T

los

OCTAVIAN GOGA

rtzif
OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA

BUCUREST1

.MINERVA, INSTITUT DE ARTE

Pretul:
1. Leu

GRAFICE SI EDITURA.
Bd. ACADEMIEI, 3
EDGAR - QUINET, 4.

1907

POEZII

OCTAVIAN GOGA

POEZII
Opera Premiati de Academia Romani

mi.:4,110,-4p

h.

BITOURETI
MrNERVA, ...Institut de Arta
Grafice Id Editurt Bulevard.
Aeademiei 3, Edgar Cluinet 4
1901

ED1TURA INSTITUTULUI DE ARTE GRAF10E

$1 ED1TURA eMINERVAP.
REPRODUCEREA ESTE OPRITA.

RUGACIUNE

gatcitor, cu ochii tulburi,

Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios, stapfine,
In fafa strAlucirii tale.
In drum mi sd desfac prapastii
i'n negurA se 'mbraca. zarea,
Eu in genunchi spre tine caut :
Stapne-ornduie-mi cArarea 1

In pieptul zbuciumat de doruri

Eu simt ispitele cum sapA,
Cum vor sA-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s'adapA.
5

Din valul lumii lor md zmulge

Si cu povata ta 'nteleapta
In veci spre cei rdmai in urmd.
Sap Ane, vAzul meu Indreaptd.

DesleagA mintii mele taina

Si legea farmecelor firii,
SAdete 'n bratul meu, stApAne,
TAria urii ui-a iubirii.
DA-mi antecul i da-mi lumina
i zvonul firii 'ndrdgostite,
DA-I raza soarelui de yard.
Ploapei mele ostenite.

Alungd patimile mele,

Pe veci strigarea lor o frange

i de durerea altor inimi
Invatd-md stapftne-a plange.

Nu rostul meu, de-apururi prada

Ursitei matere i rele,
Ci jalea unei lumi, pdrinte,
SA. plAngd 'n lacrimile mele.
6

DA-mi tot amarul, toatA truda

Atator patimi fArA leacuri,
DA-mi viforul in care urIA
i gem robiile de veacuri.
Demult plng umilitii 'n umbrA

Cu umeri garbovi de povarA...

Durerea lor infricoatA
In inimA tu mi-o coboarA.

In suflet samAnA-mi furtunA,

SA-I simt in matca-i cum se zbate,

Cum tot amarul se revarsA

Pe strunele infiorate ;
i cum sub bolta lui aprinsA,
In smalt de fulgere albastre,
InchiagAli glasul de aramA :
Clintarea pdtimirii noastre.

da
7

PLUGARII

Ua voi aleargA totdeauna

Truditu-mi suflet sA se 'nchine ;
Voi singuri strajuiti altarul
NAdejdii mele de mai bine.
Al vostru-i plnsul strunei mele :
Cretini ce n'aveti sarbAtoare,
Voi cei mai buni copii ai firii,
Urziti din lacrimi i sudoare.

Cu mila-i nesfAritA, ceriul

Clipirii voastre 'nduioate

I-a dat cea mai curatA razA
Din sfAnta lui seninAtate.
8

Si v'a dat suflet sa tresarA

Si inimA sA se 'nfioare

De glasul frunzelor din codru,

De opot tainic de izvoare.

In coapsa graitoarei miriti,

De vreme plugul vostru ara ;
E primAvarA pe cAmpie
Si 'n ochiul vostru-i primavara.

Bland tainele vi le desface

Din sanu-i milostiva glie,
Caci toatA floarea va cunoate
Si toata frunza ei va tie.

Purtati cu bratde-amandoua
A muncii rodnica povara,
Supt stralucirea 'nlacrimata
A diminetilor de vara.
Si nimeni truda nu v'alinA,
Doar' bunul ceriului parinte,

De sus, pe frunte va apaza

Cununa razelor lui sfinte.
9

A voastrA-i jalea cea mai mare

A voastrA-i truda cea mai sfantA,
StApAnul vitreg vA lovete,
Dar ceriul bine va. cuvintA.

Si dad 'n schimbul pAnii voastre

Piticul vA plAtete fiere,
IndurAtor v'ascultA Domnul
Si 14 trimite mAngAiere.

and doardle plugul pe rotile

In pacea serilor de toamnA,
La voi coboarA ConsAnzeana,
A visurilor noastre DoamnA.
Vin crai cu argintate coifuri
Si 'n aur zAnele bAlaie ;
Atka strAlucire 'ncape
In bordeiau1 vost' de paie

Frati buni ai frunzelor din codru

Copii ai mAndrei bolti albastre,
Sfintiti cu lacrimi i sudoare
'Dana plaiurilor noastre!
10

Din casa voastra, unde 'n umbra

Plang doinele i rade hora.
Va straluci odata vremii
Norocul nost' al tuturora.

A mea e lacrima ce 'n tremur

Prin sita genelor se frange,
Al meu e cantul ce 'n pustie
Neputincioasa jale-i plange.

Ci 'n pacea obidirii voastre,

Ca 'ntr'un intins adanc de mare,
TrAete 'nfricoatul vifor
Al vremilor razbunatoare.

11

N0I

.13,1:a
noi sunt codri verzi de brad
.,...

i ampuri de mAtasA;
La noi atAtia fluturi sAnt
i-atAta jale 'n casA.
Privighitori din alte OH
Vin doina sA ne-asculte;

La noi sant antece i flori

i

lacrAmi multe, multe...

Pe bola sus e mai aprins.

La noi bAtranul soare,

De and pe plaiurile noastre

Nu pentru noi rAsare....
12

La noi de jale povestesc

A codrilor desiuri,
Si jale duce Murdu1
Si duc tustrele Criuri.

La noi nevestele plangand

Sporesc pe fus fuiorul,
Si 'mbratiandu-i jalea plang :
Si tata i feciorul.
Supt cerul nostru induioat
E mai domoald hora,
Cdci cantecele noastre plang
In ochii tuturora.

Si fluturii sant mai sfio

Cind sboard 'n zdri albastre,
Cdci roua de pe trandafiri
E lacrimile noastre.
lar codrii ce 'nfratiti cu noi
Ii infioard sanul.
Spun c din lacrimi e 'mpletit
Si Oltul nost' batranul...
16

Avem un vis neimplinit,

Copil al suferintii,.
De jalea lui ne-au rposat
moii i parintii...
Din vremi kodtrne de demult,
Gemnd de grele patimi
Deerthciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi...

14

OLTUL

ult iscusita vremii slova

Nu spune clipa milostiva,
Ce ne-a 'nfrAtit pe veci necazul
Si veselia de-o potrivA...
MATR fie dimineata

Ce-a savarit a noastra nunta,

Milne Olt! cii buza arsA
Iti sarutam unda carunta.

In cetatuia ta de apa
Dorm cantecele noastre toate
Si fierbe tainuita jale
A visurilor sfaramate.
15

Tu impletqti in curcubeie
Comoara lacrimilor noastre
Si cel mai scump nisip tu-1 duci
in vadul Dunarii albastre.

La sanul tau yin, in amurguri,

Sfioase, fetele fecioare,

Si dimineata yin neveste

Cu ortul prins in cingatoare
Si yin pastori cu gluga alba,

Din fluer povestinduli dorul

Si ate cantece i lacrimi
Nu duce valul calatorul...

Drumet, batut de ganduri multe,

Ne lai atat de greu pe noi,
Imbratiandu-ne campia

Te uiti adesea inapoi.

Aa domol te poarta firea,
Caci duce unda-ti ganditoare:
Durerea unui neam ce-ateapta,
De mult, o dreapta sarbatoare.
16

De mult, in vremi mai mari la suflet

Erai i tu haiduc, monege,

and Domni vicleni jurau pe spadA

SA sfarme sfnta noastrA lege :
Tu, frate plnsetelor noastre.
Si rAsvrAtirii noastre frate
Urlai tAriilor amarul
MAnii tale 'nfricoate.

Cum tresAriau incremenite,

In jocurile lor buiestre,

0tiri cu coifuri de aramd

Si roibi cu aur pe cdpestre,

and la strigarea ta de tatA

GrAbiau din codri la poiene,
Strangand sAcuri a subsuoarA,
Feciorii mndrei Consanzene.

Zdrobia-n praf, muria. arama

Si codrul chiotett, viteazul ;
lar tu, frAtne, mare meter,
Biruitor frangeai zagazul
2 Octavian Goga.

Poezii.

17

Si 'mbujorfindu-te la fata,
Treceai prin vdile afunde,
Incovoindu-ti indArAtnic

Mareful Mu grumaz de unde.

Si Amite Mrmituri a vremii,

De mult v'am ingropat vAleatul...

