Sunteți pe pagina 1din 12

Univesitatea Politehnica Bucuresti

Ingineria Managmentului si Sistemelor Tehnologice


Echipamente terapii de recuperare

Protezare si ortezare

Masterand:
Anton Marian Claudiu

1. Introducere
Ortezele sunt dispozitive externe aplicate la nivelul unui segment al corpului pentru a
preveni sau corecta disfunctionalitatie acelui segment. Sunt indicate pentru recuperarea dupa
traumatisme, accidente sportive, accidente de munca, afectiuni neurologice si sunt realizate din
diferite tipuri de materiale, inclusiv materiale termoplastice, fibra de carbon, metale, tesaturi
elastice, sau o combinatie de materiale similare.
Acestea pot fi de tip static (pasive) sau dinamic (active). Orteze de tip static au urmatoarul rol:
Imobilizarea sau limitarea activitatii articulare
-

aceste orteze sunt folosite frecvent in manifestari de tip artrita sau alte categorii de
afectari inflamatorii, in cazul modificarilor degenerative durerea este un factor, care
limitand mobilizarea, induce progresiv modificari de tonus si forta musculara

Pozitionarea si mentinerea corecta a aliniamentului articular


-

orteza de tip pasiv, in afara de functia de repaus pentru perioade acute, este folosita
pentru prevenirea sau corectarea diferitelor categorii de deviatii, motiv pentru care orteza
se aplica si peste noapte si mai ales ziua, in activitatile solicitante

Prevenirea si combaterea contracturilor


Contracturile musculare se pot dezvolta sub actiunea unor situatii extrem de variate, cele
mai frecvente dintre ele fiind:
-

retractia capsulara sau hiperlaxitatea capsulara initiala, cu modificarea jocului in balanta


musculara (prin modificarea lungimii si amplitudinii de miscare si solicitarea secundara
anormala a fibrelor musculare)

solicitarea anormala a grupelor musculare, fie post-imobilizare in pozitii defectuoase, fie


prin scurtare in paralizii musculare (ca o consecinta a organizarii fibroase tisulare)

Ortezele si protezele sunt aparate personalizate, adic sunt realizate pornind de la


caracteristicile precise ale pacientului. Ele pot fi utilizate numai de ctre pacientul pentru care au
fost concepute si construite.
Condiiile care au determinat utilizarea ortezei (ortezelor) de catre pacient, pot deveni
reversibile in timp. Depinde de patologie. Ceea ce n cazul protezelor nu se poate intmpla
niciodat. Ortezele pot fi parte integrant a tratamentului ortopedic. Ortezele pot fi un
medicament.
Protezele si ortezele au nevoie s fie acceptate de ctre pacient.Trebuie s se petreac un
adevarat proces de acceptare, integrare, interiorizare, identificare. Protezele i ortezele trebuie si piard statutul de obiect al realitii externe in raport cu pacientul i s devina pri ale
corpului su.
Eficacitatea protezelor si ortezelor nu va fi deci msurat numai in funcie de parametrii
anatomofuncionali dar i din punct de vedere psihologic si comportamental al pacientului.

Stabilizarea mai multor articulatii in lant cinematic


Ortezele dinamice: orteza dinamic este un mijloc tehnic de corectie sau de prevenire a
deformarilor, putand fi confectionata din materiale elastice care sa echilibreze activitatea
musculara deficitara, la care se pot asocia diferite alte materiale cu calitati elastice. Acestea au
rolul de a stimula nivelului proprioceptiv, de combatere a deformarilor prin dezechilibre
musculare (hipo-atrofie, contracturi), de meninere a tonusului si fortei musculare, de corectare a
deformarilor prin deficitul muscular neurogen si de intretinerea schemelor de miscare.
Ortezele medicale sunt dispozitive care se pot folosi o perioada determinata de timp, pana
ce medicul stabileste ca afectiunea s-a vindecat, insa pot fi achizitionate pentru a putea fi utilizate
o viata intreaga.

