Sunteți pe pagina 1din 32

REFERAT

INSTALATII DE VENTILARE SI
CLIMATIZARE

MASTERAND,
DEJU DUMITRU CRISTI
SPECIALIZARE: M.A.C.P.A

ANUL II

PROFESOR COORDONATOR
CONF.DR. BORUZ SORIN

CUPRINS
I.CAPITOLUL 1
Introducere...2
II.CAPITOLUL 2
Studiul instalatiilor de ventilare.2
2.1.Rol.Clasificare
..3
2.2.Aerul umed.Parametri caracteristici.7
2.3.Tipuri de instalatii de conditionare.Parti component.Structura..2.3
III.CAPITOLUL 3
Scheme functionale de instalatii de conditionare a aerului..16
3.1.Conditionarea aerului in sezonul cald ....18
3.2.Conditionarea aerului in sezonul rece....19
IV.CAPITOLUL 4
Exploatarea instalatiilor de ventilatie si conditionare a aerului..23
4.1.Verificarea reglarii instalatiei.23
4.2.Incercarea tehnica a instalatiilor de conditionare a aerului.....25
4.3.Verificarea eficacitatii generale a instalatiei.27
4.4.Ventilatia naturala organizata..27

BIBLIOGRAFIE30

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

DEFINITIE:
Sistemele de climatizare sunt sisteme complexe,care
regleaza atat temperatura, cat si umiditatea aerului din incinta la valori
stabilite de catre beneficiar, oricare ar fi valorile acestor parametri in
exteriorul incintei climatizate. In acelasi timp sunt evacuate noxele din
interiorul incaperilor.In cazul sistemelor de climatizare performante, se
poate realiza chiar si sterilizarea aerului.Sistemele de climatizare
obisnuita au in componenta sistemele de ventilare mecanica, de
incalzire/racire, de uscare/umidificare si elemente de reglare automata.
Prin conditionarea aerului din incinte se intelege modificarea
parametrilor aerului din interiorul spatiilor de cazare in vederea
realizarii si mentinerii unei stari cu un regim bine determinat de
temperatura, umiditate,puritate si miscare, independent de conditiile
meteorologice exterioare, pentru a asigura conditiile de confort si
siguranta a utilizatorilor.
Conditionarea aerului este independenta de timp sau sezon i
trebuie s funcioneze n condiii meteorologice extreme.

ISTORIC
Istoricul instalatiilor de ventilare si climatizare este legat de

aparitia igienei ca stiinta,la sfarsitul secolului XIX,cand s-au facut


cercetari asupra schimbului de aer,asupra continutului de umiditate si
gaze nocive precum si asupra puritatii aerului.
Progresele efectuate in domeniul altor stiinte precum
electrotehnica,electronica sau constructia de masini au permis
conceperea si construire primelor instalatii de ventilare si climatizare.In
jurul anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin tavi cu apa
incalzita cu ajutorul aburului,iar ceva mai tarziu umidificarea realizata
prin pulverizarea de apa in curentul de aer,etapa ce poate fi
considerata ca inceputul climatizarii.
In perioada interbelica a avut loc o dezvoltare impetuoasa in
acest domeniu,realizndu-se instalatii de climatizare in scopuri de
confort(in sali de teatru,de concert,cinematografe,hoteluri de lux) sau
de sanatate a muncitorilor in fabrici,uzine sau alte unitati procesatoare.
Aparitia instalatiilor frigorifice cu amoniac sau CO2 pentru
racirea sau uscarea aerului contribuie la dezvoltarea superioara a
instalatiilor de climatizare.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial,tehnica ventilarii si
climatizarii cunoaste o noua etapa de dezvoltare,in care apar instalatii
performante

cum

ar

fi

cele

de

inalta

presiune,echipate

cu

climatoconvectoare sau ventiloconvectoare, diversificandu-se si natura


obiectivelor ce trebuie ventilate sau climatizate:mijloace de transport,
incinte subterane sau subacvatice,laboratoare sau hale cu atmosfera
controlata.
CAPITOLUL 2
STUDIUL INSTALATIILOR
DE VENTILARE
2.1.Rol.Clasificare