Neputincios pari i tu astAzi
Te-a 'ncins cu lanturi ImpAratul.
Ca unda ta strivitd, gemem
Si noi, tovardii Mi buni,
Dar de ne-om prapAdi cu totii
Tu, Oltule, sit ne razbuni I

SA veri, pAgan, potop de apa

Pe esul holdelor de aur ;
SA piarA glia care poartd
InstrAinatul nost'tezaur ;
'Drama trupurilor noastre

S'o scurmi de unde ne'ngropara

Si sa.-ti aduni apele toate,
SA ne mutAm in altA fail !
18

CASA NOASTRA

Wrei pruni frAtni, ce stau sA moarA,

hi tremur' creasta lor bolnavA,

Un vAnt le-a spAnzuraf de vArfuri

Un pumn de fire de otavA.

Cucuta crete prin ograda
i polomida-i leagA snopii...

Ce s'a ales din casa asta,

Vecine Neculai al popii 1...

De pe pAretii 'ngalbeniti
Se deslipete 'n pAturi varul
Si pragului ImbAtranit
lncepe-a-i putrezi stejarul ;
19

lar' dac razele de soare

Printre indrile faculi cale,
Vad sporul panzei de paianjen
Si 'nfiorate mor de jale.

Cum dorm acum neputincioase

Supt vreascurile stinse-a vetrii,
Povetile 'nirate sara
De-atatea cuscre i cumetrii ;
Cum tremura cenua asprd,
Ce 'nfiorati Imi par cArbunii,
De vraja ce le-a mai ramas,
Din Cate povestiau strAbunii...

Infipt in meter-grindA, iatA-1

Ravaul turmelor de oi ;
iragu' lui de crestaturi

Se uit' atAt de trist la noi.

Imi duce mintea 'n alte vremi
Cu slova-i binecuvAntata,

In pragul zilelor de mult

Pared te vAd pe tine, tatd,
20

Si parc'aud pocnet de bici

Si glas stdruitor de sluga.
0 vad pe mama 'n coltul urii
Apaza 'ncet merindea 'n gluga...
Induioata ma sdruta
Pe parul meu Man, pe gura :
Zi Tatal nostru sara, draga,
S s te porti la 'nvatatural...

Si uite-mi trec pe dinainte

In randuri-randuri toate cele ;
Oraul inegrit de fumuri
Si toate plarisetele mele.
Cum m'am fdcut apoi cuminte
Cu vremea ce inainta,
Si m'am trezit pe nesimtite
CA-mi zice satul :

Dumneata...

cator cantece la joc

Tineam cu glasul meu ison,
Si

De cateori am spus povestea

Lui Alisandru Machidon.
21.

i ca un canter cum s'a stins

Frumoasa mea copilArie

i dragostea de dou veri

Cu fata popii Irimie...

Cu valul vremilor ce curg

AtAtea cantece s'au dus,
i. valul vremilor ce curg
AtAtea cAntece-a rApus...

Eu vA sArut, paref strAbuni,

Pe varul vost' scobit de ploaie...
De ce-ti tergi ochii ru catnap,
Ori plAngi, vecine Niculae ?...

22

APOSTOLUL

ga o vecernicie domoalA

Se stinge zvonul din dumbravA,

Pleoapa soarele-i inchide
Sus pe-o cApit de otava..
Norqdul a cuprins podmolul
LangA fragarul din ulita,
De cArja. sprijinit rasare
BAtranul preot la portit.

Moneag albit de zile negre,

Aa 11 pomenise satul,
Pe pieptarelul lui de lAnA
Purtand un ban dela 'mpAratul
23

Domol, in mijloc se apaza,

Si sprijinind incet toiagul,
Clipind din genele carunte
Inecpe-a povesti moneagul.

Intreg norodul ia aminte

i-ascult jalnica poveste,
Si fusul se oprete 'n traria
induioatelor neveste.
Monegii toti frmA lacrimi
Cu genele tremuratoare,
Aprini feciorii string prdseaua
Cutitului din cingdtoare.

At &tea patimi plng in glasul

Cuvantatorului parinte

i-atata dor aprind in inimi

De clipa razbunrii sfinte.
13Atratml mag inalt1 fruntea.

Ce sfnt e graiul gurii sale.

Din el "va rsri norocul
Acestui neam sfhit de jale!
24

Acelai dor tresare 'n piepturi,

and glasul strigAtor rAsunA
i gemet infioara. firea
Pre lung i greu ca o furtunA.
Fragarul 10 indoaie coapsa,
Iar de prin vAi purcede vntul,
Prin largul multelor vzduhuri,
SA ducA cerului cuvntul.

Din cetAtuia stralucirii

CoboarA razele de lunA

i pe argintul caruntetei
Din aur impletesc cununA.
Cuvine-se hirotonirea
Cu harul ceriurilor tie,
Drept vestitorule apostol

Al unei vremi ce va sa. vie.

25

DASCALUL

opeag senin, eu tampla ta curata

0 cer, pe veci, nadejdii mele pazd,
Din soarele copilariei mele
In ochiul tdu mai licdrete-o razd.

In suflet simt cum negura se sfarma

se 'mpletete albd dimineatd,
Cand ochiul Mu in inimd-mi coboard,

Topind !met cetatea ei de ghiata,

Azi, ca un sfant dintr'o icoand veche,

Bland imi rasai cu fata ta blajind,
Cu zambet bun, cu ochi cuminti i limpezi,
Stralucitori de lacrimi i lumina.
26

Cu tin' rAsar atkea nestemate

Din ingropatul vremilor tezaur
Si amintirea 'n tam ei ml poartd,
Cu pas incet, in carul ei de aur...

MA vAd in pragul zilelor mai bune...

0 casA 'n deal, cu straine plecate,
Unde-asculti de sfaturile tale
Atka rds i-atAta sAnAtate.

In frunte, tu pAreai un mag din basme,

Cand soarele trecand peste fantand,
Bland patrunded prin straina de paie
Si lumina bucoavna ta bAtrAnd.

A fost de mult. 0 razd care luptd

Zadarnic cu ampule de ghiatd,
Vezi, astAzi valul altei vieti mA poartA
Si 'ntelepciunea altei lumi mA 'nvatd.
Dar sufletul i-acum ii are cuibul

Acolo sus iri satul de supt munte,

Unde i azi zimbete impAcatd,
Curata cinste-a pletelor cdrunte.
27

Bucoavna ta, supt pragul de pe grinda,

Ii hodinete 'nvAtAtura moartd,

Dar glasul tau i azi, la zi de praznic,

ToatA. povara greului o poartA,

Pierdut ascult cAntarea ta la strana.

Ii

tainicA i sfAntA-mi pare clipa,

Pare cA duhul altei lumi m'atinge,

In zbor domol, pe frunte cu aripa.

CAci simt plutind prin fumul de tArnAie

Sfintenia cAntArii preacurate,

Ce-a rumenit o lume cu senina

Cucernicie-a vremilor uitate.
i 'n ochii tAi vAd strAlucind scAnteia
Din focul mare-al dragostii de lege,
Ce prin potopul veacurilor negre
Ne-a luminat cArArile pribege.

tGiaf'

28

DASCAL1TA

gAnd tremurAnduli jalea i sfiala

Un cant pribeag imbratipazd firea
Si-un trandafir crescut in umbra moare
SI soare nu-i sd-i plangd risipirea,
Eu plAng atunci, cdci tu-mi rdsai in zare.

A vremii noastre dreaptd mucenitd.

Copil blajin, cuminte prea de vreme,
Sfielnicd, bAlaie dascalita.

Ca strdlucirea ochilor tdi limpezi,

Poveste nu-i mai jalnic povestitd,
Tu eti din leagAn sord cu sfiala,

Pe buza ta n'a tremurat ispitd.

29

Cununa ta de zile i de visuri

Au impletit-o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu-i frunte de zapada
i mana nu-i atfitea tiutoare.

Monegi, ceteti ai carfilor din strana,

Din graiul tau culeg invatatura,

E scrisa par'ca 'n zmbetele tale
Seninatatea slovei din scriptura,
In barba lor, carunta ca amurgul,
Ei string prinosul lacrimilor sfinte,
Caci vad aievea intrupat ceaslovul,
ln vorba ta domoala i cuminte.

La tine yin nevestele sa-i plnga

Feciorii lor in slujba la 'mparatul,
Si tu ascunzi o lacrima 'ntre slove,
in alte tali eand le trimiti oftatul...
Si fete yin sa le -'nfloreti altita,
La pragul tau e plina ulicioara
i fetele 1i opotesc in taina :
Ce mani frumoase are domnioara.
ZO

...Si mngaind copiii altor mame

Te stngi zambind in calea ta fecioard,
Iar cdpataiul somnului tdu mater
De-un vis deert zadarnic se 'nfioard,

Tu par' c'auzi cum picurd la geamuri

Un ciripit de pui de rndunica
i-un gand rdzlet IV infierbantd tampla,
Cu tine-adoarme-o dulce, sfant frica....

Sfios, amurgul toamnei mohorfite

ii micd. 'ncet podoaba lui bolnavd,

Ca din adelniti fumul de tamale,

Pre lung se zbate frunza din dumbrava....

