1

1.Tipuri Constiutionale
=posibilitatea de a ne orienta asupra pozitiei viscerelor de
orientat

1.Tipul normostenic (atletic)

-dispozitie a viscerelor similara cu cea din atlasele de anatomie descriptive si
topografica

2.Tipul hiperstenic
-de regula supraponderal, brevilin (statura joasa)
-torace: largit la baza
-vf pulmoni: nu depasesc clavicula
-stomac: dispozitie in ccorn de taur( fundus oblic sau orizontalizat )
-colecist orizontalizat
-colon transvers: bucla sus situata

3.Tipul hipostenic (astenic)

-subponderal, longilin
-torace: alungit
-vf pulmoni: depaseste cu 2.5 cm medial a claviculei
-cord vertical (eventual cord in picatura)
-unghi bicoastal: ascutit
-stomac: pol inferior coborat
-colon transvers: bucla este in pelvis
-colecist: vertocalizat la dr coloanei vertebrale

2.Anatomia clinica a oaselor cu

dezvoltare desmala
a)osificarea se face direct din stadiul conjunctiv spre stadiul osos (coltta craniului,
oasele fetei, mandibula, clavicula)
b)au o osificare simpla cu 1-2 CO
c)au o putere de regenerare redusa
Defectele boltii craniene/mandibulei: refacute cu grefe osteogene (coasta,
creasta iliaca)

PATOLOGIE COMUNA
1. CONGENITALA -> disostoza cleido-craniana
2. CASTIGATA -> osteomielita cronica

3.Anatomia clinica a oaselor cu

dezvoltare encondrala
-oase cu stadiu cartilaginous (cea mai mare parte a oaselor)
- os lung: epifiza+cart de crestere+metafiza+diafiza+metafiza+cart de
crestere+epifiza
Resursele vasculare ale osului lung dau o bogata retea la nivelul metafizei; mai
exista o alta retea la nivelul periostului; intreruperea circulatiei duce la necroza
osoasa
a)Cauza traumatica
-scafoidul carpian: fracture oblice -> negroza fragmentului medial (ulnar)
-capul femural: fractura subcapitala cu deplasare -> necroza aseptic de cap
femural
-1/3 distal tibie: fracturi cu deplasare in 1/3 med cu distrugere de periost ->
necroza

PATOLOGIE
1.CONGENITALA

Exostoze osteogenice (in regiunea metafizei)

Oase supranumerare (ele sunt bilaterale)
Achondroplazia (oprirea cresterii in lungime a oaselor cu cresterea lor in
grosime)
Ectromelia (oprirea dezv unui membru sau a unui segment al acestuia)
Focomelia (mainile/labe picioare se insera direct de trunchi)
Monomelia (dezvoltarea unuia dintre membre)

2.CASTIGATE
a)traumatice

Separatia epifizei (este o fractura separate si nu o simpla dezlipire

epifizara)

b)infectioase

Osteomielita acuta (boala a copilului; predilectie pentru metafiza

deoarece are vascularizatie abundenta si struct oasoasa lamelara mai
putina)
Osteomielita cronica

c)tumorale

Chist osos metafizar/ Tumora cu cellule gigant/Osteom al

metafizei/Metastaze (diafiza)
Fibrosarcom paraosteal(metafiza)/Condrosarcom
solitar(juxtaepifizar)/
Sarcom Edwing (diafiza)/Sarcom osteogenic (metafiza)

4.Clasificarea parghiilor articulare.

Pozitiile de relaxare si functie ale
articulatiilor sinoviale
1.Parghii de gradul I

(parghii de echilibru) : articulaiile atlanto-

occipital i cocso-femural.
-sprijinul este situat la mijocul dintre punctul de rezisten i cel de for.

Astfel, pentru articulaia atlantooccipital

R- punctul de rezistenta este greutatea masivului facial;
S- punctul de sprijin, este articulaia atlantooccipital;
F- punctul de aplicare al forei, fatetele occipitalului

2.Pirghii de gradul II

parghii de forta- mai rare) : articulaia talo-

crural
-rezistena este situata la mijloc, ntre punctul de sprijin i cel de for.
R= punctul de rezisten, este articulaia tibio-tarsian;
F= punctul de for, este reprezentat de inseria pe calcaneu a
muchiului triceps sural
S= punctul de sprijin, este vrful piciorului, respectiv extremitatea
disal a metatarsienelor i falangelor;

3.Pirghii de gradul III

(parghii de viteza- cele mai raspandite) :

articulatia cotului
-fora este situat la mijloc, ntre punctul de rezisten i cel de sprijin.
R=punctul de rezisten, este greutatea susinut de fora palmar .
S= punctul de sprijin, este articulaia cotului
F=punctul de for, este inseria bicepsului pe tuberozitatea radiusului

Locul de aplicare al punctului de for are o importan

foarte mare. .Astfel, cnd punctul de for este dispus:
-

la mijloc, pirghia lucreaz cu for i vitez medie;

aproape de punctul de sprijin, prghia lucreaz cu for crescut i vitez

mare, i este o prghie de vitez;

-mai aproape de punctul de rezisten, prghia lucreaz cu

i vitez sczut, i este o prghie de for,

for crescut

1.Pozitia de relaxare (ofera maxima

capacitate articulara)
-se constata spontan in artita acuta cu exudat intraarticular
(produce cea mai mica durere)

2.Pozitia de functie (articulatia e solicitata la

maximum fiziologic)
-se fac imobilizari ghipsate
-se lizeaza artrodezele (obtinerea chirurgicala a unei articulatii immobile)

