Slide.

uri 1-7: Alina

Slide 2-3. Managementul inseamna conducerea eficienta si eficace a unei activitati.
Pentru a obtine profit din afacerile intreprinse, managerul trebuie sa-si gestioneze eficient resursele.
Timpul este o resursa economica pretioasa, pretentioasa si ireversibila: timpul
fiind cea mairara resursa fiind neinlocuibil dar in acelasi timp nelimitat
.Managerii preocupati de performanta stiu insa ca timpul este masurabil iar managementul timpului
este o prioritate in asigurarea succesului.
Managementul timpului inseamna de fapt, auto management. .Lipsa timpului este una
dintre cele mai des invocate probleme ale societatii incare traim.
Oricare ar fi atributele sau calitatile unui manager de succes sau calitatile personalului
subordonat, un criteriu esential care sta la baza succesului consta in modul de
abordare a timpului.
Managementul timpului ncepe cu managementul propriei persoane,
principala cauza a eecului fiind lipsa autodisciplinei. Un aspect pozitiv al
managementului timpului este faptul c aceste abiliti pot fi nvate. Printr-o investiie
mic de timp i efort n achiziionarea acestor aptitudini fiecare persoan i poate crete
calitatea vieii.
Slide 4. Timpul este inerent in management. Managementul timpului inseamna
controlul acestei resurse. Este esenta progresului tehnic si economic, deoarece
fructificarea unei idei depinde de factorul timp.Managementul timpului prezinta
numeroase avantaje pentru manageri. Acesta ii favorizeaza:
Sa atinga scopul urmarit
Sa stabileasca prioritati
Sa obtina o vedere de ansamblu asupra sarcinilor de realizat
Sa comunice mai bine
Sa obtina mai multe rezultate pe unitatea de timp
Sa delege sarcini
Slide 5. .Planificarea este demersul care guverneaz managementul de proiect. Nu ne
putem angaja n implementarea unui proiect dac nu avem un plan bine structurat. .
Planificarea este foarte important pentru eficacitatea muncii. Lipsa unei gndiri
strategice si totodata a unei planificri sistematice poate avea drept consecint realizarea

de programe sau proiecte care conduc la esecul treptat al firmei, la falimentarea

acesteia.Pentru eficine n administrarea timpului trebuie identificare lucrurile
importante i apoi concetrarea eforturilor pentru a ajuta la evoluia acestor lucruri.
Slide 6. n literatura de specialitate se prezint dou tipuri de planuri:
a) Planuri proactive (preventive) - reprezint eforturi planificate, continue, menite s
creeze si s perfecctioneze un sistem deschis de lucru. Acest tip de plan se bazeaz pe
deschidere, onestitate si implicare n problemele proiectului,
b) Planuri reactive (de remediere) implic aplanarea conflictelor si a crizelor atunci
cnd se declansaza; ele tind s restabileasc relatiile bune n astfel de situatii
neprevzute.
n acest tip de plan se folosesc tehnici asemttoare cu programele proactive, dar
sansele de succes sunt drastic reduse
Planificarea este un proces iterativ, etapele putndu-se relua de mai multe ori rafinnd
de fiecare dat diferite puncte ale planului.

Slide 7. Etapele procesului de planificare pot fi considerate:

Definirea obiectivelor;
Generarea si evaluarea optiunilor;
Identificarea activittilor;
Ordonarea activittilor;
Identificarea resurselor necesare;
Revizuirea planului;
Pregtirea planurilor si a programelor de msuri;
Monitorizare si control.
Slideuri .8.9.10.11-..
Slide 8. Evident aceasta este doar una dintre clasificrile posibile. Planificarea ar trebui
s includ:
Stabilirea telului general: al organizatiei, al echipei de proiect, al individului;
Demararea unui proces de ntelegere a clientilor (analiza pietei)
Crearea unor structuri de lucru eficiente, adic care s permit buna si libera
comunicare si colaborare ntre niveluri ierarhice si departamente diferite;
Identificarea activittilor care trebuie realizate pentru a fi atins obiectivul si telul
proiectului;
Definirea responsabilittilor;
Crearea, mpreun cu departamentul de Resurse Umane, a unui sistem de monitorizare
si evaluare a performantei angajatilor din proiect. Ulterior crerii acestui sistem este
absolut necesar s l faceti public. Angajatii nu pot atinge standarde pe care nu le

