Sunteți pe pagina 1din 9

CHINA

Localizare, suprafata si informatii generale:


China (Zonghua Renmin Gongheguo), tara din estul Asiei, este a treia tara ca
suprafata (dupa Rusia si Canada) si cu cea mai mare populatie dintre toate statele lumii. Este
marginita in nord de Republica Mongola si de Rusia; in nord-est de Rusia si Coreea de Nord,
in est de Marea Galbena si Marea Chinei de Est; in sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam,
Laos, Myanmar (cunoscut si cu numele de Burma), India, Bhutan si Nepal; in vest este
marginita de Pakistan, Afghanistan si Tadjikistan si in nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan.
Chinei ii apartin mai mult de 3400 de insule. Republica Populara Chineza este cel mai intins
stat in Asia de Sud-Est si cel mai populat stat din lume.
Suprafata: 9,572,419 km
China este o regiune cultural, o civilizaie antic, i, n funcie de perspectiv, o
entitate naional sau multinaional extins pe o suprafa mare n Asia de Est.
China are una dintre cele mai vechi civilizaii din lume, compus din state i culturi
datnd mai mult de ase milenii. Ea are cel mai vechi sistem de limb scris utilizat n lume
i este privit ca sursa a numeroase invenii. Istoric, cultura Chinei i-a extins sfera de
influen peste Asia de Est prin religie, tradiii, precum i prin sisteme de scriere, fiind
adoptate de diferite culturi nvecinate, cum ar fi Japonia, Coreea i Vietnam. Primele dovezi
ale prezenei umane n regiune au fost gsite ntr-o peter din Zhoukoudian i este unul din
primele exemple de Homo erectus, acum cunoscut sub numele de Omul din Peking, estimat
aproximativ c a trit de la 300,000 la 550,000 de ani n urm.
1

Republica Popular Chinez a fost proclamat la 1 octombrie 1949, dup victoria


militar a Partidului Comunist Chinez asupra Kuomintang-ului. Cu toate acestea, China n
sine este cea mai veche civilizaie existent astzi, are o istorie de peste 5000 de ani. Aceasta
este acum o Republica Socialist, reglementat de un singur partid care are un control asupra
celor douzeci i dou de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipaliti i dou
regiuni administrative speciale (Hong Kong i Macau).
China este una dintre cele cinci membri permaneni de Securitate al ONU, precum i
membru al Organizatiei pentru Cooperare din Shanghai. n prezent, "Regatul de Mojloc"
este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PIB n paritatea puterii de
cumprare i a treia de ctre criteriul monetar. n mod oficial ar comunist, Republica
Popular Chinez a adoptat o economie socialist de pia n cazul n care liberalismul
economic i controlul politic autoritar intervin mpreun ntr-o formul specific.
Vegetatia originala a disparut mai ales in partea de est a Chinei datorita asezarilor si
terenurilor agricole.In padurile tropicale din sudul tarii intalnim conifere care pot avea
inaltimi de peste 50 m, acestea amestecandu-se cu palmierii. Padurea subtropicala din estul
si centrul Chinei este bogata in plante precum stejarul, bambusul, pinul, camelii, magnolii,
dafini, etc.
Fauna este reprezentata de o varietate larga de specii de animale, de la specii arctice
din nordul Chinei si Tibet la cele specific tropicale in sud. Astfel intalnim specii de aligatori,
salamandre, ursi panda (numai in sudul Chinei), primate precum gibon, antilope, caprioare,
cai salbatici (China tropicala); carnivore - vulpi, lupi, ursi, tigri, leoparzi; animale domestice
- camile (in zonele aride din nordul si vestul tarii), cai - foarte importanti in stepa mongolica,
magari - comuni in nordul Chinei, yaki - in Podisul Tibet (importanti pentru lapte, blana si
hrana).
Resurse naturale: depozite de minereuri cu o distributie larga in intreaga tara.
Principalele regiuni miniere sunt in nordul Chinei, in special in peninsula Liaodong si in
regiunile muntoase din sudul Chinei. Principlalele minereuri metalifere: fierul - estimat la
peste 40 miliarde tone (cel mai mare depozit in nordul tarii), hematit, minereuri de aluminiu,
antimoniu, magnezit, wolfram, etc. Alte rezerve substantiale sunt cele de grafit, zinc, cupru,
uraniu (ce a fost descoperit in cateva areale in nord si nord-vestul Chinei), mica, fosfati,
cuart, sare, talc, silice, etc. China dispune de asemenea si de resurse energetice precum
carbunele, care este estimat la 115 miliarde tone (printre cele mai largi ), petrol (in nord ) si
gaze naturale.
Reursele de apa si cele solice, in China, sunt destul de abundente si vast raspandite
spre desebire de celelalte tari. 15% din suprafata totala a Chinei este arabila, folosita in
special pentru cultivare; zonele impadurite sunt in scadere: 21% din arealul total al tarii
(padurile fiind folosite pentru consumul propriu, in industria lemnului sau pentru productia
de hartie), in comparatie cu 33 % in SUA si 34 % in Canada.
2