POZITIE DE
RELAXARE
UMAR

Abductie 15
Pronatie 30

COT

Flexie 30
Pronatie 150
Flexie 30

RADIOCARPIANA
DEGETE

Usoara flexie a
articulatiilor

POLICE

Usoara flexie a
articulatiilor
Flexie 45
Supinatie 30
Abductie 20

SOLD

GENUNCHI
GLEZNA
DEGETE PICIOR

Flexie 20
Flexie plantar 30
Flexie variabila

POZITIE DE
FUNCTIE
Antepulsie 10
Abductie 45
Pronatie 30
Flexie 100
Pronatie 110
Extensie 30
Inclinatie radial 10
Usoara flexie care se
acctentueaza de la index
la auricular
Opozitie si flexie usoara
Flexie 15
Supinatie indiferenta
Abductie-adductie
indiferenta
Rectitudine
Unghi drept: poz
anatomica
Rectitudine

5.Anatomia clinica a deformatiilor in

fracturilor colului si diafizei femurale

a)Fracturi de col femural (in general la nivelul unei zona slabe =

trigonul lui Ward)
- la varstnici (preponderant la femei datorita osteoporozei) sunt mai
frecvente
-la persoanele tinere se datoreaza unor traumatisme (caderi, accidente
rutiere)
-grupul fracturilor pe os pathologic: la nivel de formatiuni tumorale
sau afectiuni metabolice osoase care fragilizeaza osul la acest movel
-grupul fracturilor de oboseala: in urma unor suprasolicitari repetate

INTERVENTII

osteosinteza (conservarea structurilor anatomice proprii)

Complicatii ale osteosintezei
1. pseudartroza (lipsa consolidarii fracturii)
2. necroza capului femural (prezenta mereu in pseudartroza)

inlocuirea soldului (artroplastia)

a) partial (hemiartroplastia) cu articulatie cimentata sau necimentata;
la varstnicii fara coxartroza importanta;
complicatie: cotiloidita (uzura cart art la nivel de acetabul)
b) totala

B)Fracturi la nivelul diafizei femurale

-frecvent la persoanele sub 25 de ani sau peste 65 de ani in urma unor
traumatisme sau la persoanele cu o patologie osoasa anterioara

1) dupa localizare

proximala (1/3 sup corp femural)

mijlocie (1/3 mijlocie corp femural)
distal (1/3 distal corp femural)

2) dupa forma pe care o au cele 2 capete osoase dupa

fractura

transversa
oblica
spiralata
cominutiva (rezulta minim 3 fragmente)

3)dupa pozitia fragmentelor osoase

cu deplasare
fara deplasare

4)dupa tipul de leziune

fracturi inchise
fracturi deschise

5)dupa mecanismul de producere

datorate impactului cu energie mare (fractura pe os complet sanatos)

-forta implicate este una de indoire cauzand fracture transversal
datorate impactului cu energie mica (au factori locali favorizati-os cu
rezistenta mica)
-dispozitie: 2/3 sunt localizate in apropierea corpului cu un aspect spiralat
fracturi de stress (suprasolicitare) relative rare
-apar la unirea 1/3 prox cu 1/3 mijlocie a corpului

6. Anatomia clinica a deformatiilor in

fracturile humerale
a) fracturile de la baza capului humeral

-la acest nivel este santul anatomic (prin care trec arterele circumflexe
humerale) si un sant (col) chirurgical a carui denumire se datoreaza frecventei
crescute a fracturilor la acest nivel
b) fractura de humerus proximal

80% dintre aceste fracturi sunt fara deplasare (tratate ortopedic)

20% sunt cu deplasare, aceasta insemnand peste 1cm din pozitia

anatomica, sau peste 45 grade, angulatie.

Fracturile humerusului proximal cu deplasare pot fi cu 2, 3 sau 4

fragmente. Aceste fracturi includ: capul humerusului, colul anatomic si
chirurgical, tuberozitatea mica si pe cea mare.
Fracturile complexe pot implica intreg humerusul proximal si sunt adesea
asociate cu subluxatii sau dizlocatii ale ligamentelor glenohumerale.
Humerusul proximal este hranit cu sange de catre artera circumflexa
anterioara (arcuata), cu contributie din posterioara circumflexa,astfel ca in
timpul produecrii acestei fracturi se rup si vasele de sange si se intrerupe
aportul sangvin la nivelul humerusului proximal.In timp apare necroza
avasculara a capului humeral. Practic multe fracturi pot cauza ischemia
capului humeral.

Multe fracturi rezulta prin caderea pe bratul respectiv (mai ales la

varstnici, pe os osteoporotic).

10

DEFORMARI:
a) Umar in epolet in luxatia anterointerna de umar
b) Deformatia in lovitura de secure in fractura colului chirurgical al
humerusului

7. Anatomia clinica a deformatiilor in

fracturile diafizei radiale si ulnare
Fracturile pot fi: proximale, mijlocii,sau in 1/3 distala, deplasate/angulate,
cominutive,etajate, deschise/inchise.

Mecanismul de producere a acestor fracturi este unul indirect (prin cadere

pe mana) cu accentuarea curburii oaselor antebratului sau mecanism direct
(fractura de aparare a ulnei cand antebratul este ridicat in fata capului si este
lovit de un corp contondent pe fata sa interna ) cand agentul traumatic actioneaza
direct asupra osului, iar focarul de fractura corespunde cu locul actiunii agentului
traumatic.

a)fractura la nivel de ulna

-Olccranul fracturat poate ascensiona i astfel se palpeaz un an ntre el i uln,
iar linia dreapt care unete cei doi epicondili humerali cu vrful olecranului se
transform ntr-un triunghi, al crui vrf l constituie olecranul (Nelaton, Malgaigne).
i la acest nivel se pot ntlni deplasri epifizare.

b)fracturi la extremitatea distala a radiusului

- fractura prin flexie forat, angulat anterior (Goyrand-Smith sau n "dos
de furculi") in care epifiza distal radial se ascensioneaz i se deprteaz de
capul ulnei (diastazisul radio-ulnar distal);
- fractura prin flexie lateral duce la angularea lateral a epifizei (GerardMar-chand), ceea ce confer regiunii o imagine de "baionet";
-fracturile cu traiect articular (n T) care se produc prin hiperpresiunea n ax
exercitat de oasele navicular i lunatun;

c) fractura la nivelul ambelor oase

11
-angularea dureroas a antebraului este semnul cel mai evident i prezent aproape
n 100% din cazurile cu deplasare
- ambele oase se fractureaza atunci cand forta impactului trece prin ele. Fracturile
pot fi la diferite niveluri. Intr-un procent mare se produc printr-o lovitura directa
puternica,prin forte de indoire care apar in urma unui traumatism prin cadere,sau
prin forte de rasucire cand antebratul este rotat la maxim intern sau extern.