2. Modele de orteze

2.1. Orteza Galipert

Este o ortez sold genunchi - glezn picior construit din


metal i piele sau metal i plastic termoformabil (polipropilen).
Orteza permite descrcarea total sau parial a membrului inferior pe care se gsete
montat un fixator extern urmare a unei intervenii chirurgicale.
Pri componente:
O parte crudal-manet cu sprijin pe ischion cu dou ine laterale, cercuri stabilizatoare
(bineineles) cu sau far articulaie de genunchi n funcie de poziionarea fixatorului intern.
O parte jambier prevazut cu cercuri stabilizatoare
Partea redioasa formata pur si simplu dintr-un etrier de descrcare. Acesta este fixat la
partea jambier prin sistem de prelungitor. Observatie :
Se va realiza o compensaie la Membrul Colateral. Acest tip de ortez este evolutiv.
Trebuie s poat fi modificat pe toat durata tratamentului medical.

Corsetul si articulatia de old. Este imperios necesar folosirea unei articulaii de old
(pies) pentru a evita orice micare a articulaiei de old,in special cand exist sau/i o fractur a
femurului. Articulaia de old este prevazut cu zavor Hoffa i se monteaz pe corsetul prin
sistem furc. Corsetul se nchide in anterior prin sistem de banda autoagripant.

Egalitatea membrelor inferioare se repreaz : cicatrici, poziionarea fixatorilor externi,


zone dureroase, zone deformate. Se realizeaz un examen al amplitudinilor articulare. Se
realizeaz un traseu contur al zonei lombare i membrului inferior cu pacientul n decubitus
dorsal. Se vor efectua msuratorile ce permit confecionarea ortezei.
Trebuie realizat cu atenie, izoland cat mai bine zona de gips. Se va aciona cu precauie
sporit pentru a nu deranja fixatorul extern.

2.2. Orteza Chinion

Este o ortez n polipropilen realizat prin termoformare


sub vid care include cercurile stabilizatoare i elementele
articulaiilor.
Inchidere anterioar cu banda actogripant se prelungete
n jos de o parte i de cealalt a condililor femurali.
Marginea intern formeaz o fixare suprarotulian pn
aproape de marginea extern.
2. Partea gambier

Coboar pn la 1/3 inferioar. Se articuleaz cu partea crural nchiderea anterioar cu


banda Velcro.
3. Partea Pedioas
Se articuleaz cu cea jambier la 1/3 inf (articulaia nu este fiziologic) extremitatea
gsindu-se fie pe linia art. metatarofalangiene fie n limita falangienelor distante.
La nivelul genunchiului, rapelul de extensie se efectueaz de resorturi elastice de fore
diferite (funcie de culoare)
Punctele de fixare - agaare pot fi schimbate astfel inct aciunea s varieze.
La nivelul prii pedioase, rapelele de extensie asigur repoziionarea piciorului la 90
grade. Pe partea post a parii jambiere se gsete un urub ce permite regularea echinismului
piciorului.
Aceast ortez este numit si dinamic.

2.3. Orteza de Sarmiento

Traumatismele membrelor. In 1963, doctorul Sarmiento descrie i pune n aplicare o tehnic


ortopedic de tratament a fracturilor diafizare a membrului inferior. El a utilizat principiul PTB
de la manoanele de contact pentru proteza transtibiala, pentru a realiza o descrcare a
segmentului jambier retransmind sprijinul de genunchi direct la sol. Astfel s-a repus in discuie

principiul conform cruia articulaiile de deasupra si


dedesuptul focarului de fractur trebuiesc imobilizate. Cu
ajutorul ortezei de sarmiento se poate realiza un sprijin
precoce.

Partile

din

polietilena

(crural

si

gambier)

sunt

termoformate sub vid.


Nu suport greutatea corpului, deci solicitrile nu pot fi mari.
Ele pot fi din poliamid sau din metal carbon. Rolul articulaiei
(cnd aceasta exist) este s limiteze micrile de laterilitate de
sertar de flexie extensie a genunchiului.
Daca se dorete o meninere ferm a genunchiului numai in
extensie, orteza de acest tip va fi far articulaii, partea cea
gambier formnd corp comun.

Limite functionale:
Dup o intervenie chirurgicala pe genunchi, orteza de genunchi trebuie s asigure o bun
meninere a articulaiei (G) att in static ct i in dinamic.

Diferite modele:

Orteza de genunchi fixa din piele si fier format dintr-o singur pies (segment crural i
jambier comun, 2 ine laterale, 4 cercuri stabilizatoare, piele capitonaj, mein + molton).

Orteza de genunchi articulat din piele i fier, format din dou piese una crural, una
gambier cu 2 ine laterale cu articulaie cu zvor (riglu) hoffa sau nu.

