Capitolul 3 Studiu de caz: Imbunatatirea calitatii aerului in trei orase din Romania (Ramnicu

Valcea, Pitesti si Sibiu)

3.1 Poluarea aerului in Romania
Poluarea aerului este acel fenomen caracterizat prin prezena n atmosfer a unor
substane strine ce provoac tulburri n echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul
omului sau mediul de via al florei i faunei.
Sursele de poluare atmosferica pot fi naturale sau antropice. Sursele de poluare artificiala
sunt: industria (energetica, chimica, metalurgica etc), transporturile (in special autovehicolele ,
care participa cu mai mult de 60 % la totalul poluarii atmosferice) si alte activitati (incinerare
reziduuri,contaminarea radioactive, poluarea fonica etc.) (sursa: Economica si protectia mediului
inconjurator pag. 52)
Poluantii atmosferei sunt acele substante ce se gasesc in atmosfera si care ii modifica
calitatea, influentand negativ sanatatea oameniilor, animalelor, apei, vegetatiei si solului.
Diversitatea agentilor poluanti este foarte mare, insa poluantii poveniti din activitatilor umane
sunt cei care contribuie de cele mai multe ori la alterarea proprietatilor fizice sau chimice ale
atmosferei.
Astfel, prin arderea combustibililor fosili in centrale electrice, utilizarea combustibililor
fosili pe post de carburanti in domeniul transporturilor, prin petrochimie si chimie, metalurgie si
siderurgie , prin industria extractiva dar si prin agricultura sunt emise in atmosfera cantitati foarte
mari de dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), compusii de sulf , compusi de azot,
pulberi metalice si diversi compusi organici volatili,plumb, fier, zinc,gaze naturale,
pesticide,fluor.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului principalii poluanti ai atmosferei ,
carora trebuie sa li se acorde atentie sunt:

Dioxidul de sulf (SO2) - este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros

patrunzator. Sursele de provenienta ale acestuia pot fi : surse naturale (eruptiile vulcanice,
fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu
continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) sau surse antropice (sistemele de
incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele
industriale, industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la
motoarele diesel). Acest poluant poate provoca dificultati respiratorii severe, infectii ale
tractului respiratoriu, poate potenta efectele periculoase ale ozonului, poate afecta structura
si tesaturile multor specii de plante si deasemenea contribuie la acidifierea precipitatiilor si
la coroziunea metalelor.
Oxizi de azot (NO , NO2) - sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen
in cantitati variabile si din care majoritatea sunt gaze fara culoare sau miros. Acestia se

formeaza prin procesul de combustie si provin din traficului rutier, activitatile industriale,
producerea energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a
ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele
urbane si produce dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale
plamanilor si chiar emfizem pulmonar.
Ozonul (O3) este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se
concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii.
Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea tractului respirator si iritarea
ochilor, iar in concentratii mari poate provoca reducerea functiei respiratorii.
Monoxidul de carbon (CO) - este un gaz incolor, inodor ce se formeaza in principal prin
arderea incompleta a combustibililor fosili dar si in urma producereii otelului si a fontei,
rafinarii petrolului, traficului rutier, aerian si feroviar.In concentratii mari este un gaz letal
ce conduce la reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra
sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. Totodata in concentratii relativ scazute
acest poluant afecteza sistemul nervos central, slabeste pulsul inimii, reduce acuitatea
vizuala si capacitatea fizica, poate cauza oboseala acuta, migrene, respiratie rapida, lipsa de
coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Benzenul (C6H6) este un compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa. 90% din
cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier, iar restul provine din
evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia. Acesta reprezinta o substanta
cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om si
poate produce efecte daunatoare sistemului nervos central.
Pulberile in suspensie (PM10 si PM2.5) - reprezinta un amestec complex de particule foarte
mici si picaturi de lichid ce provin din activitatea industriala, sistemul de incalzire a
populatiei, centralele termoelectrice dar si din traficul rutier. In ceea ce priveste efectele
acestora, particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri ce sunt inhalate si
patrund in alveolele pulmonare provoca inflamatii si intoxicari si inrautatesc simptomele
astmului (tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii). Expunerea pe termen lung la o
concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.
Plumbul si alte metale toxice (IPb, Cd, As si Hg) acestea provin din combustia carbunilor,
carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale si se gasesc in
general sub forma de particule. In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta
sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii.
Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) - sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee
benzenice ce rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa
sau de particule si pot provoca cancer.