8. Anatomia clinica a deformatiilor la

nivelul umarului si cotului
1.Umarul in epolet: luxatia anterointerna de umar
2.Deformatia in lovitura de secure: fractura colului
chirurgical al humerusului

3.Deformatia in treapta de scara: luxatia acromioclaviculara

4.Deformatia claviculara: capatul proximal (sub piele)

5.Deformatia in clapa de pian: luxatia sterno-claviculara
6.Deformatia in butoias a fetei ant a bratului:
rupture tendonului portiunii lungi a bicepsului brachial

1.Deformatiile identice post ale 1/3 dist a bratului:

luxatia de cot/ fractura supracondiliana

2.Depresiunea subolecraniana: datorita golului creat prin efectul

de tractiune exercitat de triceps asupra varfului de olecran fracturat

12
*Olecran

fracturat: fragmentul sup este tras de triceps -> depresiune

intre el si restul ulnei

9.Anatomia clinica a deformatiilor mainii

si a degetelor
1.Deformatia in dos de furculita (extremitatea dist radius si
mana)
-deasupra liniei articulare: fractura de radius
-sub linia articulara: luxatie retroulnara a carpului

2.Deformatia mainii in boala Volkmann

-retractia ischemica a mm flexori ai degetelor (gheara este reductibila daca
se pune mana in flexie accentuate deoarece flexorii retractati nu mai sunt
tensionati)

3.Deformatia mainii in paralizia de cubital

(gheara cubitala)
-paralizia tuturor interososilor si lombricalilor 3-4 : hiperextensie MF

4.Deformatia mainii in boala Dupuytren

-retractia aponevrozei palmare medii si a insertiilor ei pe falangele I si II/
degete IV si V

5.Deformatia in butoniera a art interfalangiene

prox

13
-ruperea bandeletelor mediane care se insera pe F2 realizeaza degetul in
butoniera

6.Deformatia in ciocan a art interfalangiene dist

(degete II, III, IV, V)
-ruperea insertiei distal pune falanga III in flexie si realizeaza degetul in
ciocan

10.Anatomia clinica a deformatiilor la

nivelul membrului inferior
1.Deviatii genunchi:

Genu valgum (Instabilitatea genunchiului datorita lezarii lig collateral

medial)
Genu varum (Instabilitatea genunchiului datorita lezarii lig collateral lateral)

-ambele pozitii micsoreaza suprafata tibiala portanta a greutatii corpului ->

gonartroza

2.Deformatia genunchiului datorita hidartrozei

3.Modificarea amprentelor plantare
-(normal) sprijinul plantei pe sol: capete metatarsiene I si V/tuberozitatea
calcaneana

14
-se formeaza 3 arcuri (med, lat, transversal ant)
-(modificari) piciorul plat : sprijin pe toata talpa/ picior scobit:nu exista
contact planta-sol

Examenul mersului:
a)
b)
c)
d)

Mersul
Mersul
Mersul
Mersul

leganat :luxatie congenital de sold

cu bazinul impins: paralizia mm flexori ai soldului
stepat: paralizia mm extensori ai labei piciorului
cu mana sprijinita pe genunchi (fixare): paralizia

cvadricepsului

11. Anatomia clinica a deformatiilor

coloanei vertebrale
Examenul coloanei vertebrale
-se foloseste un fir de ata (1m) de care se agata o greutate
-> capatul liber la nivelul protuberantei occipital externe
-> capatul cu greutate trebuie sa cada strict in santul interfesier

1. Cifozele
- sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in planul vertical de
simetrie), prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale
-se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, in fata,
provocand cocoasa, compensata fiind, printr-o hiperlordoza cervicala si lombara
pentru echilibrarea coloanei

15

2. Scolioza
-este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea lombara, in plan
frontal, mai mult de 100, luand forma literei C, urmata uneori de o modificare
compensatorie aparuta in zona urmatoare, realizand litera S
-aceasta deformare, observata mai bine din spatele persoanei sau din fata, se poate
realiza spre dreapta sau spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale
coloanei

3. Cifoscolioza
- este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu convexitate posterioara si curbura
laterala

4.Lordoza
- pozitiile incorecte pot duce la exgerarea concavitatii lombare a coloanei
- normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara
-anormala atunci cand afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau atunci cand
devine foarte accentuata

Modificarile coloanei (in timp)

- alterarea activitatii intregului aparat locomotor, a miscarilor respiratorii
- modificari ale metabolismului
-modificari ale echilibrului glandelor endocrine sau ale sistemului nervos
-functia cordului este influentata negativ de modificarile coloanei si ale cutiei
toracice in cazulscoliozelor si ale sternului infundat din cauza rahitismului
-activitatea si dezvoltarea organelor interne sunt modificate.
-este afectata imaginea de sine a adolescentului, care creste brusc in inaltime,
dar desirat si stramb

12. Antomia clinica a sindroamelor

canalare la nivelul membrului superior

16

*Sindroame canalare= expresia clinica a compresiei unui

nerv intr-un spatiu osteofibros inextensibil
1. Sindromul canalului carpian (compresia n median)
- nervul median este comprimat la incheietura mainii printr-un ligament inelar al
carpului
-antreneaza furnicaturi si dureri ale degetelor indeosebi in timpul noptii

2. Sindromul canalului Guyon (compresia n ulnar)

- canalul Guyon se gaseste pe fata palmara a articulatiei radio-carpiene, fiind situat
intre artera ulnara si tendonul flexor radial al carpului (prin acest canal trece n
ulnar)
.-cauza cea mai frecventa de lezare a nervului ulnar la acest nivel este reprezentata
de chisturile sinoviale
-apar furnicaturi, amorteli si dureri la nivelul degetelor IV si V de la nivelul mainii

3.Sindromul canalului epitrochleo-olecranian Mouchet

(compresia n ulnar)

4. Sindromul n interosos post (compresia n radial in strabaterea celor 2

fascicule ale m supinator)

5. Sindromul canalului cubital (compresia n ulnar)

-canalul se gaseste la nivelul cotului , pe fata posterioara a epicondilului medial al
humerusului si este acoperit de o banda fibroasa numita retinacul (acest canal este
osteofibros si nedistensibil)
cauze : edem, inflamatie, traumatisme, tumori, artroze, varsta, cauze mostenite
etc.

