1.Farmacologia ca tiin.Legtura cu alte disciplini.

Istoria dezvoltrii
farmacologiei.
Farmacologie- stiinta care studiaza interactiunea rem. med cu organismul uman.
Etimologic: cuvntul farmacologie deriv de la cuvintele din limbagreac:
- pharmacon= medicament, leac, remediu etc.
- logos= tiin, nvtur
Farmacologia include doua compartimente:
1) Farmacocinetica
2) farmacodinamica
Framacocinetica studiaza:
1. Caile de administrare a remediilor medicamentoase in organism
2.Repartizarea remediilor medicamentoase in organism
3. Biotransformarea remediilor med in organism
4. Eliminarea rem med din organism
Farmacodinamica studiaza:
1. efectele farmacologice
2.
3.
4.
5.
6.
7.

mecanismul de actiune
Tipurile de actiune
Schimbarea ce apare in organism la administrarea repetata
Schimbari ce apar la administrarea in contractie
Dependenta rem med fata de varsta, masa corporala, starea sanatatii
Dozele; tipurile de doze

Legatura cu alte discipline: farmacologia are legatura stransa cu toate

disciplinele medicale, deoarece pe baza ei are loc tratamentul bolnavilor, de altfel
farmacologia s-a dezvoltat foarte rapid datorita descoperirilor din domeniul
chimiei, chimiei-fizice, a biochimiei, a fiziologiei si patologiei, ceea ce a contribuit
la avansarea rapida a diagnosticului pacientilor si tratarea acestora.
Istoria dezvoltarii farmacologiei
Primele mentiuni legate de farmacologie dateaza din anul 2700 i.H. din China,
apoi de prin Mesopotamia, pe la anul 1500 i.H. Toti cei care au folosit diverse
"ierburi", plante in tratamentul bolilor au fost anonimi. Primul care a folosit
unele droguripentru tratamentul bolilor a fost Hypocrate, prin anul 400 i.H. in
antichitate, un rol important 1-a avut Galenus, care a descris unele simptome ale
inflamatiei. In Evul Mediu arabii au adus o contributie relativ importanta prin
descoperirea alcoolului. Doi mari fiziologi francezi au adus contributii foarte
insemnate la dezvoltarea farmacologiei, prin cercetarile pe care le-au efectuat pe
animale. Acestia au fost Magendie - care a cercetat stricnina si Claude Bernard care a studiat curara. Descoperirea anestezicelor generale la inceputul aceluiasi
secol XIX a revolutionat chirurgia si totodata a dat un impuls cercetarilor de
farmacologie.

2.Noiuni despre substana medicamentoas,remediu,form

medicamentoas.Clasificarea formelor medicamentoase.
Substan medicamentoas este subst.care se folosete n
profilaxie,tratament i diagnosticarea maladiei.
Remediul medicamentos conine subst.medicamentoas ntr-o anumit form
med.
Forma medicamentoas i se d rem.med fiind apt pentru ntrebuinare.
Clasificarea formelor medicamentoase:
Se deosebesc 4 forme medicamentoase:
1.solide-comprimate,drajeuri,prafuri
2.moi-unguente,paste,supozitoare,creme
3.lichide-tincturi, mixturi,soluii,infuzii,decocturi,suspensii, mucelagii,extracte,
prep.neogalenice, linimente.
4.injectabile-n flacoane i fiole.
3.Tipurile de aciune a subst.medicamentoase:
direct,indirect,reflectorie, simptomatic
,principal,secundar,local,rezorbtiv.
Actiune directa: se datoreaza actiunii nemijlocite a medicamentului asupra
stratului reactiv. De ex: strofantina mareste contractibilitatea cordului , actionand
nemijlocit asupra miocardului.
Aciunea indirect se declaneaz n urma modificrii funciei organelor cu care
preparatul nu a contactat direct. Exemplu: strofantina atenueaz dispneea i
cianoza tegumentelor la bolnavii cu insuficien cardiac datorit intensificrii
funciei de pomp a miocardului, dar nu prin aciunea asupra organelor
respiratorii.
Actiune reflectorie: unele remedii medicamentoase sunt capabile sa excite
terminatiile nervoase senzitive ale pielii, mucoaselor, peretelui vascular, in
consecinta se declanseaza reflexe care modifica functia unor organe localizate la
distanta de locul receptorilor excitati. Astfel de schimbari reflectorii pot avea
importanta atat curativa, cat si patologica. De ex: la aplicarea sinapismelor pe
piele
Actiune specifica- se manifesta asupra unui organ, sistem sau asupra unor agenti
patogeni, imprimand caraacterele specifice ale unui medicament sau a unei clase
de medicamente. Cu cat specificitatea este mai pronuntata , cu atat preparatul se
considera mai valoros.
Actiune reversibila- se caracterizeaza prin restabilirea completa a functiei
organului dupa eliminarea preparatului din organism. De ex: anestezicele,
analgezicele.
Actiune ireversibila- se caracterizeaza prin tulburarea functiei, structurii organului
sau substratului endogen dupa eliminarea preparatului din organism.
Exemplu: anticolinesterazicele fosfororganice inactiveaz complet colinesteraza.
Actiune principala-se manifesta prin instalarea efectului curativ principal al
medicamentului. De ex> clofelina micsoreaza tensiunea arteriala, morfina
inlatura durerea, iar diclofenacul inhiba procesele inflamatorii.
Actiune secundara-efectele nedorite din partea rem medicamentos, de exiritatia mucoasei tubului digestiv
Actiune locala: se manifesta si se limiteaza la nivelul locului de administrare a