ROL:
Sistemele de ventilatie au rolul de introduce in incaperi aer
conditionat
care
sa
preia
excesul
de
caldura/frig,umiditate,gaze,vapori,praf,alte impuritati pe care sa-l
evacueze ulterior sub forma de aer viciat.
CLASIFICARE:
a)dupa modul de vehiculare al aerului:
-ventilare naturala: organizata, neorganizata;
-ventilare mecanica: simpla (introducereevacuare),combinata(cu incalzire, racire, umidificare, uscare);
-climatizare:pentru confort,tehnologica
-ventilare mixta:introducere mecanica+ evacuare naturala
si introducere naturala+evacuare mecanica;
b)dupa extinderea zonei ventilate:
-ventilare generala;
-ventilare locala:prin refulare,prin aspiratie,prin refulare si
aspiratie;
-combinata(generala+locala);
c)dupa diferenta de presiune intre interior si exterior:
-ventilare echilibrata
-ventilare in suprapresiune
-ventilare in depresiune
Ventilarea naturala se realizeaza datorita actiunii combinate
a

unor

factori

naturali:miscarea

maselor

de

aer,diferenta

de

timp,presiune sau alti parametrii ai aerului in diferite puncte ale zonei


ventilate,avand drept consecinta creearea unor curenti de aer ce
produc scoaterea din incinta a aerului uzat si introducerea aerului
proaspat.
Daca acest schimb de aer se desfasoara aleator,prin

neetanseitatile incintei su datorita deschiderii in alte scopuri ale usilor


sau ferestrelor, ventilarea naturala se numeste neorganizata.
Daca in incapere sunt practicate deschideri specile,cu
dimensiuni antecalculate,amplasate in anumite puncte si care pot fi
deschise sau inchise,total sau partial,atunci se realizeaza o ventilare
naturala organizata.
Ventilarea mecanica are rolul de a vehicula mecanic un debit
de aer,vizand,in general,limitarea cresterii temperaturii aerului interior
in perioada de vara si mentinerea unei temperature corespunzatoare
in timp de iarna.
Ventilarea mecanica simpla se realizeaza fie prin
introducerea aerului in incinta cu ajutorul unui ventilator,fie numai prin
evacuarea acestuia cu ajutorul unui exhaustor,de cele mai multe ori
instalatia avand o functionare intemitenta. Echilibrarea pneumatica se
realizeaza cu ajutorul unor circuite de conducte.
In functie de conditiile cerute in interior,pe circuitul de
introducere

al

aerului

se

pot

monta

instalatii

de

incalzire,racire,uscare,umidificare sau de desprafuire al aerului,in


functie de tendinta dominanta de evolutie a parametrilor erului in
incinta.In acest caz ventilarea mecanica se numeste combinata.
Climatizarea aerului este in fapt,tot o ventilare
mecanica,deosebindu-se de aceasta prin faptul ca asigura reglarea
simultana a cel putin 2 parametri ai aerului,in functie de conditiile
impuse.
Instaltiile de climatzare sunt mai complexe,atat ca numar de
componente cat si din punct de vedere al aparaturii de reglare si
automatizare.
Climatizarea aerului din incinte se efectueaza cu scopul
confortului interior sau al asigurarii parametrilor optimi impusi de
conditiile de desfasurare a proceselor tehnologice.In cazul din

urma,climatizarea incintelor este mai dificila,deoarece trebuie sa


optimizeze atat cerintele tehnologice cat si cele de confort.
Ventilarea mixta implica atat introducerea cat si evacuarea
fortata a aerului din incinta,fiind o combinatie intre ventilarea naturala si
ventilarea mecanica(introducerea mecnica si evacuare naturala sau
invers).
Ventilarea generala este a incintelor cu caracter industrial sau
neindustrial,fara

degajari

importante

de

nocivitati,sursele

de

impurificare fiind relativ uniform distribuite in plan orizontal si vand o


intensitate

aproximativ

constanta.Acest

lucru

impune

distributia

uniforma a orificiilor de absorbtie si de evacure,precum si realizarea


unei retele de conducte care sa acopere intreaga arie de ventilare.
Ventilarea locala este necesara in cazul in care exista surse
concentrate de eliberarea nocivitatilor, dispuse in anumite zone ale
incintei,sau daca intensitatea emanarii nocovitatilor poate fi temporar
sau accidental foarte mare.In aceste situatii se vizeaza captarea
nocivitatilor chir la locul de producere,utilizand debite mari de circulare
a aerului cu ajutorul hotelor,niselor de spiratie,etc.
Ventilarea locala se poate realiza prin aspiratie sau refulare.
Ventilarea locala prin aspiratie se utilizeaza in cazul degajarii
de nocivitati,pentru a evita poluarea intregii incinte.
Ventilarea locala prin refulare se impune in cazul necesitatii
asigurarii conditiilor optime de microclimat in anumite puncte de lucru.
Spreexemplu, pentru locurile de munca aflte in apropierea unor surse
de caldura radianta,este necesara mentinerea bilantului termic normal
pentru muncitori,acest lucru facandu-se cu jutorul unor jeturi de aer
ferulate pe fiecare muncitor.
Un alt exemplu de ventilare locala prin refulare este cel al
perdelelor de

aer,utilizate

fie

pentru

impiedica

raspandirea

nocivitatilor in intreaga incinta,fie pentru a impiedica intrarea in

incapere a aerului rece sau cald,in functie de anotimp.