17

13. Antomia clinica a sindroamelor

canalare la nivelul membrului inferior
*Sindroame canalare= expresia clinica a compresiei unui
nerv intr-un spatiu osteofibros inextensibil

1. Meralgia parestezica (compresia n femuro-cutanat lat)

2.Sindromul canalului tarsian (compresia n tibial post)
- este comprimat sub glezna (la nivelul maleolei mediale)
-dureri si o intepenire a plantei piciorului

3. Sindromul colului fibular (lezarea n peroneu comun)

-la nivelul fosei poplitee nervul sciatic are o ramura numita nervul peroneu comun ;
aceasta ramura se indreapta spre colul fibular si trece pe sub muschiul peroneu
lung; la acest nivel al colului fibular , nervul peroneu comun poate fi lezat
-cauzele pot fi cele care apar si la alte sindroame canalare, dar mai poate fi lezat si
din alte cauze, cum ar fi : compresia acestui nerv catre colul fibular in timpul
somnului sau statul in pozitia picior peste picior
-pot sa apara, amorteli ( parestezii ) si chiar dureri la nivelul gambei si mai jos, pana
la nivelul degedelor piciorului

18

14. Antomia clinica a sindroamelor

canalare la nivelul gatului si trunchiului
*Sindroame canalare= expresia clinica a compresiei unui
nerv intr-un spatiu osteofibros inextensibil

1. Sindromul defileului disco-vertebral (compresia n rahidian)

2.Sindromul scalenic
-la trecerea plexului brachial prin tringhiul interscalenic micsorat de prezenta unei
coaste cervical sau a unei hipertrofii a m scalen
- dureri in inelar si auricular, accentuate prin anumite pozitii ale bratului (ridicare,
caratul de greutati care fac ca umarul sa coboare etc.)

3. Sindromul nervului suprascapular (compresia n suprascapular)

- este comprimat la nivelul umarului de catre ligamentul coracoidian
-provoaca dureri posterioare ale umarului cu topirea muschilor adiacenti

19

15. Anatomia clinica a circulatiei

colaterale in obstructia aortei
abdominale
1. Ocluzia brusca
-poate produce gangrene a membrelor inferioare

2. Stenoza treptata (sindromul Leriche)

-circulatia colaterala foloseste:
aa lombare anastomozate cu rr iliacei int/ext
anastomoza dintre AMI si vasele rectale (a hipogastrica)
anastomoza dintre a epigastrica sup (a subclavie) si a epigastrica inf (a iliaca
ext)

20

16. Anatomia clinica a circulatiei

arteriale colaterale la nivelul pelvisulu
Artera iliaca interna (a hipogastrica)
1.Obstructia sau ligaturarea unei a hipogastrice
-sangele vine cu acelasi debit -> anastomoza rr viscerale/parietale si rr a
hipogastrica de parte opusa
-> anastomoze cu AMI (in peretele rectului)

2.Ligaturarea ambelor aa iliace int (anastomoze prin inosculatie)

-circulatie colaterala: a uterine, a ovariana, a obturatoare, a epigastrica inf, a
rectala mijlocie/sup, aa circumflexe si perforante (a femurala prof), a iliolombara, aa
lombare, aa sacrale lat, a sacrala medie, anastomoze intre vase rusinoase int si ext
!! apare necroza fesiera (este de preferat sa se ligatureze trunchiurile ant
nu sic el post care are distributie extrapelvina)

21

17. Antomia clinica a circulatiei arteriale

colaterale la nivelul membrului inferior
1. Artera iliaca externa
a)ocluzie brusca -> gangrene pana la coapsa
b)ocluzie lenta

suportata prin:

-anastomoza a obturatoare-a epigastrica inf

-anastomoza a epigastrica sup-a epigastrica inf/aa circumflexe/a rusinoasa ext

2. Artera femurala
a)ocluzia sub ligamentul inghinal
-anastomoza cruciata: rr fesiere si obturatoare extrapelvine (a hipogastrica)

b)ocluza la vf triunghiului Scarpa

-rr a femurale prof (aduc sange)
-rr a poplitee (preiau sange) / a recurenta tibiala post
-rr fesiere anastomozate cu rr musculare ale a femurale

c)placa de aterom -> Zona de elective : Canalul Hunter (schimbarea de

directe a vasului)

d)obstructie a a femurale si a poplitee (prox)

-rr perforante ale a femurale prof/r desc al a circumflexe lat
-rr muscular anastomozate cu rr articulare (a poplitee)

d)ocluzia brusca femuro-poplitee -> gangrena piciorului si a unei parti

din gamba

3. Artera tibiala ant

-compresia

arterei

duce la

sindromul compartimentului tibial

ant (dupa un effort marcat)

-> simptome de paralizie de nerv fibular (piciorul in echin)
-> ischemia musculara poate duce la necroza

22

18. Antomia clinica a circulatiei arteriale

colaterale la nivelul membrulu superior
1. Artera subclaviculara
a)obstructia la origine -> hipotensiune in mb sup respective
-sindromul de furt arterial cerebral: gradientul scazut din subclavia goala
poststenotica va aspira sange prin a vertebrala spre aa mb sup (acest sindrom
poate duce la lipotimie)

b)obstructia in portiunea interscalenica/extrascalenica

-anastomoza intre aa intercostale si reteaua scapulara/rr circumflexe (a axilara)