Orteza de genunchi bivalv din polietilen (fix) format dintr-o valv posterioar si una
anterioar sistem de nchidere cu band autoagripant.

Genuncherele din neopren prefabricate cu articulaie genunchi sau fr.

Orteza de genunchi mobil din material termoformabil este format din 2 piese una
crural, una gambier, 2 ine cu articulaie cu sau far zavor hoffa.

Exist o multitudine de tipuri de orteze de genunchi, dup deschidere :

cu partea crural n anterior

cu partea gambier in posterior

cu partea crural posterior

cu partea jambier in anterior

n ncheiere este de menionat c la pacienii obezi exist pericolul ca acest tip de orteza
s migreze. Pentru a contracta acest fapt ce face orteza total ineficient, se va realiza i un
segment ce are un rol numai i numai de stabilizare. Acest segment pedios va avea limit linia
articulaiei metatarsofalangiene.

3. Protezare
Sunt sunt dispozitive medicale aplicate extern, utilizate sa inlocuiasca in intregime sau partial
un segment de membru superior absent sau incomplet, avand rol functional si estetic.
Protezarea urmareste reconstituirea formei si fiziologiei segmentului amputat. Chiar daca in
multe cazuri se reusesc asemanari morfologice acceptabile, proteza nu se poate substitui complet
functiei pierdute.
In ultimul timp datorita realizarilor in domeniul materialelor plastice, a perfectionarii
modulelor mecanice si a celor electronice, s-a obtinut cresterea eficientei actului de protezare.
Cauzele cele mai frecvente ale amputatiilor membrului superior sunt leziunile traumatice.
Mult mai rare sunt indicatiile tumorale.vasculare infectioase sau neurologice.
Tehnicile au evoluat mult in timp, dar se cunosc bine cauzele sechelelor aparute la nivelul
fiecarui nivel al amputatiei. Acest lucru permite de cele mai multe ori de obicei la nivelul mainii
utilizarea de interventii care sa amelioreze functia acesteia.
Membrul superior, membrul prehensiuniL al relatiei cu lucrurile din jur. dar si al
expresivitatii impune in cazul unei leziuni majore o atitudine specifica deoarece pierderea unei
parti din membru determina consecinte maiore atat fizice functionale dar si psihice. Functia
estetica este esentiala. Orice amputatie la nivelul membrului superior trebuie sa incerce sa
respecte pe cat posibil aspectul estetic si sa conserve prehensiunea.
Protezarea membrului superior a progresat foarte mult de la proteze mecanice si electrice la
cele mioelectrice_ Cu toate acestea protezele nu asigura decat o prehensiune rudimentara,
necontrolata de sensibilitatea unui membru normal.
Amputatia membrului superior nu se justifica decat in cazul unei leziuni traumatice daca nu
se poate face reimplantarea sau dupa esecul tratamentului chirurgical.
In cazul amputatiei anestezia folosita este fie cea tocoregionala, fie cea generala. Se poate
utiliza un garou pneumatic la baza membrului.

In ceea ce priveste tehnica folosita sunt de remarcat cateva aspecte printre care: daca se face
o amputatie transfaumerala sau transradiouinara este necesara de obicei o mioplastie care este
benefica pentru o protezare mioelectrica- In cazul unei dezarticulatii cartilajul poate fi pastrat
deoarece asigura un plan de alunecare pentru structurile de acoperire, ceea ce reprezinta un lucru
benefic pentru membrul superior.
Protezarea se realizeaza individual^ dupa masuratori, mulaj, probe, axari si modificari facute
in laboratoarele de protezare. Tipul de protezare se indica ftmctie de nivelul amputatiei, evolutia
bontului, varsta, sex si profesiune. La varstnici se indica proteze usoare, la muncitori proteze mai
rezistente, ia copii proteze reglabile in raport cu cresterea, la femei proteze mai fine si estetice.
Protezarea se recomanda a fi facuta la 4-5 saptamani dupa amputatie. Protezarea precoce are
avantaje incontestabile. Bontul protezabil trebuie sa fie acoperit cu tegumente suficiente si de
buna calitate, sa dispuna de muschi tonici eu troficitate locala buna, sa aiba o mobilitate buna si
forma optima pentru atasarea mansonului protezei.

4. Bibliografie
1. T. Sbenghe - Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed. Med., 1987
2. A. Nica - Compendiu de ortezare, Ed. Univ. C. Davila, 2000