RECENZIE

Recenzia lucrarii ,,Intre orient si Occident apartinand istoricului Neagu Djuvara

Recenzor: Rusu Anamaria, studenta a Facultatii de Studii Europene
Relatii Internationale si Studii Europene, anul al-II-lea, grupa 4

Aceasta carte n-a fost scrisa pentru romani. A fost scrisa pentru occidentali, care, in
general chiar in sferele cele mai culte -, nu stiu aproape nimic despre trecutul tarii
noastre. (,,Intre orient si Occident- Tarile romane la inceputul epocii moderne,
pag. 7)

Fraza cu care incepe prefata editiei (a VIII-a) in limba romana a cartii lui Neagu
Djuvara ,, Intre Orient si Occident este o foarte necesara punere in context. Este si o
explicatie despre structura cartii care evita abordarea cronologica si didactica universitara,
desi face recurs si transmite un pachet bogat de cunostinte.
Personal, consider ca o cronologie mai detaliata decat cea (si ea partiala) furnizata in
anexe ar fi fost extrem de utila. Chiar si unu cititor relativ familiar cu istoria tarilor
romanesti cred ca ar fi prefera ceva mai multe informatii biografice despre succesiunea de
domnitori care s-au perindat pe tronurile Valahiei si Moldovei si la fel o cronologie a
evenimentelor importante din Europa acelor timpuri sau macar a razboaielor ruso-turcesti, a
caror actiune s-a desfasurat in mare parte pe teritoriul tarilor romanesti influentandu-le
soarta.
Desigur, merita mentionat faptul ca prezentu volum al istoricului Neagu Djuvara a fost scris
in perioada exilului si deci se bazeaza pe documente din arhivele si bibliotecile straine un
avantaj din punct de vedere al perspectivei scrierilor cercetate de istoric, dar totodata si un
handicap fata de cercetatorii din Romania acelor vremuri, acest fapt constituind un
argument in atestarea originalitatii lucrarii si a diferentelor de perspective regasite in
aceasta.
Modul in care este impartita cartea, fiecare capitol tratand un anumit subiect in relatie
cu factorii interni si externi totodata ( de exemplu capitolul al doilea ,, Domnul,unde
istoricul prezinta atat atributiile domnului cat si modul acestuia de relationare cu supusii sai
sau cu demnitari straini ), precum si implicatiile pe toate planurile: social, religios,
administrativ si ideologic.Alaturi de acestea, faptul ca fiecare capitol este descrisa piramida
sociala care ii avea in frunte pe Domnitori, urmati de Boieri, Biserica, Oras, Taran i, Pe
vremea lui Pasvantoglu, Renaterea sub domnii pmnteni. Exceptie fac primul si ultimile
capitole care au o structura putin diferita, acestea continand descrierea perioadei de inceput
a domniilor fanariote dupa sfarsitul tragic al incercarilor de desprindere de sub influenta
otomana a lui Dimitrie Cantemir si Constantin Brancoveanu, iar in final, va fi descrisa
perioada de tranzitie care incepe cu un secol mai tarziu, in care este eliminata mai intai
influenta fanariota, apar Regulamentele Organice si se formeaza si isi incepe cariera
generatia care avea sa conduca revolutia de la 1848 si apoi sa duca la unirea principatelor,
crearea statului national si intrarea Romaniei in modernitate ( cartea ncepe foarte violent cu
o scen de osp dat pentru Capudan-paa de ctre domnitorul Constantin Vod Hangerli
urmat de mazilirea respectiv uciderea acestui domnitor la porunca sultanului).
Un capitol, scurt intradevar, este este dedicat Tiganilor, decizie care mi se pare complet
justificata, deoarece Romania si alte tari ale Europei i-au separat pe acestia intr-o clasa

complet distincta si i-au tinut in robie in conditii economice si sociale diferite (si net
dezavantajoase) fata de cele mai sarace sectoare ale societatii.
Putem de asemenea sa discutm de reuita unui tablou atunci cnd detaliile pot avea
o existen de sine stttoare, ei bine, Djuvara reuete s reconstituie imagini
surprinztoare care ncheag ntregul. Mici relatari ale unor intamplari pitoreti sau
romanioase (capitolul intitulat ,,Tiganii, ,,Boierii), picanterii vrednice de foiletoane,
relatri aventuroase cu haiduci sau boieri, focalizri revelatoare asupra unor personaje
legendare, toate acestea sunt folosite de istoric mai cu abilitatea unui literat, iar asta
nsufleete istoria n care cotidianul se afl n imediata vecintate a evenimentului cu alur
istoric.Acest fapt, putem cu usurinta sa afirmam, simplifica acel proces al citirii unei
lucrari stiintifice, transformand lucrarea intr-o parte a bibliografiei usor accesibila unui
neinitiat ( sau ca sa fim mai exacti studentilor ).
Din 1711 pn n 1821, treizeci i unu de domni fanarioi (unsprezece familii) se vor
urca, de aptezeci i cinci de ori, pe tronul celor dou ri. Ce ne spune acest lucru? O
perioad groaznic pentru popor. Fiecare domn fanariot a fost nevoit s plteasc o sum
exorbitant naltei Pori iar timp de 2-3 ani ct a domnit n una din rile romne a jefuit
populaia prin taxe (cu totii ne amintim lectiile din liceu in care profesorul ne relata greutatile
aceli perioade, cu fiscalitateaexcesiva impusa poporului) i corupie. Aceast perioad din
istorie este foarte frumos redat de istoricul Neagu Djuvara.
Avand in vedere afirmatiile si argumentele prezentate de mine anterior, o sa inchei
spunand ca odat lecturat, cititorul va observa ct de puin, n fond, s-au schimbat lucrurile
n Romnia din prezent. Cu usurinta putem indentifica anumite tipare mentale i
comportamentale comune din societatea de atunci i cea de acum.

,,n istorie nu exist miracole, ci, din cnd n cnd,

ntmplri minunate; exist, cteodat, n viaa popoarelor
clipe privilegiate cnd, ntr-o singur genera ie, destinul
adun mai multe schimbri dect n cteva veacuri de
toropeal-Neagu Djuvara ntre Orient i Occident