Sunteți pe pagina 1din 102

Cristian

Ciucu

Cristina
Miron

Valentin
Bana

Eta!

JI

ecirur

TIp .
versi ta i din b uc ures tj
If

H 113 L 10 T E CA
(IC

FIZICA
Cota
linventar

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


FA C UL TA TEA DE FIZICA
Cristian Ciucu

Valentin Barna

Cristina Miron

LUCRARI PRACTICE
MECANICA FIZICA 51 ACUSTICA

Editia a IX-a

CENT UN/
BISLI EC

ucut

-dg
editura universittii din bucuresti
2009

PREFATA

Referenti tiintifici: Prof. univ. dr. EMIL BARNA


Prof. univ. dr. POPA NITA VLAD

In cadrul cursurilor generale de fizic, Mecanica ocupa un bc firesc


reflectat In cadrul planurilor de Invamnt, prin numrul de ore de curs
laborator. Mecanica clasic este un subject foarte vechi; principiile de baz
sunt cunoscute de pe vremea lui Newton, care le-a formulat In "Principia ",
Imbogirea ulterioar a structurii matematice a temei find datorat lui
Lagrange i Hamilton. Este remarcabil faptul c, In ultimele decenii,
obiectul Mecanicii revine in actualitate printr-o serie de cercetri
i, editura universittii din bucuresti
Sos. Panduri, 90-92, Bucureti 050663; Telefon/Fax: 021.410.23.84
E-mail: edituraunibuc@yahoo.com
Internet: www.editura.unibuc.ro

fundamentale. Uncle dintre cele mai moderne instrumente matematice au


fost intrebuintate pentru rezolvarea probleme i ine1egeri i proprietilor
caracteristice ale dinamicii, in particular tranzitia intre regimurile normale,

Biblioteca de Fizica

1200 019 6776

turbulente i haotice.
Prezenta lucrare este complementar cursului de Mecanic Fizic,
destinat studenilor din anul I ai Facult4ii de Fizic a Universitii din

Tehnoredactare computerizat: Victoria Jacob

Bucureti. Considerm ca aceast disciplin trebuie prezentat att din


punct de vedere teoretic cat i experimental, lucrrile de laborator

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei


CIUCU, CRISTIAN
Lucrri practice de mecanic fizic i acustic / Cristian
Ciucu, Cristina Miron, Valentin Barna - Bucureti: Editura
Universittii din Bucureti, 2009
vol.
ISBN 978-973-737-732-6
Vol. 1 - 2009 - ISBN 978-973-737-733-3
I. Miron, Cristina, fizic
II. Barna, Valentin
531
534

reprezentnd o parte important a procesului de Invmnt.


Ajuns la a TX-a editie, manualul de laborator, revizuit i restructurat,
a aprut din necesitatea obiectiv de adaptare a continutului la structura
fizic real a lucrribor existente In laborator In prezent. Dac In mod
evident tematica lucrrilor de laborator flu a suferit modificri radicale,
aparatura laboratorului a fost schimbat practic In totalitate In cadrul
programelor de dotare a ciclului de licen. Astfel, subiectele lucrrilor de
laborator au fost alese tinnd seama de considerente de ordin didactic,
metodic cat i de dotarea laboratorubui, in principiu avnd ca scop
verificarea legibor cinematice i dinamice ale mecanicii.
3

Textul lucrrilor este redactat In conformitate cu prevederile Planului


de Invtmnt, i a fost analizat i aprobat de catre colectivul de catedr.

NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CALCULUL

Respectnd traditia, manualul a fost i rmne in continuare un produs al


unui grup de Cadre didactice din Catedra de Mecanic Fizic, Fizic

ERORILOR $1 PREZENTAREA REZULTATELOR


EXPERIMENTALE

Molecular, Fizica Polimerilor i Fizica Globului Terestru.


0 meniune special i multumiri datorm colegului nostru Conf. Dr.
Ciucu Cristian care a coordonat prezenta editie.

1. Msurarea mrimilor fizice


1.1 Introducere
$ef Catedr.
Fizica este o tiinta fenomenologic. Teoriile care exist In cadrul acesteia trebuie

Prof. Univ. Dr. Emil Stefan Bama

sA se bazeze pe ipoteze i concluzii confirmabile experimental prin msurarea unor


mrimi fizice, cu ajutorul crora opereaz teoria respectiv.
In fizic, notiunea de mrime are sens de cantitate, deci ceva cc poate fi evaluat i
exprimat numeric. Evaluarea se face prin calcule, In urma msurtorilor.
A msura Inseamn a compara cantitativ dou mrimi de acelai fe! (una dintre
ele admis In mod conventional ca unitate de mAsur). Rezultatul msurtorii este
valoarea numeric a mrimii respective. Acest rezultat depinde de alegerea unittilor de
msur.
Sistemul de unitti de msur In fizic este alctuit din unittile mrimilor
fundamentale i toate celelalte unitti de msur ale mrimilor derivate.
Alegerea etaloanelor pentru unitatile de msur fundamentale a fost supus unor
conventii internationale. Cel mai utilizat sistem de unitti de msur este Sistemul
International (Si), cu apte unitti fundamentale, bine definite, care au urmtoarele unitati
de msur: Metrul (lungime), Kiogramul (mas), Secunda (timp), Amperul (intensitatea
curentu!ui electric), Kelvinul (temperatura termodinamic), Molul (cantitatea de
substanta) i Candela (intensitatea luminoas).
Pe lnga SI, se mai uti!izeaz i sistemul CGS care, dupa cum se observ din
abrevierea denumirii, lucreaz cu centimetrul (pentru lungime), gramul (pentru mas) i
secunda (aceeai ca In SI, pentru timp). Acest sistem are pentru mrimile fizice unitati
de msur cu denumiri speciale, cc prezint avantajul unor evaluri simplificate, in
anumite situatii.

