NCERCAREA AMBREIAJELOR

Destinaia, condiiile impuse, clasificare

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia
de viteze.
Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :
- permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in functiune
, cu celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;
- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la
schimbarea treptelor de viteze ;
- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
Ambreiajul trebui sa indeplineasca anumite conditii , si anume :
-sa permita decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie , pentru ca
schimbarea treptelor sa se faca fara socuri;
-sa decupleze cu eforturi minime din partea conducatorului , fara a se obtine insa o cursa la
pedala mai mare de 120-200 mm .Forta la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca 150 N
la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze ;
-partile conduse sa aiba o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se faca
fara socuri
-sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului ;
-sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie;
-sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea
suprafetelor de frecare ;
-sa amortizeze vibratiile ce se produc in transmisie ;
-sa aiba o constructie simpla si ieftina ;
-sa fie cat mai usor de intretinut si de reglat si sa ofere siguranta ;
Ambreiajele se clasifica dupa principiul de functionare si dupa tipul mecanismului de comanda .
Dupa principiul de functionare ambreiajele pot fi : mecanice , hidrodinamice , combinate si
electromagnetice .
Dupa tipul mecanismului de comanda ,ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica ,
pneumatica si electrica .
Dupa modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi :neautomate si automate.
Generaliti
Operaia de ncercare a ambreiajelor este necesar pentru a determina nu doar statistic
perioada de via a garniturilor de friciune, creterea de temperatur la o singura debreiere sau
variaia de temperatur la o serie de solicitri repetate. Modul n care const ncercarea ambreiajelor
1

n cea ce privete standul de ncercare este aproximativ acelai pentru toate tipurile de ambreiaje cu
garnituri sau discuri de friciune. Modelul care este prezentat mai jos este unul cu discuri de
friciune.

Scopul lucrrii
Ambreiajele cu discuri de friciune (multidisc) se utilizeaz pentru cuplarea unui arbore
conductor cu un arbore condus i fac posibil ambreierea i debreierea lin n funcionare.
Momentul de torsiune se transmite prin foiele de frecare dintre discurile de oel clit, care sunt
asamblate prin caneluii cu arborele conductor i arborele condus i sunt montate alternativ.
Discurile pot realiza mici deplasri axiale n raport cu arborii, cuplarea realizndu-se prin
apsarea axial a discurilor.
n cadrul lucrrii se determin experimental dependena dintre momentul de frecare i fora de
apsare a discurilor. Din aceast dependen se poate calcula coeficientul de frecare mediu al
discurilor la diferite valori ale foiei de apsare. De asemenea se va urmri variaia coeficientului de
frecare n funcie de presiunea de contact dintre discuri.
Consideraii teoretice
Forma discurilor este reprezentat n figura 1. Unul din discuri are caneluii interioare i se
numete disc interior, iar cellalt are nite proeminene exterioare numindu-se disc exterior.

Fig. 1 Discuri de friciune

2

Canelurile pot avea profil dreptunghiular sau evolventic. Suprafaa de frecare a discurilor are
o form inelar.
Relaia de dependen dintre momentul de frecare T/ i fora de apsare axial F0 este:
Tf = 1/3 . .Fa . (D23 D13)/(D22 D12) .z

(1.1)

unde:
- coeficientul de frecare:
z - numrul suprafeelor de frecare;
D1 - diametrul minim al suprafeei de frecare;
D2 - diametrul maxim al suprafeei de frecare.
Presiune medie pe suprafaa de frecare este dat de relaia:
pm = Fa/A = 4.Fa /p . (D22 D12)

(1.2)

Presiunile maxime admise pentru discurile din oel snt de 0,4 - 0.6 N/mm2.
Coeficientul de frecare este diferit pentru starea de repaus relativ a discurilor (cnd discurile
nu alunec unul fa de altul), fa de starea de micare (cnd discurile alunec), fapt pus n eviden
prin observarea pe dispozitivul de nregistrare a valorii momentului de frecare.
Momentul
de
frecare va avea valoarea maxim la nceputul alunecrii discurilor i o valoare mai mic n timpul
alunecrii discurilor.
Se face deci distincie ntre coeficientul de frecare static sau de repaus i coeficientul de frecare
cinematic sau de micare.
Coeficientul de frecare mai depinde de prezena i felul lubrifiantului. de materialul
discurilor, rugozitatea suprafeelor de frecare, presiunea dintre discuri, viteza de alunecare i
temperatura de lucru.

