TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTI

Craciunul
Nasterea Mantuitorului este o sarbatoare asteptata cu mare bucurie, o sarbatoare a luminii, a
compasiunii fata de semeni. Obiceiul colindatului a inglobat in el nu numai cntec si gest ritual, ci si
numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitati romnesti.
In ajunul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua
vestesc Nasterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de gazdele care ii rasplatesc cu mere, nuci si
colaci.
In Maramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. Obiceiul este sa treaca pe la fiecare
casa, iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, sa continue colindatul.
Aceasta sarbatoare este tinuta pe tot Globul indiferent de rasa.

Pastele
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu
duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica
Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea
impartasirii chinurilor lui Iisus. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor
mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase si fiecare motiv se prezinta in
mai multe variante , care se diferentiaza in functie de localitate.

Nunta
Una din cele mai importante zi din viata unui om este ziua in care se casatoreste.
Evenimentul este sarbatorit impreuna cu familia si prietenii

Botezul
Ne botezam pentru a ni se ierta pacatele, copiilor mici-pacatul stramosesc, iar adultilor si
pacatele pe care le-a savarsit pana in momentul botezului.

Dragobete
Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii tineau sau
faceau Dragobetele (Ziua Indragostitilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor). Este momentul in
care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta
cu ea.

Martisorul

Mriorul este un mic obiect de podoab legat de un nur mpletit dintr-un fir alb i unul rou, care apare n
tradiia romnilor i a unor populaii nvecinate. Femeile i fetele primesc mrioare i le poart pe durata lunii martie,
ca semn al sosirii primverii.[1]
mpreun cu mriorul se ofer adesea i flori timpurii de primvar, cea mai reprezentativ fiind ghiocelul.

Tesaturile si portul popular romanesc

Grijile femeilor erau in principal hainele si tesaturile din interior. Primele care atrag atentia
dintre tesaturi sunt hainele. Purtate de doamne in vazul tuturor, ele atrag atentia prin maiestrie si
diversitate. Fiecare zona etnografica a avut specificul ei.