Existenta unui sistem de ventilare locala nu exclude dotarea
incintei cu o instalatie de ventilare generala,aceasta putand functiona
continuu sau intermitent,simultan sau nu,in functie de necesitati.
Ventilarea echilibrata impune acelasi debit de aer introdus
si evacuat dintr-o incapere.Daca debitul de aer introdus este mai mare
decat cel evacuat,sistemul de ventilare este in suprapresiune.Daca
debitul de aer introdus este mai mic decat cel evacuat,sistemul de
ventilare este in depresiune.
Aceste metode se folosesc pentru a impune un anumit sens al
trecerii aerului dintr-o incapere in alta.
2.2.Aerul umed.Parametrii caracteristici
Aerul umed este principalul agent de ventilare si climatizare a
incintelor,fiind un amestec de aer uscat si vpori de apa,cu temperatura
cuprinsa intre -4grade si +150 grade C.
Parametrii principali care caracterizeaza starea aerului umed:
-temperatura
-umiditatea
-presiunea
-densitatea
-entalpia
Umiditatea aerului poate fi caracterizata,in functie de
necesitate,de continutul de umiditate,umiditate specifica,umiditate
absoluta si umiditate relativa.
Continutul de umiditate(x sau d) este definit ca masa vaporilor
de apa asociati unui kilogram de aer uscat.
RELATII DE CALCUL :
avmmd1000=[kg vapori/kg aer uscat],n care:

mv este masa vaporilor [kg sau g] ;


mamasa aerului uscat [kg]
Utiliznd ecuaia de stare a gazelor perfecte, se poate exprima
valoarea coninutului de umiditate n funcie de constanta caracteristic
a aerului uscat (Ra= 287 J/kg.K) i de constanta caracteristic a
vaporilor (Rv= 462 J/kg.K).
Umiditatea specifica reprezinta raportul dintre msa vaporilor
de apa dintr-un amestec si masa amestecului.
Umiditatea absoluta(ua) reprezinta cantitatea de vapori de
apa continuta intr-un mc de aer umed,exprimand de fapt densitatea
vaporilor(masa/volum).
Densitatea

vaporilor

se

poate

exprima

din

ecuaia

de

stare:TRmVpv=TRpv=TRpuva=
Umiditatea relativa
Valoarea ideala pentru acest parametru este cuprinsa intre 40%
si 60%; sub aceste valori (40%) se constata uscarea gurii si a pielii ;
peste (60%) apar senzatii de greutate, dureri de cap si piele lipicioasa.
Este de evidentiat ca deja la limitele minime sau maxime, adica UR =
40% sau UR = 60%, apar stari de disconfort. De aceea trebuie
intotdeauna respectata urmatoarea conditie: 40%<UR<60%
Temperatura aerului umed
In calcule se utilizeaza 3 tipuri de temperaturi,in functie de
modul de masurare si de caracteristicile aerului:
a)temperatura corespunzatoare termometrului uscat(t),care
reflecta temperatura aerului masurat cu orice termometru protejat
impotriva radiatiilor termice exterioare;
b)temperatura corespunzatoare termometrului umed(tu) care
reprezinta temperatura de saturatie a aerului umed ce parcurge un

10

process adiabatic si izobar


c)temperatura punctului de roua,la care aerul umed ce se
raceste la umiditate absoluta si presiune constanta,ajunge la saturatie.
Pentru aerul nesaturat

t>tu>tr

iar in cazul aerului saturat

t=tu=tr.
Presiunea
Presiunea totala a aerului umed(presiunea barometrica) este
egala cu suma presiunilor prtiale pentru aerul uscat(pa) si pentru vapori
de apa(pv).
P=pa+pv
Desi in instalatiile de ventilare si climtizare presiunea nu este
uniforma,in majoritatea cazurilor se presupune ca presiunea este
constnt si egala cu presiunea barometrica,eroarea nedepasind 1%.
Densitatea
Densitatea aerului umed se calculeaza ca raport intre masa si
volum.
Entalpia (i) este cantitatea de caldura asociata unitatii de masa
[J/kg].
Entalpia specifica a aerului umed este suma dintre entalpia unui
kg de aer uscat si entalpia a x kg de vapori de apa.
i=ia+iv=cpat+x(lv+cpvt) ,in care:
ia=entalpia specifica a aerului[j/kg];
iv= entalpia specific a vaporilor [J/kg];
cpaclura specific a aerului [J/kgK];
cpvclura specific a vaporilor de ap [J/kgK];
lvclura latent specific de vaporizare a apei [J/kg];
Toate marimile fizice caracteristice aerului umed,necesare
calculelor termometrice ale instalatiilor de ventilare si climatizare se

11

regasesc in tabele sau diagrame ale aerului umed (i-d,i-x,etc).