2. Artera brahiala
a)obstructie in 1/3 sup
-a circumflexa humerala
-a subscapulara

b)obstructie in 1/3 medie

-a brahiala profunda duce sange in colateralele radioulnare

23

19. Anatomia clinica a circulatiei

arteriale colaterale in obstructia
teritoriului coronarian
Artera coronara stanga : din aorta la nivelul sinusului Valsalva stg
-da IVA si a circumflexa stg

Artera coronara dreapta : din aorta la nivelul sinusului Valsalva dr

-merge in sant atrioventricular -> se termina cu r IVP

Anastomozele sunt predominante:

-la nivelul septului IV
-la nivelul santului IV post
-la nivelul auriculelor
!!in conditii de hipoxie prelungita -> reteaua de vase colaterale creste ->
la vasele colaterale preexistente se adauga vase neoformate

24

20. Anatomia clinica a circulatiei

arteriale colaterale in obstructia pe
teritoriul VCS
a)Obstructia VCS deasupra venei azygos
-caile colaterale : vv intercostale sup care aduc sange spre v azygos/hemiazygos>varsare VCS (AD)
-o parte din sange umple plexurile vertebrale int/ext

b)Obstructia VCS la nivelul/sub varsarea venei azygos

-sangele de la extr cefalica si de la cele 2 mb sup este carat retrograde prin vv
azygos/hemiazygos/plexurile vertebrale/vv peretelui toraco-abd spre sistemul cav
inf
!acest lucru este posibil datorita lipse valvelor la nivelul venelor
amintite

25

21. Anatomia clinica a circulatiei

arteriale colaterale in obstructia pe
teritoriul VCI
a)Obstructia VCI deasupra varsarii renalelor
-greu compatibila cu viata (rinichii nu mai functioneaza normal)

b)Obstructia VCI sub varsarea renalelor -> puternica

circulatie colaterala:
-plecuri vertebrale -> VCS
-vv lombare asc -> v azygos/hemiazygos -> VCS
-vv subcutanate abdominal -> v toraco-abd -> v axilara -> VCS
*vv subcutanate nu au valve -> apare sindromul de reflux venos (mb
inf) ->insuf venoasa cronica

26

22. Anatomia clinica a nervilor cranieni

=totalitatea mijloacelor clinice prin care se diagnosticheaza intruruperea
influxului nervos printr-un nerv cranian sau spinal, precum si identificarea
locului unde s-a produs intreruperea

1.Nervul olfactiv (functia poate fi testate prin aplicarea de diferite substante

la niv narinelor)
-intreruperea datorata: fracturi ale fosei craniene ant/ tumori la niv lobilor frontali
-expresie clinica: anosmie (lipsa miros)

2.Nervul optic (functie testata prin interogatoriu sau prin testarea acuitatii
vizuale sau prin examinarea retinei si a discului optic cu oftalmoscopul sau prin
testarea campului vizual)
-orice crestere a presiunii LCR -> comprimare v centrala a retinei (disc optic) ->
congestia vv retiniene/edem al retinei/edem papilar (proeminenta discului optic)
-scotom central (nu vede obiectul din fata)
-hemianopsie (nu vede obiectul plimbat periferic)
a)hemianopsie omonima -> leziune corticala sau de tract optic/ se datoreaza
incrucisarii doar a fb nazale
b)hemianopsie heteronima bitemporala -> tumori hipofiza/meningeoame
supraselare
b)hemianopsie heteronima binazala -> anevrisme ale carotidei int/
arahnoidite optochiasmatice

3.Nervul oculomotor
-paralizii (ochiul nu poate fi miscat in jos, in sus si inauntru/ globul ocular priveste
lat -> strabism ext)
-tromboflebite de sinus cavernos/tumori ale lobului temporal/tumori orbitale

27
-ptoza palpebrala; la ridicarea ochiului -> midriaza, strabism ext, diplopie

4.Nervul trohlear
-paralizii (ochiul priveste in jos si med/ diplopie)
-tromboflebite de sinus cavernos/tumori ale lobului temporal/tumori orbitale
-ptoza palpebrala; la ridicarea ochiului -> midriaza, strabism ext, diplopie

5.Nervul trigemen

(functia senzitiva testata cu vata si ac/ functia motorize

testate prin punerea pacientului sa isi stranga dintii -> testare de m temporal, m
maseter)
-intrerupere complete a continuitatii: anestezie a pielii scalpului, conj bulbare,
gingiei, obrazului, buzelor, muc palat dur+moale, muc ant a limbii, muc cav nazala/
paralizia mm masticatori
-nevralgia de trigemen (pct supraorbitar/subortitar/mentonier dureroase)
Cause paralizie: procese vasc trombotice, tromboflebite de sinus cavernos,
tuberculoame, fracture baza craniu, tumori unghi pontocerebelos
Cauze trimus (excitatie motorie): artrita temporo-mandib, tetanus, afectiuni
dentare, otite, parotidite
Cauze nevralgie: nevralgie esentiala, nevralgii secundare

6. Nervul abducens
-pacientul nu poate indrepta globul ocular spre inafara
-strabism int (cand priveste inainte, globul ocular deviaza spre med)
-tromboflebite de sinus cavernos/tumori ale lobului temporal/tumori orbitale
-ptoza palpebrala; la ridicarea ochiului -> midriaza, strabism ext, diplopie

7.Nervul facial (testarea integritarii prin aratarea dintilor, inchiderea

ochilor/testarea gustului 2/3 ant lb)
-leziuni deasupra nucleului pontin -> paralizia de tip central

28
-leziuni sub nucleul pontin -> paralizia de tip periferic
Cauze paralizii centrale: tumori cerebrale, AVC
Cauze paralizii periferice: fracture de baza de craniu, chirurgia parotidei

8.Nervul acusticovestibular
-tulburari vestibulare: nistagmus, vertij rotator
-tulburari acustice: acufene, surditate de perceptive