medicamentului, rezultand din contactul direct al preparatului cu tesuturile.

Actiunea locala este caracteristica pentru unguente, paste, liniment, pudreetc.
Actiune resorbtiva- se instaleaza dupa absorbtia medicamentului si transportarea
lui la nivelul unor organe sau tesuturi unde declanseaza reactii cu character
general. De ex> anestezicele generale, neurolepticele, glicozidele cardiace, etc.

4.Aciunea secundar i toxic a medicamentelor.

Medicamentele n doze terapeutice pot avea pe lnga efectul principal, efecte
secundare. Acestea pot fi >de natur alergic
>de natura nealergic
efectele secundare alergice sunt nespecifice, nu depend de doz, nu sunt aboliti
de antagonisti specifici si sunt inlaturate cu remediile antialergice.
Dupa gravitate, reactiile alergice se clasifica in :
1. Usoare: prurit cutanat, eruptii urticariforme
2.medii> edemul Kwinke, boala seric
3.grave> oc anafilactic
*Actiunea toxic a medicamentelor este determinate de particularitatile structurii
lor chimice , adica de proprietatea de a afecta organe si tesuturi. Frecventa si
gradul manifestarii efectelor toxice in fiecare caz aparte se afla in functie de
marimea dozei, calea de administrare si durata folosirii substantei
medicamentoase.
*Majoritatea medicamentelorse inactiveaza in ficat si pot exercita o actiune toxica
asupra lui. Deaceea sunt posibile eclansarea afectiunilor ale ficatului.
deasemenea o mare parte din medicamente se elimina prin aparatul urogenital,
iar cele mai toxice pot provoca tulburari a functiei rinichilor . Multe medicamente
in special cele ce se administreaza timp indelungat produc tulburari in sistemul
sangvin.
*Administrarea unor medicamente in timpul sarcinii mai ales in primele luni pot
provoca patologii la fat, fenomen numit actiune teratogena.
*Consumarea unor substante toxice, cum ar fi nicotina din fumul de tigari in
timpul sarcinii, poate avea actiune embriotoxica.

5.Actiunea asociata a medicamentelor. Sinergism, antagonism, idiosincrasism.

In administrarea concomitenta a doua sau mai multe preparate e posibil
modificarea actiunei lor. Una din substante poate mari sau micsora actiunea
celeilalte substante.
Sinergism: substantele asociate isi intesifica actiunea. Efectul sumar este mai
mare decat efectele substantelor administrate separat.
Antagonism: substantele asociate isi reduc actiunea. UN remediu reduce
activitatea altui remedeiu.
Sinergoantagonism- atunci cand unele efecte farmacologice se maresc, iar altele
se micsoreaza.
Idiosincrazie- efecte adverse care se manifesta la o persoana , iar la altele nu.