Tu stai in prag i din .frOgar o frunzd

La sanul tau s'a pogorttt a moard,

Iar vntul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoasd domnipard....

deo
31

BATRANI

Pe ce m'ati dus de langA voi,

De ce m'ati dus de-acas0

SA fi rAmas fecior de plug,
SA fi rAmas la coasA.

Doar nici eu nu mai rAtAciam

Pe-atatea cAi razlefe,
i-aveati i voi in curte-acum
Un stAlp la bAtranete.
82

Ca ma 'nsuram cand ispraviam

Cu slujba la 'mparatu 1
Doar casa-avem in rand cu toti,
Cum m'ar cinsti azi satu 1...

Avere-ai azi i Dumneata

Nepoti, sA-ti zica : Mou...
Aveai cui spune la poveti

Cu imparatu row
par'c'o Arad, s'ar bucura
De-o norA biata mama.
SA-i deie sfaturi i s'o certe
Si

and nu va lua seama.

Aa... va treceti, bieti batrani,

Cu rugi la Preacurata,
plange mama pe ciaslov

i 'n barba plange tata...

i tit.
Octavian Gaga.

Poezii.

33

REINTORS

Ca tapane codru, crai batran,

Mai tii-le tu minte oare ?...

La umbra unui fir de nalba,

Plangea o floare de cicoare,
Si-un firicel de izma creata
Se sruta atunci cu Oltul...
Atunci m'am dus in lume eu,
Feciorul lui losif preotul 1

Stapane codru, crai batran,

Era i-o cas la rscruci...
Era, a noastra... Nu tiu, tu
Aminte daca-ti mai aduci ?...
34

CA matca Oltului bAtea

La coltul casei intr'un soc

Si 'n Olt se oglindiau din geam
Trei rAdAcini de busuioc...

Batrane crai, and mi-am luat

De frunza ta bunul rAmas,
Era i tata... Stii-1 tu ?...

Si mama sta sfarita 'n glas...

Si hatrul dascAlu' Ilie,
Cel intelept, glumet i schiop,
La vatrA rAzimat spunea

0 pilduire din Isop...

BAtrane codru 1
Eu m'am dus,
RApus de-un gand nebun pe semne,

Uitat-am pilda lui Isop,

Vartejului sA nu mA 'ndemne...
Dar ostenit odat' privind
La zarea ceriului albastrA,
Am plans i gandul m'a bAtut,
SA ma intorc la casa noastrA 1...
35

...Si m'am intors, batrAne crai L.

Dar casa noastrd nu mai este...
Azi, rogu-te, sd-mi spui din frunzA

Indurerata ei poveste I
CA dascAlu' Ilie-i mort...
Cum s'a schimbat de-atuncea satul
Si Oltului i-a mutat matca,
Poruncd dela imparatul...

A fost demult...
CA s'a schimbat atAt de-atunci :
Seninul razelor de soare
Si fata florilor din lunci...
EidtrAne crai !

Si 'n valul vremilor s'a dus

A vietii mele dimineatd,

Cum s'o fi dus demult pe Olt

Cel firicel de izmA creatd...

Zadarnic cat stolul de visuri

Ce printre paltini se pierdurd
Si dorurile mele scrise
Pe fata foilor de murd...
86

toate rasetele mele

Din aluniul din thvoi
i plansul rneu de-odinioara...
Ne-aveam atat de bine noi...

Azi, lasa-ti freamatul sa-mi path

Un mulcom zvon de patrafire,
Ce bland asupra mea 'i pogoara
Dufoasa lor hirotonire...
i spune-i vantului sa tack

and va porni de-aici la plai :

Ca raposatul n'a fost vrednic
De poala ta, batrane crai !

37

DEPARTE

gezi luna 'n cingAtoarea

Aprinsei bolti albastre,
Argintul ei tivete

Si pragul casei noastre.

Si uite 'n clipa asta

Eu nu tiu ce mA 'ndeamnA...
SA simt intreg amarul
Acestei nopti de toamnA.
38

Dar par'cA plng copacii

Din frunzele lor moarte

Si par' c'aud un cntec

Cum tremura. departe.

Si uite simt aievea,

Cum jalea lui m'apasA,
A vrea sA fiu acuma,
In sat la noi acasA.

S'ascult cAntarea asta,

Cum picur domoalA

Si capul greu de ganduri

SA-I culc la mama 'n poala.

Ea biata sA 'mi sarute

Suvitele pe frunte,
Norocul sh mi-I vad
In firele cArunte.
39

1ncetior la sdnu-i
Obrajii sd-mi ingroape
Si lacrima nAdejdii

SA-i tremure 'n pleoape.

Si lacrima nddejdii

Pe fruntea mea sd cadd :

Un picur de vApaie
Pe-un bulgr de zdpadd.

40

DORINTA

Departe-a vrea de-aici sA vii

In alte lumi senine,
In dimineata de Florii
SA ma cumin cu tine.

SA ne-aezAm in sat la noi,

S'avem in deal o casA,

SA fiu cel mai cuminte 'n sat

Si tu cea mai frumoasd.
41

SA vie i mama la noi,

CA-i necjitd tare,

SA aibA ticlfun an ori doi,

Ori cat pAmAnt mai are.

sd trAim acolo'n munti

De cat trai avem parte,

Eu sara sA-mi adun sAtenii
i sA le spun din carte :

CA sAnt din neam impAratesc

Din Ora 'ndepartatA
CA doar pamantul Ast intreg
ErA al lor odatA...

i cA azi oamenii 'nvatati

AsteaptA sA se nascd,
Un mare crai impAratesc
De legea romAneascA.
4'

Copiii noti tu sA-i Inveti :

Credeul... NAscAtoarea...

S'ajung sA-i vAd cAntAnd pe toti

in strand, sArbtoarea.

Atunce, ImpAcat cu rostul

Acestei lumi deerte,
SA mor, sA-mi zica satu 'ntreg
Un : Dunmezeu sA-1 ierte 1

popii nost', din IntAmplare,

Vre-un oaspe-atunci sA-i vie :
Pe cine 'ngropi, pArinte, azi ?
Pe-un om de omenie L..

43

ZADARNIC

'oroc, logofeti de-acum zece ani I

Primiti-ma, rogu-va, iarai
Si gandului vostru ma faceti 'Arta
Si glumelor voastre tovara.

Departe-am fost eu, fratani, la ora,

Si legea pe-acolo nu-i bunk
Cramarii te mint i nu tiu lautarii
Aievea ce-i graiul din struna.
44

De-aceia venit-am O. vAd Inc 'odat'

Senina i vesela horA,
CumAtr cu sufletul vostru curat,
Cu biata mea inimA, sorA.

Aa I SA le vad InchiegAndu-se 'n lant,

VAnjoasele brate rotunde,

i tropotul vostru din greu apasat

TArAmul sa stea sA-I scufunde.

Aal M'ateptati, yin i eu cu voi,

CAmaa rAsfring-o de min eci,
SA 'ncepem alaiul, vrApnaul alai,
De praznicul sfintei Dumineci.

Un pas inainte i doi inapoi

La dreapta, la stAnga 'nainte , ..
. . . Un pas

45

LAsati-rnA 1

MA duc. Cetesc

ln ochii voti ai tuturora:

Nu e de rAndul cetei noastre
Cel ce-a uitat sA joace hora.

tor

46

DE-0 SA MOR

De-o s mor la primavara,

SA ma plangeti tu i mama;
Amndou sA ma plangeti
Si s v cerniti nAframa.

Nimeni altut nu mai plngd

RAposata voastrA falA,

Si y rog cu ingroparea
Nu vA faceti cheltuiald...
47

SA chiemati pe popa Naie

SA-mi citeascA din scripturd
Si sa spun& cuvAntare:
C'am fost om cu 'nvAtAturd.

Dar c m'am nscut, pe senme,

Intel) zodie ciudatd,

De m'a bAtut nenorocul

De pe lumea asta toatA.

Stiu c va 'ntristA tot satul

Lucrul Ast', c tare-i jelnic ;
I-or cAde& i popii Naie
Lacrimi multe 'n moliftelnic.

Voi sA-i dati lui popa Naie

Liturghii o luna 'ntreaga,
CA-i sArac i popa Naie
Si n'are bucate, draga.

48

IN CODRU
fr,9

:."' and rtdcind, bdtrne codru,

,04,

Ajung la sdnul tau de tatd,

La poarta 'mpdratiei tale
Plec fruntea mea infierbtintatii.

Eu simt c 'n lung sirag de lacrimi

Se sfaren' al genei mele tremur
Si ca un fdcator de rele
La poarta ta eu ma cutremur.

Curat e duhul lumii tale,

Cci Dumnezeu cel sfnt si mare,
Supt bolta ta inrouratd
Ii tine mndra sarbittoare.
4

Octavian

ugn.

Poezii

49

Tu-1 prAznueti cu glas de clopot

$i cu rasunet de chimvale
Pe cel ce-atAtea intelesuri
GAtit-a strAlucirii tale.

Amurgul investmantA 'n umbre

Zmerita frunzei frAmantare,
$i pare tanguiosul freamAt
Un glas cucernic de tropare.
Nu-i jalea pdtirnirii tale,
Tremurdtoarea ta plansoare,
Ci-i cantecul de 'ngropdciune
Al doinei noastre care moare.