Utilajul i aparatura utilizat la nceracrea ambreiajelor

Standul utilizat este prezentat n figura 2. Arborele motor l poate fi pus n micare de rotaie
fie manual cu ajutorul unei manivele, fie de la un motor electric prin intermediul unei transmisii cu
curele.
Ambreiajul cu discuri multiple este rigidizat de arborele motor prin intermediul discului 2, iar
de arborele condus 12 prin cuplajul cu gheare 13 i arborele canelat 6. Discurile exterioare 4 sunt
antrenate de arborele motor prin intermediul manonului 3. iar discurile interioare 5 montate pe
arborele intermediar 6 transmit momentul de frecare la arborele condus prin cuplajul cu gheare.
Foia de apsare axial este realizat printr-o prghie (poziia 7) avnd raportul de amplificare b/a =
3

10. pe talerul creia se aeaz greuti. Pentru eliminarea forei de frecare dintre captul prghiei i
manonul de presiune este montat un rulment axial cu dou rnduri de bile (poziia 14).

Fig 2 Stand pentru ncercarea ambreiajelor

l - arbore motor, 2 - disc, 3 - manon, 4 - disc exterior, 5 - disc interior.
6 - arbore cauelat, 7 - prghie, 8 - opritor, 9 - ceas comparator. 10 - frn
cu saboi. 11 - arc, 12 - arbore condus, 13 - cuplaj cu gheare.
14 - rulment axial, 15 - arc lamelar
Mrimea forei axiale necesar ncercrii ambreiajului se alege n funcie de tipul
ambreaijului.
4

Mrimea forei axiale pentru ambreaij multidisc se determin cu relaia:

Fa = (G + G0) .b/a

(1.3)

Unde:
G0 - greutatea proprie a talerului i greutatea redus a prghiei la nivelul talerului G0=8 N;
G - mrimea greutilor care se aeaz pe taler;
b/a = 10 - raportul de amplificare al prghiei.
Determinarea momentului de frecare transmis de cuplaj se poate face prin blocarea arborelui
condus cu ajutorul unui arc lamelar (poziia 15). Defonnaia arcului f" va fi proporional cu fora
tangenial.
f = Ft . l3/3 .E .I
(1.4)
l - lungimea n consol a arcului lamelar pn la punctul de aplicaie al forei Ft;
E - modulul de elasticitate al materialului arcului:
I - momentul de inerie al seciunii arcului.
Momentul de torsiune (frecare) transmis de cuplaj va fi:
Tf = c .Ft

(1.5)

Unde:
c

- braul foiei F, fa de axa de rotaie.

Pentru operativitate se poate determina momentul cu ajutorul unei diagrame de etalonare n

funcie de sgeata f citit la ceasul comparator. Standul poate fi acionat i electric, n acest caz,
momentul rezistent este generat de frna cu saboi 10, acionat de arcul dinamometric 11.
Acionnd electric arborele l i realiznd cuplarea cu ajutorul ambreiajului, este posibil
determinarea duratei de ambreiere ta i a lucrului mecanic pierdut prin frecare Lp. Pentru
determinarea acestor mrimi este necesar montarea unui tahogenerator sau stroboscop care s
marcheze sincronizarea turaiilor.