6.Noiune de doz,tipurile de doze.Dependena aciunii medicamentoase

de doz
DOZA-este cantitatea de substanta medicamentoasa care produce un anumit
efect biologic .
Se exprima in:
Grame , mg sau unitati biologice
Tipuri de doze medicamentoase :
- doza terapeutica - este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului
terapeutic dorit
- doza maxima - reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat,
suportat de organism
- doza toxica - este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice
- doza letala - cantitate de medicament ce produce decesul pacientului
In practica medicala se foloseste doza terapeutica medie intrucat dozele
terapeutice minime si maxime au variabilitate foarte mare.
8.Caile de administrare a medicamentelor. Caracteristica cailor enterale.
In dependenta de modul de administrare, depinde rapiditatea, durata si puterea
actiunii remediului medicamentos. Cunoastem doua cai de administrare:
1. enterala
2. parenterala
Calea enterala:
-per os
-sublingval
-rectal
Per os: este cea mai simpla si rapida cale de administrare. Deobicei s eutilizeaza
pentru formele medicamentoase solide( pastile, prafuri, drajeuri) si
lichide( extracte, infuzii, siropuri).
Avantajele administrarii per os:
> Nu necesita sterilitate
> Efectul survine dupa 30 min dupa adminisrtrare
Preparatele nimerescin stomac,apoi in intestinl subtire unde se absorb prin
mucoasa s nimeresc in sange. Apoi prin vena aorta nimeresc n ficatunde are loc
inactivarea partiala a rem med .
Majoritatea se adm inainte de masa, cu exceptia celor care irita mucoasa
(Aspirina, Endomitocina, Ketanof, Diclofenacul de Natriu)
Dezavantaje: se inactiveaza sub actiunea sucului gastric( insulina, Adrenalina,
Noradrenalina), efectul survinelent, nu se pot folosi in stari de urgenta ca coma
incoercibila si irita mucoasa tubului digestiv.
Sublingval: mucoasa regiunii sublingvale este bine vascularizata , ceea ce asigura
absorbtia rapida a remediilor si nimerirea acestuia in circuitul sangvin, ocolind
ficatul.Efectul survine dupa 2-3 min, iar durata de acctiune este de 20-30 min.
Exemplu: Captopril, NIfedipin, Validol, Nitroglicerina. Nu putem administra toate
pastilele sublingval, deoarece regiunea sublingvala este foarte mica. Astfel se
adm doar remedii medicamentoase in doze foarte mici, dar care sunt foarte
active.

Calea rectala> mucoasa rectala este bine vascularizata, iar preparatele se absorb
prin mucoasa si nimeresc in sange, ocolind ficatul. Pe cale rectala se
administreaza: supositoare si clisme medicamentoase. Efectul este mai rapid iar
remediile se inactiveaza in ficat.
9. Caile de administrare a medicamentelor. Caracteristica cailor
parenterale.
Avantajele pe care le ofer calea parenteral fa de celelalte ci sunt
urmtoarele:
- dozarea precis a substanelor;
- aciunea mai rapid dup administrare;
- absorbia complet;
Caile parenterale sunt: s/c, i/m,i/v,i/d, i/arteriala, i/nazala, i/osoasa, i/cavitara, sub/
arahnoidiana, prin inhalare.
S/c - se administreaza s/c susbstante sterile, apoasem uleioase. NU se
administreaza suspenzii si substante cu preparate iritante. Efectul apare peste 15
min.
I/m- se administr i/m substante sterile, apoase, uleioase, suspenzii. Se administr.
in cadranul superoextern al muschilor fesieri,regiunea deltoidiana,fata anterioara
a coapsei. In tesutul muscular se formeaza un depou si astfel remediul are o
actiune mai indelungata.
I/v- se administr direct in circuitul sangvin.dozarea este prescrisa.Se adm sol
sterile, apose si solutii iritante. Este strict interzis sa se administreze i/v solutii
uleioase si suspenzii. Se administreaza solutii in cantitati mari iar efectul este
foarte rapid.
Dezavantaje> la administrarea sistematica proavoaca tromboflebite, dureri dea lungul venelor.
sub/arahnoid- fiind administrat, rem med nimereste in sange, dar nu si in
tesutul cerebral din cauza barierei hematoencefalice. Se adm in tesutul
cefalorahidian in caz de meningite, encefalite. Pentru administrarea
subarahnoidiana se folosesc rem med care nu poseda proprietati iritante: Sarea
de bucatarie, Benzil Penicilina, Sulfat de Streptomicina.
Prin inhalare- se adm anestezicele generale inhalatorii, Ftorotanul, Protoxidul de
Aazot, Eterul anestezic. Remediile nimerescin alveolele pulmonare , apoi in
sange. Deasemenea se adm si remedii bronholitice(Salbutamol etc.
i/arterial- se face cu scop explorator sau terapeutic. Se punctioneaza artera
femurala, carotida sau aorta abdominala.
Injectia intracavitara se face cu scop diagnostic sau terapeutic
Injectia intraosoasa se face cu scop terapeutic sau pentru anestezii
intraosoase.
10.Reeta.Structura.Formularele pentru reete.Regulile de prescriere a
reetelor.