Departe s'a aprins un fulger,

Lovind in coasta ta nApraznic,
$i 'n tot hotarul tdu mania
Si-a inceput pdganul praznic.
E-al razvrAtirii noastre tunet !

$i 'n neagra ta cutremurare,

Atatea veacuri umilite
ii gem strivita rdzbunare.
50

Iar daca printre paltini luna

Prelingeii razele curate,
Varsand sfiala ei gMbuie
Pe frunzele infiorate,
in picatura de lumina,
Din geana zarilor albastre,
Eu vad cum tremura i 'nviie
Nadejdea visurilor noastre.

S'ar oteli piticul suflet

Atunci cand mila ta, 'rnparate,
I-ar lumina o clipa. .taina
Maririi tale 'nfricoate ...
Pe strunile neputincioase
S'ar zamisli cantarea sfanta,
Dand inteles vietii mele
mortil, ferecandu-i tinta 1

et
51

DIMINEATA

au

grele rAsuflete apele dorm,

Pe lanuri dorm spicele grele,
Asupra pAdurii vegheaza de sus
Cetatea eternelor stele.
LuceafArul bolnav din lumea de 'nghet,
Clipete din gene molatic,

and dorul pribeag de pe-o creastA de ulm

i-1

geme porumbul salbatic ...

*i dorul in gemet se 'nalta la cer

ampii de inghet sA 'nfioare ;

LuceafArul simte vapaia arzAnd

$i tremurA bietul i moare.

52.

Cu ochii plAni stelele toate se duc

Pe patul de nori sA se eulce ;
Din dragostea stinsA in neguri de zAri
Lin picurA linitea dulce.

In taina tAcerii pornete-se vAnt

SA mAngAie trestia 'n vale,
Pe-ascuns o sdrutA, dar dragostea lui
0 vAd licuricii din cale.

Si-o spun licuricii la frunze de soc

Si socul padurii o spune,
Si frunzele toate grabite tresar
Si 'ncepe pAdurea a sune.

Se duce iar' vAntul, pribeagul drumet,

Sfios fAlfAind din aripA,

Din doru-i nestins i 'n veci cAlAtor

0 doinA domol se 'nfiripa.
Si doina o cAntA alunii din crAng
Si-o tremurA 'n murmur izvorul,
Si doina trezete i turma din deal
Si turma trezete pastorul.
53

Din funduri de peteri vin umbre irag

Si-asculta durerea cantArii,

De patima doinei i umbrele mor,

Cu lacrimi plAng genele zarii.
Si doina se zbate i frunzele plAng
Si codrul prelung se 'nfioarA,
CAnd WA, prin neguri cu sarg strAbtAnd,
0 razA solie pogoara :

Deschideti larg poarta, caruntilor brazi,

SA vie 'mpAratul mAririi,
SA mAngdie jalea nestinsului dor,

SA 'mpace durerile firii .. .

54

PE INSERATE

g (ireasa ceriului albastru

i'i imptizete 'n ape chipul,
De vraja ei tresare unda
'nfioreaz-se nisipul.

S'atern bobitele de rourt

Pe 'ntinsul luncii patrafir :
Din mana cerului, printe,

Se cerne preacuratul mir ...

55

In mulcom zvon se 'mbratieazA

Cu apa trestia bolnavA,
Doi licurici i-aprind sfiala
In adapostul de otavA.

S'aude toaca cum, grbitA,

In fag o bate-o gheunoaie,
i hodinesc pe iarbA mieii
i

zurgAlAii de cioaie.

Domol purcede glas de schijA

Dela clopotnita din deal,
SA povesteascA lumii jalea
InstrAinatului Ardeal.

56

DELA NOI

gu fruntea 'n prank plangand azi ne vezi

Din slava, cerescule soare;
RugAmu-ne tie, azi sufletul nostru
Tu lasA-1 departe sA zboare.
Trimite i vntul, pribeagul drumet,
El crainicul boltii albastre,
SA ducA departe pe aripa lui
Cuvntul strigarilor noastre.

Aco lor departe, spre soare rAsare,

In freamat de foi din dumbravA,
Pe veci cetluite in marmurA rece,
Dorm clipele noastre de slava.
57

Voi sAnteti acolo, viteji pArcAlabi,

Si voi, prea cinstifilor vornici,

Statornici in cinstea de lege i tara

In focul credintei statornici.

Acolo dormi i tu, archanghel bAtran,

Tu Stefane, sfnt Voevoade,
Ce-ai scris stralucirea norodului tau
Cu sAnge duman de noroade.
De sfanta ta dreaptA, de spada ta sfnt,
Spun toate povetile slovei,
SA nu se 'nfioare de numele Mu
Nu-i frunzA in codri Moldovei ...

Azi materti-i vremca ... Acum vAduvite

Zac sfintele tale *le

Si luna cAnd trece prelung se 'nfioarA,
Cad vede rugina pe ele.
Amarnic ne pbartA pe strAmbe cArAri
Vicleana i vitrega soarte.
MArit Voevoade,
in tam ta azi

Si vise i fulgere-s moarte

58

...

Noi suntem drumetii piticelor vrem

Pitici in putinta i vrere,
Copii fall sprijin ne scurgem viata
Din dor i din nemangaiere
A noastr moie, frumoas nespus,
Grumazul i-a 'ntins spre pierzare,

aci bratele noastre azi spadA nu strang

Si steag tara noastr nu are ...

Maria Ta I Santem biltuti de nevoi,

La noi inzadar arA plugul,
CAci holdelor noastre cu spicul de aur
Strainul le full belugul.
Am vrea sa purcedem cu jertfele laudei,
Dar d'avem nimica la casA ...
Toate strAinii le duc
Maria Tal
Si numai cu lacrimi ne lasA ...

Dar spunem cu totii nevestelor noastre

SA plnga cu lacrimi de jale,
Potopul sd treaca. i plaiuri i munte
SA spele otelele tale.
59

Atunci, cnd in soare din nou strluci-vor,

De sus din a ta 'mphratie :
Crai tndr, crai mandru, crai nou sa. le 'ncingd,
Trimite, rugPimu-ne lie I

60

CANTARETILOR DELA ORAS

Toi n'aveti flori, nici cntece, nici fluturi,

Caci soarele in tara voastrA moare,

Voi in desert cersiti pe-a voastra struna

Din ceriul sfant o razA sA coboare.

E frig la voi si moartA-i strAlucirea
Cetatilor cu turnul de aramA,
Bieti cantAreti cu aripile frAnte :
In alte zAri cuvantul meu vA chiamA .

Veniti, veniti sa 'ngenunchiem cu totii:

Parnantul negru-i vechiul nostru tata.;
La sAnul lui s rAdem si sA plangem
Cu sufletul si inima curatA.
61

SA fim copiii iscusiti ai firii,

SA invAtAm din sfAnta ei cAntare,

i O. asculte sufletele noastre

Mu It inteleapta firii indrumare.

Veniti, veniti in ciasul diminetii,

and supt clipirea boltii 'mbujorate
SArbAtorete-al iinvierii praznic,

Biserica de frunze 'nrourate.

and umbre mor i scapArl lumina

Din negurA zburAnd biruitoare ;
Veniti, veniti s cad' asupra noastrA
Hirotonirea razelor de soare.

SA ne'ntAriascA cAntul i lumina,

Ce saltA 'n zori cAnd se pornete plugul,
i 'n piepturi noi s'adapostim mAndria

Livezilor celi mlddie belugul.

Iar cAnd amurgu 'n haina lui cernitA
CAruntii brazi incepe sA 'nvestmAnte
Noi sA privim luceafgrul din zare
i-atunci sA zicem strunelor sA cante . ..
62

Din freamatul dumbrAvii 'nlacramate

Din curcubeul zArilor albastre,
Din opotul izvoarelor de munte
SA impletim noi cantecele noastre.
i trAznetul ce infioarA bolta,

and fulgere potrivnice se 'ncaier',

mugetul linfricoat al apei
SA ferece al strunei noastre vaier.
i

SA piarA umbra zidurilor negre

Ce 'ntunecA cantarea noastrA sfnt,
Curatul chip al farmecelor firii
SA scnteie cnd glasul ne cuvAntA.

aci Dumnezeul neamurilor toate

Supt strAlucirea mndrei bolti albastre,
in codrii verzi i 'n negrele ogoare
A sAmAnat nAdeidea viefii noastre...

63

SAR A

Rata i-a cernit nhframa

Ca o mama intristat,
Floarea soarelui pe cmpuri
Plead. fruntea 'ngandurat.
.-

Zareali picurd argintul

Pe ovesele de aur,
Ostenit din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
64

Codru culcali cantaretii,

Doarme trestia bolnava,
Dorm doi pui de nevastuici
Supt o brazda de otava.

S'a oprit trudita moara,

Doarme apa la iruga,
Razimat pe coate-adoarme
Un cioban Intins pe gluga.