Monitorizarea acestor poluanti respectiv a calitatii aerului se realizeaza prin Reteaua

Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) . Aceasta retea cuprinde 142 statii
automate de monitorizare a calitatii aerului si 17 statii mobile ( sursa www.calitateaaer.ro):

- 24 statii de tip trafic ce evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului

- 57 statii de tip industria ce evalueaza influenta activitatilor industriale asupra calitatii aerului
- 37 statii de tip fond urban si 15 statii de tip fond suburban ce evalueaza influenta "asezarilor
urmane" asupra calitatii aerului
- 6 statii de tip fond regional acestea fiind statiile de referinta pentru evaluarea calitatii aerului
- 3 statii de tip EMEP ce monitorizeaza si evalueaza poluarea aerului in context transfrontier la
lunga distanta

3.2 Evolutia calitatii aerului in ultimii 3 ani

A. Ramnicu Valcea
Agenia pentru Protecia Mediului Vlcea monitorizeaz continuu calitatea aerului pe
teritoriul judeului Valcea prin intermediul celor dou staii automate de monitorizare ce aparin
Reelei Naionale pentru Monitorizarea Calitii Aerului (RNMCA), respectiv VL1 (statie de
fond urban) i VL2 (statie industriala). Cele dou staii monitorizeaz urmtorii indicatori:,dioxid
de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi n
suspensie cu diametrul < 2.5 m - (PM2.5), pulberi n suspensie cu diametrul < 10 m - (PM10).
Tabel nr 1- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Vlcea n anul 2012
Tip
Poluant
So2
No2
Co
Ozon
Benzen
PM 10
gravimetri
c
PM 2,5
gravimetri
c

Valoarea medie inregistrata

VL1
VL2
190.86
199.64
g/m3
g/m3
32,99 g/m3 34.8 g/m3

Concentratia maxima admisa

350 g/m3

3,5 mg/m3
67,9 g/m3
1.25 g/m3
52.8 g/m3

2.7 g/m3
86,7 g/m3
3,36 g/m3
-

10 mg/m3
120 g/m3
5g/m3
50 g/m3

21 g/mc

25g/m3

40 g/m3

Tabel nr 2-- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Vlcea n anul 2013

Tip
Poluant
So2

Valoarea medie inregistrata

VL1
VL2
7.51g/m3 15.79g/m3

No2

17.02g/m 31.31g/m3
3
0.70 mg/m3 0.63mg/m3

40 g/m3

34.59g/m
3
3.22g/m3

54.70g/m3

120 g/m3

1.88g/m3

5g/m3

PM 10
gravimetri
c

31.34g/m
3

50 g/m3

PM 2,5
gravimetri
c

24.53g/m
3

25g/m3

Co
Ozon
Benzen

Concentratia maxima admisa

350 g/m3

10 mg/m3

Tabel nr 3- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Vlcea in anul 2014
Tip
Poluant
So2

Valoarea medie inregistrata

VL1
VL2
6.26g/m3 16.66 g/m3

350 g/m3

No2

3.78g/m3

12.38

40 g/m3

Co

0.35mg/m3

0.27mg/m3

10 mg/m3

Ozon

28.49g/m
3

34.5

g/m3

120 g/m3

Benzen

1.12g/m3

1.37

g/m3

5g/m3

g/m3

Concentratia maxima admisa

PM 10
gravimetri
c

26.03g/m
3

50 g/m3

PM 2,5
gravimetri
c

19.46g/m
3

25g/m3

In anii analizati la nivelul Judetului Valcea nivelul concentraiilor de dioxid de sulf nu a