Relief
Relieful Chinei este foarte variat, predominnd munti foarte nalti si podiuri
intinse.Exist, de asemenea, podiuri joase, depresiuni cu deerturi si cmpii netede.Relieful
Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief
principale sunt completate de alte trepte de relief - podiuri nalte (Tibet), depresiuni
interioare , podiuri cu muni tocii (China de Sud-Est).Specificul su deosebit de existena
pe mari ntinderi din nordul si nord-estul arii a unor mari acumulari de loess; acestea pot
ajunge la grosimi de 200 m i pot fi continue pe mari suprafee (Podiul de Loess).
Muntii Himalaya
Munii Himalaya sunt munii cei mai tineri de pe glob, n acelai timp i cei mai nali.
Formarea acestor muni a fost n perioada teriar n urm cu milioane de ani (de aceeai
vrst cu Anzii Cordilieri i Munii Stncoi) prin ciocnirea plcilor continentale. S-a
constatat c i-n n zilele noastre munii se ridic, cu toate c sufer o eroziune intens. Aici
se ntlnesc muni de peste 8000 m nlime ca Everest(8.849 m), K2 (8.611 m),
Kangchenjunga (8.586 m), Makalu (8.462 m), Lhotse (8.516 m), Cho Oyu (8.201 m),
Manaslu (8.156 m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga Parbat (8.125 m), Annapurna (8.091 m).
sau Makalu. Dintre cei 14 muni mai nali de pe glob, patru se gsesc n Munii Karakorum,
din Pakistan situat n partea vestic a Himalayei de exemplu K2. Himalaya cuprinde trei
trepte: n sud Munii (Colinele) Sivalik (900 - 1200 m),n partea central, Himalaya Joas
(3.500 - 4.500 m), iar n Nord , lanul principal Himalaya nalt, cu piscuri ce depesc
8.000 m. n nord sunt vi largi a rului Tsangpo, mai avale n sud denumit Brahmaputra cu
afluenii situai n Transhimalaya.
Hymalaya partea muntoas i de podi este regiunea de unde izvoresc fluviile cele mai
mari din sudul Asiei ca: Fluviul galben, ce curge pn n apropierea Pekinului vrsndu-se n
Marea Chinei, Jangtse cu vrsarea n mare la Shanghai, Irrawaddy, ce curge prin Burma,
Mekong, ce traverseaz Laos i Kambodscha pn n regiunea oraului H-Ch-Minh din
sudul Vietnamului. La fel fluviul Ind ce strbate Pakistanul de la nord la sud, i-n n estul
Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel.
Gangele ns izvorete din Munii Garhwal situai la sud-vest de Himalaya. Statele pe
teritoriul crora se afl masivul sunt: Nepal i Bhutan, care cuprind versanii de sud, apoi, la
nordul lor, podiul Tibet din provincia chinez cu acelai nume, n fine India i Pakistan,
care cuprind poriuni din partea sudic, respectiv sud-vestic.
Clima
China este situat n Asia de Est. La est China este splat de ctre mrile de vest ale
Oceanului Pacific. Suprafaa Chinei este de 9.6 milioane km . China este cea mai mare ar
din Asia i a treia cel mai mare ar din lume, dup Rusia i Canada. Pe teritoriul Chinei,
exista mai multe tipuri de clim.
3