cunosc!
Crearea unui sistem eficient de recompensare a angajatilor;
Contientizarea membrilor echipei c fiecare client este diferit de ceilalti.
Lipsa unei planificri a timpului poate avea urmtoarele efecte: nu mai stim cu ce sa
ncepem, , stres, sedine lungi sau fara rezultate, sentimentul ca sunt zile n care nu
am realizat nimic, crize care apar de unde si cnd te astepi mai putin,
Slide 9 ..Programarea este ceva mai specific dect planificarea pentru c aici se pune
accentul pe dou elemente fundamentale ntr-un proiect: timpul si resursele.
Programarea nseamn atribuirea unui moment de start si unui moment de finalizare
pentru fiecare activitate si actiune dintr-un proiect. De asemenea, programarea nseamn
indicarea resurselor necesare pentru fiecare dintre activitti.
Un mod de a urmri eficiena folosirii timpului este de a fi contient de tendinele
personale de utilizare a timpului ineficient. n mai multe situaii aceste tendine
reprezint rspunsurile cutate pentru eficientizarea folosirii timpului. n cazul nelurii
n seam a lor, pot avea influene negative n ceea ce privete stresul datorat timpului.
Dac, de exemplu, activitile neprogramate sunt realizate naintea celor programate,
cele importante ar putea rmne nerezolvate. Muli manageri dau dovad de tendine de
rezolvare a problemelor urgente naintea celor importante, amplificnd astfel
sentimentul de suprasolicitare. Dac problemele mai uoare sunt rezolvate naintea celor
dificile, timpul managerului este utilizat n mod ineficient deoarece el rezolv probleme
sub capacitile sale care ar fi trebuit delegate, n timp ce problemele importante rmn
nerezolvate.
Slide 10.
Timpul este inerent n management. Managementul timpului nseamn controlul acestei
resurse.. Este esena progresului tehnic i economic, deoarece fructificarea i dovedirea
unei idei depinde de factorul timp
Factori care conduc la pierderea timpului:
Organizarea personal deficitar.
Pozitionarea gresit a biroului.
Nerespectarea strict a fisei de post.
Aglomerarea cu prea multe sarcini a angajatilor.
Atitudinea necorespunztoare fat de colegi.
Lipsa comunicrii adecvate.
Lipsa ordinelor clare.
Slide 11. . Zece instrumente pentru un management al timpului eficient
1. Stabilirea cu claritate a scopului i a termenului de realizare a acestuia. Managerii se
las deseori prini n activiti n asemenea msur nct nu-i mai pun problema care

este motivul acestor activiti. Din cnd n cnd ei trebuie s reflecteze care sunt
obiectivele pe termen scurt i care sunt strategiile care sunt necesare pentru atingerea
acestora. Managementul timpului sau tehnici i instrumente pentru a economisi timpul
2. Alctuirea unei liste de lucru i organizarea activitii zilnice prin intermediul
acesteia.
3. Notarea n agend: reprezint o modalitate de a nu uita dar i o surs eliberatoare de
stres. Multe dintre ideile i informaiile referitoare la desfurarea unei activiti
importante acapareaz toat energia managerului iar abilitatea de a gndi concentrat se
diminueaz semnificativ. Managerul se va simi tensionat de teama de a nu pierde din
detalii. Notarea pe hrtie va elimina necesitatea memorrii acestora, lsnd cale liber
pentru alte proiecte.
4. Impunerea i respectarea cu rigurozitate a termenelor limit;
5. Clarificarea prioritilor;
n timpul zilei este posibil s primeti zeci de lucruri pe care trebuie s le faci. S scrii
un articol, s suni un client, s trimii un comunicat de pres, etc.
Atunci cnd se ntmpl acest lucru, cel mai bun lucru pe care l poi face este s i
organizezi sarcinile n funcie de importana lor.
Ocup-te mai nti de ceea ce este fie urgent, fie mai greu, fie dureaz mai mult.
La nceputul programului vei fi mult mai odihnit i vei da mai mult randament,
rezolvnd cu uurin lucrurile mai dificile
6. Angajarea unui asistent manager care s preia o parte din responsabilitile mai puin
importante.
7. Aruncarea la coul de gunoi a hrtiilor i rapoartelor neimportante;
8. Punerea la punct a unui sistem coerent, n cadrul cruia fiecare activitate i are
stabilit clar poziia iar fiecare responsabil tie clar ce are de fcut i este competent si ndeplineasc singur sarcinile;
9. Conducerea la u a musafirilor nepoftii sau care mnnc timpul cu detalii
nesemnificative, lungindu-se la vorb;
10. Evitarea promisiunilor care au anse mari de a nu fi onorate.
Slide.uri .12.13.14.15...
Slide 12.Problemele referitoare la gestionarea timpului pot fi soluionate prin
implementarea unor tehnici de planificare a timpului.
Diagrama Gantt este una dintre cele mai utilizate tehnici pentru gestionarea timpului

datorit simplittii de construire si utilizare. Are evident propriile dezavantaje care sunt
compensate ns de alte tehnici. Aceast tehnic presupune
enumerarea activittilor pe o plans sau ntr-un tabel (Word) sau ntr-o foaie de calcul
(Excel) (pe rnduri);
identificarea unei scale temporale (ore, sptmni, luni);
desenarea unei bare orizontale pentru fiecare activitate enumerat astfel nct s fie
evident perioada de timp alocat acesteia.
Principalele dezavantaje ale acestui instrument sunt: pe msur ce adugm elemente
devine greu de citit si nteles;
nu ne permite s observm tot timpul relatiile de dependent dintre activitti.
Diagrama Gantt este foarte potrivit pentru proiecte mici