Doarme ceriul i pamantul

Inteo dulce 'mbratiare...
Doar' izvorul mai tresalt.

Ca un san de fata mare.

o
5

Octavian Goga.

Poezii.

65

LAUTARUL

Desgroap,
monege, cu rnAnile 'n tremur
.1.-.
Comoara ta sfntd de jale,
Tu porfi ferecate durerile noastre
In vaierul strunelor tale.
In ele 'mpletit-au strAbunii cucernici
Argintul visdrii dearte,

Si 'n graiul lor plange i n'are repaos

Amarul radejdilor moarte.

Se 'ndoaie, se frange i tremurd arcul

Si lemnul prelung se 'nfioard,
Si cloud mArgele, ca mirul de limpezi,
Din gene se scurg pe vioard.
66

...Si calla batrfinul...

Carunta pleoapii
In tremur povara-i framanta.
Si mana lui cade... Alunedi-i arcul...
Mai canta, lautare, mai Cana 1...

S'a stange i roua pleoapelor noastre,

Si ochii lumina i-or frange,
Ci strans cetluita. de marmura vremii
Cantarea ta vecinic va plange.
Pe aripi de vanturi trai-va pribeaga
Durerea ta sfnta, monege,
De jalea-i razleata va plange amurgul
Si plange-vor fratii de-o lege.

Vor plange pe plaiuri izvoarele 'n noapte

Si 'ncet graitoarele unde,
Batranilor codri i-or spune mustrarea
Si codri cu glas vor raspunde...
Si brazii in zbucium de mijloc s'or frange,
Gatindu-i cetatea mdiastra,
Si focuri pe creste pe rand rumeni-vor
A boltii naframa. albastrA...
67

and soarele mAndru din nori va purcede

Al boltii senin sd 'ntretaie,
Aprinsd scAnteia ascunselor doruri

Va arde cu munfi de vdpaie.

vifor nApraznic cu brate de flacAri
Topi-va in goana lui cruntd :
Din jalea pribeagA a stiunelor tale
MAreata antare de nuntal

68

A MURIT...

De-o zi 'ntreagA plang alaturi, biata Mura cu fecioru'

In bordei pe masa 'ntinsA doarme astAzi Laie Chioru.

De 'nvAlire o vecinA s'a 'ndurat cu douii straie

Si drept pernA o desagA a umplut Mura cu paie.
L-a legat pe supt bArbie cu nAframA de mAtasa.

0 scumpete pusA 'n ladA de pe and era mireasA.

Busuioc i izmA creatA a adus cumAtra dar

Si pe buzele 'negrite pus-a Mura un creitar.

inteun ciob zAcuse banul, In firida la o parte,
Nu mai umblA azi, i Mura de pacat se teme foarte...
69

Intre foi de nuc alaturi langa fruntea lui de ceara,

Ostenit se'ntinde arcul pe grumazul de vioara.
Doi cdrbuni sfiala-si scapt, adormind supt pirostrii,
Intunerecul coboard prin ferestrele pustii...

Mura st pe fata vetrii i-i cad lacrimi in cenue...

Lene scartaie tatana ruginit dela ue.

In prag se ivete fata judelui Zabun cea mare

Si din maneca camaii scoate 'ncet o lumanare.

Cruce-i faceo aprinde... Tremurand para galbuie

Nu se 'ndeamnd de sfial, cat pe-aici era s'apuie...
Nu mai plange, Mutt leicaozice fata lacra.mand...
Mura sta. cu fata stansd i rzlet o pate-un gand :

Ce zodie fdrd mild... Langa mort la capatai,

I-a fost dat sd ardd 'n casd lumanarea cea dintai...

^q0
70

LA GROAPA LUI LAIE

ntn venit sa-ti spun o vorba

Azi cand pleci in tali mai bune,
Niculaie, Laie Chioru,

Cdntret din patru strune

Du-I cu. tine metesugul

Care ne'ntdria. soboru':
Metere a noud sate,
Lutare, Laie Chioru I
71

Unde norii-i fin popasul

ln laza de mArgArint,
ede Domnul cu Sampetru

La o mas de argint.

Tu sa-fi pleci uor genunchii

Si uor sA-fi pleci grumazul,
Si pe umerii vioarei
Tu sa-fi lai domol obrazul.

Si sA cAnti un cantec, Laie,

Cum se canta. 'n sat la noi,

and se tanguie ciobanul
Dup turma lui de oi.

Povesti-va atunci struna

Inalfimilor albastre,
Vremea lung cAtA jale

Scris'a 'n sufletele noastre.

72

S'ar intuneca pamantul,

Car veni, veni, tigane :
Toate stelele s'asculte
Glasul strunei nazdravane.

Bland zambire-ar Milostivul,

lar din geana lui de-argint

Lacrim 'ar Wei 'n adancul
Norilor de margrint.

Ni s'ar stange-atunci necazul

Ce de mult ne petrecea:
Intre stelele de paza.

Am avea i noi o

stea I

73

CANTECE
I.

us la crama. 'n Dealu-Mare

De trei zile tin soboru',..
De trei zile beau i-mi. zice
Din Muth. Laie Chioru I

De trei zile, !TIM copile !

Doru-i greu i jalea-i multd

i tot zice sa le-aline,
Laie Chioru din lutA.
74

Zi, mai Laie, Inc'un cante.c

De-o camaa cu altita
Si de-un drac cu ochii vineti,
De-o Anita cramarita.

C'a trecut i postul mare

Si moia mi-e arata
Si cramaru-i dus la targuri...
Foaie verde, foaie WA!

Zi, mai Laie,

de-o balaie
Cu trupor subtire 'nalt,
Tu c'un ochiu nu vezi, tigane,
Sa-1 inchizi i celalalt L..

75

II.

tTAI caviare Niculaie,

Ce mai zici de lumea asta,
Dumnezeu sA-ti tie vinu'

5i norocu' i nevasta!

Cum mai umblA targurile?

Ti-i cam acru vinu, vere,
Dar ti-e harnicA nevasta,
Arz'o focul de muiere!
76

Bea i tu cu mine astazi,

Ca eu beau sa-mi stampar doru',
Parca-i alta lumea, vere,
and ne zice Laie Chioru.

batal Domnu
El nu vede toate cele;
Din lauta doua tie:
Una-i dor i una-i jele.
Laie Chioru

and de dor ne zice Laie,

Tremura cupa pe masa;
and de jele canta Laie,
Zboara cupa pe fereasta.

i-a aprinde-atuncia satu',

SA-1 vad para valvataie...
Ochii vineti foc sa-i arza...
Mai cramare Niculae I

77

e a i dumneata, parinte,
Dumnezeu a54i tie darul
SA mai pop ceti psaltirea

Si sA poi goli paharuL

Ca noi bern de patru zile

Cu cra.marul, umfle-1 zmeii,

Bern, parinte, ca la nunta

De la Cana Galileii.
'18

Ce-ar mai fi de lumea asta,

Zice-alaltaeri vecinu',

Ca la nunta dela Cana,

De-am face din apd vinu'?

N'ar fi bine, mai vecine!

N'ar fi crame-atunci de loc
Si cramaru Niculaie

Nu s'ar duce 'n iarmaroc...

N'ar mai fi nici Laie Chioru,

Bata.-1 crucea maicii sfinte,
Nici Anita cramArita

Si ne-am prapadi, parinte!...

*te
79

Iv.

unA, lunA, stea vicleanA,

Neam de fire de vAdanA,
De ce dorurile mele
Spusu-le-ai la stele?
.sop,

Stele le sus cAlAtoare,

Fete mari clevetitoare,

Mi-au spus vfintului oftatul
mA Vie satul.

80

V.

Dorurile
mele
-,,-.
N'au intruchipare,
Dorurile mele-s
Frunze pe cdrare,
Spulberate i strivite frunze pe cdrare.

In zadar le caut
Visurile mele,

Strdlucitd salt*
Salb de margele,
Minunat i pierduta salbd de margele.
6

Octavian Goga.

Poezit.

81

Tot ce-mi fese noaptea

Zorile-mi destramd,

Mi s'a dus norocul...

Nu-1 mai plange, mamA,
La icoana Preacuratei, nu-1 mai plange mamA.

V.1.1

82

VI.

Ljata mare, fata mare,

Calatoare printre stele,

Vin la tine 'n miez de noapte,

Astazi visurile mele.

La fereasta ta irete
Bat din aripi de tnatasa,
Fata mare, fata mare,
Lasa-le sa zboare 'n casit.
83

Tremurnd sa. treacd geamul,

S. se 'niruie mdrunte
Pe uvita de pe tamplA,

Pe uvita de pe frunte.

Fatd. mare, 'n zorii zilei

Te-a veded seninul soare,
Strdlucind cu o cunund
De albe mrgaritare.

84

PRIBEAG

glange-o mierld 'ntr'o rchit

La rdscruci in Dealu-Mare...
Suie 'n pas domol rdzorul

Un voinic pe murg alare...

