Protezare si ortezare
Masterand:
Anton Marian Claudiu
1. Introducere
Ortezele sunt dispozitive externe aplicate la nivelul unui segment al corpului pentru a
preveni sau corecta disfunctionalitatie acelui segment. Sunt indicate pentru recuperarea dupa
traumatisme, accidente sportive, accidente de munca, afectiuni neurologice si sunt realizate din
diferite tipuri de materiale, inclusiv materiale termoplastice, fibra de carbon, metale, tesaturi
elastice, sau o combinatie de materiale similare.
Acestea pot fi de tip static (pasive) sau dinamic (active). Orteze de tip static au urmatoarul rol:
Imobilizarea sau limitarea activitatii articulare
-
aceste orteze sunt folosite frecvent in manifestari de tip artrita sau alte categorii de
afectari inflamatorii, in cazul modificarilor degenerative durerea este un factor, care
limitand mobilizarea, induce progresiv modificari de tonus si forta musculara
orteza de tip pasiv, in afara de functia de repaus pentru perioade acute, este folosita
pentru prevenirea sau corectarea diferitelor categorii de deviatii, motiv pentru care orteza
se aplica si peste noapte si mai ales ziua, in activitatile solicitante
2. Modele de orteze
Corsetul si articulatia de old. Este imperios necesar folosirea unei articulaii de old
(pies) pentru a evita orice micare a articulaiei de old,in special cand exist sau/i o fractur a
femurului. Articulaia de old este prevazut cu zavor Hoffa i se monteaz pe corsetul prin
sistem furc. Corsetul se nchide in anterior prin sistem de banda autoagripant.
Partile
din
polietilena
(crural
si
gambier)
sunt
Limite functionale:
Dup o intervenie chirurgicala pe genunchi, orteza de genunchi trebuie s asigure o bun
meninere a articulaiei (G) att in static ct i in dinamic.
Diferite modele:
Orteza de genunchi fixa din piele si fier format dintr-o singur pies (segment crural i
jambier comun, 2 ine laterale, 4 cercuri stabilizatoare, piele capitonaj, mein + molton).
Orteza de genunchi articulat din piele i fier, format din dou piese una crural, una
gambier cu 2 ine laterale cu articulaie cu zvor (riglu) hoffa sau nu.
Orteza de genunchi bivalv din polietilen (fix) format dintr-o valv posterioar si una
anterioar sistem de nchidere cu band autoagripant.
Orteza de genunchi mobil din material termoformabil este format din 2 piese una
crural, una gambier, 2 ine cu articulaie cu sau far zavor hoffa.
n ncheiere este de menionat c la pacienii obezi exist pericolul ca acest tip de orteza
s migreze. Pentru a contracta acest fapt ce face orteza total ineficient, se va realiza i un
segment ce are un rol numai i numai de stabilizare. Acest segment pedios va avea limit linia
articulaiei metatarsofalangiene.
3. Protezare
Sunt sunt dispozitive medicale aplicate extern, utilizate sa inlocuiasca in intregime sau partial
un segment de membru superior absent sau incomplet, avand rol functional si estetic.
Protezarea urmareste reconstituirea formei si fiziologiei segmentului amputat. Chiar daca in
multe cazuri se reusesc asemanari morfologice acceptabile, proteza nu se poate substitui complet
functiei pierdute.
In ultimul timp datorita realizarilor in domeniul materialelor plastice, a perfectionarii
modulelor mecanice si a celor electronice, s-a obtinut cresterea eficientei actului de protezare.
Cauzele cele mai frecvente ale amputatiilor membrului superior sunt leziunile traumatice.
Mult mai rare sunt indicatiile tumorale.vasculare infectioase sau neurologice.
Tehnicile au evoluat mult in timp, dar se cunosc bine cauzele sechelelor aparute la nivelul
fiecarui nivel al amputatiei. Acest lucru permite de cele mai multe ori de obicei la nivelul mainii
utilizarea de interventii care sa amelioreze functia acesteia.
Membrul superior, membrul prehensiuniL al relatiei cu lucrurile din jur. dar si al
expresivitatii impune in cazul unei leziuni majore o atitudine specifica deoarece pierderea unei
parti din membru determina consecinte maiore atat fizice functionale dar si psihice. Functia
estetica este esentiala. Orice amputatie la nivelul membrului superior trebuie sa incerce sa
respecte pe cat posibil aspectul estetic si sa conserve prehensiunea.
Protezarea membrului superior a progresat foarte mult de la proteze mecanice si electrice la
cele mioelectrice_ Cu toate acestea protezele nu asigura decat o prehensiune rudimentara,
necontrolata de sensibilitatea unui membru normal.
Amputatia membrului superior nu se justifica decat in cazul unei leziuni traumatice daca nu
se poate face reimplantarea sau dupa esecul tratamentului chirurgical.
In cazul amputatiei anestezia folosita este fie cea tocoregionala, fie cea generala. Se poate
utiliza un garou pneumatic la baza membrului.
In ceea ce priveste tehnica folosita sunt de remarcat cateva aspecte printre care: daca se face
o amputatie transfaumerala sau transradiouinara este necesara de obicei o mioplastie care este
benefica pentru o protezare mioelectrica- In cazul unei dezarticulatii cartilajul poate fi pastrat
deoarece asigura un plan de alunecare pentru structurile de acoperire, ceea ce reprezinta un lucru
benefic pentru membrul superior.
Protezarea se realizeaza individual^ dupa masuratori, mulaj, probe, axari si modificari facute
in laboratoarele de protezare. Tipul de protezare se indica ftmctie de nivelul amputatiei, evolutia
bontului, varsta, sex si profesiune. La varstnici se indica proteze usoare, la muncitori proteze mai
rezistente, ia copii proteze reglabile in raport cu cresterea, la femei proteze mai fine si estetice.
Protezarea se recomanda a fi facuta la 4-5 saptamani dupa amputatie. Protezarea precoce are
avantaje incontestabile. Bontul protezabil trebuie sa fie acoperit cu tegumente suficiente si de
buna calitate, sa dispuna de muschi tonici eu troficitate locala buna, sa aiba o mobilitate buna si
forma optima pentru atasarea mansonului protezei.
4. Bibliografie
1. T. Sbenghe - Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed. Med., 1987
2. A. Nica - Compendiu de ortezare, Ed. Univ. C. Davila, 2000