1.2 Ecuatia msurtorii

1.3 Etapele msurtorii

Valoarea mrimii msurate reprezint de cte ori etalonul (unitatea de msur) se

In timpul mAsurrii mArimilor fizice Intlnim, de obicei, trei operatii succesive:

cuprinde In mrimea fizic respectiv. Rezultatul msurtorii se poate scrie sub forma:
Mrimea Fizic = Valoarea Unitatea de msur.

Reglarea (punerea la punct) aparatelor necesit aezarea br corect, In

Dac schimbm unitatea de msur, se schimb automat valoarea msurat:


IMF=\YUM1

=:V1 = V2

reglarea 'punerea la punct), observaia i citirea.

conformitate cu normele standard de functionare ale acestora. Adesea, este necesar sa


pozitionm aparatul astfel InCt o directie sau un plan at lui sA fie perfect orizontal sau

UM2

UM1
MF = V2 UM
In tabelele I i 2 sunt prezentai multipiii, respectiv submultipIii untailor de msur.
Tabelul 1
Factorul de

Prefix

vertical (reglarea se face, In acest caz, cu dispozitive Cu bul de aer).


La punerea la punct a aparatelor trebuie s determinm i influena asupra
functionarii br a diferitilor factori exteriori (temperatur, presiune, umiditate), jar dac

Simbol

aceasta este mare, ea trebuie lie eliminat, fie IuatA In considerare la efectuarea calculebor

multiplicare
.1018

exa

Observaria este prin caracterul ei foarte variat. Uneori trebuie s stabilim

.1015

peta

momentul In care apar sau dispar anumite efecte sau fenomene fizice, sa determinAm

.1012

tera

situatia in care un parametru experimental (temperatura, presiunea etc.) ajunge la o

- 109

giga

anumitA vaboare, sau sa suprapunem cat mai exact posibil dou puncte sau linii (la

.106

mega

msurtori cu rigla, vernierul) etc.

-101

kilo

Imediat dupa aceste operatii urmeaz citirea, in general a unei lungimi, unghi etc.,

.102

hecto

cu ajutorul unei scale gradate, de cele mai multe ori liniare sau circulare. Pe baza

.101

deca

da

rezultatelor citirilor se determin In final vaboarea numeric a mrimii de msurat

i Ia determinarea erorilor.

(lungimea, unghiul etc.).


Tabelul 2
Factorul de

1.4 Cifre semnificative


Prefix

Simbol

deci

10-2

centi

Ultima cifr semnificativ a unei msurtori este o cifr estimat. Toate cifrele

-10-1

miii

diferite de zero Intr-o msurtoare sunt semnificative. Cifrele zero pot sau nu s fie

.10 6

micro

It

semnificative.

i0

nano

S presupunem c msurm o tij metalic Cu ajutorul unei rigle jar lungimea

.10.12

Pico

aCesteia corespunde marcajului de pe rigid de 23,5cm. In acest caz putem adauga

.10-15

femto

estimativ ultima cifr ca fund zero i notm cA lungimea mAsuratA find 23,50cm. In acest

.10 1

atto

caz, cifra zero este semnificativ deoarece indic o estimare.

muttiplicare

Cifrele citite direct pe scala unui aparat de msur precum i cifrele estimate se
numesc impreun cifre semnificative ale msurtorii.

Pe de alt parte, zerourile In numrul 0,0097m

flu

sunt semnificative, ele avnd

Exemplu:

rolul de a preciza pozitia cifrelor semnificative (In acest caz, miime). Astfel, numrul
0,0097m contine numai dou cifre semnificative.

4
5,06km x 10 (3 cifre semnificative)
4
5,060km x 10 (4 cifre semnificative)
4
5,0600km x 10 (5 cifre semnificative)

In cazul numru!ui 0,009060m, acesta contine patru cifre semnificative, zeroul


final fund o estimare i se spune cA eroarea In msurare flu depaete 0,00000! m.

1.4.2 Notaia tiinific


Nu exist nici o modalitate de a spune cte cifre zero sunt semnificative In

1.4.1 Reguli pentru cifre semnificative

numrul 65870000. Cifra 7 poate fi estimat i deci zerourile

1. Cfrele de la 1 la 9 sunt toate semnfIcative.


Exemplu:

sunt semnificative, sau,

toate cele patru zerouri pot fi semnificative. Pentru a Inltura aceast ambiguitate, se

453kg are trei cifre semnificative.

utilizeaz notatia tflntificA. Valoarea msurat este scris ca un produs de doi factori.

2. Zerourile Intre dou alte cifre semnificative sunt semnfIcatjve.


Exemplu:

flu

Primul factor, are numai o cifr diferit de zero La stnga virgulei i contine toate cifrele

5057kg are patru cifre semnificative;

semnificative. Al doilea factor, contine zece la o putere. De exemplu dac numru!

20,05rn are patru cifre semnificative;

65870000 contine cinci cifre semnificative, va fi scris ca 6,5870 i, jar dac contine

1,0007kg are cinci cifre semnificative.

Notatia tiintifica este utilizat pentru a

patru cifre semnificative va fi scris ca 6,587

3. In cazul unui numr care are c(fra zero Inaintea virgulei i este urmat de zerouri
aflate la stdnga unei prime cifre semnificative, zerourile

flu

sunt semnificative.