9.Nervul glosofaringian (testare integritate prin testarea sensibilitatii

gustative)

10.Nervul vag
-paralizia: tulburari motorii, sensitive si vegetative
-leziune unilateral: hemiparalizie velopalatina, voce nazonata, refularea alimentelor
inghitite pen as, tulburari fonatorii
-leziune unilateral de n recurrent (testare prin laringoscopie): anevrism de crosa de
Ao, tumora tiroida, stenoza mitrala
-leziune bilateral de n recurrent: vorbire imposibila, tulburari de respiratie, corzi
vocale immobile

11.Nervul accesor
-paralizia mm SCM si trapez
-imposibilitate rotatie cap spre parte opusa/ridicarii umerilor
Cauze: sectiuni chirurgicale accidentale, fracture, tumori, adenopatii

12.Nervul hipoglos

29
-bolnavul este pus sa isi scoata limba -> vf lb trage spre partea bolnava (ramane
contractat m stiloglos)
Cauza: tumori, fracturi de baza de craniu, abces

23. Anatomia clinica a nervilor spinali

1.Nervul frenic (C3,C4,C5)
-durerea in umarul dr/stg (afectiuni abd): excitatiile care vin prin frenicul dr de la
peritoneul care acopera ficatul/colecistul, prin frenicul stg de la peritoneul
pancreatico-splenic merg l aneuronii senz din gg spinali (C3,C4,C5)-> neuronii intra
in stare de hiperexcitatie -> stimuli normali de la tegumentele umarului sunt
transformati in stimuli durerosi
-paralizia: poate fi terapeutica prin colabarea lobilor inf pulmonary -> repaus focar
tuberculos

2.Plexul brachial
a)leziunea plexata de tip sup (Erb-Duchenne)
-C5-C6 trctionate/rupte
-deplasare excesiva a capului intr-o parte si a umarului in parte opusa -> paralizia
supraspinos
-pozitia membrului sup chelnerul care cere bacsic : anestezie pe partea lat a
bratului/ dorsala antebr, mana este folosibila, mb sup e inert

30

b)leziunea plexata de tip inf (Klumpke)

-C8-T1
-prin abductie excesiva -> paralizia tuturor mm intrinseci ai mainii, tulburari trofice
insotite de sindromul Claude-Bernard-Horner (mioza, ptoza palpebrala, enoftalmie)
datorita smulgerii de fb vegetative comunicante si de vasodilatatie in mb thoracic
homolateral
-mana deformata in gheara : hiperextensie MF si flexie IF la degete IV si V,
anestezie pe fata medial antebrat si partial a bratului

c)Nervul axilar (C5,C6, trunchi post)

-luxatie scapulohumerala
-paralizia abductiei bratului si anestezie pe fata sup-lat a bratului

d)Nervul radial (C5,C6,C7,C8,T1, tr post) = n in spirala

-lexat in axial si in santul de torsiune (des) si la antebrat (rar)
-fractura diafizei humerale
-sprijin indelungat al membrului pe un obiect tare
-tulburari motorii: imposibilitatea extensiei mainii si a primei falange a degetelor
(mana cazuta/ mana in gat de lebada), imposibilitatea extensiei si abductiei
policelui, paralizia entensiei cotului
-anestezie minor ape fata dors a mainii

e)Nervul median (C5,C6,C7,C8,T1, tr lat si med)

-tulburari motorii: slabire pronatie si flexie mana, imposibilitatea flexiei ultimelor
falange ale indexului si mediusului, pierderea pronatiei si flexiei policelui (se cere
strangerea pumnului)
-tulburari trofice: mana demaimuta
-anestezie complete a ultimelor 2 falange policem index, medius
-anestezia radial a palmei

31

f)Nervul ulnar (C8-T1)

-grifa cubitala (intereseaza degete IV-V)
-paralizia interososilor volari/dorsali
-anestezia mainii in marginea ulnara si a degetelor IV-V

3.Plexurile lombar/lombosacrat
a)Nervul femural (L2,L3,L4)
-paralizia m cvadriceps, disparitia sensibilitatii a fetei int a gambei si a piciorului
Cauze: plagi taiate/impuscate

b)NFCL
-meralgia parestezica : fata fup-lat coapsa
Cauze: compresia n la niv incizurii nenumite dintre cele 2 SIA

c)Nervul sciatic (L4,L5,S1,S2,S3)

-lezarile tr n sciatic: plagi, fracture, luxatii sold, injectii prost plasate
-lezarile rr terminale ale n sciatic:
->n fibular comun
->n tibial (deformatia piciorului in calcaneo-valgus)
*tulburari de sensibilitate: fata ext a piciorului (n fibular)/planta (n tibial)

32
-compresia radacinilor in gaura de conjugare prin hernia de disc -> simptomatologie
dureroasa:
->la intinderea lig vertebral post cu iritarea n sinu-vertebral Lushcka
->compresiunea r post a n spinal : poate iradia pe fat apost a mb inf
respective -> sciatica; se insoteste de tulburari motorii (mers dificil pe
calcaie/varfuri)

24.Hiperestezia, iradierea, durerea

referita

33

25. Anatomia clinica a meningelor

cerebrale
1.Hemoragii intracraniene
a)Hemoragia extradurala (din lezarea a meningee medii-mai ales ram
ant)
-sangele dezlipeste stratul meniingeal al durei mater -> hematomul comprima girul
precentral cu aria motorize
-gaura de trepan se aplica la 4 cm deasupra arcadei zigomatice -> craniotomie
(sursa de sangerare este fie legata, fie obturata fie electrocoagulata)

b)Hemoragia subdurala (din rupture unei v cerebrale sup la pct de intrare

in sinus sagital sup)
-sangele se acumuleaza intre dura mater si arahnoida (subdural-> aprox 50% din
cazuri este bilat)
-cauza: lovitura in regiunea frontal/occipital-> deplasare excesiva ant-post a
encefalului in cutia cran

c)Hemoragia subarahnoidiana (din rupture unui anevrism/unui angiom)