fost depit fa de valoarea limit pentru protecia sntii umane la nici una din cele dou staii
automate de monitorizare de asemenea valorile maxime ale mediilor orare nregistrate la cele
dou staii VL1 i VL 2 s-au situat sub valoarea limit orar (350 g/mc). Concentratiile cele
mai mari de dioxid de sulf inregistrandu-se in anul 2012.
Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate la nivelul judetului de:
procese de ardere energetic la S.C. CET Govora S.A., procese de producie, instalaii de ardere
neindustriale, agricultura i nu n ultimul rnd traficul, ponderea acestuia crescnd n ultimii ani.
Pe perioada analizata valoarea limit anual pentru protecia sntii umane in privinta
dioxidului de azot (40 g/mc) nu a fost depit la nici una din staii. Concentratiile cele mai
mari de dioxid de azot s-au inregistrat la nivelul anului 2012 urmat apoi de anul 2013 si 2014.
La nivelul judeului Vlcea sursele de provenienta ale monoxidului de carbon sunt
reprezentate de catre procesele industriale de pe Platforma Chimic Rmnicu Vlcea, procesele
neindustriale i traficul rutier. In urma analizei monitorizarii concentraiilor de monoxid de
carbon, pe perioada celor 3 ani, am constata ca maximele mediilor mobile pe 8 ore s-au situat
sub valoarea limit de 10 mg/mc, in anul 2012 inregistrandu-se valoriile cele mai mari.
Benzenul a fost monitorizat la ambele staii automate de monitorizare, iar valorile medii
anuale nregistrate in toti cei 3 ani nu au depait valoarea limit anual impus de 5 g/mc.Se
poate constata o scadere semnificativa a nivelului concentratiilor de benzen in anul 2014 fata de
2013 si 2012.
Monitorizarea Ozonului pe perioada celor 3 ani a fost realizata la ambele staii automate,
in urma analizei valorilor nregistrate am constatat ca nici o concentraie nu a atins valoarea
limita admisa.
n judeul Vlcea concentraiile mari de particule n suspensie provin din procesele de
ardere de la centrala termoelectric S.C. CET Govora S.A., aceasta utiliznd drept combustibil
crbune si pcur, ambele cu coninut destul de mare de sulf. O contribuie nsemnat au S.C.

OLTCHIM S.A., S.C. UZINELE SODICE GOVORA S.A., halda de cenu i zgur a S.C. CET
Govora S.A., antierele de construcii i traficul rutier. Dintre toti poluantii, concentratiile de
particule in suspensie inregistrate pe perioada analizata sunt cele mai apropiate de limitele
admise, in anul 2012 chiar depasindu-se valoarea limita de 50 g/m3 in privinta PM10.

B. Sibiu
La nivelul judetului Sibiu monitorizarea calitii aerului s-a realizat n cadrul sistemului
de monitorizare continu a calitii aerului, n cele patru staii automate ( 1 statie tip fond urbanSB1 si 3 statii de tip industrial- SB2,SB3,SB4) amplasate n zone reprezentative ale judetului.
Tabel Nr.1- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Sibiu in anul 2012
Tip Poluant

Valoarea medie inregistrata

Concentratia
maxima
admisa

So2

SB1
7,88 g/m3

SB2
7.78 g/m3

SB3
15.75 g/m3

SB4
12.45 g/m3

350 g/m3

No2

23,58 g/m3

28.21 g/m3

26.95 g/m3

23.83 g/m3

40 g/m3

Co

0,38 mg/m3

0.18 mg/m3

0.35 mg/m3

0.22 mg/m3

10 mg/m3

Ozon

44.64 g/m3

36.92 g/m3

41.28 g/m3

48.62 g/m3

120 g/m3

Benzen

1.39 g/m3

1.21 g/m3

5g/m3

PM 10
gravimetric
PM 2,5
gravimetric

29.08 g/m3

27.32 g/m3

28.57 g/m3

50 g/m3

14.42 g/m3

25g/m3

Tabel Nr.2- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Sibiu in anul 2013
Tip Poluant

Valoarea medie inregistrata

So2

SB1
3.63 g/m3

SB2
7.33 g/m3

Concentratia
maxima
admisa
SB3
13.6 g/m3

SB4
9.67 g/m3

350 g/m3

No2

24.81 g/m3

30.13 g/m3

40 g/m3

Co
Ozon

0.25 mg/m3
39.45 g/m3

53.07 g/m3

0.23 mg/m3
-

10 mg/m3
120 g/m3

Benzen

1.53 g/m3

5g/m3

PM 10
gravimetric

28.85 g/m3

25.73

50 g/m3

PM 2,5
gravimetric

25g/m3

Tabel Nr.3- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Sibiu in anul 2014
Tip Poluant

