Sunteți pe pagina 1din 7

Contributia serviciilor in dezvoltarea economiei

Ce sunt serviciile?

Servicile nu au defenitie clara dar majoritatea economitilor le privesc ca un sistem de


utiliti, n care beneficiarul cumpr sau folosete nu un produs, ci o anumit utilitate, care-i confer
anumite avantaje ori satisfacii, neconcretizate, n majoritatea cazurilor sub form material i
destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
Asociaia American de Marketing definete serviciile n felul urmtor: serviciile reprezint
activiti, beneficii sau utiliti care sunt oferite pe pia sau prestate n asociere cu vnzarea unui
bun material .
Specialist n marketing, Philip Kotler ofer la rndul su accepiunea potrivit creia serviciul
reprezint orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este, n general,
intangibil, i al crei rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material.
O definiie cuprinztoare este dat de Christian Gronroos : un serviciu este o activitate sau
un grup de activiti mai mult sau mai puin tangibile, care au de obicei loc n momentul interaciunii
dintre cumprtor i prestator. Aceast definiie precizeaz pe lng nematerialitatea serviciilor i
importana hotrtoare a relaiei cumprtor-prestator, care este de cele mai multe ori decisiv n
prestarea serviciului.

Evolutia serviciilor
Evolutiile din ultimele decenii indreptatesc caracterizarea economiilor tarilor dezvoltate
ca "economii ale serviciilor". In actualul Top 500 de compani din lume realizat de revista
Fortune, cele mai de succes firme din tariile dezvoltate apartin sectorului tertiar. Astfel pe primul
lor se afla lantul de magazine Wal-Mart din Statele Unite ale Americii.[1] In Germania in primele
20 de firme 8[2] dintre ele au ca obiect de activitatea prestarea serviciilor.

Top Fortune - Top 500 de companii din lume

http://money.cnn.com/magazines/fortune/

Elvetia este recunoscuta ca tara serviciilor, acest lucru este demonstat si de numarul
mare de firme din domeniul serviciilor aflate in top. Numai putin de 8 firme se afla in primele 10
firme.[3]
Desi acum serviciile au un rol important in economia oricarui stat, ele nu au avut acelasi
statut de la inceput. Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D.
Ricardo, S. Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in
servicii personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau intermediariutili in
masura in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de
valoare.
In trecut se spunea ca serviciile sunt o frana a cresterii economice, fiind un factor
inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a
productivitatii.
Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind
conceptia despre cresterea economica. Astfel unele tari au inceput sa se axeze pe sectorul
serviciilor, cazul Elvetiei care nu investeste in industrie (exceptie industria lactatelor, ceasurilor
si a dulciurilor) deoarece este mai costisitor si amortizarea se face lent ci in cresterea calitatiilor
serviciilor.
Acesta este de altfel i cazul Romniei cu o pondere a populaiei ocupate n servicii de
numai 31,2% n anul 2000, iar in cel de-al doilea trimestru al anului 2009 rata de ocupare fiind
de 59,7%.
n lipsa unui indicator sintetic, capabil s exprime activitatea acestui sector i s asigure
comparabilitatea cu alte sectoare sau ri, se poate recurge la abordarea din diverse unghiuri a
contribuiei i, respectiv, a gradului de angajare a serviciilor n efortul globalal dezvoltrii
economiei.
n acest sens, ar putea fi luate n considerare, pe de o parte, proporia resurselor umane i
a fondurilor materiale angajate n acest sector, iar pe de alt parte contribuia lui la crearea
produsului intern brut i a valorii adugate.
Unii dintre indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a dimensiunilor i evoluiei
sectorului serviciilor l reprezint populaia ocupat (ponderea fa de total) i modificarea
acesteia n timp.
Din informaiile privind economia mondial rezult c, cu ct o ar are un nivel de
dezvoltare mai ridicat, cu att sectorul teriar (serviciile) deine o parte mai nsemnat din totalul
forei de munc. Corespunztor, n rile dezvoltate ale lumii, peste 2/3 din populaia ocupat
este angajat n sfera serviciilor n SUA, Canada,Elvetia, Olanda, ajungnd la peste 73%, n
timp ce, n rile cu un nivel mediu i sczut de dezvoltare ponderea este de 35-40% - Portugalia,
Grecia, Turcia.
Diferenele sensibile ntre ri reflect nu numai gradul diferit de dezvoltare ci i o serie
de particulariti privind structura intern a economiei i/sau a sectorului teriar, opiunea pentru
un anume model de cretere economic, tradiiile culturale i religioase, gradul de militarizare a
economiei sau rii.
In schimb, in cazul rilor est-europene, aflate n plin proces de tranziie, nivelul mai
modest al serviciilor este condiionat, dincolo de stadiul dezvoltrii economice, de dificultile cu
care se confrunt aceste ri i ritmul n care se realizeaz tranziia.