Este necesara trecerea in revista a unor notiuni teoretice legate
de acest amestec, inainte de prezentarea unor scheme de ventilatie si
de climatizare.
Sistemele

de

conditionare

sunt

de

doua

tipuri

-sisteme centrale; tratarea aerului se face central, intr-un aparat


sau la debite mari , intr-o uzina de conditionare. Aerul tratat este
distribuit in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de refulare.
O retea de conducte cu guri de aspiratie , readuce in centrala o
parte din aerul din incapere.
-sisteme cu agregate individuale, printr-un aparat care contine
masinile si aparatele necesare pentru racirea sau incalzirea incaperilor
( ventilator, agregat frigorific , baterie de racire , baterie de incalzire).
Sistemele

centrale

de

conditionare

aerului

Sunt folosite in principal in cladirile mari. Unitatea principala a acestor


sisteme este amplasata intr-o camera mecanica si de regula, la
distanta mare de spatiul care urmeaza a fi conditionat. Unitatea
centrala este conectata printr-o retea de conducte la unitatile
individuale care sunt amplasate in spatiul supus conditionarii.
Aerul din atmosfera este aspirat de unitatea centrala de
conditonare si amestecat cu o anumita cantitate de aer recirculat.
Amestecul trece apoi prin filtre pentru a indeparta praful sau alte
particule solide si este conditionat n functie de modul de operare al
sistemului (racire sau incalzire). Atunci cand este necesara scaderea
temperaturii unei incinte, aerul este racit si, daca este cazul,
deumidificat. Atunci cnd este necesara ridicarea temperaturii in
incinte, aerul este preincalzit, umidificat prin adaugarea de vapori de
apa si, in final, incalzit folosind aburi sau apa fierbinte. Aerul este apoi
transportat folosind ventilatoare (la viteze cuprinse intre 5 si 15 m/s),
cel mai frecvent, la nivelul superior al incintei de unde este difuzat si

12

recirculat in incinta. In cazul in care este necesar ca diferite spatii ale


unei incinte sa fie conditionate separat se folosesc mai multe sisteme
independente de conducte. In acest mod, aerul distribuit in fiecare
spaiu al incintei poate fi controlat independent pentru a satisface
cerintele impuse de confort.
2.3.TIPURI DE INSTALATII DE CONDITIONARE. PARTI
COMPONENTE.STRUCTURA
A.Instalatiile simple de tip deschis fara utilizarea caldurii
aerului evacuat

Instalatiile simple de tip deschis fara utilizarea caldurii aerului


evacuat absorb aerul proaspat n starea (1) pe care l prenclzete
pn n starea(2),dup care i regleaz umiditatea n umidificatorul
CU(starea 3) i l nclzete la valoarea dorit, corespunztor strii

13

(4).Cu aceti parametri,aerul este introdus n incinta destinat


condiionrii (IC),unde prin schimb de cldur i umiditate i modific
starea (5), fiind evacuat ca aer uzat de ctre ventilatorul Vt.

B.Instalatii de tip deschis cu utilizarea caldurii aerului


evacuat

Instalaiile de tip deschis cu utilizarea cldurii aerului evacuat se


deosebete fa de prima variant prin introducerea n schema
funcional a unui aparat de schimb de cldur de tip regenerativ (Rg),
n care aerul proaspt se prenclzete cu ajutorul aerului uzat (cald),
care cedeaz din propria cldur, nainte de a fi evacuat.