So2
No2
Co
Ozon
Benzen
PM 10
gravimetric
PM 2,5
gravimetric

Valoarea medie inregistrata

Concentratia
maxima
admisa

SB1
6.50 g/m3
0.27 mg/m3
35.96 g/m3
4.43 g/m3
-

SB2
6.79 g/m3
0.13 mg/m3
-

SB3
12.68 g/m3
0.35 mg/m3
37.7 g/m3
12.66 g/m3

SB4
9.12 g/m3
0.88 mg/m3
19.99 g/m3

350 g/m3
40 g/m3
10 mg/m3
120 g/m3
5g/m3
50 g/m3

25g/m3

Pe perioada analizata concentratiile medii anuale de dioxid de azot nu au depasit valoarea

limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 g/m3) stabilita conform Legii 104/2011. Anul
2012 fiind singurul an analizat unde s-au inregistrat concentratii de dioxid de azot la toate cele 4
statii de monitorizare, in anii 2013 si 2014 analizoarele de dioxid de azot nefunctionand din
motice tehnice.
In privinta dioxidului de sulf in decursul celor 3 ani nu au fost inregistrate depasirii ale
valorii limita, concentratiile inregistrate aflandu-se sub valoarea limita admisa.

Conform Legii 104 / 2011, valoarea limit pentru protecia sntii umane a
monoxidului de carbon este de 10 mg/mc, iar pe parcursul aniilor analizati nu s-au nregistrat
depiri ale acestei valori limit.
Monitorizarea benzenului se efectueaz n cele dou staii din Municipiul Sibiu i anume
SB 1-Fond urban i SB 2-Industrial, insa din motive tehnice analizorul de benzen din staia SB2
nu a funcionat pe parcursul anului 2014 iar pe parcursul anului 2013 nu a functionat analizatorul
de benzen din statia SB1. Concentratiile de benzen inregistrate nu au depasit valoarea limita
admisa de 5 g/m3.
Pe perioada celor 3 ani nu s-au inregistat depasiri ale valorii limita de 120 g/m3 in
privinta ozonului.
Determinri de PM10, prin metoda gravimetric, s-au efectuat la staiile SB1, SB3 i SB4
si nu s-au inregistrat depasirii ale valorii limita anuala in niciuna dintre aceste statii.
Analizand tabelele am constatat ca cele mai apropiate de valoarea limita au fost
concentratiile de particule in suspensie PM10 si dioxid de azot (No2).

C. Pitesti
La nivelul judetului Arges monitorizarea calitii aerului s-a realizat prin intermediul celor 6
staii automate ( 1 statie tip fond urban- AG2,1 statie trafic-AG1, 2 statii tip fond suburban-AG3
si AG4, 2 statii de tip industrial- AG5 si AG6) ,acestea facand parte din Reteaua Nationala de
monitorizare a calitatii aerului.
Tabel Nr.1- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Arges in anul 2012
Tip
Poluant

So2
No2
Co
Ozon
Benzen
PM 10
gravimetri

Valoarea medie inregistrata

AG1
22.29
g/m3
30.46
g/m3
0.62
mg/m3
27.2
g/m3

AG2
26.29
g/m3
32.63
g/m3
0.31
mg/m3
19.68
g/m3

AG3
11.65
g/m3
8.93
g/m3
0.34
mg/m3
27.5
g/m3

Concentratia
maxima
admisa
AG4
11.15
g/m3
17.68
g/m3
0.21
mg/m3
27.84
g/m3

AG5
18.18
g/m3
35.97
g/m3
0.18
mg/m3
-

AG6
16.24
g/m3
7.24
g/m3
0.8
mg/m3
16.49
g/m3

350 g/m3
40 g/m3
10 mg/m3
120 g/m3
5g/m3
50 g/m3

c
PM 2,5
gravimetri
c

25g/m3

Tabel Nr.2- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Arges in anul 2013
Tip
Poluant

