Valea rului Buzu.

Pe aici trec zilnic zeci, sute de autobasculante distrugnd zona

continuu i provocnd i alte consecine. Ele vin de la balastierele din zon. Pentru c
judeul Buzu a rmas campion n excavarea balastului direct din malul rului Buzu, din
comuna Mrcineni i pn pe Valea Buzului, la Vipereti. Dei implementarea Reelei
Natura 2000 n Romnia a fost o condiie a integrrii rii noastre n UE. Cu toate c ntreg
malul rului Buzu este considerat arie protejat, de la ieirea din municipiu i pn la
Vipereti. Se continu aciunile de excavare n albia Buzului chiar dac aceasta a
contribuit la producerea inundaiilor din 2005, 2012, 2014
Balastul ajunge n Moldova, loc n care s-a interzis excavarea dup inundaiile din anii
trecui, dar i n Dobrogea. Excavarea are loc n ariile protejate i cu acordul
reprezentanilor Ageniei pentru Protecia Mediului i a celor de la Apele Romne. Metrul
cub de balast vndut de Apele Romane cost 3,5 lei, iar la patronul care l d n pia 18
lei, dar i c balastierele fac bine albiilor rurilor i nici mcar un singur lucru ru E ideea
efilor de la Apele Romne, administrator principal al zonelor de excavat.
Valea Buzului este ca o mic patrie a balastierelor. V spuneam mai sus c n acest
jude toat lumea pare s lucreze n legalitate pe albia rului. Asta dup ce la inundaiile
din 2005 presa arta cu degetul i spunea c vinovai sunt cei care excaveaz balast de
pe apa Buzului.
Agenia pentru Protecia Mediului Buzu este instituia care spune DA pentru excavare.
Podul de la Mrcineni, din cauza exploatrii excesive a balastului din zona pilonilor
podului, fapt ce a afectat fundaiile acestuia.
La Vipereti i Cislu dm piept cu realitatea. Oamenii se plng de zgomotul infernal, de
praf, de crparea pereilor la case. Toate, produse de camioanele care trec pe drum. Dei
limita de greutate ar trebui s fie de 16 tone, acolo se trece cu 40 !