14

C. Instalaiile cu recircularea i prenclzirea amestecului


de aer proaspt i aer recirculat

Instalaii
le cu recircularea i prenclzirea amestecului de aer proaspt i aer
recirculat, realizeaz amestecul aerului proaspt (1) cu cel recirculat
(7), obinndu-se un amestec (3) care este prenclzit, n funcie de
necesiti.
Cele mai rspndite tipuri de intalaii de ventilare i condiionare
a aerului n hoteluri i restaurante, utilizeaz:
-Aparate de fereastr (tip Window, monobloc);
-Aparate de tip Split, formate dintr-o unitate interioar i o
unitate exterioar;
-Aparate de tip dublu Split, formate dintr-o unitate interioar i
dou uniti exterioare;
-Aparate de tip Multi-Split, formate dintr-o unitate exterioar i
mai multe uniti interioare;

15

Prile componente ale unitii interioare:


-vaporizatorul

instalaiei

de

rcire

(vara),

care

devine

condensator cnd aparatul este folosit ca pomp de cldur (iarna)


-ventilatorulde aer.
Prile componente ale unitii exterioare:
-compresorul;
-condensatorul (vara), care devine care devine vaporizator n
regim de pomp de cldur.
D.Aparatul de conditionare cu pompa de caldura

c compresor
V4C ventil cu patru ci
V (K) vaporizator (condensator)
Vtventilator de aer
TC tub capilar

16

n regim de var, prin vaporizarea agentului n V(K) se asigur


rcirea aerului din incint (funcioneaz ca o instalaie frigorific).
n regim de iarn, aparatul funcioneaz n regim de pomp de
cldur, V(K) are rol de condensator i asigur nclzirea incintei.
STRUCTURA INTERNA A UNUI APARAT DE AER
CONDITIONAT
-vaporizatorul este un aparat confecionat din evi de cupru
prevzute cu aripioare foarte subiri, din aluminiu, situate la distan
mic (2mm), ceea ce asigur un foarte bun transfer de cldur. Agentul
frigorific se afl n evi i se vaporizeaz pe baza cldurii preluate de la
aer, care este refulat cu ajutorul unui ventilator, la exteriorul evilor i
printre aripioare. Dup rcire, aerul este trimis n spaiul destinat
condiionrii. n regim de pomp de cldur, acest echipament devine
condensator.
-compresorul asigur comprimarea vaporilor de la presiunea
de vaporizare pn la presiunea de condensare. Se utilizeaz
compresoare capsulate, care sunt performante, au gabarit redus i
sunt foarte silenioase.
-condensatorul are rolul de a asigura condensarea vaporilor
prin rcire, n urma transferului de cldur ctre aerul circulat forat la
exteriorul aparatului, printre evi i aripioare. n regim de pomp de
cldur, acest echipament devine vaporizator.
-tubul capilar este un tub foarte subire, din cupru, care asigur
o cdere foarte nsemnat a presiunii, de la presiunea de condensare
la cea de vaporizare.

17

CAPITOLUL 3
SCHEME FUNCTIONALE DE INSTALATII
DE CONDITIONARE A AERULUI
Principalele pri componente ale unei instalaii de condiionare
a aerului sunt:
-priza de aer proaspt;
-bateria de condiionare;
-ventilatoarele de aer;
-reeaua de canale pentru distribuirea aerului proaspt (cu guri
de refulare);
-reeaua de canale pentru evacuarea aerului din incint (cu guri
de asorbie);
-aparate de msur, control i automatizare.
Priza de aer proaspat se amplaseaz ntr-o zon cu aer curat,
ferit de locurile poluate sau de precipitaii, pentru a evita aspirarea
impuritilor.Fantele de aspiraie sunt echipate cu jaluzele reglabile iar
priza de aer este legat la un filtru de curire a aerului.

Bateria de conditionare este alctuit din:camera de amestec,


bateriile de prenclzire i renclzire a aerului, bateria de rcire a
aerului, instalaia frigorific, camera de umidificare, separatorul de
picturi i filtrul de aer. Construcia bateriilor de condiionare a aerului
este divers, putnd conine o parte, sau toate componentele
enumerate mai sus.

18

Ventilatoarele de aer pot fi centrifugale sau axiale, nglobate n


bateria de condiionare sau separate de aceasta.
Retelele de canale pentru distribuia i evacuarea aerului
trebuie s asigure stabilitatea hidraulic a reelei (repartiia debitelor de
aer n diferitele ncperi s nu fie influenat de condiiile externe), s
nu produc cureni de aer sau zgomote n ncperile climatizate i s
nu permit transmiterea acestora.
Prile componente ale unei asemenea reele sunt: -canalele de
distribuie (evacuare) a aerului ;
-piesele de racord ;
-gurile de refulare (absorbie).
Aparatele de masura,control si automatizare
asigur urmrirea valorilor principalilor parametri ai aerului
(temperatur, umiditate, presiune) i meninerea acestora n limitele
cerute pentru fiecare incint.

3.1.Conditionarea aerului in sezonul cald

19

F filtru;
V vaporizator;
C condensator;
K condensator;
VL ventil de laminare;
I nclzitor;

20

Vtventilator.