Aceste sunt folosite pentru a preciza poziia cifrelor semnificative. Astfel de

scrie att numere foarte mari cat i numere foarte mici. In tabelul de mai jos este
prezentat o Iist de mrimi msurate, numrul de cifre semnificative In fiecare caz,
precum i expresia corespunztoare In notatia tiintific.

zerouri dispar dac numrul este scris cu ajutorul puterilor lui 10.
Exemplu:

0,0007kg are o cifr semnificativ (zerourile

flu

sunt semnificative)

i poate fi scris ca 0,7 1 0-'kg.


4. Un numr care are virgul i la dreapta cifrelor semnificative zerouri, acestea
din urm sunt semnflcative.
Exemplu:

0,0230m! are trei cifre semnificative;


1,0230m1 are cinci cifre semnificative;
0,20g are dou cifre semnificative;
0,007040kg are patru cifre semnificative.

5. Atunci cnd un numr se termin In zerouri fi numrul

flu

Tabelul I

confine virgula, atunci

Numru! de
Rezultatul

Cifra

msurtorii

estimat

38,7631m

3,87631x101 m

869000g

8,69x105g

0,00103m

1,03x10 3m

0,00018kg

1,8x10 4kg

600130m

6,0013x105m

0,00850m

8,5x10 3m

869000g

Ultimul zero

8,69000x105g

zerourile pot sau nu salle semnificative.


Exemplu:

cifre

Notatia tiintific

semnificative

190km poate avea 2 sau 3 cifre semnificative;


50,600km poate avea 3, 4 sau 5 cifre semnificative.

Pentru a evita ambiguitatea acestei reguli, se va utiliza notatia tiintificd fo!osind


puteri!e lui 10.

1.4.3 Rotunjirea cifrelor semnificative


Cantitatile msurate i rezultatele calculate pot Ii rotunjite la un numr dorit de
cifre semnificative, renunnd La una sau mai multe cifre aflate la dreapta virgulei.

I. Cifra rotunjitA este mritA


Exemplu:

Cu

1 dac este urmat de o cifr mai mare ca 5.

2,36m este rotunjit La dou cifre semnificative ca 2,4.

a.

Adunarea i scderea

In cazul acestor operaii, fie toate valorile sunt rotunjite la cea mai puin preCis
valoare Inainte de a efectua operatiile, sau se efectueaz mai Inti operaii1e i apoi

2. Cifra rotunjit rmne nesChimbat dac este urmat de un numr mai mic Ca 5.
Exemplu:

4,634m este rotunjit La trei Cifre semnificative ca 4,63.

3. Cifra rotunjit urmat de cifra 5 este:


a.

crescut CU I dac este impara;

b.

rmne nesChimbat daC este par.

Exemplu:

0,375m este rotunjit la dou Cifre semnificative Ca 0,38m, jar

rezultatul este rotunjit In Concordanta CU cea mai putin preCis valoare.


Exemplu: SA se scad 8,5cm din 24,36cm. Se vor retine In rezultat numai cifrele
semnificative.
Lungimea de 8,5cm este msurat CU 0 preCizie de 1mm i in consecint, diferenta
celor dou lungimi poate avea o precizie de ace1ai ordin. Pentru a sCdea 8,5cm din
24,36cm, fie rotunjim 24,36cm la 24,4cm i apoi scdem 8,5cm rezultnd 15,9cm, sau
scdem 8,5cm din 24,36cm obtinnd 15,86cm i apoi rotunjim rezultatul la 15,9Cm.

0,365m Ca 0,36m.

b.
4. Cifreje nesemnificative

flu

mai sunt scrise In rezultat dacA sunt la dreapta virgulei

i sunt Inlocuite CU zerouri daC sunt la stnga virguLei.

Inmultirea i Imprtirea

Operaiile de Inmultire i Imprire se efectueaz Inaintea rotunjirii. Rezultatul


final, se rotunjete astfeL InCt s avem aceIai numr de cifre semnificative ca i in
factorul

Cu

cele mai puine cifre semnificative.

Aplicatii:

Exemplu: S se Inmulteasc 12 1,2cm

S se rotunjeasC La trei cifre semnificative urmtoarele numere:

Lungimea de 11,3cm are ceLe mai puine cifre semnificative i anume trei. In

1,386 II rotunjim la 1,39 Conform regulilor 1 i 4;


41,73 II rotunjim la 41,7 Conform regulilor 2 i 4;
564,5 IL rotunjim la 564 Conform regulilor 3 i 4;

rezultatul

final

se

vor

Cu

11,3cm.

numai

retine

trei

cifre

semnificative:

(i 21,2cm). (i 1,3cm) = 1369,56cm2 .


Rezultatul final va fi dat sub forma 1370cm2 (zeroul nu este semnificativ).

83,55 Ii rotunjim Ia 83,6 Conform regulilor 3 i 4;


9876 II rotunjim la 9880 conform regulilor 3 i 4 (zero este nesemniflCativ);
581342 II rotunjim la 581000 Conform regulilor 3 i 4 (zerourile nu sunt
semnificative);
0,08197 II rotunjim la 0,0820 conform regulilor 3 i 4 (zeroul din dreapta
este pstrat, el find a treia Cifra semnificativ din numr).

2. Erori de msur
2.1 Generalitti
Valorile numerice obtinute prin mAsurarea mrimilor fizice contin In ele erori.
Obtinerea In practiC a valorii reale (exacte) a unei mrimi fizice este imposibil.

1.4.4 Operatil cu cifre semnificative

Valoarea real poate fi doar aproximat, acuratetea acestei aproximri find data de

Cu ajutorul mrimilor msurate se faC anumite calCuLe. De exemplu, vrem sA

sensibilitatea instrumentelor de msur, a metodei i, nu in ultimul rand, de indemnarea

calculm volumul unui paralelipiped folosind dimensiunile mAsurate ale aCestuia.


