 din Legea nr. 215/2001 se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean.

Legea stabileşte că eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.

în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean. Reţine principalele categorii de atribuţii pe care le

Reţine

principalele

categorii de

atribuţii pe

care le

îndeplineşte

Preşedintele

Consiliului

Judeţean!

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:

- atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean,

a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

- atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean; atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;

- atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;

- atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean; alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile privind serviciile publice de interes judeţean vicepreşedinţilor, conducătorilor

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

În realizarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă publică ori după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Şi la nivelul acestei funcţii se regăseşte cabinetul preşedintelui, compartiment distinct, format din maximum 4 posturi, personalul din cadrul acestui cabinet fiind numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.

din funcţie de preşedintele consiliului judeţean. Sarcina de lucru 6 Defineşte Consiliul Judeţean. 4.7.

Sarcina de lucru 6

Defineşte Consiliul Judeţean.

Sarcina de lucru 6 Defineşte Consiliul Judeţean.

4.7. Prefectul

Statutul prefectului, autoritate statală în judeţ (Vedinaş, 2004, p. 258), este prevăzut de Constituţia României în art. 123 alin. (3), conform căruia:

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale”.

Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului evidenţiază un aspect subliniat în literatura de specialitate şi anume, profesionalizarea acestei funcţii. Astfel, prefectul devine o instituţie importantă a procesului de reformă a administraţiei publice, conformă cu exigenţele şi normele europene, orientată către cetăţean.

Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în municipiul reşedinţă de judeţ.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit în funcţie de către Guvern, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative 15 .

internelor şi reformei administrative 1 5 . Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele

Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii:

15 Actualmente ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală  legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii; 

legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

eficienţei;

responsabilităţii;

profesionalizării;

orientării către cetăţean.

Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia. La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul depun în faţa Guvernului jurământul prevăzut de lege.

depun în faţa Guvernului jurământul prevăzut de lege. Reţine atribuţiile prefectului! Ca reprezentant al

Reţine

atribuţiile

prefectului!

Ca reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale, primarilor, consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene să se realizeze în conformitate cu legea. Deşi urmăreşte şi verifică legalitatea actelor autorităţilor menţionate, legea precizează că între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:

- asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti,

aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

- acţionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

- acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială, menţinerea unui

contact continuu cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea

priorităţilor de dezvoltare teritorială;

- verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile

administraţiei publice locale şi judeţene;

- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi

foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;

- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

-dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;

- hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile cu

cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%. Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările date de Guvern.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.

Atunci când prin ordinele sale se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, prefectul este obligat să consulte, în prealabil, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Acordă atenţie sporită clasificării atribuţiilor

Acordă atenţie

sporită

clasificării

atribuţiilor

aparatului de

specialitate al

prefectului!

atribuţiilor aparatului de specialitate al prefectului! Potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Hotărârea

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, prefectul exercită atribuţiile prin intermediul structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului 16 .

Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.

Atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului pot fi grupate după cum urmează:

a) atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a

celorlalte acte normative;

b) atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate

sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi contenciosul administrativ;

c) atribuţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare

europeană şi a planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificare a relaţiilor externe;

d) atribuţii cu privire la activitatea de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor

simple;

e) atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de

înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare.

Sarcina de lucru 7

Selectează atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru realizarea controlului de tutelă administrativă.

7 Selectează atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru realizarea controlului de tutelă administrativă.

16 Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală Rezumat Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi

Rezumat

Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi hotărăsc asupra modului de rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii. Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs. Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o altă majoritate. Hotărârile consiliului se semnează de consilierul care conduce şedinţa şi se contrasemnează, pentru legalitate, de secretar. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data comunicării. Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect. Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi obligaţii (atribuţii) stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale. Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului. Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. Sfera atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor servicii de interes judeţean. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului. Preşedintele consiliului judeţean se alege în mod indirect. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii. Prefectul exercită atribuţiile intermediul structurilor de specialitate.

Teste de autoevaluare

structurilor de specialitate. Teste de autoevaluare 1. Autonomia locală este exercitată de către: a)

1. Autonomia locală este exercitată de către:

a) consilii locale şi consilii judeţene;

b) consilii locale, primari şi consilii judeţene;

c) consilii locale, primării şi consilii judeţene.

2. Calitatea de consilier este compatibilă cu:

a) funcţia de prefect sau subprefect;

b) calitatea de primar;

c) calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de stat;

d) funcţia de manager sau de membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome;

e) funcţia de conducător al societăţilor comerciale înfiinţate de

consiliile locale sau consiliile judeţene;

f) calitatea de cadru didactic.

3. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite:

a) decizii cu caracter normativ sau individual;

b) dispoziţii cu caracter normativ sau individual;

c) ordine.

4. Prefectura este:

a) instituţie publică cu personalitate juridică;

b) organ de specialitate al administraţiei publice centrale constituit în

fiecare judeţ;

c) denumirea sediului instituției prefectului.

Vasilica Negruţ

Admnistraţia Publică Locală

Lucrare de verificare

Admnistraţia Publică Locală Lucrare de verificare Răspunderea Preşedintelui României . Nota Bene. Lucrarea

Răspunderea Preşedintelui României.

Nota Bene. Lucrarea va fi încărcată pe platforma Danubius Online, la secțiunea teme din cadrul site-ului de curs DD1106 FR/ID, până la data ce va fi precizată la secțiunea Anunțuri, spre a fi evaluată si notată. Această notă se va regăsi, în procentul precizat în programa analitică, în nota finală.

Bibliografie minimală

analitică, în nota finală . Bibliografie minimală Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009).

Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Ediţia a III-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 218-242.

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publică în România. Bucureşti: C.H. Beck, pp. 218-256.

Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia 4-a, Bucureşti: All Beck, pp. 536 şi urm.

Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Ediţia a IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 64-336.

Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, pp. 100-164.

Petrescu, Rodica-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu, pp. 131-225.

Vedinaş, Verginia (2014). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic, pp.

380-456.