Reeta este o adresare scris medicului ctre farmacist despre eliberarea

remediului medicamentos pentru bolnav ntr-o anumit doz i form
medicamentoas cu indicaii despre modul de administrare.
Cuvntul reet provine de la verbul recipere-a lua,a recepiona.
Ca document reeta are o importan tripl:
Medical-caracterizeaz coninutul trat.med
Juridic n anumite cazuri poate servi drept corp delict
Financiar servete ca baz pentru achitarea prin virament ntre farmacie i
instituia medical n cazul prescrierii i eliberrii medicamentelor gratuit sau cu
reduceri de pre.
Structura reetei
Fiecare reet const din urmtoarele pri componente de baz:
1.Denumirea instituiei medico-sanitare(Superscriptio)Ea poate fi aplicat
prin tampila de antet sau tipografic.Acest compartiment este obligatoriu pentru
toate instituiile medico-sanitare,indiferent de subordonarea i tipul proprietii n
baza cror ele activeaz,inclusiv pentru medicii particulari.
2.Numele i prenumele medicului i telefonul de serviciu.vor fi scrise cite
cu scopul de a verifica amprenta parafei personale a medicului i de a face,n caz
de necesitate legtur telefonic cu el.
3.Cuvntul ,,reet,,.
4.Data prescrierii.servete ca criteriu de baz pentru determinarea valabilitii
ei.Termenul valabilitii reetelor se stabilete de Ministerul Sntii i depind de
faptul la ce grup se claseaz medicamentele prescrise n ele.
5.Numele i prenumele bolnavului este un comportament de baz datorit
crui fapt reeta capt un caracter sau destinaie personal.
6.Vrsta bolnavului are o deosebit importan deoarece dozele
medicamentoase sunt difereniate n funcie de vrst.
7,Adresarea medicului ctre farmacist recipe sau abrevierea Rp:
8.Componena medicamentului este partea principal a reetei care conine
denumirea medicamentului n prescripia oficial sau industrial,denumirea
formei farmaceutice,dozele terapeutice.Denumirea medicamentului sau
componena formei medicamentose se scrie n limba latin sau n
romn.Cantitile subst.med se indic n ml,grame sau picaturi.Celelate subst.se
prescriu n grame.n caz de necesitate se indic concentraia procentual a
soluiilor.
Dac medicamentele se dozeaz n UA,atunci se indic numrul unitilor de
aciune.
9.Denumirea formei medicamentoase i alte indicaii
farmacistului.indicaia despre forma medicamentoas,numrul de doze.Aceast
parte se scrie n limba latin.
10.Modul de administrare a medicamentului preparat.Aceasta se scrie din
aliniat cu semnificaia Signa(semnific),dup care urmeaz lmurirea modului de
adm. a medicamentului n limba roman sau limba vorbit de pacient.Deoarece
bolnavul nu este n stare s stabileasc singur modul de adm. i totodat
adm.adecvat a med. Influeneaz eficiena aciunii lui,medicul va semnifica pe
deplin modul de adm.
11.Semntura i parafa medicului prin semnarea i aplicrea parafei
personale,medicul i asum responsabilitatea juridic pentru medicamentul
prescris bolnavului.
12.Termenul de valabilitate reetei n dependen de formularul de reet se
aplic n mod tipografic inscripiile reeta e valabil 7 zile sau 10 zile,2 luni.
n cazul cind e necesar de a livra urgent medicamentul din farmacie,n partea de
sus a formularului se indic cito!urgent,statim!imediat.

