Floarea de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum)

Floarea de colt sau floarea reginei(Leontopodium alpinum) - este o

adevarata perla a muntilor nostri, o specie declaratamonument al naturii din
anul 1933. Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete
aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii
calcarosi, in pajistile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe stancarii. Este
intalnita in Romania pe stancile aproape inaccesibile omului din Muntii
Vrancei, Muntii Bucegi, Muntii Fagarasului, Muntii Maramuresului, Rodna,
Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlau, Retezat, Godeanu.
Floarea de colt este protejata in rezervatii naturale cum ar fi cele din Piatra
Craiului, Muntii Bucegi, Ciucas, judetul Alba etc. In rezervatia botanica din
Alba floarea de colt coboara la cea mai mica altitudine - circa 600 m - din
Europa.
Caracteristici
Floarea de colt este o planta de stepa, venita de departe, din tinuturile Asiei,
unde pe alocuri creste inalta si deasa ca iarba. Intreaga planta este acoperita
de peri catifelati de culoare argintie, ce protejeaza frunzele si florile de vant.
De altfel, aspectul ei din pasla are menirea s-o apere de caldura si vantul care
sufla in tara de bastina. Face parte din familia composaea.
Intalnita de cele mai multe ori pe culmile stancoase si tot mai rar pe
platourile montane, floarea de colt are radacina fixata in putinul pamant
ramas intre scobiturile sapate in stancile calcaroase. In pamant are un rizom
cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, iar la suprafata
pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica
otulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta
numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod
normal, florile. Tulpina este imbracata in partea de jos cu frunze catifelate,
de dimensiuni diferite asezate de jur imprejurul tulpinei, in forma de cerc.
Numeroasele si micutele flori, compuse din petale de un alb imaculat sunt
dispuse in asa fel incat lasa impresia unei singure flori de forma unei stelute.
La noi in tara, floarea de colt poate fi vazutainflorita in lunile iulie si august.
In diferite locuri din lume unde mai poate fi intalnita, floarea de colt poate
atinge inaltimea de pana la 80 cm.
Denumiri

Floarea de colt (Leontopodium alpinum) mai este numita popular si floarea

reginei sau: albumeala, albumita, edelvais, flocosele, steluta, floareadoamnei, siminic.
Habitat
Floarea de colt poate fi intalnita pe abrupturile si piscurile calcaroase din
Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarau,
Ceahlau, Ciucas, Muntii Bucegi, Fagaras, Cozia si Retezat.
In afara spatiului romanesc, floarea reginei infrumuseteaza zone din Abruzzi,
Alpi, Balcani, Carpati, Pirinei, dar si din Asia Centrala si de Est.
Simbol
Floarea de colt este simbolul iubitorilor de drumetie la munte. De aceea este
cautata si culeasa uneori nechibzuit. Odinioara, floarea de colt impodobea
pajistile de pe culmile domoale ale Bucegilor si Fagarasului, dar fiind mai la
indemana omului a fost culeasa fara crutare, disparand complet. Azi o mai
intalnim sus, pe cetatile de calcar. Si numai in putine locuri, ca in Muntii
Apuseni, coboara la 600 m.
Aceasta planta reprezinta in traditia populara romaneasca un simbol al
dragostei si se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanarea si
curajul, culegand o floare de colt de pe stancile ascutite al muntilor si
oferind-o iubitelor.
Aceasta floare, ca o steluta, este simbolul tineretii, al tuturor
virtutilor si harurilor sufletului omenesc. Din cer, peste crestele muntilor si
peste coltii de stanca aplecati peste vagauni si prapastii, se pornesc ploi de
stelute albe, catifelate. Sunt florile zanelor, care impodobesc muntii.
In limbajul florilor floarea de colt simbolizeaza puritatea si curatenia.
Metode de protecie a mediului nconjurtor
n ultimii ani, mijloacele tehnice au avansat pentu a putea adapta metodele
industriale la impactul activitii umane asupra mediului. Aceste mijloace
pot fi att tehnice, ct i legislative i normative. La nivel internaional,
acorduri precum Protocolul de la Kyoto impun cote maxime n ceea ce
privete gazele cu efect de ser. Alte acorduri reglementeaz aspecte
specifice, cum ar fi protecia unei locaii, a unei specii pe cale de dispariie,
sau interzicerea unei substane.
Gestionarea resurselor naturale

Principala problema de mediu este gestionarea resurselor naturale. n scopul

de a proteja resursele neregenerabile i de a le conserva pe cele regenerabile,
sunt implementate metode de gestionare. n cazul hrtiei, unele etichete
permit gestionarea durabil a pdurilor, asigurndu-se c exploatarea
respect ritmul de cretere al arborilor i c nu contribuie la defriare. Exist
etichete pentru multe alte resurse, care asigur metode de gestionare
durabil. n ceea ce privete pescuitul i vnatul, cotele reglementare impun
respectarea unui ritm de restaurare a unor specii de animale. Ct despre
speciile de animale sau plante pe cale de dispariie sau cu o situaie mai
delicat, li se poate oferi o anumit protecie datorit parcurilor naturale.
n acest domeniu, eforturile ce trebuie fcute pentru a asigura gestionarea
durabil a majoritii resurselor pe care le folosim sunt mari. Acesta e
motivul pentru care OCDE (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare
Economic) a fcut gestionarea una din prioritile sale.
Protecia mediilor i a speciilor
Pentru a conserva biodiversitatea, au fost elaborate numeroase mijloace de
protejare a mediilor naturale i a speciilor care triesc n acestea.
Rezervele naturale, care exist n numeroase ri ale lumii, permit
conservarea ecosistemelor rare sau pe cale de dispariie, limitnd
urbanizarea i activitile umane n zonele cu probleme. n cazul speciilor pe
cale de dispariie, IUCN (Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii
i Resurselor Naturale) ntocmete i actualizeaz Lista Roie, care
ncadreaz speciile pe cale de dispariie. Datorit sprijinului din partea
conveniilor internaionale, precum Convenia de la Washington, sunt luate
msuri pentru conservarea acestora.
Recent, o mai bun contientizare a situaiei speciilor de animale a permis
crearea de coridoare biologice, care fac legtura ntre mediile naturale,
ncurajnd astfel migraia i rspndirea speciilor.