Totodat, o analiz a evoluiei dimensiunilor sectorului teriar, la scar mondial,


evideniaz tendina de cretere a acestuia, prin deplasarea continu a forei de munc spre
ramurile din sfera serviciilor.
Asistam in prezent pe plan mondial la trecerea la un nou tip de societate pe care
specialistii o caracterizeaza cu denumiri diferite cum ar fi:
-

societate
societate
al

post

industriala
(Daniel
neo
industriala
treilea
val

Bell
(Jonathan
(Alvin

Harvard)
Gershuny)
Toffler)
informationala

a cunoasterii, etc.

Contributia serviciilor la cresterea economica


Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate
de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o premisa
si un rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem bancar eficient, a unui
sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de telecomunicatii, de servicii de asigurare si a unei
administratii publice eficiente sunt esentiale pentru infaptuirea unui proces de crestere economica
interna si pentru participarea la comertul International.
Mai mult, un sistem bancar bine organizat are capacitatea de mobilizare si utilizare
eficienta a capitalului nu numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin investitii directe in alte
economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
Amplificarea miscarii internationale a capitalului si fortei de munca in scopul valorificarii
lor mai eficiente conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.
De asemenea, dezvoltarea comertului cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii
complexe determina sporirea comertului international cu servicii cum ar fi cele legate de transferul
international de tehnologie, comertul cu brevete, know-how, servicii de engineering. De mentionat
este si faptul ca epoca actuala se caracterizeaza prin contracte internationale deosebit de intense.
Aceasta conduc, de asemenea, la amplificarea fluxurilor internationale de servicii cum ar fi cele
generate de calatoriiile de afaceri, intretinerea reprezentantelor economice, participarea la organizatii
internationale, congrese, conferinte, colocvii, servicii de presa si telecomunicatii, burse de studii si
documentare.
In tara noastra cresterea volumului serviciilor pentru populatie prestate cu plata sau din
fondurile sociale de consum raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind procesul de
reproductie a fortei de munca. Sfera serviciilor trebuie sa se adapteze flexibil progresului care are
loc in domeniul consumului in concordanta cu diferentierea necesitatilor in diferite etape de
dezvoltare a societatii.

Principalul reprezentant al teoriilor despre societatea post-industriala este Daniel Bell care a scris
o carte intitulata chiar The Coming of Post Industrial Society.
Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupata in domeniul
serviciilor, fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate. Astfel, in tari ca SUA,
Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda si Suedia, ponderea

populatiei ocupata in domeniul serviciilor depaseste 70%. Chiar si in tari cu un nivel mediu de
dezvoltare sau sub medie - Spania, Portugalia, Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Slovacia si
Polonia,
ponderea
populatiei
ocupata
in
domeniul
serviciilor
depaseste
60%.
In Romania repartiia populaiei ocupate pe activiti ale economiei naionale arat c 30,1% din
totalul persoanelor ocupate erau concentrate n sectorul agricol, 28,7% n industrie i construcii, iar
41,2% n servicii. n activitile neagricole erau ocupate 6460 mii persoane, ponderi semnificative n
rndul acestora fiind deinute de cele care i desfurau activitatea n industria prelucrtoare
(25,5%), comer (17,6%) i construcii (10,9%).

In tarile dezvoltate serviciile au o importanta majora la formarea PIB-ului, astfel in


Germania 71,3 % servicii, 27,8 si doar 0,9%, in Luxemburg serviciile au contribuit cu 80,6 %.
Media in Uniunea Europeanaeste de 73,1 %. [4]

Sursa: http://www.romania-central.com/economy-of-romania/romania-gdp-compositionstructure-by-sectors.gif
In Romania serviciile au avut n intervalul 2002-2008 o pondere de circa 50%, n primele
ase luni ale acestui an fiind de 49,5%.[5]