Pentru presrierea reetelor se folosesc 3 tipuri de formulare:

Formularul Nr.1-de tip general.Se folosete pentru prescrierea medicamentelor
adulilor i copiilor,ce vor fi procurate cu pre ntreg.
Formularul Nr.2-formular special de culoare roz,pentru prescrierea
stupefiantelor i psihotropelor .
Formularul Nr.3-pentru prescrierea i livrarea medicamentelor gratuit sau cu
reduceri de pre.

11.Cile de eliminare a substanelor din organism.

Dup o perioad de timp,rem.med se elimin din organism.Eliminarea are loc prin
urin tiind aceste particulariti n caz de supradozare se adm.rem.diuretice.Se
mai elimin cu laptele matern,nu se recomand n perioada de alptarea
analgezice,anestezice.Unele remedii med.se elimin cu aerul expirat.Se elimin
prin transpiraie,masele fecale,prin bil.
12.Formele medicamentoase moi.Regulile de
prescriere.Tablete,drajeuri,prafuri.
Tablete sunt f.med solide dozate,se obin n mod industrial,prin presare
subst.med i subst.adjuvante cu ajutorul unor aparate speciale,sunt destinate
pentru uz intern i extern.n calitate de subst.adjuvante se folosesc
zahrul,jelatina,apa.Au form oval sau rotund,unele din ele sunt acoperite cu
un nveli special.
Regulile de prescriere a tabletelor:
Metoda prescurtat se folosete atunci cnd n componen sunt 2-3 substane
med.care poart o denumire comun.
Rp:D.f.m ,,D.r.m.,, N10(20-30)Tabulettas
D.S.
Metoda desfurat
Rp:D.r.m doza
D.t.d in tabulettis
S.
Drajeuri sunt forme medicamentoase solide pt uz intern se obin n mod
industrial la aderarea repetat a subst.med i adjuvante la granulele cu zahr.
Deosebim 1 metod:
Metoda desfurat
Rp:D.f.m Dragee ,,D.r.m,,doza
D.t.d. N
S.

Prafuri sunt forme med.solide destinate pentru uz intern,extern.Posed

prop.pulberante.
Deosebim:praf simplu,praf compus,praf divizat n doze aparte,praf nedivizat n
doze aparte.
Regulile de prescriere a prafului simplu i nedivizat:
Rp: D.r.m doza
D.S
Regulile de prescriere a prafului divizat n doze aparte:
Rp:D.r.m doze
D.t.d. N
S.
Reguli de prescriere a prafului compus,conine 2-3 subst.med.
Rp:_______________
_______________
________________ doza
M.f.pulbis
D.t.d N
S.
Dac masa prafului e mai mic de 0,1-0,5,se adaug zahr lactic.
Dac praful are un gust specific sau praful irit mucoasa tubului digestiv atunci se
livreaz sub form de capsule.
13.Formele medicamentoase lichide.Regulile de prescriere.
Soluii,infuzii,decocturi, tincturi,extracte.
Soluii sunt f.med lichide se obin prin dizolvarea subst.med n solvent.Sunt
formate din 2 componeni:subst.med i solvent(ap distilat,ulei vegetal,alcool
etilic).
Trebuie s fie transparent fr precipitat.Pentru uz intern se dozeaz cu lingura de
mas(15 ml sol.apoas 1ml-20 picturi),lingura de ceai(5ml),lingura de
desert(7ml).
Pentru uz extern sunt picturi oftalmice,auriculare,nazale,gargare,pentru splturi
gastrice,soluii pentru adm.parenteral(sol.fiziologic).
Deosebim:sol.apoase,uleioase,alcoolice.
Regulile de prescriere a sol.apoase.
Metoda prescurtat
Rp:D.f.med D.r.m Solutionis conc %-vol. ml
D.S
Concentraia n met.prescurtat poate fi:% n proncente,volumul n ml;n proporii
1:5000 v-ml
0,1-500ml.
Regulile de prescriere a sol.uleioase,alcoolice
Rp:D.f.m D.r.m Sol.oleosae sau spirituasae %-ml
D.S.
Sol.uleioase met.prescurtat
Rp:Sol.Camphorae oleosae 10%-100ml