Rezultatul unui calcul nu poate fi maiprecis dect preCizia cantittilor implicate in calcul.

experimentatorului.
Efectund mai multe masuratori pentru aceeai mrime fizic, valorile obtinute
vor fi diferite, chiar dac msurtorile au fost efectuate de aceIai experimentator, In

De aceea, trebuie respectate anumite reguli.

10

11

aceleai conditii i cu aceleai aparate

(Cu

att mai mult dacA metodele, aparatele i

Clopotul lui Gauss:

experimentatorii sunt diferiti). De aici rezultA Ca once msurtoare este afectatA de erori.
Cunoaterea cauzelor, calcularea i Inlturarea erorilor este o problema de baz In
? a erorii)
iniflCil7)

tehnica msurtorilor de precizie.


Clasificarea erorilor
Fie A valoarea real a unei mrimi fizice pe care dorim sa o determinm. Prin
msurarea acestei mrimi fizice presupunem c am obtinut valoarea a.
Diferenta
A =a A
U

se numete eroare de msur.

(rnrirnea erorzi)

Fig 1 Reprezentarea graficil afrecvenei de apar4ie (1) a unei erori accidentale in

Exist trei mari tipuri de erori: erori accidentale (mntmpltoare), erori

func!ie de valoarea erorii (A)

sistematice yi erori grosiere.


Erorile accidentale sunt erori a cror valoare i semn sunt Intmplatoare (nu

Forma acestei dependene ne conduce la concluzia c, efectund un numr mare


respectA o alta regula dect cea a legilor statisticii). EfectuAm n msurtori i obinem un
ir a- (I = 1, 2, ... n) de valori msurate.

(n) de msurtoni, i calculnd media aritmetic a acestor valori

Pentru fiecare msurAtoare, valoarea

(2)

S A, = a. - A
vom obtine o valoare apropiat de valoarea real a respectivei mrimi fizice, A. Putem

se numete eroare accidentald.


Aceste erori se datoreaz unor cauze greu de sesizat i Inlturat. Fiecare din aceste

considera deci eroarea accidental (aparent) a mediei aritmetice sub forma:


(3)

cauze (imperfeciunea organelor de simt, deformarea sau deplasarea imperceptibil a


Statistic se poate calcula, pentru irul de valori gsit, un interval minim In care
pieselor aparatelor de msur, fluctuatii accidentale ale conditii!or extenioare de lucru, ale
putem situa cu maxima probabilitate valoarea real a mrimii msurate:
atentiei observatoruluj etc.) are un efect slab.
161

Ele se supun legilor calculului probabilistic. Dac numrul de msurtori este


foarte mare, erorile pozitive apar la fel de des ca i eronile negative. In plus, eronile man
au o probabilitate mica de aparitie fat de eronile mici.

(4)

+a1

unde

I(sa,)
(5)

Dac se reprezint grafic frecventa de apariie (j) a unei erori accidentale In


functie de valoarea erorii (A), obtinem curba din figura 1 (uzual numit clopotul lul
Gauss, dupa cel care a studiat-o pentru prima data i a parametnizat-o matematic).

12

(n - i)
jar a se numete abatere (eroare) ptratic medie (a mediei aritmetice). Pentru o bun
determinare, teoria statistic impune un numr de determinri n cat mai mare.

13

Erorile sistematice sunt erori care, spre deosebire de cele accidentale, apar In

Dac, de exemplu, viteza Iuminii in vid este scris sub forma 300.000krn/s, flu

aceeai directie (au acelai semn) i au In fiecare caz o valoare bine determinatA,

rezult clan dac cele 5 zerouri sunt un indiciu al unei valori exacte sau dac ele au doar

constant sau variabil.

rolul de a exprima ordinul numrului considerat. 0 valoare mai precis este 299.800km.

DacA, spre exemplu, msurm o lungime cu o rigla, ffir s ne dam seama c din

Dac numrul va fi exprimat ca o putere a lui 10 - adic de forma 3,00.108 m/s - nu

acea rigla Iipsete primul centimetru, toate valorile lungimilor msurate vor Ii mai marl

exist confuzil asupra erorii de rotunjire. In acest caz numai pnimele dou zerouri sunt

cu un centimetru dect In real itate. Astfel de erori sunt erori sistematice constante.

semnificative. Se spune in acest caz, Ca viteza luminii este exprimat cu trei cifre

Dac intervalul dintre dou diviziuni succesive ale scalei unui aparat de msur

semnificative. Intr-o expnimare cu 4 cifre semnificative valoarea acestei viteze este

este diferit de cel real (aparat greit etalonat), vor fi mai afectate de erori valorile man

2,998.108 m/s. In laboratorul de mecanic valorile msurate au, In general 3 cifre

(acum In indicatie sunt cuprinse un numr mai mare de diviziuni), i mai puin afectate
semnificative. In mod ocazional se poate Intmpla sa tie posibil obtinerea unor rezultate

valorile mid. Acestea sunt erorile sistematice variabile. Deci, cauzele erorilor sistematice

care se exprim pnin numere cu dou sau cu patru cifre semnificative.

ar Ii:

Un caz interesant, destul de frecvent discutat, este acela al erorii determinate de

V defecte ale aparatelor de msur (metru incorect divizat, balant cu

utilizarea numrului irational it. Intr-o exprimare cu 10 cifre semnificative it =

brate inegale etc.);

3, 14 15926536.

