Sunteți pe pagina 1din 4

Validarea unui test este procesul prin care se investigheaz gradul n care testul

msoar ceea ce-i propune s msoare si consecintele utilizarii rezultatelor


nevalide. (ex:ii spui unui om ca are scor slab la inteligenta, el intra in depresie si
peste 3 zile vezi ca intrumentul folosit de tine nu fusese corect validat, masura de
fapt atentia iar subiectul tau fusese si obosit in testare).
Are legatura cu ADEVARUL. Este adevarat ca testul meu masoara nivelul nitratilor
din apa? Poate de fapt masoara nivelul de minerale de apa.
Validitatea este definit n termeni operaionali ca i corelaia dintre predictor i
performanele profesionale ale unui eantion.
Ex: daca mananci dude in 2 luni faci ochii mov! Dupa 2 luni se verifica daca e
adevarat ca mancatul dudelor face ochi mov in 2 luni. Daca nu ai facut ochii mov
inseamna ca intre predicator (testul = ca ai mancat dude) si performante (ca NU
ai ochi mov) nu exista niciun coeficient de validitate. Concluzia este ca mancand
dude nu faci ochi mov.
Un test poate avea mai muli coeficieni de validitate, n funcie de numrul de
dimensiuni urmrite, care coreleaz ntre ele.
Ex: luam exemplul de mai sus.
Avem un test in care mancam dude, pe trei subdimensiuni:
Mancam 2 dude ...si asteptam sa vedem daca in 2 luni se fac ochii mov
Mancam 5 dude ...si asteptam sa vedem daca in 2 luni se fac ochii mov
Mancam 7 dude ...si asteptam sa vedem daca in 2 luni se fac ochii mov
Daca avem ochii mov in toate situatiile de mai sus = ca avem 3 coeficienti de
validitate. Adica = avem ochi mov si cand mancam 2/5/7 dude
Validitatea de aspect sau de faad = cat de mult v-a placut sau nu un test
psihologic, cat de adecvat vi s-a parut (de ex: testul arborelui in psihologia
personalitatii poate sa vi se para o prostie fara fond real si atunci il faceti in dorul
leli). In functie de atitudine, il veti face mai atent sau nu, cu drag sau nu, pozitiv
sau nu.
Validitatea de criteriu sau legat de criterii = cand masor acelasi criteriu (aceiasi
problema, de ex: performanta academica/munc) prin 2 metode diferite care
trebuie sa se coreleze. Daca nu se coreleaza inseamna ca au masurat lucruri
diferite. Raspunde la intrebarea: este adevarat ca sunt asa cum ma descrie testul
Ex. exista anumite teste de inteligenta care sunt inalt predictive cu ce note vei
obtine la absolvire.
Asta inseamna ca un test de inteligenta (care este de un tip) masoara acelasi
criteriu ca si examenul de absolvire doar ca intr-un alt fel. Caracteristicile prin
care se exprima acel criteriu sunt la fel pentru ambele testari. (seamana cu
testarea paralela alternativa intarziata...adica raspunsurile celor 2 testari se
coreleaza ft bine = sunt identice sau ft apropiate)
Examenul de absolvire este considerat un test in acest caz.

Validitatea n raport cu criteriul sau relativ la criteriu se refer la gradul n care