Desfurarea lucrrii
Paii necesari pentru a efectua o ncercare sunt urmtorii:
- se execut schia discurilor si a cuplajului:
- se msoar dimensiunile limit (Di i D2) pentru suprafaa de frecare i se afl numrul
suprafeelor de frecare z;
- se calculeaz aria de contact A i necesarul de greuti G1, G'2, G'3, G'4, G5, G'6 ce trebuie
s fie aezate pe taler pentru a se realiza presiuni de contact p1 = 0,05, p2 = 0,10, p3= 0,15, p4 =
0,20, p5 = 0,25, p'6 = 0,30 [N/mm2];
5

- cu greutile existente n laborator se formeaz seturi de greuti G1 ... G6 ct mai apropiate

de valorile G'1 ... G'6 antecalculate:
- cu valorile GI ... G6 se determin forele axiale Fa1 ... Fa6 cu relaia (1.3);
- cu relaia (1.2) se determin presiunile medii pe suprafaa de frecare Pi--Pe,
- se pune ceasul comparator la zero, n stare debreiat (prghia fiind ridicat cu ajutorul
opritorului 8);
- se aeaz greutatea G1 pe talerul prghiei i se pune n micare arborele motor cu ajutorul
manivelei;
- se va citi la ceasul comparator sgeata fi a arcului lamelar n momentul de nceput al
alunecrii (repaus) i n timpul alunecrii uniforme (micare).
Observaie: Manivela se va roti n sensul indicat de sgeata nscris pe stand, fr bruscri, iar dup
ce ambreiajul ncepe s alunece se va roti ct mai uniform.
- se repet operaiile pentru toate greutile G2, G3, G4, G5, G6;
- din diagrama de etalonare se determin momentul corespunztor indicaiilor citite la
ceasul comparator pentru sgeata arcului lamelar;
- din relaia (1.1) se va calcula merf, iar cu relaia (1.2) aprox;
- se va reprezenta grafic dependena dintre momentul de frecare T/i fora axial, precum i
dependena dintre coeficientul de frecare i presiunea de contact.
Observaie: Existena unor puncte izolate pe diagram, arat abateri prea mari ale msurtorilor i
conduc la necesitatea de a repeta msurtorile respective.

ncercarea ambreiajului
Pentru caraterizarea starii tehnice a ambreiajului se utilizeaza urmatorii para metrii de
diagnosticare: cursa libera a pedalei ambreiajului, patinarea, decuplarea totala, momentul maxim
transmis, zgomotele la actionarea pedalei si modul de cuplare si decuplare.
Corelatiile existente intre principalii parametri ce definesc starea tehnica a ambreiajului si
parametrii utilizati pentru diagnosticarea sa sunt prezentate in tabelul 1.1

Cursa libera a pedalei ambreiajului se determina cu ajutorul unui dispozitiv simplu,

compus dintr-o rigla gradata pe care culiseaza doua cursoare, avand articulat la o extremitate un
suport (poate fi magnetic) ce se fixeaza pe planseul pedalierului sau pe podeaua cabinei.
Unul din cursoare se fixeaza in dreptul pozitiei initiale, apoi se apasa pedala incet, cu
mana, pana la intampinarea unei rezistente sporite - momentul in care rulmentul de presiune
ajunge in contact cu parghiile de debreiere sau cu arcul diafragma. Cel de al doilea cursor s-a
deplasat odata cu pedala, astfel incat, dupa parcurgerea cursei libere, se citeste distanta dintre
cele doua cursoare.
La multe modele actuale de automobile, constructorul nu mai precizeaza valoarea cursei
libere a pedalei de ambreiaj, ci marimea cursei totale a acesteia. Astfel, spre exemplu, la
autoturismele Peugeot 306 echipate cu motoare TU1M, TU3MC sau TU5JP cursa totala a pedalei
ambreiajului este de 141.151 mm si se masoara prin reportarea celor doua pozitii extreme ale
pedalei la marginea volanului (fig. 3):
X=L2-Li.
Constructia ambreiajului permite ca, in cazul realizarii prescriptiei respective, portiunea
libera a cursei sa se incadreze implicit in limitele normale.