V condiiile de mediu, In cazul cnd acestea sunt incompatibile cu

Cu 4 cifre semnificative el este 3,142, iar cu trei cifre semnificative - 3,14. In

functionarea aparatelor;

calcule vom Iua o valoare a lui it Cu Ufl numr suficient de cifre semnificative, astfel Inct

V experimentatorul, determinrile depinznd de particularitatile

erorile datorate rotunjirii valorii lui it sa tie semniuicativ mai mici dect sunt erorile ce

acestuia, sau de poziia lui fat de scala aparatului de msur, In

Insotesc msurarea celorlalte mrimi ce intervin In aceeai relatie de calcul. Este

momentul efectuArij citirii.

interesant de remarcat c numrul it a fost recent determinat cu 100.000 de cifre

Din aceast cauz, la inceputul experimentulul Incercm s determinm sursele de

semnificative, care, totui, nu pot satisface pe cel mai exigent expenimentator.

erori sistematice. In cazul In care acestea existA, ele se Inltur tie prin inlocuirea metodei

Erorile grosiere apar atundi cnd efectum un numr mid de determinni pentru

de msur sau a aparatului, tie fficnd corectiile necesare In rezultatele msurtorilor. 0

calcularea, pnin mediere, a mrimii fizice. Dac Intr-un astfel de sir, cu putine valori,

verificare atent a aparatelor i a conditiilor In care efectuAm experimentul ne permite s

exist una care este mult diferit fata de celelalte, o eliminam i repetAm msurtoarea.

eliminrn erorile sistematice sau s le diminum foarte mult.

Aceast valoare spunem Ca este afectat de o eroare grosier. Cauza apanitiei unei astfel

Erori de rotunjire

de erori este de obicei neatentia (momentan) la citirea unei valori de pe scala aparatului

In once valoare msuratA exist o eroare, determinat de rotunjirea ultimei cifre

sau modificarea, pe timp scurt, a conditiilor in care se desfoar expenimentu!.

mentionate. Dac o lungime este mentionata ca find 10,3cm, aceasta inseamn c

Pentru un numr mare de msurtoni, cnd se va calcula valoarea medie a

valoarea adevrat se afl undeva Intre 10,25 i 10,35cm. Eroarea de rotunjire este deci
0,05cm.

mnimii, este foarte probabil s intlnim o eroare (chiar i grosiera), de semn opus, care
s anuleze eroarea in cauz. De aceea, pentru un numr mare de msurtori, erorile

Dac lungimea msuratA ar fi fost exprimat ca 10,30cm (adic Intre 10,295 i

grosiere se incadreaz in clasa eronilor accidentale.

10,305), mentionarea celei de-a doua zecimale ne arat Ca msurtorile au fost efectuate

Cum numrul de msurtoni pe care 11 facem de obicei este mid (in special datonita

In conditiile in care eroarea flu este, In acest caz, mai mare de 0,005cm.

timpului), probabilitatea de a Intlni o eroare grosier de semn opus care sa o anuleze pe


14

15

prima este, de asemenea, mica. Astfel, dac valoarea afectat de eroarea grosier

flu

Spre justificare, considerm c am msurat dou lungimi x i y, obtinnd erorile

este

= 1mm i 5y = Im. Am fi tentati s spunem c msurtoarea cu eroarea cea mai mica

eliminat din calculul mediei, aceasta din urm va fi mult diferit de valoarea real.

este i cea mai precis. Dar dac valoarea msurat a mrimii x este de 1cm i a mrimiiy

In concluzie, dac erorile grosiere i sistematice, In cazul cnd sunt cunoscute, pot
fi InlAturate, cele accidentale

flu

pot ft evitate. Contributia br poate fi mult diminuat

(= i/i 0)(e (= 1/1000).

de 1km, realitatea este alta.

mrind numrul de msurtorj.

Deci precizia msurtonii y (0,1%) este mult mai bunA dect a lui x (10%)!

Erorile de citire, o clas speciala de erori, sunt erorile de msurare direct, unic,

Eroarea relativ, fata de eroarea accidental, este adimensional, subunitar i pozitiv.

a unei mrimi fizice. In cazul in care se Iucreaz cu un aparat neperformant (de clas de

a) Mrimi direct msurabile

precizie sczut) se va efectua o singur determinare.

Spunem c msurm direct o mrime fizic atunci cnd folosim un aparat etabonat

Once msurtoare expenimentala are un grad de incertitudine. Atunci cnd facem

pentru mrimea respectiv. Mrimi fizice direct msurabile, spre exemplificare, sunt:

o msurtoare, citim spre exemplu gradatia de pe un instrument (rigle, termometre,

lungimea (fobosind rigla), timpul (cronometrul), masa (balanta), temperatura

voitmetre etc.) pnA la cea mai mica diviziune, jar apoi estimm la o fractiune din cea mai
mica diviziune.

(termometrul) etc.
In acest caz, dac metoda i aparatura permit acest lucru, este bine sa se efectueze
un numr cat mai mare de msurtori. Acum, se va calcula eroarea patratica medie jar

rezultatul msurtorii se va prezenta sub forma (vezi paragraful anterior, Erori


accidentale):

'cm

Fig 2 Citirea unei msurtori Cu rigla gradat

AEt C",

a]

In cazul unui numar mare de determinri, eroarea relativ poate fi aproximat Cu:
Unele aparate au Inscnis clasa de precizie C(%) sub care Iucreaz. Eroarea de
citire pe un astfel de aparat este evaluat prin relatia:
a

- Valoarea scalel de masura


100

EAZ

CA

(8)

Algoritmul prelucrrii datebor experimentale pentru mrimile msurate direct:

1. Se efectueaz msurrile x, de n on.

Dac o astfel de informatie Iipsete, eroarea de citire este evaluat la o fractiune


(cel mai adesea 1 sau 1/2) din cea mai mica subdiviziune a poriunii scalei pe care s-a

2. Se exciud eecuri1e.

efectuat citirea mrimii respective. Evident, ea este Intotdeauna pozitiv.