deduciile fcute, pornind de la scorurile testului concord cu cele bazate pe
valorile unei alte msurri, criteriu (Albu, 1998, p.173).
Acelasi lucru ca ma sus doar ca accentul cade pe DEDUCTIE = INTERPRETAREA
REZULTATELOR. Exista sau nu exista aceiasi interpretare a rezultatelor.
Poate ca avem aceleasi scoruri (ar parea ca exista o validitate in raport cu criteriu
= vezi mai sus) dar avem interpretari diferite pe ele fiiind testari diferite.
Un test care are o valoare predictiv mare = un test care are o validitate de
criteriu mare = s-a petrecut ce a spus testul ca se va petrece
Validitatea de criteriu este de 2 feluri:
a. Valid. Concurenta = rezultatele a 2 teste coreleaza. Adica ambele masoara
acelasi lucru si se dovedeste ca scorul mare la un test de inteligenta
anume chiar se coreleaza cu scorurile mari de la un alt test dat in acelasi
timp (rezultate obinute de acelai grup). Unul dintre teste (adica cel deja
validat si ultrafolosit in pactica) in acest caz are valoare de adevar absolut,
sau de valoare a performantei. confirma altceva. Ex 2: in ce masura
scorurile la o testare clinica facuta acum 2 zile reflecta diagnosticul real al
pacientului. Ex3: testul spune ca nu esti bun pe vanzari, realitatea spune
ca esti super bun si ca ti-ai depasit de mult targhet-ul.
b. Validitatea predictiv = fix acelasi lucru doar ca decalate in timp. Ex: la un
test de aptitudini muzicale din copilarie, unei concurente de la vocea
Romaniei i s-a spus ca nu are nicio treaba cu muzica....mai tarziu ea a
trecut testul preselectiilor in blinde-uri. Deci primul test nu are nicio
validitate de concurenta realitatea spune altceva.
Validitatea de coninut = conduitele testate au legatura cu criteriul. Ex.1:Daca
vreau sa testez memoria de lunga durata nu are sens sa dau subiectului o lista de
cuvinte pe care sa le memoreze si apoi sa le reproduca dupa 10 min. caz in care
testez MSD.
Ex.2: Nu are sens sa intreb intr-un chestionar de sociabilitate daca subiectului ii
plac dulciurile.
Anastasi subliniaz c n analiza validitii de coninut a unui test, un prim pas
este definirea i descrierea domeniului de coninut al acestuia = am sau nu am
in test un esantion de comportamente reprezentative pt criteriu (performanta
testata).
Validitatea de construct = validitate ipotetico-deductiv = daca testul masoara
un concept (ex: inteligenta) definit in acelasi fel cum il definesc eu cel care
doresc sa masor inteligenta. Poate eu vad inteligenta in legatura cu intuitia iar
testul este construit pe probleme de rationament. Eu si testul avem p.d.v. diferite
deci nu il pot utiliza daca eu am o alta definite a conceptului de inteligenta.
Logic vorbind, validitatea de construct nglobeaz celelalte tipuri de validitate
(coninut, criteriu) pt ca:
1.dupa continut - testul contine itemi cu privire la conduitele concrete si
reprezentative pt criteriul masurat (un culegator de dude e cel care culege dude
si nu mere...in mod concret)