Trebuie remarcat faptul ca in prezent exista variante constructive de ambreiaje prevazute

cu dispozitive de reglare automata a cursei libere a pedalei in functie de uzura garniturilor de
frictiune ale discului condus.
Patinarea ambreiajului se poate verifica in mai multe moduri, prezentate in cele ce
urmeaza:
Automobilul se afla in stationare cu frana actionata si motorul pornit. Se cupleaza
schimbatorul de viteze in treapta de priza directa (sau cea 848e45i cu raportul de transmitere cel
mai apropiat de 1) si se accelereaza motorul pana la o turatie de 1500-2000 min-1 (valorile
inferioare pentru vehicule grele iar cele superioare pentruautoturisme), dupa care se cupleaza
progresiv ambreiajul. In cazul unui ambreiaj aflat in buna stare tehnica se va produce oprirea
motorului.

Automobilul ruleaza in palier avand schimbatorul de viieze cuplat in treapta superioara.

La un moment dat se ia piciorul de pe pedala de acceleratie dupa care se apasa din nou brusc,
urmarindu-se daca cresterea turatiei motorului este proportionala cu marimea vitezei de
deplasare. Daca motorul se ambaleaza fara ca viteza automobilului sa creasca in mod
corespunzator, inseamna ca ambreiajul patineaza.
n timp ce automobilul ruleaza in priza directa cu o viteza constanta cuprinsa intre 60 si
80 km/h (valoarea inferioara pentru automobile grele), se actioneaza brusc si complet pedala de
acceleratie. Mentinand acceleratia se debreiaza pentru o perioada foarte scurta, atat cat motorul
sa-si mareasca turatia pana la limita maxima admisa, dupa care se elibereaza brusc pedala
ambreiajului. Se urmareste in cat timp de la ambreiere turatia motorului revine la valoarea
corespunzatoare vitezei de deplasare a automobilului. Aceasta metoda se recomanda in special
in cazul automobilelor prevazute cu ambreiaje cu arc diafragma.
n cazul automobilelor al caror schimbator de viteze are etaj de priza directa si care sunt
prevazute cu arbore cardanic intre schimbatorul de viteze si puntea motoare, verificarea patinarii
ambreiajului se poate face la standul cu role pentru determinarea puterii la roata motoare (fig. 5).

Se utilizeaza o lampa stroboscopica conectata la cablul uneia din bujii (la motorul cu
aprindere prin scanteie) sau la un traductor de presiune montat la conducta unui injector (la
motorul cu aprindere prin comprimare). In acest fel frecventa impulsurilor luminoase produse de
lampa stroboscopica va fi proportionala cu turatia motorului. Automobilul, aflat cu rotile
motoare pe rolele standului, este adus in regim de functionare cu schimbatorul de viteze in priza
directa. Se lumineaza cu lampa stroboscopica articulatia cardanica de la iesirea din cutia de
viteze. Daca imaginea articulatiei nu este stabila ci se roteste sau prezinta smucituri, rezulta ca
ambreiajul patineaza.

Momentul maxim pe care il poate transmite ambreiajul poate fi determinat static cu

ajutorul unui dispozitiv simplu, format dintr-o parghie si un set de greutati, principial prezentat in
figura 6

Dispozitivul se monteaza in prelungirea arborelui cotit, angrenandu-se cu acesta prin