3. Se calculeaz valoarea mediei aritmetice Y =

Pentru o mai bun caracterizare a preciziei experimentului, se definete eroarea


relativd:
=

/=1

4. Se calculeaz erorile absolute Ax, = frx,I i ptratele br.


5. Se calculeaz abaterea medie patratica o.

(7)

unde a este mArimea msurat, iar 1641 - eroarea de msur, considerat In modul.

6 Se calculeaz abaterea standard a aparatului de masura

CA = -,

unde

Eroarea relativ, expnimat in procente, se mai numete i precizie.


AA =

este eroarea absobut a aparatului, Amax este valoarea maximal a mArimii


100
17c S

16

'ENTkAL4
FACUL TI1TIIDE

FiZC/
CUET

date ce poate fi msurat Cu ajutorul aparatului dat, jar y este clasa de precizie a
aparatului.
7. Se calculeaz abaterea medie ptraticA rezultant a:
a) o =
b) oC)

= 0-4 ,

dac Cx
dac o-

a, = C. dac

0-A

Conform teoriei propagrii erorilor, se ia In considerare cazul cel mai


0-4;

defavorabil pentru a le estima, acestea neputndu-se scdea (compensa) ci


doar aduna, astfel:

-- (o se neglijeaza);
(1-

(0-4

dM dA+dM dC dCdD
(11)
+fl --y CD
C
A+B
M
3) Se trece de la diferential la eroare de msur, Inlocuind In expresia (11) d*.

SM SA+SM SC (5C +.5D


CD
C
A+B
M

se neglijeaza).

(12)

Eroarea propagat este:


8. Se calculeaz valoarea mediej aritmetjce a erorii absolute AY =

o- .
M=

9. Se scrie rezultatul final: x = AIf.

SC SC+ SD1
c -d
c

.5A +.5M
(a+b )c
a+b
(c - d
.[

(13)

10. Se calculeaz eroarea relativ: g = -.100%.

In aceste conditii, rezultatul msurAtorii se va prezenta astfel:

H. Se trag concluzii.

(14)

ME[mSMI

b) Mrimi pe care flu le putem msura direct

Calculul erorilor la o msurare indirectd


In unele cazuri, mrimile fizice flu se msoar direct, ci indirect, utiliznd o

Aa cum vom vedea practic, de cele mai rnuitc ori flu msurm direct mrimea
care ne intereseaz. Vom msura alte mrimi, legate de aceasta prin relatii matematice
(legi fizice).

anumit lege a fizicii i msurnd celelalte mArimi fizice implicate. De exemplu, utiliznd

Presupunem c urmrim s determinAm mrimea M care este data de urmtoarea

legea perioadei unui pendul gravitational: T = 2ram putea determina acceleratia


\ig

relatie matematic, In care apar numai mrimi direct msurabile experimental (A, B, C,
D):

gravitational dup relatia: g = 47r2 _-. In acest caz, este suficient msurarea Iungimii
i perioadei pendulului, pentru a gsi prin calcul valoarea acceleratiei gravitaionale.

M=tB) -CIO
_
(CDr

(9)

Problema pe care ne-o punem este aceea a preciziei msurtorii. Mai exact, cunoscnd

unde a, 13 i 'y sunt constante matematice.

preciziile cu care s-au determinat lungimea i perioada, s estimAm precizia msurrii

Deoarece fiecare mrime msurat are propria ei eroare de msur, aceste erori se
propag i In calculul mrimii M.

indirecte a acceIeraiei gravitaionaIe.

Vom arta mai jos, In acest caz general, un mod de calcul al propagrii erorilor la
nivelul formulelor matematice. Pornind de la relatia (9) se parcurg etapele urmtoare:
1) Logaritmnd aceast formula:
In M = a In(A + B)+,6 - In C - y In(C - D)
2) In continuare diferentiem relatia (10):

18

Pentru a estima precizia unei msurtori indirecte, vom presupune mai Inti c
legea utilizat este de forma:
y=f(x1,x2. ....... ..)
Diferentiala acestei funcii este:

(10)

af

dy=--dx1 +
3x1

t -d x2 +

19

In cazul unei mAsurAri destul de precise erorile de mAsurA absolute 6 sunt mici,
i pot fi asimilate diferentialelor:
8y=La x1 +

Lx2 +

ax2

gy
y

iL ox1 +

Ox2

astfel IncAt putem folosi formule pentru calcule aproximative.

a22

3.1 Calculul erorilor maxime ale functiilor simple

Putem pune In evidentA erorile relative la mAsurarea mrimilor x 1, x2,... astfel:

a) Sum. Fie suma algebricA:


f=ax+by cuvaloareaexactA f0 =ax +bx0

f a., x

a 2

f a

f a.

parte erorile de mAsurare pot fi fcute atAt in exces, cAt i In lipsA. In cel mai defavorabil
caz toti termenij acestei sume vor fi pozitivi.

- f = a(x0 - x)+ b(y0 - y) = a 8 b 8

(18)

Cazul cel mai nefavorabil are bc atunci cnd erorile absolute ale variabilelor x, y
au aceIai semn cu coeficientii respectivi a, b de unde rezultA eroarea maximA:

Eroarea calculatA corespunde Intotdeauria celui mai defavorabil caz, astfel meat

ff
fi

= 8(ax+ by) laiS +lbiSy; Ef

expresia finalA pe care o obtinem este:


lxi af l
Jf aj'

(17)

unde a, b sunt constante exacte. Eroarea absolutA este:

Termenii acestel sume pot lua atAt valori pozitive, cAt i valori negative. Pe de altA

S =I ----i +

(15)

(16)

(lxi, & ((1,

Eroarea relativA la determinarea mArimiiy va fi:


S = -

X x
sau 0
x
l xi
Vom presupune de asemenea cA erorile sunt suficient de mici adicA

In particular, dacA f = const. x, atunci Sf = cons!.! Sx

fj5 2

(19)
(19')

x2

RezultA CA: eroarea relativA la o msurare indirectA se poate calcula ca o

i cazul diferentei, pe care o vom trata i separat:


f x y, Sf=8(xy)=Sx+Sy

sum ponderatA a erorilor relative de mAsur ale mArimilor implicate. Factorii


ponderatori pot fi calculati doar cunoscnd forma explicita a legli utilizate.