Jos, in smalt de soare-apune,

Tun la satului strdluce ;

Sap. murgul i nechiazd

Si 'nspre vale vrea s'apuce...
85

Se inalta. 'n ea voinicul,

Vede-o casa 'ntre poiene
Si cu maneca camaii
Zvanfo lacrima din gene...

!rite() clip strange fraul

51-1 indeamna 'n alta parte,
Darz pleoapele-i inchide...
Dp-ma, murgule, departe 1...

Sfrmand zghiabul cu potcoava,

Drumului s'aterne murgul,
Peste plopi cu frunza raft.
Cade 'nlacrimat amurgul...

40

86

PACE
Eunali
picurA argintul,
.v.,TrernurAndu-1 pe fereastr ;
Vede-atAta ImpAcare,

StrAjuind cast* noastrA.

LangA pat zAmbind stA mama,

Adorminduli copilaii,
CamautA cu mAtasA

Le-a cusut mama nAnasii.

87

Numai moul povestete,

Aezat pe fata vetrii,
Dumirifi de-o pildd veche
Il ascultd doi cumetrii.

Dar auzi !

Catelul latrd,

S'aud opote 'n ogradd

i s'aude, supt opincd,
ScArtditul de zdpadd.

i-a curmat povestea moul

i-i tdcere mutd 'n cas, -Osteniti dorm ochelarii

Pe ciaslovul de pe masa%

Licdrind o raz' atinge

Geamul uii de la tind,
De trei glasuri legAnatd,
Se 'nfiripd o colindd . . .
88

De supt fol, ridicd fruntea

Dou fete bucdlaie . . .
Bland zambete din icoand
Cuviosul Niculaie

. . .

89

GADE-0 LACRIMA...

pupa plopi cu frunza rarA

hi desface luna sa.nul,
Vede-arama numArAnduli
BarbA-PutredA jupanul.

'n ajun de miez de noapte

TremurA de chiot hanul,

Sporind glasul din tilincA.
Cana Iepure tiganul.
90

Doi feciori lovesc in grinda

De s'aude pe ulita,
Aezat, ii domolete
Pristavelul Niculita.

Si se bucura tot satul,

Vin feciori din catanie,
Sprinten tarlaie tilinca
Si-i atata veselie . . .

Doar' la geam sta. singurica

Fata Jidovului, Ida,
Cu ochi verzi ca leuteanul,
Cu par ro ca caramida.

Cade-o lacrima din ochii-i,

Lene prelingand fereasta.

. .

-- Suflet obidit i singur,

Ce mai cauti pe lumea asta ?...

fri,7

91

SINGUR

polnAvit de doruri multe

Moare 'n geam azi busuiocul.

Ni s'a dus in altd tard,

Amndurora norocul.

i grdina mi-e pustie,

LAcrdmand se stnge macul,
Vdduvit de fluturi galbeni
Si de mdna ta sdracul.
92

Purtatori senint de grijA,

Unde sAnteti ochi cAprui ?
NeplivitA-i buruiana
Celor patru cArArui.

93

p AR A sITI

Sta.nsd-i para lumndrii

De pe lespedea de piatrd
i btranii bieti aldturi
Tot mai stau uitati la vatrd.

Luna trece ura popii,

Luminand in drum pridvorul,
Pipa moului nu arde,
Baba i-a uitat fuiorul.
94

Doar tarziu, and prind mai aprig

In vecini s latre cinii,
Ei tresar, se vdd in fatd
plng amandoi batrnii.

Cdt jale le-a fost scrisd I

Doi feciori aveau la casd...
Unu-i mort de asta. toamnd,
Altul st cu domni la masa.

95

RUGA MAMEI
(FRAGMENT)

a-mi plec genunchii iara,

sa-ti spun iar' ce ma doare,

Preasfanta nascroare
pururea fecioarM

Cu ochiul tau din ceriuri,

A toate vazatorul,
Tu mi-ai vazut feciorul
i mi-ai vazut necazul...

In doftori n'am credinta.

Sa-1 pui iar' in picioare,
Sa-i rumenqti obrazul,
La tine-i cu putinta.
93

PreasfAntA NAscAtoare.

Azi rogu-mA iar' tie,

Cum rogu-mA deapururi
La sfnta liturgie...
Atka bogatie
Avem i noi la casA 1
Umblat-a mult bAiatu,
Si tie multA carte,
AdusA de departe,
Doar chiar dela 'mpAratu' I
Si are 'nvAtAturA,

Din carte i din gurd,

Mai multA i ca popa,
Ca popa Irimie.
Si cum a vrea, PreasfntA,
Norocul s mi-1 tie,
SA-1 vAd iar' ca odatA,

Cu fata 'mbujoratA,

Cu ochi de fatd mare,

Cum a plecat de-acasA...
SA-i caute mireasA,

Subtire ca o floare,
Ca floarea de cicoare.
SA facem nuntA mare,
SA curgA rAuri vinu',
7 Octavian Goga.

Poezii.

97

SA joace i vecinu',
Vecinu' Niculaie.

i sA-i arunce 'n grind

CAciula lui de oaie,

sa. roiasa 'n tindA

Tot domni cu 'nvataturd,
SA ante toti din gura
'n horA s se prindA.
i

SA-1 vAd in hora mare,

Pe el c'o domnioarA,
Preasfantd. NAscAtoare
pururea fecioarA L..

Umblat-a mull bAiatu'

tie multA carte,
AdusA de departe,
Doar chiar dela 'mpAratu' !

98

ZADARNIC

Eadarnic
plange vntul i nucii plang, batranii,
.62
Fragrarul din ograda i cumpna fntnii...
Si plange mama biata... i cum ar vrea s'o 'nele,
Povestitorii jalnici ai pribegirii mele.

La mine vii cu cartea, cu gand sa-mi dai canoane,

Si vrei s ma. cumineci, parinte Solomoane,

Cucernic fad aghiazm i maim ta, parinte,

Stropete casa tatii, ca bine s'o cuvinte.
9"

Dar inzadar ma 'nvalui incet cu patrafirul

Si fruntea mea ferbinte o racoreti cu mirul...
Zadarnic mami-i cade o lacrima pe
Zadarnica e slujba lui sfantu' Vasilie I-

100

LA STANA

Odinua 'ncet rsare,

Luna-i dupd. Dealu-Mare,

Plange-un clopot de cioaie,

Vin ciobanii dela stand,
Strungaritele de mai*
Ascult' cntec de cimpoaie.

Si le rade tuturora
Fata plind bucAlaie.
Cum s'au prins sd. 'nvartd. hora...
Numai Sandu copilandru

Nu se prinde 'n hora mare.

Cana jelnicd. cantare...
Cimpoieriu-i ia de veste,
101

Sta o clipd, hodinete

Schimbd hora 'n cant de jale :
Mandrd faM, ochiorii,
Ochiorii, obrAjorii*...

Se opresc in joc feciorii,

Dumerindu-se deodatd.
Par c'ar vrea sa plang'o fatd,
Fata-i arde valvdtaie...
Strigd. Sandu copilandru :
oZi, caprare Niculaie,
Zi, cdprare Niculaie 1

i cum arde focu 'n stand

i lumin'o buturugd,
Vede baciul cd lui Sandu
ii cad lacrime pe gluga...

102

TOAMNA

6.1 de brum argintie

g
Zmaltuitu-mi-a grdina,

Firelor de tdmaitd
Li se uscd rdclacina.

Peste cretet de dumbravd

Norii suri l'i poart plumbul,
Cu podoaba zdrentuit
Tremurd pe camp porumbul.
103

Si cum dela Miazd-Noapte

Vine vntul WA mild,

De pe vArful urii noastre
Zmulge 'n zbor Catc-o indild.

De vifornita pgdnd
Se 'ndoiesc nucii, biltrdnii,
Plange-un pui de ciocdrlie
Sus pe cumpdna fntanii.

II ascult i simt supt gene

Cum o lacrimd-mi invie :
Ni s'aseamAnd povestea,
Pui gola de ciocarlie.

4010%

104

COPIILOR

I.

geniti la s'anul meu cu totii,

Copii cu fruntile senine,
Veniti s premeniti izvorul
Nclejdii mele de mai bine !

Vo s'anteti roua diminetii

Ce scnteie netiutoare,
CA poarta 'n ea intreg argintul
Curat al razelor de soare.
105

Din glasul vost', un dulce clopot,

Ce mangaie-un amurg de sard,
Invatd sufletul mieu, bietul,
$d creadd 'n flori i 'n primdvard.

$i par'cd inteleg mai bine

Privighetoarea care cAntA...
Veniti, veniti! Mi-atAt de draga
Zburddlnicia voastrA sfantd.

Cdci rdsul vostru plin, nAvalnic,

Ca unda rAului de munte,

imi amutete 'ndurerata
Poveste-a firelor cdrunte.

$i par'cd-mi picurd un cantec

La poarta mintii mele red:
0 dulce 'ntarziatA razd
Din raiul meu pierdut pe veci...

ON
106

H.