intermediul dispozitivului rac. Inaintea efectuarii masuratorii propriu- zise, se incalzeste motorul la
temperatura de regim si se executa o serie de 4-5 demaraje pentru incalzirea garniturilor de
frictiune ale ambreiajului. In continuare se imobilizeaza automobilul prin intermediul sistemului de
franare, se opreste motorul, se scot bujiile sau injectoarele (pentru a se elimina momentul rezistent
datorat procesului de comprimare a aerului in camerele de ardere) si se cupleaza schimbatorul de
viteze in ultima treapta. Dispozitivul de masura a momentului se dispune in dreptul si la nivelul
dispozitivului rac al arborelui cotit, axul sau angrenand cu acesta, avand grija ca parghia de masura
sa se afle in pozitie orizontala.
Intr-o prima etapa se va determina momentul rezistent datorat frecarilor din motor. Pentru
aceasta se mentine pedala ambreiajului in pozitia debreiat si se mareste progresiv valoarea greutatii
suspendate pana cand bratul incepe sa se roteasca. Valoarea greutatii in acest caz inmultita cu
lungimea bratului parghiei la care se adauga constanta dispozitivului (momentul dat de greutatea
parghiei) indica tocmai momentul rezistent datorat frecarilor din motor Mr
In a doua etapa se determina momentul total M, ce este format din suma dintre momentul
rezistent al motorului si momentul maxim pe care este capabil sa-1 transmita ambreiajul. Se
elibereaza complet pedala ambreiajului si se mareste progresiv valoarea greutatii pana cand bratul
incepe sa se roteasca. Determinarea momentului M, se face ca in etapa anterioara. Valoarea
momentului maxim pe care ambreiajul este capabil sa il transmita este data de diferenta dintre cele
doua momente masurate:
Ma = Mt- Mr.
Aceasta valoare se compara cu limita minima precizata de constructor pentru tipul
respectiv de automobil. In lipsa acestei informatii, valoarea limita se calculeaza cu relatia:

10

In care:
Me max -momentul efectiv maxim dezvoltat de motor
(caracteristica
functionala prezenta in orice documentatie,
oricat de sumara, a unui automobil);
-valoarea minima a coeficientului de siguranta al ambreiajului.
Pentru
se au in vedere, in general, urmatoarele valori:
1,1-1,4 pentru autoturisme;
1,3-1,5 pentru autocamioane si autobuze;
1,4-3,8 pentru autocamioane cu remorca.
Verificarea decuplarii complete a ambreiajului se face cu automobilul aflat in stationare cu
motorul in functiune. Se decupleaza ambreiajul si se schimba succesiv treptele cutiei de viteze.
Daca decuplarea nu este completa, se vor inregistra zgomote la schimbarea treptelor de viteza.

Materiale utilizate la construcia ambreiajelor

Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materiale
metaloceramice .
Garniturile pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare , rezista la temperaturi de 200 C
, fara sa-si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura .
Garniturile din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna dect cele pe
baza de azbest , coeficient de frecare mare , o rezistenta la uzura mai mare , dar sunt fragile .
Materialele metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prin sinterizare .
Garniturile de frecare au o grosime de 3-4 mm in functie de destinatia ambreiajului .
Niturile utilizate la fixarea garniturile de frecare sunt de tipul cu capul necat , din otel moale ,
cupru sau aluminiu . Diametrul niturilor este de obicei de 4..6 mm.
Discul condus se executa din otel carbon cu un continut mediu sau mare de carbon si are o
grosime de 1.3 mm .
Discurile de presiune sunt executate din fonta cenusie cu duritate de 170..230 HB. Mai rar se
executa din fonta aliata cu Cr , Ni si Mo .
Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip difragma din
hotel arc .
Prghiile de cuplare se executa : prin forjare din otel carbon dupa care se cianureaza si se
calesc in ulei ; prin matritare din hotel cu continut ridicat de carbon , dupa care se calesc in ulei .