(19")

Concluzia este, deci, c atunci cnd se adun dou numere, erorile absolute se
adun

3. Notiunj de calculul erorilor

Majoritatea mArimilor fizice se mAsoarA indirect, adicA se determinA prin calcul cu


ajutorul unel formule In care intrA mArimi ce sunt msurate direct. Stiind erorile
argumentelor trebuie sa calculAm eroarea care rezultA pentru functie, in special ne
intereseazA eroarea maximA a func;iei, cunoscnd erorile maxime ale argumentelor.
Este comod sA notAm in cele ce urmeazA cu 4 modul erorii absolute i cu
modulul erorii relative, adicA
bx = I; - xj sau x0 - x = 6x sau x0 = x Sx

b) Diferent. AsemAnAtor sumei avem:


f=x y, f0 =x0 y0 ,

f0_f=(x0_x)_ (YO _y)8XSY

Cazul cel mai favorabil are toe atunci cnd erorile absolute ale termenilor au
semne opuse i deci se adunA, de unde eroarea maximA:
y) = Sx +,5y,

= Sx + S

(20)

ix yi

Cazul diferenei este un caz particular al sumei algebrice de la punctul precedent


(punnda= 1,b-l).
DacA x i y sunt apropiati Intre ei, eroarea relativA maximA a dferen(ei va fi foarte
mare (din cauza numitorului mic), chiar dacA erorile relative ale termenilor sunt mici.

20

21

Acest fapt trebuie totdeauna avut In vedere, evitc2nd determinarea unei mrimi ca

Exemple:

dferent a dou mrimi apropiate.

1,
1) Modulul lui Young E se determinA pe baza a!ungirii Al a unui fir de lungime

Aadar i In cazul scdderii, erorile absolute se adun.

i seciunea S0 supus fo4ei F:

c) Inmu4ire. Pentru un produs de doi factori avem:


f=x. Y ffx 0y0_xy=x(y0_y)+y(x_x)+(xx) (yo
Xy yx Sxy = xy yx

(24)

E=- S0 A1

de unde eroarea relativA maxima:

unde am neglijat ultimul termen, erorile find presupuse mici.


Eroarea maxima (cazul cel mai nefavorabil) va fi:
Sf s()XsY+Yjs,

E.

5(1-10 ).

CE C +C10 +6 SO +Ci

= Sf = E +&
Ixyi

(21)

= ll0

unde erorile fortei F (data de greutai marcate), a lungimii l

267

(24')

ll0

i a sectiunii date S0 pot Li

neglijate (6767).

Deci, In cazul Inmultirii a doud numere, eroarea relativd a sumei este egal cu

2) Perioada pendulului simplu Teste data de formula:

suma erorior lermenilor din produs.

f=

(25)

T=2

d) Impr(ire. Analog Inmultirii avem:

de unde eroarea relativ maxima:

fHOXYXO xy0 y(x0 -x)-x(y0 -y) ySxxSy y8xxSy


Y2
YO
gy )

CT=C,r +

de

Jy5x+x8y

Sf

C,

= C + C,

1
2

Cg

(22)

actiunea greutii mg, fie dinamic pe baza perioadei T oscilatiilor verticale ale greutaii:
Mg

k= sau k-4.ir
x

Eroarea rezultant este egala CU suma erorilor relative ale factorilor ImpAririi.
e) Putere. S considerm o functie putere f = x 2 , unde x este un numr real

2 M

k = m +C g +Cx Cx
r

=X r (lC)r

xr (1rCx )_ xr =rxrs

(26)

de unde eroarea relativ maxima:

exact. Atunci
fo - f = x _r = (X Sx )r

(25')

El

unde erorile pentru it, g se pot neglija dac !um un numr suficient de zecimale.
3) Constanta elastic k a unui resort se determinA fie static pe baza alungirii x sub

unde eroarea maxima (cazul Cel mai nefavorabi!):


Sf = (5

61+

sau ck =2e +Em +CT

(26')

unde se pot neglija erorile masei marcate m, a lui g i it (lund un numr suficient de
zecimale).

de unde eroarea:
Sf =

Sf = -5x'
x' = Irlx'ex, Ci
=
x

In cazul unor func(ii oarecare, de exemplu, al funciilor trigonometrice,


IrIE,(23)

deci eroarea relativ a unei puteri este egal cu eroarea relativ a bazei Inmu4it
Cu

logaritmice, exponeniale etc., se aplic calculul diferential, asimilnd diferentialele cu


erori (presupuse mici).
Presupunem c funcia este continua 1 Cu derivate pariale continue in domeniul

exponentul (In modul).


Pentru functii!e simple de mai sus se calculeaz Intdi creterea absolut i apoi CU
ajutorul acesteia eroarea relativ.
22

Considerat.

23

He o functie de dou variabile f = fx,y), valoarea exacta find


fo = f(x0 ,y0 ).