Sursa: http://www.romania-central.com/economy-of-romania/romania-gdpcomposition-structure-by-sectors.gif
Si in tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia amploare, in Africa sub sahariana
serviciile au contribuit cu 47% pe cand industria a avut un procent de 37%, iar agricultura doar
16%. Ceea ce inseamna ca cresterea economica din Africa sub sahariana s-a bazat pe servicii,
decat pe industrie. Desi cota servicilor din unele tari in curs de dezvoltare poate fie egala cu cea a
unei tari dezvoltate, natura servicilor este diferita. In tarile bogate sunt dezvoltate serviciile:
1.
servicile financiare

2.
3.
4.
5.

turismul
servicile de transport
servicile medicale
educatia
Pe cand in tarile in curs de dezvoltare sunt prezente :servicile de transport, servicile medicale (in
crestere in Africa sub-sahariana), servicile in IT (call-center).
De exemplu, n anul 2008, comparativ cu anul 20010, exportul serviciilor de afaceri s-a majorat
semnificativ n cazul urmtoarelor ri: Slovacia 60,2%; Polonia 58,8%; Ungaria 47,4%;
Slovenia 45,5%; Romnia 24,2%. n privina serviciilor financiare, s-a nregistrat o cretere
de 2,2 ori a exportului Cehiei, o dublare a celui aferent Slovaciei i o majorare cu 22,5% n cazul
Romniei.
Analiza dinamicii serviciilor informatice situeaz Romnia pe locul I, n cadrul noilor ri
membre UE, cu o cretere de 2,5 ori urmat de Cehia cu 2,2 ori i de Ungaria cu 43,1%.

Sursa: http://www.financiarul.ro/2007/09/07/mutatii-pe-piata-serviciilor-pentru-intreprinderi/
In concluzie servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui stat. In continuare
ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Consider ca acest trend de
inlocuire a industriei se va face din ce mai simtit si in tarile in curs de dezvoltare.
O alt concluzie important, demonstrat de realitile economice, este c serviciile pot fi
considerate n acelai timp, premis i efect al industrializrii.
n privina serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate att n
satisfacerea unor nevoi materiale, ct i spirituale sau sociale, intrnd n acest proces n relaii
complexe cu bunurile materiale, relaii ce pot fi de concuren (substituie) sau de stimulare
(complementaritate).
Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor n creterea
economic, recunoscndu-se rolul de prim rang pe care acestea l au n prezent n realizarea
progresului economic i social.

Astfel, funciile serviciilor se nscriu ntre activitile cele mai importante creatoare de avuie
material i spiritual. Dintre acestea se remarc funciile de: cercetare-dezvoltare, educaie (formare
i perfecionare profesional), ntreinere (mentenan), aprovizionare i stocaj, distribuie, potenarea
utilizrii produselor, gestiunea i reciclarea deeurilor. Aceste funcii nglobeaz, cu diferenieri n
funcie de natura produselor, pn la 80% din costurile totale ale acestora.
Pe de alt parte, eterogenitatea serviciilor face ca diferite prestaii s nu contribuie la fel la creterea
economic, serviciile mprindu-se din acest punct de vedere n: intensive n munc (personal) i
intensive n cunoatere (inteligen).
Aportul cel mai mare la creterea economic l au serviciile intensive n inteligen, care
contribuie la progresul tehnic n sens larg, contribuie ce poate fi analizat i msurat cu
ajutorul funciilor de producie.
Contribuia serviciilor la calitatea vieii se refer la trei aspecte mai importante:
consumul de servicii, relaiile serviciilor cu timpul liber i cu mediul nconjurtor.
Consumul de servicii este un indicator important al calitii vieii, existnd diferenieri importante n
privina coeficienilor bugetari ai serviciilor (care exprim ponderea cheltuielilor pentru servicii n
cheltuielile totale de consum ale populaiei) ntre diferite ri, precum i pe categorii socioprofesionale, determinate de diferenele n ceea ce privete veniturile reale ale populaiei.
Relaiile serviciilor cu timpul liber vizeaz att mrimea acestuia ct i modalitile lui de
utilizare, serviciile fiind implicate att n creterea loisirului, ct i n crearea condiiilor pentru loisir
i petrecerea acestuia.
n sfrit, raporturile serviciilor cu mediul nconjurtor se concretizeaz att n
deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) ct i n protejarea lui prin: mbuntiri
funciare, amenajri silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. i nu n ultimul rnd, prin educarea
eco
logic a utilizatorilor productivi i finali.