Copii, cu ochii mari i limpezi

Ca raza noptilor albastre,
De ce purtati i voi osanda,
Ce-a scris ursita firii noastre ?

0 jale sufletu-mi despica

i-mi frange visurile 'n doua,
De glasul mintii ma cutremur :
.4i voi yeti fi asemeni noua L..

i cand gandesc c'aceleai patimi,

i-aceleai nazuinti dearte,

Cum vor calauzi in oarba

Prapastie ce ne desparte.
107

ochii votri 'n care arde

Azi vraja basmelor cu zmeii
Ratacitori, in drumul vietii
Cum au O. mina fariseii.
i

Aturici o scarba. ma supune

i-uri gand pagan ma Infioara,
*i sufletul mieu fierbe-asemeni
Acelui crai de-odinioara,

Ce-a omorat in faA pruncii...

Oranduiala ta-i amara,

Marite Domn al lumii noastre...
Eu nu mai cred in primavaral...

108

PARASIT...

or multe ireaguri de clipe

nimeni nu-mi bate la poarta,
and vremea-mi aterne pe suflet
Cenua ei aspra i moarta.

Vin neguri, cu noaptea pe umeri,

Si bezna ma 'nghite natanga,
i viforul vine paganul,
A viselor aripi sa-mi franga.
109

Nu-i razA sA-mi mang*Aie fruntea,

lncet coborAndu-mi din stele...

Mai strAluci-va vre-odatA

Altaru 'nchindrilor mele?

Stejarul nAdejdilor multe

hi scuturA frunzele moarte,
CAci tu esti atAt de frumoasA

Si tu-mi eti atat de departe...

110

DESPARTIRE

zi moare 'nfiorarea cetatilor de stele

Si intelesul tainic al cdntecelor mele.

Se rupe tortul galben al razelor de lund,

Mor visurile albe ce-mi tremurd pe strund...
Luceafdrul clipirea in negurd i-o frnge,

Lumina lui bolnavd se sbate i se stnge,

Si moare gainua in pragul noptii sure
Si toed mangdierea din zvonul de padure.
Mor fluturii din zare i mor azi trandafirii.
hi curmd intelesul azi toat vraja firii.
111

Cum se desfac prApAstii i-adncul lor inghite

Strlucitoarea salbA a multelor ispite.
Comoara 'nfAurandu-i nAdejdea pleaca 'n pripA,

De drum noroculi gatA pribeaga lui aril*

De mintea 'ntunecatA fug grabnic, randuri-rfinduri,
Ducandu-i tot argintul, popoarele de ganduri,
Si se 'mpletete noapte din neguri jucAue,
and sufletul meu mic . pe-a viselor cenue.
Drumef, cu ochii tulburi se duce fArA fntA,
Amarul il incinge i noaptea-1 InvestmntA
Si patima-1 sugrumA cu brafele-i de fer...
Sfarit el ingenunche i zgriburA de ger,
Cerind din ingropata-i hlamidA de vApaie,
SA-i mai trimili o razA, domnifa mea blaie.

112

INVINS

i-am zis intr'un amurg de var.&

Robit de chipul unei stele :
Dureaz, suflete maiestre,
Altar ndcljduirii mete !

I-am dat temuta mea comoara',

Temeiul sfnt al suferintii,
Argintul visurilor rnele
Si marmura curat'a mintii.
8

Octavian Goga.

Poezii.

113

Si el mi-a 'ntruchipat altarul,

Prinos de-atAta strAlucire,

Zidinduli in catapeteazm
Intreag setea de mgrire.

Dar vifor s'a pornit prin noapte.

In goanA matera. i crudA,
Si-o clip'a sfrAmat niltAngA

Prisosul lunilor de trud...

E noapte-acum... Pe fata boltii

PlAng ochii stelelor senine,
CAnd blastAmA 'nelatul mqter
Si moare bietul pe ruine...

elb

114

SOLUS ERO

'Wu preacuratA razA, ce-ai coborat din stele

SA luminezi in noaptea singuratAtii mele,
Asculta-mi rugaciunea, ce-o gem cu buza arsd :
Din preajma vetrei mele fA calea ta intoars.
PAcatuiete raza curatd, viorie,

and se oprete 'n drumu-i pe-o straing pustie,

Investmntnd cu picuri din sfnta ei vApaie

0 scorburA, ce poara un cuib de cucuvaie.

Vezi, sboar' atatia fluturi in necuprinsul firii
i stralucesc pe campu-i in floare trandafirii.
In calea ta senind, spre ei indreapta-fi zborul,
CAci lor te dete 'n gandu-i de viatA dAtAtorul,
Tu preacuratA raz, ce-ai riitAcit din stele,
SA luminezi o clipd singurAtAtii mele.
115

Eu port in mine noaptea i 'n bezna ei adncd

Mi-e sufletul un vultur inlAntuit de-o stancd ;
Ar vrea addncul boltii cu zboru-i s 'ntretaie,
Prin cmpuri de lumina, prin drumuri de vpaie,
Sd-i scalde ochii tulburi in rhuri largi de stele...
Dar aspra tintuire a lanturilor grele,
Cu pravul sur al pietrii ii infratete rostul...
Zadarnic vrea sd-i cate

in ceriuri addpostul :
Cu glas nebun el urld i blastAm i ipa
Si sange cald stropete trudita lui aripd
Si vecinic o sd lupte in patima-i pdgnd,

Cu bulgrii de piatr, cu lumea de Wand...

Zimbind amar se 'ntreabd deci mintea ghnditoare :

De ce-ar veni la mine faptura ta de floare ?

Tu Inger cu ochi limpezi, cu aripi de matasd,
De ce s te cutremuri de-o luptd ne'nteleasa ?
Chnd zboar' altia fluturi in necuprinsul firii
Si strAlucesc pe cmpuri in soare trandafirii...

116

NOAPTE

a emrginitA bolt'a nopiii,

Deschide-ti tainica ta carte,
i-asculta-mi glasul zbuciumarii
Neputincioase i dearte.

Doar' mila ta n'o sa se stangd,

and dot& mani tremuratoare
hi impreun' nevolnicia
In chip de ruga. i iertare.

Azi, tantele de nestemate

Culege-le din cingatoare,
Caci ochii stelelor ma mustra
i plansul stelelor ma doare.
117

Azi ori ce picur de lumina.

Din fata ta imbujoratd,
In tintirimul larg al mintii
0 cruce proaspatd-mi arata.

Le vdd ireag... i ma cutremur,

Si fiecare clipd-mi pare
0 farmitura ce-mi intrupa
Paganul cantec de pierzare.
Simt mintea, desgropanduli mortii,
Cdzand la fiecare groapd
Si jalea celor moarte 'ntreaga
Apasa-mi plumbul pe pleoapa.

and tu-ti aprinzi in mii de fade

Senina dragostii dovada,
Infiorndu-se 'n adancuri,
Plang ochii osanditi sa. vada.
Atunci aducerea arriinte
Imi da oglinda-i bldstmata
Si rostul celor vechi intruph-L
Iar eu ascult, ce-a fost odata...
118

0 lume-si desfdcea. 'nainte-mi

Comoara tainelor bogatd,
Zvacnia eternul ei cutremur
Supt tampla mea infierbantatd.
0 patimA-mi robise ochii
Cu strAlucirea ei pdgand

Si md zmulgea cu brat de vifor

Din vain] lumii de tdrand.

Simtiam fiorii 'ndrAgostirii,

Mdreata 'mbrdtisare mutd,

and in amurg tarziu de yard

Pdmant i boltd se sdrutd.

Si 'n zmaltul pulberii de roud

Ce strAlucia pe camp mdruntd,
Para cd firea-i hArdzesfe
Nadejdii mele dar de nuntd.

Si sufletu-si avea altarul...

lar inima, zmerita roabd,
Ingenuchiatd 'n umilire,
Jertfia curata ei podoabd...
im

Dar s'a sfrmat. Si-eta md doare,

and vraja razeior senine

Aprinde-o candela de veghe
Intr'o bisericd 'n ruine...

Azi toate fulgerele-s stnse

Si moarte-s zimbetele toate

Si nu va mai rodi nisipul

Din biata mea pustietate.
In lent de neguri i uitare
A vrea amarul meu sA-1 ferec...
Nemarginia bolt'a mortii,
Imbracd-ti haina de 'ntunerec 1

Aruncd vAlul 1.Au de umbra

Pe toate farmecele firii

Si 'ngroapd 'n adAncimi de ape
Ispitele indrAgostirii.

Pe scAnteierile de rota
Si peste cmpul nins de floare,
0 beznd grea, ca giulgiul mortii,
Sd cearnd pace-adormitoare.
120

Cand glasul tineretii moarte

Si-al viselor infrigurate,
Ratacitor, WA repaos,
La poarta sufletului bate
Eu, Inv Alit in intunerec,

Sa 'nchid zavorul dela poarta

Si nici o stea s nu ma vada
In zbuciumarea mea deartd.