Slide 14. Analiza de drum critic

Diagrama Gantt presupune ca managerul de proiect s cunoasc durata activittilor
pentru a putea trasa acest instrument. Acest instrument nu ne permite s identificm
relatiile de precedent dintre activitti si nici s calculm marjele de timp. Diagrama cu
sgeti ne permite s rspundem la dou ntrebri:
Care sunt predecesorii activittii X?
Care sunt succesorii activittii X?. Exist mai multe tipuri de retele cu sgeti: retele cu
activittile pe sgeti si retelele cu activittile pe noduri.
Retele cu activitti pe sgeat
Slide 15. Pentru a putea realiza o retea corect trebuie s ntelegem semnificatia
anumitor concepte: evenimente, noduri si activitti. Evenimentele sunt stadii ale
proiectului care au fost atinse: toate stadiile precedente au fost ncheiate i din acest
punct ncep urmtoarele stadii. Dac vrem am putea considera evenimentele sinonime cu
momentele de referint.
Nodurile sunt cercurile care denot evenimentele, adic finalul unei activitti cat si
startul alteia. Activittile sunt sgetile care unesc evenimentele. Acest gen de instrument
este folosit pentru a determina acele activitti care sunt critice pentru ncheierea cu
succes a proiectului n termenul de finalizare. Mai jos este prezentat un exemplu de
astfel de retea.
Slide.uri .16.17.18.19.20-.
Slide 16. Primul cerc este momentul de start. al proiectului. Ce facem ns cnd exist
mai multe ci posibile de a ajunge la momentul minim de start al aceleiasi activitti? Se
merge pe calea cea mai lung. Aceast regul are drept obiectiv evitarea subestimrii

duratei reale a proiectului

Slide 17. O cale posibil ar fi: activitatea 2-3 >> activitatea 3-4 >> activitatea 47>>activitatea 7-8>>activitatea 8-9. . Aceasta nseamn: 0+2+3+5=10 (momentul minim
de start n a zecea sptmn);
O alt cale posibil: activitatea 2-3 >> activitatea 3-5>>activitatea 5-7>>activitatea 78>>activitatea 8-9. . Aceasta nseamn: 0+2+5+5=12 (momentul minim de start n a
douasprezecea sptmn);
O alt cale posibil: activitatea 2-3 >> activitatea 3-6 >> activitatea 6-8>>activitatea 89. Aceasta nseamn: 0+4+7=11 (momentul minim de start n a unsprezecea
sptmn).
O alta cale posibila: activitatea 2-3>>activitatea 3-8>>activitatea 8-9. Aceasta inseamna
12 ( a douasprezecea saptamana)
Explicatia acestei reguli e logic: prin calea cea mai lung se acoper o mare parte din
timpul destinat acestui proiect.
Pentru a realiza analiza de drum critic propriu-zis, adic pentru a identifica drumul
critic, urmrim aceeai filozofie ca la paragraful anterior: cutm calea cea mai lung de
la stnga spre dreapta
Slide 18. Diagrama cu precedente
Metoda trasrii retelelor pe baza precedentelor permite exprimarea unor relatii destul de
complexe ntre activitti. Pe lng legturile normale (implicite) de succesiune (de tip
finalizare-demarare), ntre finalizarea unei activitti si demararea celei urmtoare, exist
nc trei tipuri de posibilitti de relationare complexe. Astfel, relatiile posibile stabilite
ntre diversele activitti ar fi
: Conditionare de tip finalizare demarare;
Conditionare de tip demarare - demarare;
Conditionare de tip finalizare - finalizare;
Conditionare de tip demarare - finalizare.
Pentru exemplificarea acestor tipuri de conditionri se au n vedere dou activitti
(Activitatea A si Activitatea B), dintr-o retea de precedente.
a) Conditionare de tip finalizare-demarare:
Activitatea B nu poate ncepe dect dup x unitti de timp de la finalizarea Activittii A
b) Conditionare de tip demarare-demarare: Activitatea B nu poate ncepe dect dup x
unitti de timp de la demararea Activittii A:
c) Conditionare de tip finalizare-finalizare: Activitatea B nu poate fi considerat dect
dup x unitti de timp de la finalizarea Activittii A
d) Conditionare tip demarare-finalizare: Activitatea B nu poate fi finalizat dect dup
x unitti de timp de la demararea Activittii A
Slide 20. Puncte forte ale retelelor de precedent.

 Cea mai uzual metod de trasare a retelelor cu activitti n noduri;

Usor de nteles si de folosit;
Permit reprezentarea clar a activittilor care, fie se suprapun, fie se separ printr-un
decalaj de timp, spre deosebire de diagramele cu sgeti, care au unele limitri din acest
punct de vedere:
Sunt bine acoperite de programele de calculator existente;
Ofer mai mult libertate n exprimarea relatiilor complexe;
Permite planificarea unei game mai largi de constrngeri;
Puncte slabe ale retelelor de precedent
Sunt mai greu de schitat dect retelele cu sgeti, avnd un sistem de notatie mai
complicat;
Nu pot s indice relatii foarte complexe ntre activittile i evenimentele descrise;