11

Defectele n exploatare ale ambreiajului i nlturarea lor

Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma : ambreiajul patineaza
sau nu se cupleaza , ambreiajul nu se declupeaza , ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face
zgomot.
Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza . Defectul se consta , mai ales la deplasarea
automobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa , cand motorul este accelerat iar turatia sa
creste brusc , fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil .defectul se datoreste urmatoarelor
cauze principale: cursa libera a pedalei necorespunzatoare , ulei pe suprafetele garniturilor de frecare
, slabirea sau decalirea arcurilor de presiune , uzura accentuata a garniturilor de frecare .
Cursa libera a pedalei necorespunzatoare se refera la situatia in care acesta nu exista deloc.
Datorita acestui fapt ,rulmentul de presiune apasa in permanent pe parghiile de debreiere , ceea ce
provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de presiune asupra discului
condus , deoarece ambreiajul cupleaza incomplet . Ca urmare a patinari indelungate , ambreiajul se
incalzeste foarte puternic , putand conduce la :arderea garniturilor de frecare , decalirea arcurilor de
presiune , ridicarea si deformarea discului de presiune . Defectul se elimina prin reglarea cursei
libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare.
Existenta uleiului pe suprafetele de frecare se datoreste patrunderii acestuia in ambreiaj ca
urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , ungerii prea abundente a
rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze . Existenta uleiului pe
suprafetele discului condus reduce frecarea cu 40-50% iar ambreiajul patineaza . Defectul se elimina
prin spalarea garniturilor de frecare cu benzina , sau daca acestea au fost imbibate cu ulei se
inlocuieasc. In acelasi timp , va trebui eliminata cauza patrunderi uleiului in in ambreiaj .
Slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea indelungate si a supraincalzirii .
Pentru pentru inlaturarea defectului se demonteaza ambreiajul , se verifica rigiditatea arcurilor de
presiune si se inlocuieasc cele slabe .
Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizari necorespunzatoare sau
indelungate a ambreiajului . Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuieasc .
Ambreiajul nu declupeaza . Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze , cand arborele
cotit nu declupeaza , transmisia fiind insotita de un zgomot puternic mai ales la incercarea de clupare
a treptei I . Cauzele pot fi: existenta curse libere prea mari , deformarea discului de frecare
dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare ,arcul tip diafragma deformat sau decalit ,
neetanseitati la comanda hidraulica .
Exploatarea automobilului timp mai indelungat cu un ambreiaj care nu declupeaza complet
determinarea uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor rotilor cutiei de viteze.
Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari a
articulatiilor mecanismului de comanda . Datorita faptului ca ambreiajul nu declupeaza complet se
12

uzeaza mai ales partile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de viteze . Defectul se elimina prin
reglarea cursei libere a pedalei .
Deformarea discului de frecare se produce mai ales , ca urmare a supraincalziri si a
reconditionari defectuoase . La decuparea ambreiajului , suprafetele deformate vor atinge atat
suprafatele deformate vor atinge atat suprafata discul de presiune cat si pe cea a volantului , facand
imposibila decuparea completa .Cand deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm, acesta se
indreapta ,in caz contrar se inlocuieste .
Dereglarea parghiilor de cuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune fata
de pozitia initiala , astfel ca intr-o parte ramane in contact cu discul de frecare , iar decuparea nu va
fi completa . Defectiunea este insotita , mai ales la inceputul la inceputul declupari nu va fi
completa . Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor de declupare .
Ruperea parghiilor de declupare duce la o situatie similara dereglarilor, numai ca zgomotul produs
este permanent datorita lovirii continue a parghiilor rupte de discurile in rotatie .
Defectiunele mecanismului de comanda hidraulica conduc la imposibilitatea declupari complete.
Existenta aerului in instalatie provoaca o situatie similara .
Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice . Defectul se datoreste urmatoarelor
cauze : spargerea discului de presiune ,slabirea sau ruperea arcurilor discului condus , ruperea
niturilor de fixare a garniturilor de frecare , dereglarea sau ruperea .
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricatiei necorespunzatoare ,
supraincalziri si conduceri defectuoase . Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune .
Slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata sau o
manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin inlocuirea discului condus sau a arcurilor
defecte .
Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slabiri lor curmare a
functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarilor gresite .Defectiunea se produce treptat si este
insotita de socuri si de zgomote metalice .Remedierea consta in schimbarea discului de fritiune.
Furca de decuplare . La furca de decuplare pot aparea urmatoarele defecte : uzura locasului
sferic pentru boltul cu cap sferic , uzura locasului sferic pentru tija de comanda , uzura suprafetei de
fixare a mansonului de decuplare , deteriorarea gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de
declupare .
Uzura locasului pentru bolturi cu cap sferic se constata vizual si se masoara cu un calibru
vergia . Reconditionarea consta dintr-o rectificare sferica a locasului la cota de reparatie , folosinduse bolt sferic la cota majorata .
Uzura locasului sferic pentru tija de comanda se constata vizual si se determina cu un calibru
vergia . Reconditionarea consta in rectificarea sferica a locasului la cota de reparatii folosindu-se tija
de comanda reconditionata la cota majorata .
13