121

CLACASII

Era in miezul zilelor de yard

Si soarele din drumul lui de pail
hi trimitea sagetile aprinse.
Din braul lui, din haina lui senina,
Descopciate tante de lumina
Cddeau sfarmate 'n pulbere de raza.
Pe revarsarea tarinei 'intinse
Si ascutiau ucigatoare suliti...

Eu le vedeam insiruirea lunga,

Cum garbovita 'ncet fnainteaza,
Cum struind prin holdall taie uliti
Cersitorind cu ochii stansi o dunga
122

De nor pribeag in vanMul din zare.

Iar' secerea 'n trudita ei carare
Sir aternea in znopii grei de aur,
Prisosul slant de binecuvantare.

Erau clacai : otenii fail nume

Ce duc razboiul mare-al tuturora,
Cei ce se stang in neguri i uitare
i cad i mor de cruda 'mpovarare
A tuturor durerilor din lume...
Erau atati in slujba lor de claca,
Cei osanditi sil. planga i sa tad. :
Monegi slabiti, ce scris' aveau pe frunte
Zadarnicia pletelor carunte ;
Barbati sfariti, cu sufletele moarte,
Cu tot amarul unei vieti dearte.
Si 'n lung irag femeile trudite,
Cu ochii stani, cu sanul supt de truda,
Inaintau in cale garbovite
De munca lunga, matera i cruda.
Cum se tara poporul mut de umbre
Parea o ceata trista de 'ngropare
Si arita cadea ucigatoare
Pe-a secerii sclipire ne 'nduratil.
123

In urma lor, incet fdrd zdbavd,

Ca un bldstdm din vremuri inoptate,
Ca o pedeaps' a veacuri de pdcate
Veni stdpanul gliei odrAslite,
Cu zimbetul nddejdii implinite,

Cu pasul greu de-atata sdndtate.

Obrajii lui se aprindeau in pripd
Si 'n ochii lui arde mania oarbd,
Child vre-un moneag sta locului o clipd,
Tremurdtor cu maneca sd.-i teargd
Sudoarea grea ce-i 'Acura din barbd.

Si se Vara poporul mut de umbre,

Neputincioasd ceatd de 'ngropare.
*

Iar' cand a fost in ceasul de amiazd

Si le-a adus merindea lor amard
Din pane de neghind i sdcard,
Ei stau sfariti, cu ochii dui departe
In aclancimea zdrilor dearte.

Eu le vedeam iniruirea lungd

De mucenici nerdsplatiti ai panii.
124

Cei logoditi de veacuri cu durerea,

Si douA lacrimi mi-au curmat vederea,
CAzAnd incet in bulgarii tArAnii...

Din ceata lor grabitti se desprinde,

Intreg lAsAnduli codrul de merinde,
Cu chipul stns o umbrA de femeie,
Lang'un rAzor ea stA ingrijoratA,
Privete 'n jos i sAnul i-1 descheie,
MangAietor s'apleacA sA ridice

Un fat bdian ce adumbrit de spice

A adormit pe-un aternut de glugA.
Ea blAnd ridicd-1 stAnd ingenunchiata
Si 'ncet Ii dA copilului sA sugA...

Cutremurat de clipa asta sfAntA,

Un gAnd simteam cum sufletu-mi frAmAntA,
Cum mA supune gAndul i mA 'ndeamnA,

Poruncitor cum drumul mi-I aratA:

Ca un proroc cu fata 'mbujoratii

SA cad la poala mamei din tAranA
Si sArutAndu-i inAsprita mAnA

Si haina ei de sfAntA preacurata,

135

Genunchii mei sA-i plec de inchinare

pe copilul ce zimbqte 'n pace,

Infdprat in scutece sArace,
Eu sd-I ridic cu bratele-amandoud
Si

In strAlucirea arifei din slavA,

In razele ce cad dogoritoare,

SA-I infratesc cu vulturul din zare
Si sa-I cunun cu doina din dumbraval
CAd inima purcede sA-mi desgroape
Comoara ei de doruri ne 'mplinite
Si simt amarul farinei robite
Si simt ruinea neagrA cum mA 'neacA.
Simt cum luminA 'ncepe sh se facd,
Cum moare bezna vechilor pAcate
Si sufletul inviforat imi spune
CA fdtul Ast' al patimii amare
si-al dorului ce moare 'n ateptare
E solul slant... infricoatul crainic,
IzbAvitor durerilor strAbune.

Si ochii lui ascund in adAncime

Mare* tainit nepAtrunsa mie
A ceasului cel poruncit sA vie,
SA sfarme jalea din viitorime.
126

El, cel frumos i frate bun cu glia,

Nou intrupatul suflet de Mesia
Va fi judetul ciasului de mane,
Ce 'ntr'un zorit aprins de dimineatA
Cu mana lui viteazd, indrazneatA,
Zdrobi-va cartea legilor bAtrane.

El va 'ntrup in strigAt de chemare

CuvAntul slant ce azi adapostete,
in licAriri de tainice altare,
Biserica nAddjduirii noastre.

Si strigAtul intr'aripat va crete,

Prin plaiuri largi, prin munti purtnd cuvAntul,
Si va trezi din somnul lui pamfintul
Si rumeni-va zdrile albastre.

in ziva mare-a invierii

Aceti ostai cu fete ofilite,
Cu zimbet mort, cu suflete trudite,
Ca 'ntineriti de suflul primAverii
S'or ridicA, ei cari au fost strAjerii
Amarului i-ai mortii i-ai durerii,
Cu bratu4 greu de greul rdsplatirii.
Toatd tarAna gliei desrobite
Atunci

127

5i muntii toti i-adncurile firii

Vor prznui din pacea lor urnite
Infricoata clip' a premenirii,

and suflet nou primete intrupare

5i 'n stralucirea razelor de soare
El IlArAzete vremii 'mbAtrnite :

Vestmantul nou, de noutt sartatoare.

128

ASTEPTARE

Sat
din margine de codru,
wa..
Revarsat sfios in vale,
Tot mai jalnic cade-amurgul
Peste strainile tale !
Frunza plopilor pe plaiuri,
Ochii stelelor pe creste,
Roua firelor de iarba
Plank duioasa ta poveste.

Ursitoare rele scris-au

TO voinicii O. te lasa,
i-au oranduit sa fie
Un pribeag din orice casa.
0

Octavian Goga.

Poesid.

129

Azi, de cAntece i glume

ToatA vatra ta-i orfanA,

Si-i atAt prisos de jale

In ingusta ta poianA.

Unde-i astAzi cAntaretul,

Glasul codrilor s'asculte,

Cetluind pe patru strune
Taina zvonurilor multe ?
Si pribegitori, azi, unde-s
Ochii vdzAtori a toate,
SA. imbrtieze 'ntreagh
Vraja firii fermecate ?

Inzadar de sus azi luna

Chipu-i impletete 'n apa;
Ale firii intelesuri
Minte nu-i s le priceapA.
Si 'nzadar rAsare soare,
BrAul boltii sit 'ntretaie,
N'are suflet, azi, tovarA
In cArarea-i de vApaie.
1,30

Mor azi cntecele 'n pragul

Noptilor la ezatoare
Si de feti frumoi uitatd
MAndra Consinzeand moare.
Azi voinici cu zmeii 'n luptA
Zarea nu mai inspAimAntA

Si pe pajitea 'nfloritA
Nici un cantdret nu cAnt.

Tot mai ostenitd-i doina

Fluierului dela munte,
Tot mai pardsite-s astAzi
Bietele piscuri cdrunte.
Doar' arare, chte-odatA,
Vre-un rAtAcitor, departe,

Satului pierdut in umbra

Mai trimite-i cdte-o carte.

Salba de casute albe

Se 'nsenin' atunci de-odatA,
La podrnol, in fapt de sard,
Toatd lumea-i adunatd...
131

Si prin ochieiarii umezi,

Spune popa din scrisoare,
Pan' ce lumineazd luna
Fruntea cefor ari de soare.

.1,f1'

132

CUPRINSUL

CUPRINSUL
ragina
Rugaciune
Plugarit
Noi .
Oltul

Casa noastra
Apostolul
DascAlul
IbAscAlita

Batrni
Reintors
Departe

5
8
12
15
19
23
26
29
32

34
38

Dorinta
Zadarnic
De-o s mor

in codru
Dimineata

Pe inserate
Dela noi.
Cantaretilor dela ora
Sara
L'autarul

A murit
La groapa lui Laie
Cantece I
)

II

41

44
47
49
52
55
57
61

64
66
69
71

74
76
1.35

Can tece III

IV
V.

)
VI
Pribeag
Pace
Cade-o lacri ma
Singur
Parasiti
Auga m am ei

Zadarnic
La stand
Toamnd
Copiilor I
)
II
Parasi t
Desparti re
Invins

Solus ero
Noapte
Clacasii
Asteptare

136

78
80
81

83
85
87
90
92
94
96
99
101

103
105
107
109
111

113
115
117
122
129

MINERVA, Institut de arte grafice

i editur.
Bulevardul Academiei, 3
Strada Edgar-Quinet, 4, Bucunm.
1907

I. 5998.