Aerul proaspt este trecut prin filtrul F, pentru separarea


impuritilor cu care vine din atmosfera exterioar, dup care se
realizeaz mixarea aerului proaspt (starea E) cu aerul recirculat
(starea A), rezultnd un amestec cu parametrii corespunztori
punctului M. Acesta este trecut prin vaporizatorul V, unde cedeaz
cldura agentului frigorific i ajunge n starea D (rece). Agentul frigorific
vaporizat n urma absorbiei de cldur este comprimat n compresorul
C i refulat n condensatorul K, unde revine la faza lichid, dup care
este laminat n ventilul de laminare VL i reintrodus n vaporizator.
Temperatura final a aerului condiionat este reglat, n funcie de
necesiti, n nclzitorul I, dup care este refulat n incinta condiionat
cu ajutorul ventilatorului VT.
3.2.Conditionarea aerului in sezonul rece
Instalaiile

de

condiionare

aerului

sunt

alctuite

din

schimbtoare de cldur i de mas, precum i din aparate auxiliare,


n care aerul sufer o succesiune de procese, pentru aducerea lui la o
stare corespunztoare necesitilor spaiului de condiionat.
Regimul de condiionare al aerului se alege n funcie de
parametrii climatici exteriori i interiori, precum i n funcie de
solicitrile privind incinta climatizat, urmrindu-se eficientizarea
funcionrii i posibilitatea reglrii ct mai precise a parametrilor.
Dimensionarea agregatului de condiionare se face n funcie de
cele dou regimuri principale de lucru: de var i de iarn.

21

Exist instalaii de climatizare care funcioneaz numai ntr-unul


dintre regimuri, precum i instalaii care pot fi folosite n ambele
regimuri.
n funcie de particularitile atmosferei din incint, se poate
utiliza o instalaie de ventilare i climatizare care s efectueze
urmtoarele operaii de condiionare a aerului :
-inlocuirea complet a aerului din incint cu aer proaspt (fr
recirculare);
-inlocuirea parial a aerului din incint cu aer proaspt (cu
recirculare parial);
-recircularea total a aerului din incint (fr introducere de aer
proaspt).

22

F filtru;
PR prenclzitor;
CU camer de umidificareP pomp;
SP separator de picturi;
I nclzitor;
Vtventilator

23

Aerul proaspt este trecut prin filtrul F, pentru separarea


impuritilor cu care vine din atmosfera exterioar, dup care este
nclzit pn la 2...50C n prenclzitorul (schimbtorul de cldur) Pr.
Prenclzirea se face datorit faptului c iarna aerul atmosferic este
foarte rece (starea E) i dac ar fi amestecat cu aerul cald recirculat, ar
exista pericolul apariiei condensului. n urma acestui proces, starea
aerului proaspt este caracterizat de punctul C, urmnd amestecarea
cu aerul recirculat aflat n starea A.
Se definete raportul de recirculare n ca raport ntre debitul
masei de aer recirculat i debitul masei de aer proaspt.
rm=prmmn
Starea amestecului este determinat de caracteristicile punctului
M.
n continuare, amestecul este umidificat n camera de
umidificare CU, unde pompa P trimite apa n vederea pulverizrii.
Picturile antrenate n aerul umed sunt reinute de separatorul de
picturi SP, ajungnd n starea D.
nclzirea final a aerului se face (la umiditate constant) n
schimbtorul de cldur I, pn la starea B, corespunztoare cerinelor
din spaiul supus condiionrii.

24

CAPITOLUL 4
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE
VENTILATIE SI DE CONDITIONARE A AERULUI
4.1.Verificarea reglarii instalatiei
Se verific repartizarea debitelor prin deschiderile de aspiraie i
de refulare.
Msurarea debitelor se face n modul urmtor:
- la gurile de aspiraie prevzute cu plas de srm sau grtare
foarte subiri se msoar viteza aerului cu anemometrul, ct mai
aproape de seciunea gurii de aspiraie;
Se calculeaza debitul aspirat cu ajutorul formulei:
Q w
Se St
Q- debitul aspirat
W-viteza masurata cu anemometrul
Se-sectiunea libera de trecere a curentului
St-sectiunea totala a gurii de aspiratie
- La gurile de refulare prevzute cu grtare subiri sau cu plase
de srm se msoar viteza aerului refulat cu anemometrul plasat ct
mai aproape de seciunea gurii de refulare;
Se calculeaza debitul refulat cu ajutorul formulei:
Q kwSe

k-coeficient care ine seama de contracia jetului de aer refulat i


care variaz de tipul gurii de refulare
- La gurile de refulare prevzute cu palete de dirijare a
curentului de aer, anemometrul se aeaz cu planul paletelor
perpendicular pe direcia curentului

