Sunteți pe pagina 1din 2

Sandu Andrei Iulian

CRP, an II, grupa IV

Conspect Marci Metalingvistice si Metatextuale (pag. 95)


Limba se manifesta prin intermediul textelor pe care le contruieste. Astfel, limba se
individualizeaza devenind limbaj.
Limbaj = categorie intermediara intre limba (ca abstractie) si text (ca obiect material)
Cuvintele specializate si cunoscute unei anumite categorii socio-profesionale de indivizi
alcatuiesc metalimbajul => subcodul actualizat de receptor pentru a constientiza
caracteristicile unui limbaj dat. Textul ofera mai multa informatie decat pare la prima vedere,
astfel ca, printre cuvinte se afla marcile metatextuale = fragmente de enunt care fac legatura
intre doua secvente conversationale. Marcile metatextuale sunt vizibile in planul enuntului
cand se produce o schimbare semnatica in structura de adancime a textului.
Marcile metalingvistice sunt inserate in planul continutului ori de cate ori este necesara o
schimbare de registru stilistic. Marcile metalingvistice coexista cu cele metatextuale in cadrul
aceluiasi act comunicativ, si sunt initiate si performate atat de E, cat si de R.
Prezenta lor in discursul E nu implica in mod obligatoriu prezenta similara in discursul R.
Prezenta lor e data de caracterul participativ/pasiv al locutorului la actul comunicarii (orale
sau scrise). Marcile metaligvistice indica controlul lui E asupra textului, dar si
intentionalitatea discursului de a-l manipula pe R. Ele pot fi: alta limba, alt discurs, alt registru
discursiv, alta instanta, alta modalitate de interpretare a cuvintelor, etc.
Cu alte cuvinte, marcile metatextuale si metalingvistice reprezinta cliseele lingvistice,
elemente care dau specificitatea comunicarii desfasurata in perimetrul unui registru
discursiv si al unui discurs specific.

Analiza la nivel pragmatic, ex. 3, pag. 37


Context: Cadrul in care are loc actul discursive este unul informal, fie la poartagrasunei, fie
in casa acesteia. Mediul in care se desfasoara intreaga poveste este rural vaca trage sa
moara (exista animale domestice).
Protagonistii sunt: grasuna si tanarul ziarist, cvasilocutor: Durica (sotul grasunei). Ziaristul
este in cautarea unei gazde, in incercarea de a-si gasi linistea si inspiratia pentru a scrie. Este
posibil tanar, aflat la inceput de cariera, fara o situatie materiala extraordinara, dispus sa bata
din poarta in poarta pentru a gasi o gazda, nu are nimic de pierdut. Grasuna apare descris ca o
cumatra, cu dinti de aur usor cocliti, posibil de etnie roma, cu un grad de cultura scazut,
prin comparatie cu ziaristul care i-a batut la poarta. Tanarul incearca sa o impresioneze
spunandu-i ca e ziarist, iar in schimb, din lipsa culturii, cumatra intelege prin ziarist =
vanzator de ziare. Lasat aproape fara speranta, tanarul ii mai spune cumetrei ca este de fapt

scriitor. Femeia, dupa aproape fiecare replica a tanarului incearca sa gaseasca asemanari intre
el si sotul ei, dar interpreteaza gresit de fiecare data informatiile pe care tanarul i le spune.
Context situational (gesturi, mimica): ziaristul pare timid, foarte politicos in momentul
adresarii sale catre cumatra, foloseste cuvinte elevate, care o induc in eroare pe femeie. El
incearca sa ii spuna cate ceva despre el la modul general femeii, in ideea de a sti pe cine ar
primi in casa, pastrand o oarecare distanta, in schimb femeia pare ca da dovadad e o
dezinvoltura rar intalnita, permitand sa intrebe despre diferite aspecte ale vietii tanarului (cat a
costat masina). Cumatra grasuna este o femeie casnica, al carei sot este plecat sa munceasca la
Campina, la gara.
Gradul ei de cultura/cunostinte este scazut, avand impresia ca a fi scriitor se rezuma numai la
a scrie mersul trenurilor (activitate desfasurata de sotul acesteia, vorbea numai despre ce
cunostea, refuzand sa gandeasca mai departe decat ceea ce stie). Tanarul, in ciuda situatiei,
este calm, ii explica femeii ca el scrie carti, romane de citit, si ca nu se refera la Roman Diesel
(la care lucra sotul ei).
Cumatra este constant surprinsa de aparentele asemanari dintre tanar si sotul ei nemaivazut.
Tanarul depinde de terminarea acestui roman la care a inceput deja sa lucreze, dar are nevoie
de un loc linistit pentru a putea lucra in continuare, astfel incat sa-si poata asigura traiul.
Femeia deviaza de la subiect, povestindu-i tanarului despre problemele pe care le are in curte,
ca si cum s-ar destainui unui cunoscut, unui apropiat.
Acte pragmatice: cumatra cu dinti de aur lejer cocliti nu are un grad ridicat de cultura,
foloseste expresii precum -> talica, domnu, pesemne, hurdubaie mare, l-a luat in
primire, trage sa moara, etc. Femeia ii da detalii tanarului, detalii despre care tanarul nu are
cunostinte, dar cumatra continua sa i le ofere: finu Colarete , Durica.
Aceasta i se destainuie si cu privire la problemele pe care le are in gospodarie, respectiv cu
sotul ei -> tanarul pare un om de incredere. Tanarul este un barbat cu bun simt, rabdator, care,
desi femeia foloseste un limbaj familial, pastreaza un ton respectuos, detasat. Este
comunicativ, pune intrebari femeii, este atent la ce i se povesteste, continua conversatia.
Discursul este unul direct, fiecare protagonist isi exprima direct gandirile, este o discutie
personala, apar elemente de context situational, exista familiaritate din partea cumetrei. Se
incalca maxima relevantei, in mod involuntar -> tanarul vorbeste despre faptul ca e scriitor si
doreste sa isi poata termina romanul pentru a-si asigura traiul, iar femeia ii povesteste ca are
vaca bolnava, sau ca a secat fantana si ca astfel, apar probleme cu sotul, oferindu-i detalii
tanarului care nu il privesc in mod direct.

S-ar putea să vă placă și