Lungimea total a frontierelor terestre din China este de 22 117 km, fiind vecin cu 14
ri. Coasta maritim a Chinei se ntinde de la granita cu Coreea de Nord, n nord, cu
Vietnam la sud i are o lungime de 14 500 km. China este marginita de Marea Chinei de Est,
Golful Corean, Marea Galben i Marea Chinei de Sud. Taiwan este separat de continent
prin strmtoarea Taiwan.
Cea mai mare parte a Chinei se afl ntr-o zon moderat, cu anotimpuri distincte.
Exist diferene de clim care se datoreaz musonilor, extinderii suprafeelor de uscat i
diferenelor considerabile n altitudine. n timp ce n China centrala i de sud-est este, n
general, cald i umed, n nord i nord-est este relativ uscat.
China ajunge pn la 35 latitudine, fapt care produce o mare variaie n ceea ce
privete climatul regional. n multe zone, vara este fierbinte i ploioas, cu un mare grad de
umiditate, i iarna este uscat. n China de nord, mai mult de 80% din precipitaii cad n
lunile de var, dar numai 40% din precipitaiile anuale au loc n China de sud n aceeai
perioad.
n China de sud-est, n timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc
taifunuri frecvente. La nord de Chang Jiang (Rul Yangzi) iarna este extrem de rece.
Partea de nord-est are veri fierbini i uscate, i ierni lungi i reci. Verile din zonele
deertice din Xinjiang i Mongolia interioar sunt, de asemenea, fierbini i uscate, iar iernile
reci i uscate. n China central, verile sunt fierbini i umede, cu multe precipitaii n lunile
de sfrit de var. n regiunile joase din Yangzi, iarna este ntr-un fel mai blnd dect n
zonele centrale ale Chinei, cu munii loess, sau n Sichuan, care este nconjurat de muni. n
regiunile din jurul Beijing-ului, Xian i Zhenghou, se pot isca furtuni de nisip iarna i
primvara.
n podiul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara este scurt, moderat i
cald, n timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitaii n timpul anului i
diferenele de temperatur zi/noapte sunt mari. Un climat blnd, cu veri calde i ierni
rcoroase predomin n general n podiul nalt Yunnan-Guizhou; aici nu prea sunt
precipitaii i ngheurile sunt rare.
China central are o clim subtropical. Ploile cad regulat de-a lungul ntregului an;
verile sunt lungi, umede i clduroase, iar iernile sunt scurte, cu temperaturi mai sczute.
China ncadreaz o mare varietate de forme de relief i varietate corespunztoare de
resurse naturale. n general, cele mai mari nlimi de pe teritoriul Chinei se gsesc n vest,
unde se afl unii dintre cei mai nali muni de pe Pmnt. Trei dintre acetia, munii Tien
Shan, Kunlun i Qinling, dateaz din perioada Paleozoic de ridicare muntoas (orogenez),
care a nceput n perioada Carbonifer i s-a terminat n perioada Permiana, cnd toate
poriunile de pmnt ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea.
Munii Himalaya, sunt de origine mai recent. S-au format cnd sedimentele odat
depozitate ntr-o mare mezozoic, numite tethys, au fost strnse ntr-un loc i ridicate la
suprafa datorit coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a nceput n timpul epocii
Oligocene a perioadei Tertiare, n urm cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele
4