2.dupa criteriu - rezultatul testului este usor verificabil in concret (ex: testul
spune ca nu esti bun pt un job in vanzari iar rezultatele tale de la munca spun la
fel)
Cum definim un construct a. i. sa vedem ca 2 teste masoara acelasi lucru? Prin
defintii operationale = spunem comportamente efectiv (ce am facut la seminar la
metodologie). Ex: in conceptia mea despre inteligenta, subiectul X trebuie sa stie
sa faca cubul rubik iar in conceptiia lui Y despre inteligenta, X ar trebui sa stie sa
faca rationamente deductive corecte.
Criterii sau proceduri folosite pentru validare
Vrsta i dezvoltarea n timp a subiectului pt unele teste acesti parametrii nu ar
trebui iar pt altele ar trebui sa influenteze rezultatele obtinute. Se deduce logic ca
daca un rezultat variaza cand nu trebuie sa varieze arata ca testul nu este valid
deci nu spune adevarul. (adica ofeera un adevar relativ per fiecare moment de
testare)
Corelaia cu alte teste testul spune adevarul daca rezultatele lui coreleaza cu
rezultatele altui test consacrat si care masoara acelasi lucru.
Analiza factorial 2/3/4/ teste diferite pot avea rezultate care coreleaza ft mult
(adica sunt aprox la fel = mici sau mari) in functie de un factor comun care nu
este in mod specific exprimat e niciunul dintre teste.
Ex: teste de identificare a automatismelor, teste de vocabular, teste de
completare de fraze = pot avea rezultate ft bine corelate desi masoara lucruri
diferite. Deci trebuie sa existe un factor care ajuta la rezolvarea lor in acelasi mod
(uniform). Poate ca este vorba despre o inteligenta verbala ft buna, daca
rezultatele sunt bune sau o inteligenta verbala slaba daca rezultatele a cele 3
teste sunt slabe.
Un psiholog poate sa nu stie de la inceput ca exista un factor care face ca 3 teste
sa coreeleze. Asa a descoperit si Eynsek SUPERFACTORII: introversie
extraversie, neuroticism labilitate emotionala si psihoticism.
Un alt ex mai banal: ca sa verific sociabilitatea pun intrebari despre cat de des
merg subiectii la petreceri, cat de des intra in contact cu oameni noi etc. dar
constat ca tot extraversie este si cand la un test care masoara stima de sine
subiectul raspunde pozitiv la toate intrebarile care se leaga de nevoia de a fi in
centru, nevoia de aprecierea celor din jur (asta caracterizeaza extraversii pt ca au
nevoie de o stimulare suplimentara pe care introversii o au deja din plin interior,
doar ei se streseaza cel mai mult).
Deci am aflat ce factor contribuie la rezolvarea celor 2 teste ale mele = asta
inseamna VALIDITATE FACTORIALA DOAR IN LEGATURA CU ACEL FACTOR
DESCOPERIT (testele sunt valide in legatura cu nou factor descoperit) = asta
inseamna ca am descoprit ca doua teste diferite sunt legate prin extraversie si
masurand sociabilitatea si stima de sine este posibil sa culeg rezultate si pt
extraversie. (ca extraversii sunt mai sociabili, ca extraversii au nevoie de
confirmare, etc = desi initial pornisem de la sociabilitate si stima de sine)
Consistena intern = SPUNE CA DACA UN ITEM NU ARE NICIO LEGATURA CU
CONCEPTUL TESTAT NU ARE CE SA CAUTE IN INSTRUMENTUL MEU DE TESTARE.
CONSISTENTA INTERNA SE LAGA CU VALIDITATEA DE CONSTRUCT = adica trebuie

sa am in test doar acei itemi care chiar masoara ceea ce spun ca masoara, daca
am si alti itemi care nu masoara ce pretinde testul ca masoara (de ex: intr-un test
sociabilitate pun si o intrebare de genul: cat de mult cititi materiale de
psihologie?.....e nerelevant! pt sociabilitate) atunci eu per total un test care nu
spune adevarul nu masoara ce spune ca masoara. Adica optin un scor mare sau
mic dar care reflecta altceva decat ce ma intereseaza pe mine. Deci daca nu am
consistenta interna = nu am nici validitate de construct = si nici testul meu nu e
valid.
Validarea convergent i discriminativ = revenim la validarea de construct:
testul care masoara ceea ce spune ca masoara este un test cu validare
convergenta.
Testul care nu coreleaza cu ce nu trebuie sa coreleze, are o validare divergenta.
Adica confirma adevarul prin negatie:
Ex: rezultatele unui test de inteligenta coreleaza cu rezulatul testului referitor la
temperament ?? = NICIODATA. Dar cu rezultatele la un test de creativitate? =
never! Deci testul meu masoara doar inteligenta si atat deci este un test valid
care spune adevarul.(ar mintii daca ar spune ca masoara inteligenta si de fapt
vad ca masoara atentia)
Ex.2: un test de anxietate nu ar trebui s coreleze mult cu inteligena.
Metoda experimental - Pentru a valida un test care pretinde c msoar o
anumit variabil putem provoca experimental acea variabil utiliznd un anumit
design sau model. Adica = am un instrumentcare zic ca masoara optimismul.
Formez o grupa de N = subiecti care au picat bac-ul recent (saptamana asta) si
aplic testul si vad daca oamenii sunt sau nu optimisti. Fac si grup de
control/comparatie cu N=subiecti care au luat bacul...si compar rezultatele
obtinute de cele 2 grupe.

VOILA