-simptome cu debut brusc: cefalee, redoare de ceafa, pierderea cunostintei
-LCR sanghiolent la punctia lombara

34

d)Hemoragia cerebral (din rupture peretelui subtire al a lenticulo-striate, r

din a cerebral medie)
-este in jurul unor fb vitale corticobulbare/corticospinale din capsula interna->
hemiplegie opusa

2.Meningitele (infectie la nivel de SNC)

-cauzate de bacteria si virusuri sau leziuni fizice, cancere sau anumite medicamente

a)Meningita bacteriana (severa) -> Str pneumoniae/Str agalactiae (nounascuti)/Neisseria meningiditis

-simptome: febra spontana, cefalee, torticolis, greturi, varsaturi, fotofobie, confuzie
-complicatii: leziuni ale creierului, pierdere auz, dizabilitati de invatare

b)Meningita virala -> Enterovirusuri/oreion/Herpesvirusuri/v Epstein-Barr/ v

herpes simplex/rujeola
-(de obicei) la persoamenel cu imunitate scazuta, la copii sub 5 ani sau cei care
urmeaza tratament cu imunosupresoare
-simptome: febra spontana, cefalee, torticolis, greturi, varsaturi, lipsa pofta de
mancare, fotofobie, confuzie

c)Meningita fungica (rara) -> Cryptococcus (prin inhalare)

-simptome: asemanatoare cu celelelate meningite si se trateaza cu medicamente
antifungice pe perioada lunga de timp

26. Anatomia clinica a meningelor

spinale
1.Abces epidural spinal (mai frecvent decat cel intracranian)
-comprimarea maduvei spinarii si compromiterea fluxului sangvin
-netratat -> infectie supurativa expansiva in spatial epidural -> perturbare
senzoriala, disfunctie motorize-> paralizie si exitus
-prezentarea initiala ca o durere de spate nespecifica nu releva abcesul astfel ca
frecvent diagnosticul este pus tarziu (pana la din pacienti)

2.Afectiuni medulare hemoragice (hematoame

extradurale/subdurale/intramedulare)

35
-datorita traumatismelor sau ruperii unor malformatii vasculare arterio-venoase
medulare

3.Afectiuni chistice (chisturi epidurale/arahnoidiene)

*siringomielina=afectiune chistica la nivel medular care apare datorita dilatarii
canalului ependimar -> compresie medulara

4.Tumori vertebra-medulare (primare si secundare)

-localizate extraural/intradural/ extramedular/intramedular

a)tumori intradurale extramedulare

(meningioame/neurinoame/chisturi dermoide si epidermoide)
-tumori benigne

b)tumori intradurale intramedulare

(glioamele/ependimoamele/astrocitoamele)
*ependioamele sunt localizate cel mai des intramedular la nivel toracal/cervical dar
se pot intalni si intradural lombar -> sindromul de coada de cal

27. Anatomia clinica a peretelui thoracic

1.Malformatii congenitale
a)Pectus excavatum (deformatie) = deplasarea catre post a corp sterna si
cart costale-> depres de palnie
!adancimea depresiunii poate atinge/depasi coloana vertebrala (cazuri
extreme); asimetrie ~ constanta

b)Pectus carinatum (deformatie) = inversul toracelui excavat

-malformatia atinge max sub niv mameloane; asimetrie frecventa -> rotatie usoara
de stern spre dr

36

2.Fisuri sternale
a)superioara

=defect de fuzionare limitat la extre sup a sterului; se intinde

pana la cart cost IV

b)distala =defect de fuzionare a placilor lat mezodermale limitat la extr inf a

sternului

c)completa =defect de fuzionare complet al placilor mezodermale; continut

mediastin proemina la niv tegum

2.Contuziile toracelui
=consecintele mecanismelor de decelare in urma accidentelor rutiere, strivirilor sau
a loviturilor directe
-intalnite mai des decat plagile; tratate frecvent fara a intervene chirurgical
-pacientul poate prezenta: echimoze, hematoame, rupture muscular, dureri
accentuate (tuse, effort, respiratie), escoriatii, facies cyanotic, edem cerebral cu
pierdere de constiinta

3.Leziuni osoase in traumatisme toracice

a)fracture costale (mechanism direct sau indirect) -> cele mai expuse sunt
arcuri lat coaste IV-VII
-durere, afectarea mecanicii ventilatorii, hipoxie, hipercarbie
->vasodilatatie/hipersecretie pulm
-pot determina leziuni splenice, hepatices au renale/pulmonare (35% din cazuri)

b)fractura sternala (impact puternic asupra toracelui)

-concomitent des cu leziuni aortic, contuzie miocardica, fracture costale,
traumatisme cranio-cerebrale
-durere locala, tumefactie, deformare perete thoracic ant (uneori)

c)voletul costal (agentul traumatic det fracturarea a 2 sau mai multe coaste
in cel putin 2 locuri)
-miscare paradoxala (poate lipsi), retractie in inspire/expansiune in expir, durere
asociata, contuzie pulm

4.Infectiile toracelui
a)infectia sternotomiei mediane -> Staph aureus/Pseudomonas
-febra, leucocitoza, instabilitate sternala, colectie purulenta retrosternala

37

b)abcesul parietal thoracic (spatiu subpectoral/reg subscapulara) ->

Staph aureus
-febra, stare generala alterata, semen locale

c)abcesul rece pariental (frecv in TBC pulmonara nodular perif) -> bacil
Koch
-alterare stare generala, stari subfebrile, scadere in greutate, durere moderata

d)gangrene parietala toracica -> Str viridians

=infectia necrozanta a tesuturilor moi in urma unui traumatism care implica si
distrugerea tesuturilor

5.Tumorile peretelui thoracic

a)benign ale partilor osoase
-osteosarcomul: formatiune indolora cu progras relative lent in dimensiuni
uneori lobular
-osteomul: formatiune dura, fixa, bine delimitate
-displazie fibroasa: afectiune chistica, indolora, cu progras lent in dimensiuni
(post-lat coaste)

b)maligne ale partilor osoase

-mielomul: durere, anemie, VSH crescut, hipercalcemie, electroforeza protein
modificata
-Sarcomul Ewing: evolutie rapida, durere, anemie, hiperleucocitoza,
metastazare
-sarcom osteogenic: evolutie agresiva, durere