tipuri de muni ale rii nchid o serie de platouri i bazine, care furnizeaz o considerabil
surs de ap si resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolar la tropical i
incluznd mari zone alpine i deertice, suport o magnific via animal i o deosebita
flor.
Geologie
China este afectat periodic de seisme. Unul dintre cele mai puternice a fcut, oficial,
peste 200.000 de mori n 1979, la Tangshan, dar experii occidentali vorbesc de 700.000 de
mori
Economie
China este o ar cu o economie n plin proces de dezvoltare si modernizare.Folosind
marile resurse de crbuni superiori , China i-a dezvoltat o puternic baz energetic. Este
prima productoare mondial de crbuni.Dei rezervele de petrol sunt modeste , China
trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru
a susine dezvoltarea economic a rii.
Este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz
de crbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaz minereurile de fier si mangan care se
gsesc n apropierea bazinelor carbonifere.
Republica Popular Chinez este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul
2008 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n
valoare de 1.470 miliarde dolari.
Populatia
Mai mult de o cincime din totalul populaiei Pmntului triete n China. China a dat
natere celei mai vechi civilizaii din lume i are o istorie ce dateaz din urma cu 3500 de
ani. Numele chinezesc Zhong Guo, care desemneaza denumirea arii se traduce astfel:
Zhong-mijloc, Guo-ara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referin la credina
chinezeasc n care se spune ca ar era centrul geografic al Pmntului i singura civilizaie
adevarat. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naiune slab din punct de vedere
economic i politic, dominat de puteri strine.
Prima masurare a numrului populaiei dup preluarea statului de ctre comuniti a
avut loc n 1953. La acea data, populaia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a
doua msurare, care a vut loc in 1964, s-a artat o cretere pn la 694.580.000; la cea de-a
treia , n 1982, msuratorile au artat o populaie de 1.008.180.000 (fr Hong Kong, Macau
i Taiwan), fcnd din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre
1953 si 1997, rata mortalitatii a sczut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata
natalitii a sczut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in
1997. Ca rezultat, creterea numrului de oameni s-a micorat de la 22,5 la mie, n 1953, la
5

0,9 la mie in 1997. Chiar i n aceste condiii, China tot inregistreaz o cretere anual a
populaiei de aproape 11 milioane de oameni.
Transportul
Lungimea total de drumuri este de 3.5 milioane km. Lungimea total a autostrzilor
moderne, la sfritul anului 2006, se ridicau la 45,3 mii km (n 2006 a fost construit 4,3 mii
km de autostrzi, n 2007, au fost planificate s fie construite 5 mii km).
Lungimea reelei de cale ferat din China la sfritul anului 2006 a constituit 76,6 mii
km (n 2006, creterea economicse ridica la 1.2 mii km). n anul 2006 a fost pus n
funciune cale ferat n Tibet cel mai mare altitudine de (pn la 5072 m deasupra nivelului
mrii), n valoare de 4.2 miliarde dolari.
Transporturi pe ap include comerul maritim i fluvial. Transporturi pe ap este
concentrat n partea de sud-est i regiunile de sud. Cota sa din cifra de afaceri total de
marf a crescut de la 42 la sut n 1980 la 53.2 la sut n anul 2001. Lungimea total a
rurilor interioare n China este de 110 mii km, iar lungimea total a canalelor navigabile 7,8 mii km.
Capitala Chinei este Beijing (se citeste Peiting); cel mai populat centru urban este
Shanghai. China are peste 20 de orase mari cu o populatie de cel putin 1 milion de locuitori.
Orasul Beijing are o arhitectura deosebita, cu bulevarde largi cu marcaje pentru treceri
pietonale. Punctele de atractie sunt usor de gasit pentru ca pretutindeni gasesti indicatoare,
numai ca daca se afla undeva, la distanta de bulevarde, devin sunt mai greu de descoperit.
Centrul vechi al orasului Beijing este reprezentat de o zona care candva a fost inconjurata de
ziduri de aparare si care mai pastreaza inca simetria straveche - axa nord-sud trecand prin
Qianmen (Poarta Principala). De-a lungul istoriei a fost locul unde se intampla totul, de la
politica la comert si cultura, iar astazi cei care ajung aici au sansa de a descoperi nu doar
indelungata traditie a trecutului, ci si schimbarile pe care le-a adus dezvoltarea moderna a
orasului. Beijing a fost capitala de mai bine de opt secole, din perioada Dinastiei Yuan (1271
- 1368) pana la Dinastia Ming (1368 - 1644) sau Qing (1644 - 1911). Treizeci si patru de
imparati au domnit asupra Chinei de la Beijing, iar inca de la inceputuri orasul a fost un
centru economic, cultural si politic, precum si o adevarata legenda a Orientului. Totodata,
Beijing se poate lauda cu cea mai mare piata centrala din lume, Piata Tian`anmen, cu Orasul
Interzis - cel mai mare palat imperial pastrat perfect, un complex arhitectonic unic in lume o portiune foarte bine pastrata a Marelui Zid Chinezesc, precum si cu Templul Paradisului,
unul dintre cele mai mari si mai frumoase din lume.
Shanghai, Supranumit "Parisul Estului" sau "Regina Orientului", acesta este cel mai
mare oras din China si un centru important comercial in Asia. Alaturi de Shenyhen si
Guangyhou, este motorul economic al Chinei. In traducere, Shanghai inseamna "la mare".
Shanghai nu s-a numit intotdeauna astfel; pana la dinastia Sui, era numit satul Huating. Sub
dinastia Tang, a devenit prefectura Huating, inainte de a i se da numele actual sub dinastia
Song. Data fiind locatia sa strategica la varsarea fluviului Yangzi Jiang, in centrul Chinei, si
6