Valoarea medie inregistrata

AG1
AG2
AG3

AG4

AG5

AG6

So2

11.47
g/m3
37.78
g/m3
0.56
27.62
g/m3

9.20
g/m3
19.51
g/m3
0.19
-

14.19
g/m3
11.54
g/m3
0.40
28.29
g/m3

13.49
g/m3
9.98
g/m3
0.21
20.07
g/m3

8.14
g/m3
31.27
g/m3
0.22
19.75
g/m3

10.56
g/m3
9.80
g/m3
0.84
14.47
g/m3

23.65

No2
Co
Ozon
Benzen
PM 10
gravimetri
c
PM 2,5
gravimetri
c

Concentrati
a maxima
admisa
350 g/m3
40 g/m3
10 mg/m3
120 g/m3
5g/m3
50 g/m3

25g/m3

Tabel Nr.3- Rezultatele monitorizrii calitii aerului la nivelul judeului Arges in anul 2014
Tip
Poluant

So2
No2
Co
Ozon
Benzen
PM 10
gravimetri
c
PM 2,5

Valoarea medie inregistrata

AG1
33.77
g/m3
21.96
g/m3
0.62
mg/m3
-

AG2
18.22
g/m3
-

AG4
-

0.06
mg/m3
22.77
g/m3

AG3
16.86
g/m3
9.87
g/m3
0.21
mg/m3
17.21
g/m3

AG5
9.56
g/m3
-

0.08
mg/m3
-

0.18
mg/m3
-

13.38

Concentrati
a maxima
admisa
AG6
19.48
g/m3
8.08
g/m3
-

350 g/m3
40 g/m3
10 mg/m3

15.44
g/m3

120 g/m3
5g/m3
50 g/m3

25g/m3

gravimetri
c

g/m3

La nivelul judetului Arges, pe perioada analizata, concentraiile orare de dioxid de sulf

determinate n cele 5 staii de monitorizare nu au nregistrat nici o depire a valorii limit
conform Legii 104/2011 de 350 g/m3.De asemenea, nici concentraiile medii anuale de dioxid
de azot nu au depit valoarea limit anual pentru protecia sntii umane de 40 g/m3.
In privinta monoxidului de carbon valorile medii inregistrate pe durata celor 3 ani nu au
nregistrat nici o depire a valorii limit de 10 mg/m3, conform Legii 104/2011, n niciuna din
cele 5 staii de monitorizare.
n ceea ce privete poluarea aerului ambiental cu pulberi n suspensie, la nivelul judeului
Arge cantitatea fraciunii PM10 a fost determinat continuu, prin analize automate, n 3 puncte
de monitorizare AG2, AG3 si AG. Au fost nregistrate valori care depesc valoarea medie
zilnic de 50 g/m3, fr a se depi de peste 35 de ori ntr-un an calendaristic.
3.3 Modalitati de imbunatatire a calitatii aerului la nivelul celor 3 orase (Ramnicu Valcea, Pitesti
si Sibiu)
Pentru a proteja starea de sntate uman este necesara reducerea surselor de emisie de
poluani pe plan local, naional, comunitar i identificarea i punerea n aplicare a cele mai
eficiente msuri de reducerea poluarii. Astfel emisiile de poluani atmosferici nocivi ar trebui
evitate, combtute , reduse i stabilite obiectivele corespunztoare pentru calitatea aerului
nconjurator
In urma analizei evolutiei calitatii aerului la nivelul celor 3 orase se poate constata ca
datele inregistrate nu au depasit limitele admise, dar in ceea ce priveste pulberiile in suspensie
PM10 se poate observa ca toate cele 3 orase inregistreaza concentratii apropiate de limita
maxima admisa, astfel putem considera ca acestea afecteaza intr-o masura mai mare calitatea
aerului.
Concentratiile mari inregistrate de pulberii in suspensie Pm10 se cauzeaz, n special
datorit:
traficului rutier (datorit consumului de motorin la autovehicule)
lucrrilor de construcie, ce au o evoluie ascendent de la an la an
aplicrii materialului antiderapant pe carosabil, n perioada de iarn
surselor fixe, datorit ascensiunii activitiilor industriale

