Criteriile fixate de Ministru de Interne in legtura cu profesia si pregtirea solicitantului,

ce erau criterii de ngrdire, erau desfiinate in documentul Secretariatului Partidului Comunist

Roman.
Puterea i subordona interesele asupra politicii ntregii tari si a ntregului "lagr
socialist", dirijat de Kremlin, iar dim aceasta cauza au avut loc foarte multe schimbri in ceea
ce privete "deschidere" si "nchiderea" emigrrii".
Cei ce au avut cel mai mult de suferit din aceasta cauza au fost evreii, in jurul crora se
crease o atmosfera de teama si suspiciune, ns trimit prin intermediul Comitetului
Democratic Evreiesc o cerere ctre Partid prin care cereau sa se limiteze la maximum plecrile
ctre Israel. Ca rspuns, in data de 25 Martie 1950 se critica faptul ca plecrile acestora nu se
fac dupa vrsta si in funcie se poziia social, asa cum ar fi trebuit din punctul Partidului de
vedere.
Inca de la nceputul valului de aliya, Partidul Comunist ncuraja fenomenul, dar in
acelai timp crea o propaganda anti, rezultnd deci doua faete contradictorii ale aceluiai
partid.
Cteva luni mai tarziu si anume in Iunie 1950, Ministrul de Interne reglementeaz noi
instruciuni privind emigrarile ctre Israel, fcute prin portul Constana, inde ajungeau doar cu
trenurile colective ce plecau din gara Bucuresti-Obor. La sfritul anilor '60 se va adauga
aeroportul Otopeni.
Dupa ce au fost mprite formularele de plecare pentu care se statea la coada ore
ntregi, este surprins o adevarata explozie a populaiei evreieti dim Romnia care ia prin
surprindere autoritile comuniste; de aici pana la o violenta propaganda anti-aliya nu a mai
fost dect un pas. aceasta propaganda nu are nici un rezultat semnificativ, ntruct populaia
evreiasca a opus rezistena.
A fost eliberat un numar foarte mare de certificate, dar muli dintre cei ce au intrat in
posesia acestora nu erau hotrai sa pleci si nici nu stiau pentru ce fac asta, era doar un val
care ii cuprinsese pe toti, iar cei nscrii ii antrenau pe cei nedecisi.
Ca si exemple: in Botoani au fost emise 3.683 de formulare, la Roman, unde locuiau
1.700 de evrei, 80% dintre acetia si-au exprimat dorina de a pleca. In Maramure din 3.500
de locuitori evrei, 1.500 a fost numrul celor au au dorit sa plece.
Valul emigrrii lua proporii din ce in ce mai mari pe teritoriul Romniei. Au fost orae in
care toti locuitorii evrei au dorit sa plece, cum ar fi: Ocna Mureului (350 de evrei), Adjud
(249), Tarnaveni (403)
ns, la 13 Martie 1953, la Iai a avut loc o manifestaie pro-aliya, unde cei nemulumii
s-au folosit de adunarea convocat de C.D.E cu scop de propaganda, unde a foat necesar
intervenia forelor de ordine. Materialele C.D.E sintetizeaz cauzele valului aliya si anume:
insuficienta salariului, pericolul antisemitismului, uurint fetelor de a se mrita in Israel,
faptul ca toti evreii plecau si necesitatea de a fi aproape de rude. Ca o cauza general, se
consemneaz faptul ca situaia material era una proasta pentru ntreaga populaie.
Valul de zvonuri -adevrate sau nu- legate de aliya, era un semn al interesului unanim
pentru ceea ce devenise un subiect central al vieii evreieti.

In problema emigrrii evreilor, Partidul Comunist a avut o atitudine ambigua si

oscilant.
In anul 1948 Comunitii organizeaz impreuna cu sionitii un miting la sala Tomis din
Bucuresti, in cadrul cruia se saluta proclamarea statului Israel, susinut chiar de URSS.
Dupa acest miting, Comunitii organizeaz propria lor aliya-"aliya roie"- prin trimiterea
unor comuniti in Israel. Astfel vor pleca spre Israel doua vapoare, unul in Decembrie 1948,
cellalt in Februarie 1949, ns primul a fost un eec complet.
"n problema emigrrii, poziia noastr este ca suntem mpotriva emigrrii, dar nu i
impotriva dreptului de emigrare". Argumentul pentru aceasta formula este ca n Romnia ,
comunismul se va dezvolta sunt semnul lui Stau n i Caragiale.
n anul 1949, ministerul de interne i totodat secretarul Teohari Gerogescu, spunea ca
nu exista o poziie bine definita fata de emigrari.
Sfritul anilor 40 i prima jumtate a anilor 50 este o perioada a unor mari lipsuri,
rmas n istoria israeliana cu numele de "perioada de seceta" .
Dup 1950 va continua linia ambivalenta fata de alyia, schimbri politice, emigrare
continua.
Strategia de perspectiva a regimului comunist , populaia evreiasca era o "zestre
negativa" ei micorarea ei era un obiectiv ascuns al acesteia.
n 1957 la Tel Aviv , Polonia a ncheiat un acord secret cu Israelul , ce elibera emigrarea
evreilor din Polonia
Existau dovezi a dorinelor de a ncuraja emigrarea evreilor , mai exact felul n care se
eliberau aprobrile de emigrare , acestea se ddeau fr sa de tina cont de unitatea familiei ,
astfel agitaia se meninea i se amplifica , marindu-se continuu sfera celor interesai de
emigrare.
Gheorghe Gheorghiu Dej (lider comunist) n dorina de micorare a numrului de evrei
din Romnia , nu a avut n vedere fata cealalt a "monedei" i anume acea fora a dorinei de
desprire a poporului evreu.
Acesta i colaboratorii lui au fost victime ale propriilor cliee ideologice marxist
-leniniste.
1949 - a susinut "vor pleca numai elementele burgheze i ca masele muncitoare vor
rmne "
-Aceste cliee i-au mpiedicat pe liderii comuniti romani sa realizeze caracterul popular
al micrii de emigrare
-dup valul masiv de alyia din primvar lyi 1950 , Biroul Politic va ncerca s micoreze
ritmul emigrrii
-migraie evreilor dauna prestigiului construciei socialismului n Romnia , imaginii att
interne , ct i externe a statului comunist
Un alt motiv al "ngheului " din 1952 era efectul plecrii evreilor asupra economiei
Romneti

-atmosfera internaional atinge punctul culminant al Rzboiului Rece , nfruntarea

propagandistica , dar i strategica a celor doua lumi n conflict
- toate acestea sunt nsoite de un puternic val de antisemitism , antisionism ,
antiisraelianism ce au pus stpnire pe partea de est a Europei .
Autoritile comuniste Romneti nu au recunoscut emigrarile ca fenomen general .
Acestea s-au desfurat ntr-un ritm inegal , datorita intereselor guvernului Romanesc ct i
presiunilor externe.
Circa 230.000 de evrei din Romnia au fcut alyia pana n 1968