vecinatatea cu orase cu o bogata traditie mestesugareasca (Suzhou, Hangzhou), Shanghai a


devenit rapid un important oras comercial. Cand la putere a ajuns Partidul Comunist Chinez,
orasul a fost considerat un simbol al capitalismului si a intrat intr-o perioada de "hibernare",
fiind aproape uitat de toata lumea. In urma reformelor lui Deng Xiaoping, orasul a fost pus
din nou in valoare. Shanghai este cel mai mare santier urban de constructii din lume. O
macheta gigant a orasului este vizibila intr-o cladire speciala din Piata Poporului. La ora
actuala, orasul se mandreste deja cu peste 640 de zgarie-nori, in timp ce alti 300 sunt in
constructie, majoritatea in noul cartier Pudong. Orasul a si fost primul din lume cu un
serviciu de tren Maglev (levitatie magnetica), care in prezent face legatura intre Aeroportul
International Pudong si gara Long Yang in doar 8 minute pentru o distanta de 30 km.
Hong Kong este un amestec unic de traditii orientale si occidentale, o metropola
moderna, dar si una dintre cele mai faimoase destinatii turistice din lume. Unul dintre cele
mai agitate cartiere este Mong Kok , in care fiecare strada este specializata intr-un anumit
produs. Turistii care vor sa scape de agitatia orasului, nu duc lipsa de locuri linistite: peste
60% din Hong Kong este rezervat pentru parcuri, rezervatii naturale si plaje. Chiar daca
principala atractie este shoppingul si viata de noapte, Hong Kong ofera restaurante
excelente, hoteluri de prima clasa, dar si frumuseti naturale: munti, insule retrase, plaje albe.
In Hong Kong, festivalul dedicat Anului Nou Chinezesc este unul plin de lumina: strazile
sunt impodobite cu flori si lampioane, iar cortegiile de care alegorice sunt inconjurate de
muzicanti si dansatori in costume pitoresti, de lei si dragoni din brocart.
Obiective turistice:
Marele Zid Chinezesc este o constructie strategica de mii de kilometri lungime cu rol
de aparare. Zidul a fost construit cu scopul de aparare a granitei imperiului chinez contra
atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o constructie gigantica considerata
dupa volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime controversata, dupa datele mai recente
ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul principal avand 2 400 km lungime. Zidul a fost
construit dupa un sistem care leaga intre ele mai multe fragmente de varsta diferita.
Tai Shan este un munte situat la nord de orasul Tai'an din provincia Shandong, China.
Muntele are o altitudinea de 1545 metri, fiind unul dintre cei cinci munti considerati sfinti de
religia taoista. In credinta veche din China era considerat ca cel mai inalt munte din lume,
monarhii chinezi venind aici ca sa aduca jertfa cerului si pamantului. Dar muntele a fost
escaladat numai de sase imparati chinezi. Pentru a junge pe varful muntelui se poate merge
pe jos, pe o distanta de 9 km cu diferenta de nivel de 1350 metri, fiind scari amenajate cu
6293 de trepti. Pe traseul de urcare se afla mai multe porti si palate, cel mai cunoscut fiind
templul imparatului Jade (Yuhuang Dian). In anul 2003 numarul de vizitatori se cifreaza la
6 milioane de turisti, fiind muntele cel mai frecvent urcat din lume. Mai exista si alternativa
unui teleferic pentru cei care nu urca muntele pe jos.
Palatul Imperial Chinezesc se afla situat in centrul Pekingului (Beijing). Acolo a
trait si domnit pana la revolutia dim 1911 imparatul Chinei din dinastia Ming si Qing.
7