Uzura suprafetei de fixare a mansonului de declupare se masoara cu un calibru-tampon ;

reconditionarea consta in rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe
compensatoare .
Deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de declupare se
controleaza cu un sablon . Reconditionarea consta in largirea si gaurirea la cota 6,500 si filetarea la
cota majorata M 8 x 1,25 .
Furca de decuplare se rebuteaza cnd prezinta rupturi ale bratelor prghiei si fisuri sau rupturi
ale corpului prghie .
Carcasa ambreiajului . Pot aparea urmatoarele defecte : fisuri , crapaturi , rupturi , uzura
gauri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafetei de asezare .
Carcasa cu fisuri ,crapaturi sau rituri se reconditioneaza limitndu-se fisurile sau crapaturile ,
prin executarea unor gauri cu diametru de 3 mm , la distanta de 10-15 mm de capetele fisurilor , pe o
adncime de 4-5 mm ; urmeaza apoi o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la
nivelul materialului de baza .
Uzura gaurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru-tampon ; reconditionarea
consta in majorarea prin gaurire la 19 mm si alezarea la cota 19,000-19,018 mm si folosirea unui
stift de centrare la cota corespunzatoare .
Abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se reconditioneaza prin
strunjirea suprafetei de asezare , pe adncimea de maxim 0,500 mm fara a depasi insa cota de 179,5
mm .
Carcasa ambreiajului se rebuteaza daca prezinta rupturi sau sparturi cu o lungime pe contur
mai mare de 100 mm si care cuprind mai mult de doua gauri de prindere ,fisuri si crapaturi care
traverseaza doua sau mai multe gauri .

ntreinerea ambreiajului
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului sunt : ungerea rulmentului de presiune , numai la
rulmenti cu gresoare , ungerea bucselor , verificarea si reglarea cursei libere a pedalei , reglarea
jocului dintre rulmentul de presiune si parghiile de declupare.
Periodicitatea operatiilor de intretinere a ambreiajelor este data n tabelul de mai jos.

14

Verificarea ambreiajului
Verificarea ambreiajului sau a prtilor componente ale acestuia se face la demontarea
completa sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un organ defect .
La montarea ambreiajului se verifica :
-bataia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn in canelurile
butucului si fixarea dornului intre doua vrfuri de centrare; bataia frontala se citeste pe
comparatorul cu cadran . Daca bataia frontala depaseste limitele admise , discul se ndreapta cu
cheia ;
- echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv. Echilibrarea se realizeaza cu
ajutorul unor placute , reducnd la minim tendinta de rostogolire a discului , in orice pozitie pe
barele dispozitivului ;
- jocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si a arborelui
ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate .
-arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceiasi grupa de sortare masurndu-se lungimea in
stare libera si lungimea sub sarcina ;
-dimensiunile caracteristice pentru reglare si uzuri la ambreiajele cu arc central tip diafragma ,
dimensiunile caracteristice se verifica att cu ambreiajul in stare libera cat si sub actiunea unei forte .
nlocuirea subansamblurilor ambreiajului este conditionata de echilibrarea lor att individual
cat si in stare asamblata .In felul acesta , pozitiile reciproce de asamblare devin strict determinate ,
fiind evidentiate prin coincidenta unor marcaje de referinta .

15