Astfel trebuie luate anumite msuri de reducere a polurii, la nivelul oraselor Ramnicu
Valcea,Pitesti si Sibiu n special in privinta polurii cu PM10.
Aceste msuri trebuie s vizeze, n special:
Reabilitarea i modernizarea infrastructurii la nivelul oraselor
ncurajarea utilizrii transportului n comun
Mrirea suprafeelor de spaiu verde i ntreinerea corespunztoare a acestora
Asigurarea necesarului de locuri de parcare
Crearea de faciliti pentru deplasarea cu bicicleta
Instalarea de sisteme de irigaii n zonele centrale ale municipiilor
Activitatea de salubrizare stradal prin:
- Utilizarea materialelor antiderapante nepoluante, cu coninut de clorur de calciu i
clorur de magneziu, care nu produc poluare
- Curirea strzilor, dup aplicarea materialului antiderapant clasic, folosind mijloace
mecanizate de salubrizare
- Curirea i splarea strzilor urbane, a marginilor acestora i a trotuarelor, cu
ritmicitate
- Meninerea integritii spaiilor verzi, nierbarea pmntului din rondourile aflate pe
marginea drumului i amenajarea acestora
Msuri obligatorii de incluse n autorizaiile de construcie:
- Impunerea, prin autorizaia de construcie ca antierele de construcie s foloseasc
perdele umede de protecie, iar n cazul renovrii cldirilor, acestea s fie izolate (nfoliate) cu
materiale care s nu permit dispersia prafului;
- Includerea n autorizaiile de construcie a obligativitii agenilor economici de a
asigura splarea roilor autovehiculelor la ieirea de pe antier;
- Izolarea antierelor, astfel nct s nu permit accesul autovehiculelor n antier dect

pe cile special amenajate;

- Acoperirea cu prelat a camioanelor care transport materiale de construcie;
- Depozitarea direct n containere sau n alte ambalaje a materialelor rezultate n urma
lucrrilor de construcii;
- ndeprtarea imediat cu mijloace de transport corespunztoare a deeurilor rezultate
din construcii.

Capitolul 4 Concluzii si Recomandari

Poluarea aerului reprezint marea provocare a ultimelor decenii, datorit pe de o parte
agresivitii poluanilor asupra sntii umane, dar i datorit impactului acestora asupra
tuturor componentelor de mediu: aer, ap, sol, vegetaie.
In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai
deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta
vietii.In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante
care distrug mediul.Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata
pe Pamant sa continue.
Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru
prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor
mai potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor
fenomene naturale.
Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe
care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:
Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a
confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi,
repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de
reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea
avea o alta folosinta.

Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat
pentru a pastra caldura casei.
Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate
electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum
scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet
stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le
determina.
Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

Controlarea polurii atmosferice

Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode ce reduc,
colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer. Din punct de vedere
ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a randamentului energetic i prin msuri de
conservare, precum arderea de mai puin combustibil este strategia preferat. Influennd
oamenii s foloseasc transportul n comun n locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea
la mbuntirea calitii aerului urban. Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai n filtre sau
precipitatori electrostatici.
Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de
control de mare eficienta. Apoi este necesara

stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si
a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie
elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina
imbolnaviri acute si cronice .

In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447
substante poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca

fiind ca fiind cele mai putin poluante ;

recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are

situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa

. Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in
acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea
integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a
materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .

Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur
materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se
desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre
instalatiile de epurare .
In urma numeroaselor studii de specialitate efectuate att n Uniunea European ct i n
Romnia
apreciaz efectele polurii atmosferice asupra sntii oamenilor, n special n privina
pulberilor n suspensie, ca fiind extrem de serioase. O serie de estimri conservatoare, bazate pe
studii de specialitate, demonstreaz c, dintre adulii i copiii sub 1 an care mor n fiecare an,
cteva zeci ar putea fi salvai dac aerul ar fi mai curat.

Este foarte important ca fiecare dintre noi s contientizm importana acestor lucruri i
s contribuim la efortul comun de mbuntire a calitii aerului i de asigurare a unei stri
bune de sntate a populaiei.
n anul 2012 n Rmnicu Vlcea s-a nregistrat cea mai mare concentraie de dioxid de sulf
(195.25 g/m3) urmat apoi de concentraia nregistrat la nivelul judeului Arge (17.63
g/m3), judeul Sibiu nregistrnd cea mai mic concentraie (10.96 g/m3). n anul 2013
concentraia de dioxid de sulf nregistrat n Rmnicu Vlcea a cunoscut o scdere semnificativ
( de la 195.25 g/m3 la 11.65 g/m3) spre deosebire de Sibiu i Piteti unde concentraiile au
sczut ntr-o msura mult mai mic (de la 10.96 g/m3 la 8,55 g/m3 respectiv de la 17.63
g/m3 la 11.17 g/m3). Anul 2014 a