25

Se calculez debitul refulat cu ajutorul formulei:


Q Swsin<

S-sectiunea gurii de refulare


<-unghiul format de directia jetului de aer cu perpendicular pe
planul gurii de refulare
- Se verific dac repartizarea debitelor prin gurile de aspiraie i
cele de refulare este conform proiectului;
- Se verific dac debitele sau vitezele prin deschideri pot fi
reglate n limitele prevzute n proiect;
-Se verific dac temperatura, umiditatea i viteza aerului la
locurile de lucru pot fi reglate conform proiectului;
- Se verific funcionarea tuturor dispozitivelor automate de
reglaj.
In cazul n care instalaia a fost proiectat pentru a funciona i
n alte anotimpuri sau faze tehnologice dect cele pentru care s-a fcut
recepia;
-Se verific regimul de funcionare coespunztor anotimpului
existent n momentul recepiei. Se va verifica, de asemenea,
funcionarea instalaiei la regimurile corespunztoare fazelor procesului
tehnologic care pot fi reproduse n timpul recepiei;
-Se apreciaz prin calcule i msurtori funcionarea instalaiei
n alte anotimpuri sau faze tehnologice n care instalaia nu a putut fi
pus
s funcioneze n timpul recepiei;

26

4.2. Incercarea tehnic a instalaiilor de condiionare a


aerului
In urma examinrii documentaiei i a verificrii execuiei i
funcionrii elementelor instalaiei, se ntocmete un program de lucru
care precizeaz:
-Prile instalaiei care vor fi supuse ncercrilor tehnice
-Msurtorile care trebuie efectuate i locurile n care urmeaz a
fi effectuate
-Aparatele i instrumentele de msur necesare precum i
personalul necesar executrii msurtorilor
Msurarea debitului n conductele instalaiei se face n
modul urmtor:
-Cu ajutorul unui tub Pitot-Prandtl i cu un tub manometric cu
ap (tub U) se msoar presiunea dinamic
-Se calculeaz viteza medie a aerului cu ajutorul formulei:
wm 4,04 pd
pd este presiunea dinamic msurat n mm H2O iar wm rezult
n m/s.
n cazul unor viteze mici ale aerului, n locul tubului U se va
utilize pentru determinarea presiunii un micromanometru.
n cazul unor conducte de dimensiuni mari se pot folosi pentru
msurarea vitezelor anemometre iar calculul debitelor se face cu
ajutorul relaiei:
Q 3600wmS
n care seciunea transversal a conductei S este exprimat n
m2 iar debitul se obine n m3/h.
Msurarea presiunii ventilatorului se face cu ajutorul tubului
Pitot-Prandtl i a tubului U sau a micromanomenutrului.

27

Se msoar presiunea static la aspiraia ventilatorului (pst,a),


presiunea total la aspiraia ventilatorului (pt,a), presiunea static la
refularea

ventilatorului

(pst,r)

presiunea

total

la

refularea

ventilatorului (pt,a).
Presiunea total dezvoltat de ventilator se calculeaz cu
relaia:
pt pt,r

pt,as
Presiunea static dezvoltat de ventilator se calculeaz cu
relaia:

Presiunea dinamic ntr-o seciune se poate msura cu


ajutorul tubului Pitot-Prandtl i a tubului U sau micromanometrului:


Turaia, ncrcarea, cderea de tensiune la borne i puterea
motorului electric se msoar n modul urmtor:
-Se msoar turaia motorului electric cu un turometru
-Se msoar cderea de tensiune la bornele elctromotorului cu
un voltmetru
-Se msoar intensitatea curentului prin motorul electric cu un
ampermetru
-Se determin puterea cerut de ventilator
-Se verific dac turaia, ncrcarea, cderea de tensiune la
borne i puterea cerut de ventilator sunt conform cu datele indicate pe
plcua
motorului electric i cu datele indicate n proiect.
Debitul de cldur al bateriei de nclzire se determin n
modul urmtor:
-Se determin temperatura aerului rece la intrarea n baterie (tr)
-Se determin temperatura aerului cald la ieirea din baterie (tc)

28

4.3.Verificarea eficacitatii generale a instalatiei


In incintele deservite de instalaie se vor efectua msurtori
asupra urmtorilor parametrii:
-Viteza aerului
-Temperatura aerului
-Umiditatea relativ a aerului
-Intensitatea radiaiilor calorice
Msurtorile vor fi efectuate att cu instalaia n funciune ct i
cu instalaia oprit.
Se

verific

dac

rezultatele

obinute

corespund

datelor

proiectului.
In exteriorul incintei se msoar:
-Temperatura i umiditatea relativ a aerului
-n cazul n care exist i ventilaie natural organizat se vor
efectua i msurtori de vitez i direcie a vntului.
Durata minim de funcionare a unei instalaii de condiionare a
aerului, pentru a aputea fi considerat omologat, este urmtoarea:
-pentru instalaiile a cror funcionare depinde de condiiile
exterioare - minim 24 de ore fr ntrerupere
-pentru restul instalaiilor - minim 8 ore fr ntrerupere
Determinrile

din

interiorul

exteriorul

incintei

supuse

condiionrii vor fi efectuate simultan.