Accesul poporului sau a oamenilor de rand in palat era interzis, de aceea palatul a fost
supranumit orasul interzis fiind situat la marginea de nord a Pietei pacii ceresti. Orasul
interzis este o capodopera a arhitecturii chineze, fundamentul constructiilor fiind asezat dupa
sistemul tablei de sah pe axa de nord-sud, palatul fiind in centru ca simbol al puterii
imparatului chinez. Acoperisurile cladirilor erau aurite, deoarece culoarea galbena era
culoarea imparatului. Era interzis in tot orasul Peking sa fie cladiri mai inalte ca palatul
imperial.
Xian, capitala provinciei Shanxi, situat in nord-vestul Chinei, este centrul politic,
economic si al comunicatiilor din nord-vestul Chinei. Dintre cele sase orase (Xian,
Luoyang, Nanjing, Kaifeng, Hangzhou si Beijing) care au fost in societatea feudala capitale
ale Chinei, Xian a indeplinit aceasta functie cel mai devreme, in cele mai multe dinastii si
pentru cea mai lunga perioada. Istoricii apreciaza in unanimitate ca in istoria Chinei, au avut
capitala la Xian nu mai putin de zece dinastii feudale - Zhou de Vest, Qin, Han de Vest,
Avan-Zhao, Avan-Qin, Post-Qin, Wei de Vest, Zhou de Nord, Sui si Tang. De aceea,
influenta produsa in istoria Chinei de Xian este departe de a putea fi comparata de alte orase
chineze. Fiind una din cele patru capitale antice cele mai importante din lume, Xian este o
destinatie turistica de renume mondial. Armata de Teracota, cu peste 6.000 ostasi si cai de
teracota de la mormantul primului imparat chinez, Qinsihuang, considerata drept a 8-a
minune a lume si cea mai importanta descoperire arheologica din secolul al XX-lea, se afla
tocmai in districtul Lintong al orasului Xian. Alte zone turistice importante din Xian sunt
Pagoda Dayan, Lacul Huaqing si MunteleHuashan.
Lhasa, capitala regiunii autonome Tibet, cu o suprafata de 29.052 kilometri patrati, se
situeaza pe versantul nordic al Muntilor Himalaya. La Lhasa, cerul este senin in majoritatea
timpului, iar precipitatiile reduse. Iarna nu este geroasa, iar vara temeperatura nu este foarte
ridicata. Clima este semi-uscata, cu temperatra medie anuala de 7,4 grade Celsius. Volumul
anual al precipitatiilor, care cad in special in lunile iulie, august si septembrie, este in jur de
500 ml/mp,iar durata anuala a perioadei insorite este de peste 3000 de ore. De aceea, Lhasa
este cunoscut si drept oras al soarelui. Aici, aerul este curat, lumina soarelui este buna,
ziua este calda, iar noaptea racoroasa. Lhasa este o localitate turistica foarte agreata. Podisul
Qinghai-Tibet, unde se afla Lhasa, este cunoscut drept acoperistul lumii si are o altitudine
medie de peste 3.600 de metri deasupra nivelului marii. Presiunea scazuta, densitatea mica a
aerului, ca si continutul de oxigen cu 25-30% mai scazut fata de nivelul mediu din tara,
produc la oamenii abia sositi pe podis reactii diferite precum dureri de cap si respiratie
accelerata. In prima zi dupa sosire, acestia trebuie sa se odihneasca si simptomele se vor
reduce sau vor disparea treptat. Aprilie-octombrie este perioada optima pentru turismul in
Tibet. Lhasa inseamna in limba tibetana asezarea sfanta a nemuritorilor. Este un oras cu o
istorie veche, insotita de un cadru cultural si religios bogat. Principalele obiective turistice
din Lhasa sunt Templul Dayhao, Strada Bakuo si Palatul Potala.
Bibliografie:
8

https://www.eximtur.ro/vacante-china.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83