38

28. Anatomia clinica a mediastinului

superior, anterior si posterior
1.Infectiile mediastinului
a)mediastinita acuta= diseminarea rapida prin planurile areolare ale
mediastinului a unui process infectios asociat cu morbiditate/mortalitate crescute

-mediastinita acuta desc necrozanta -> Str beta-hemolitic/Staph

aureus/Hemophilus/infectii dentare
-> extensia la mediastin prin spatii pretraheal/paraesofagian/pericarotidian
->stare septic, ptialism, dureri cervical/substernale, tuse, semen de afectare
pleural, pericardita
-mediastinita acuta prin
intubare esofagiana/scleroterapie

perforarea esofagului -> biopsies au

->(de obicei) la nivel de C7 sau 2-3 cm deasupra orif cardia

-> durere retrosternaa, stare septic, efizem cervical sup

b)mediastinita subacuta (leziune inflamatorie) ->

fungi/micobacterii/actinomicete
-durere substernala, stari febrile, transpiratii nocturne

2.Emfizem mediastinal (rar) -secundar unor leziuni traheo-bronsice ->

durere, cianoza, dispnee, insuf resp, colaps

3.Chisturi mediastinale
a)esofagian: compresie pulm, dureri, evolutie spre ulcer (hemoragie
intrachistica, perforare)

b)pericardic: dureri toracice, senzatie de greutate in torace, dispncee,

disfunctie cardiac

c)timic (congenital/dobandit): durere, dispnee, disfagie

d)chistul canalului thoracic: de cele mai multe ori este asymptomatic
4.Limfomul mediastinal=malignitate a tes reticuloendoteliale (se desf in
lipsa adenopatiilor perif)

39
-90% : dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, raguseala, edem la niv fetei/mb sup,
febra, scadere in greutate, prurit, transpiratii nocturne
-10% : asimptomatic

29. Anatomia clinica a spatiilor cavitatii

peritoneale
1.Peritonita =existenta in cav peritoneala a unui exudat seros, cu fibrin, puroi
-dureri abd intense (durerea se accentueaza in miscare-> pacientul allege pentru
calmare o pozitie cu genunchii flectati-> relaxare a mm abd+reducere pres
intraabd), greata, varsaturi, febra, constipatie

2.Ischemia intestinala= ocluzia vaselor drepte -> prin embol produce

cheag-> ischemie-> necroza
-se instaleaza Ileus Paralitic : colici durerosi, distensie abd, varsaturi, febra,
deshidratare

3. Deplasarea exudatului inflamator in cav peritoneala

-lichidul peritoneal infectat (in urma peritonitei) se deplaseaza in jos -> santuri
paracolice
-scurgerea este favorizata de alegerea unei pozitii sezande, inclinata la 45 de grade

4.Abcesul subfrenic (in peritonita, frecvent puroiul ascensioneaza subfrenic

mai frecvent pe dreapta)
-datorita comunicarii spatiului subfrenic dr sic el stg si recesul hepatorenal: puroiul
se acumuleaza la niv acestuia -> evacuaze prin incizie (supra/subiacenta coasta XII)

5.Punctiile omentului mare

-omentul mare impiedica aderenta peritoneului visceral la peritoneul parietal; are
rolul de a se deplasa datorita mobilitatii la niv unui organ inflamat sau perforat ->
protejeaza celelalte viscera impotriva propagarii procesului infectios
-este o bariera protectoare impotriva traumatismelor

40

6.Ascita

=exces de lichid in cav peritoneala eliminate prin paracenteza

(punctie chirurgicala -> ac/trocar cu canula la niv liniei albe deasupra vezicii urinare
goale)

7. Aderente peritoneale (se elimina prin adeziotomie)

-in lezarea peritoneului (din cauza procesului inflamator) sau dupa interventii
chirurgicale -> dureri si complicatii precum ocluzia intestinala

30. Anatomia clinica a regiunilor

perineale
I) LA BARBAT
1.Criptorhidia =testicul retractabil (daca se coboara el reurca)
-poate degenera tumoral; se poate situa oriunde pe traseul din reg lombara ->canal
inghinal

2.Hidrocel prezenta de lichid in procesul vaginal (persista cu prezenta unei

hernia inghinale)
-poate exista numai in partea inf a canalului -> hidrocel al testiculului

3.Hematocel= acumulare de sange (traumatism -> ruperea unei a testiculare)

4.Epididimita (frecvent urmata de impotenta)
=inflamare -> marire de V a epididimului -> dureros la palpare

5.Spermatocel (poate evolua asymptomatic)

=chist de retentie in apropierea capului epididim ce consta in acumulare de lichid
ce trebuie evacuate

6.Reflex cremasterian (transmitere pe calea n ilio-inghinal)

=stimularea partii ant-med a tegum coapsei ce are ca urmare ascensionarea
testiculului de aceeasi parte

7.Cancer testicular (nu este bilateral/metastazeaza foarte tarziu daca este

descoperit din vreme)

8.Cancer scrotal (fracvent; transmitere pe calea nodulilor limf ingh superf)->

extirparea testiculelor

41

II)LA FEMEIE
1.Leziuni perineale in timpul nasterii -> rupture ale centrului
tendinos-> slabire diaphragm pelvin
-rupturi in 1/3 inf a perete post vaginal

2.Vaginismul (disfunctie vaginala destul de rara)

= aparitia spasmelor involunare ale mm ridicatori anali/m transv perineal/mm
perivaginali
-are ca urmare dispareunie (contact sexual dureros)

3.Infectia glandelor vestibulare (pot bloca canalul de excretie ->

bartollinita)
-glanda poate creste pana la 4-5 cm; se poate acumula mucus-> dezvoltare chistica
a glandei