4.4.Ventilatia naturala organizata
In urma examinrii documentaiei se va ntocmi un program de
lucru similar cu cel de la instalaiile mecanice. Msurtorile se vor
efectua att n
interiorul incintei supuse ventilaiei ct i n exterior.
In interiorul incintei se msoar:
-Debitul de aer ventilat
-Cantitatea de cldura evacuat prin ventilaie

29

-n cazul n care instalaia trebuie s realizeze i o scdere a


umiditii se msoar i cantitatea de vapori de ap evacuat
-Viteza, temperatura i umiditatea aerului
-Intensitatea radiaiilor calorice la locurile de lucru
Verificarea debitului de aer ventilat se va face prin msurarea
debitului de aer proaspt introdus i a celui evacuat. In cazul n care
este dificil msurarea debitului de aer proaspt introdus, aceasta se
poate face la evacuare.
Debitul de aer evacuat se poate determina ntr-o prim
aproximaie cu ajutorul re laiei:
Q wmS

n care wm este viteza medie a aerului iar S este suprafaa


deschiderii.
In cazul unei lungimi a deschiderii mai mare de 50 m se
recomand instalarea unui dispozitiv de msurare a vitezei la fiecare
10 m. In cazul deschiderilor mici, se recomand folosirea a cel puin 3
dispozitive de msurarea a vitezei pe lungimea deschiderii.
Pentru a determina cantitatea de cldur evacuat se msoar
i temperatura aerului evacuat din incint. Cantitatea de cldur
evacuat se calculeaz cu ajutorul relaiei: C Gc

n care G este greutatea aerului evacuat (kg/h), c = 0,24


kcal/kgoC este cldura specific a aerului, ti temperatura aerului
evacuat (oC) iar te este temperatura aerului care intra n incint (oC).
Se obine C n kcal/h.
Pentru a determina cantitatea de vapori de ap evacuat prin
ventilaie se msoar i umiditatea relativ a aerului evacuat.
Cantitatea de vapori de ap evacuat se determin cu ajutorul
relaiei:
Gaer,ev =G(di de )

30

unde di este coninutul de vapori de ap n aerul evacuat iar de


este coninutul de vapori de ap din aerul exterior incintei.
Coninutul de vapori n aerul exterior i din cel evacuat se
determin din diagrama i-d. Cunoscndu-se temperatura i umiditatea
relativ se citete n abscis coninutul de vapori de ap.
Pentru stabilirea eficacitii ventilaiei naturale se vor msura
viteza, temperatura, umiditatea i intensitattea radiaiilor calorice n
incint, iar n mediul exterior incintei se vor msura temperatura
aerului, umiditattea relativ i viteza vntului (dac este cazul se va
monitoriza i direcia vntului).
Durata total a ncercrilor tehnice, n cazul unui proces
tehnologic stabil i al unor condiii meteorologice n mediul exterior
incintei relativ constante (viteza i direcia vntului, relativ constante)
trebuie s fie de cel puin 8 ore).
In cazul unui proces tehnologic variabil n timp i al unor condiii
meteorologice inconstante, durata ncercrilor tehnice trebuie s fie de
cel puin 4 ore.
In urma msurtorilor efectuate att n interiorul ct i n
exteriorul incintei supuse procesului de ventilaie natural se verific
dac ntreaga cantitate de aer, de cldur i de vapori de ap evacuat
corespunde cantitilor prevzute n proiect.
Verificarea reglrii ventilaiei naturale se va face la fel ca la
reglarea ventilaiei forate (folosind instalaii de ventilaie mecanice) cu
deosebirea c se efectueaz i verificarea reglrii n cazul schimbrii
direciei vntului.

31

Bibliografie
1.Voicu, V., Instalaii de ventilare i de condiionare a aerului.
Editura Tehnic, Bucureti,1999.
2.E.A.Brujan,Ventilatia si conditionarea aerului
3.*** ,Instalatii de ventilare si climatizare pentru hoteluri si
restaurante

32