D.S
Met.desfurat
Rp:D.subst doza
Denumirea solventului
D.S
Infuziile sunt f.med lichide ce se obin din materia prim vegetal,se obine de la
baia cu aburi la temp.100 grade timp de 15min.,decocturile 30 min.Pentr uz
intern i extern sunt f.med se altereaz uor.Infuziile se prepar din
iarb(herbae),floare(floris),frunz(folii)se menin 15 min la baia cu aburi.
Decocturi se prepar din prile mai grose ale plantei:rdcin(radiris),
scoar(corticis),rizomate(rizomatis).
Regulile de prescriere:
Rp: D.f..m Infuse sau Decocti org.plantei D.prep.med cantitatea n gr vol n ml.
D.S.
Rp:Infuse Herbae Thermopsis 0,5-200ml
D.S.
Din preparatele galenice fac parte:tinctura i extractele.
Tinctura este f.med lichide pentru uz intern i extern.Se prepar n mod
industrial,materia prim e cea vegetal.
Sunt mai concentrate dect infuziile i se pstreaz timp ndelungat.Se dozeaz
cu pictura.
Rp:D.f.m Tincturae D.r.m v-ml
D.S.
Extractele f.med lichide ,sunt mult mai concentrate ,se prepar n mod industrial
.
Extractele au 3 forme:lichide(fluidi),moi(spissi),uscat(sicci).
Regulile de prescriere:
Rp:D.f.m D.rem.med v-ml
14.Formele medicamentoase injectabile.Regulile de prescriere.
Formele med.injectabile sunt rem.med n fiole i n flacoane.Se prepar n
mod industrial,mai rar se prepar n farmacii.Principala cerin este
sterilizarea,pe fiecare fiol se indic den.rem.med,doza ,%,termenul de
valabilitate.
Regulile de prescriere n fiole:
Rp:Sol.D.rem.med %-ml
D.t.d. N... in ampulles
S.met.de administrare
Regulile de prescriere n flacoane:
Rp:D.rem.med doza gr sau UA
D.t.d. N
S.met.de adm

15.Formele medicamentoase moi.Regulile de

prescriere.Unguente,paste,supozitoare
Unguentele sunt forme med.moi,se obin n mod industrial la amestecarea
subst.med cu baz de unguent.n calitate de baz de unguent se folosete
vaselin din petrol,parafina(ceara).
Unguentele sunt folosite pentru uz extern.
Sunt 2 metode de prescriere:
Metoda prescurtat
Rp:D.f.m Unguenti D.r.m %-10,0
D.S
Metoda desfurat se scriu toate componentele
Rp:D.subst.med doza
D.bazei de unguent doza
M.f.unguentum
D.S
Pastele sunt f.med moi,diversitate a med.se obin n mod industrial,sunt
destinate pentru uz extern.Se deosebesc unguente:au o consisten mai dens,se
menin un timp mai ndelungat,au proces antiinflamator,prop.adsorbante.
Reguli de prescriere:
Metoda prescurtat
Rp:D.f.m Pastae D.r.med 40,0
D.S
Metoda desfurat
Rp:D.subst.med. doza
D.prafului doza
D.bazei de unguent
M.f.pasta
D.S
Supozitoare sunt forme moi mai dozate,se obin n mod industrial,la
temp.corpului se topesc,au consisten calitate de baz:ulei de cacao temp.de
topire 30-40 grade.
Se deosebesc 2 tipuri de supozitoare:rectale au form conic,se introduc n
rect,au aciune general asupra org,se absorb prin mucoasa intestinului
gros.Masa supozitoarelor rectale e 1-4gr;vaginale au form sferic,ovoid se
introduc n vagin,au aciune local i masa de 1,5-6gr.
Reguli de prescriere:
Metoda prescurtat
Rp:D.f.m Suppositorium cum D.rem.med doza
D.t.d N
S.

Metoda desfurat
Rp:D.subst.med doza
D.bazei quatum satis
M.f.suppositorium
D.t.d N10
S.se adm n rect