Aproape Intotdeauna aceste corectii sunt mici in comparaie cu mrimea

Se dezvolt functia In serie Taylor Injurul valorilor (x, y) pstrnd doar termenii liniari:

msurat. Dup ce toate corectiile au fost introduse in datele pariale, se trece la calculul
mrimii necunoscute, pe baza formulelor fizice. Rezultatele se consemneaz In tabele.

ax

ay

f0_f&

ax

Tabelele de date sunt necesare pentru prezentarea ordonat i sugestiv a

Cazu! cel mai nefavorabil are bc atunci cnd erorile argumentelor au acelai semn

rezultatelor determinrilor experimentale. Exist reguli de intocmire a tabelelor de date

cu derivatele respective, de unde eroarea maxima:


Sf=

care vor fi prezentate in cuprinsul acestui material.


Inregistrarea datelor experimentale se face In tabele intocmite In prealabil. Once

ax

tabel trebuie s cuprind un cap de tabel. Capul de tabel:

Putem rationa i astfel. Anume, diferentiem functia:

V cuprinde In mod obligatoriu simbolul mrimii fizice i unitatea de


msur;

df=X+.Ldy+Ld,

ax

ax

ay

V este aezat in mod obinuit deasupra coloanelor rezervate datelor,

asimjlArn diferentjalele cu erori (considerate mici) d -* &.....i


luani cazul ceb mai
nefavorabil pentru a obtine eroarea maxima:
8f

=Z

sx

+l+

ay

iiI
jazJ

dar poate fi plasat uneori i la stnga br;


'7 poate cuprinde uneori formula de calcul utilizat pentru obtinerea
vaborilor din coloana respectiv.

(27)

Coloanele tabelului de date sunt rezervate fie mrimilor considerate ca variabile

Putem obtine i pe aceast cale formulele pentru functiile simple (19-23):

independente, fie datelor oblinute prin msurare, fie rezultatelor. Primele coloane din

a)f=ax+by, df__adx+bdy_f=JaI&+Ibl;
b)f=xy, df
dy-8f&+8y;

stnga sunt rezervate pentru mrimile independente, jar urmtoarele mrimilor msurate.

c)f=xy, df=xdy+ydx8fjx+Jy1;

msurate. Tabelul de date poate avea un nume, care, de cele mai multe ori, descrie scopul

dy
d)f=, df=if=Wlj8Y

pentru care sunt fcute msurtorile experimentale.

In fine, ultimele coloane cuprind rezultatele, de multe ori calculate in functie de mrimile

Exemplu de Intocmire a unul tabel de date:

4. Prelucrarea i prezentarea rezultatelor msurtorior.


Tabele V grafice
4.1 Prelucrarea datelor
Dupa ce msurtorile necesare lucrrii practice respective au fost efectuate,

Numir
curet

Aparat I
sau
element
utilizat

1
2
3

elem.I

Valoare
constant
unitate de
mrA)

ccc\ II

Valoare Iinal
(untate de
rnsur)
1
2

Mrirn
msurat
(unitate de
rnsurA)

Xx

13

urmeaz s se determine mrimea necunoscut. Uneori, datorit imperfectiunii metodei,


Spatiu pentru rezultate

Spa;iu pentru date

trebuie sa se ia in considerare diferite corectii de lucru, care depind de conditiile de


mediu: temperatura, umiditate, presiunea exterioar, uneori de anumite erori sistematice

Cap de tabel plasat


la stnga

In indicatia aparatului (corectia de zero) etc.

24

25

Cap de tabel plasat


deasupra datelor

Valorile mrimilor independente sunt trecute In tabel Inainte de efectuarea

V formatul hrtiei trebuie s lie suficient de mare pentru ca aspectul curbei

experienei. Unitatile de msur trebuie astfel alese Inct numerele care sunt trecute In

s nu aib de suferit (este recomandat formatul A5 sau A6);

tabel s flu fie excesiv de marl sau de mici. Astfel, flu este indicat s lie trecut In tabel
valoarea (t ) 0,0000043 (s), ci valoarea (t =) 4,3 (jis) sau valoarea (t
) 4,3 (lO s).

V intervalele de valori ale axelor trebuie astfel alese Inct curba obtinut s

Numrul de zecimale cu care este trecut in tabel o anumjt mrime trebuie s

V aceasta Inseamn i faptul c valorile coordonatelor axelor nu trebuie s

corespunda preciziei cu care ea a fost determinat. Astfel, flu este indicat s fie trecut In
tabel valoarea (v =) 23,4215867 (m/s), ci valoarea (v =) 23,4 (m/s)
dac precizia

Inceap obligatoriu de la zero, find de preferat ca originea axei s

lie repartizat pe intreaga suprafaA a graficului;

corespund celei mai mici valori reprezentate, jar extremitatea sa celei mai

msurtorii este de ordiriul a 1%. In fine, pentru facilitarea citirii datelor, pe aceeai

man;

coloan, valorile prezentate vor avea acelai numAr de zecimale, iar virgulele care separ

V distanta dintre dou linii Ingroate pe hrtia milimetric sau distanta dintre

zecimalele de Intregi vor fi plasate una sub alta.

dou linii alturate ale caroiajului trebuie s corespund unui numr de

Reprezentrile grafice constituie de multe ori un ajutor important In efortul de a

unitati ale mrimii reprezentate care s permit reprezentarea Cu uurin a

stabili corelatii matematice Intre datele experimentale. Curba obtinut ca grafic poate

valorilor intermediare (de exemplu, In cazul hrtiei milimetrice, distanta

sugera adesea forma matematic a legii pe care urmm s o stabilim in final.

dintre dou linii Ingroate poate corespunde la o unitate, la dou unitati, la

De asemenea, reprezentarea grafica a unor legi ale fizicii permite gsirea cu

cinci unitati sau la zece unitti, dar este nepractic ca ea sa corespund la

uurint a unor valori care ar fi identificate relativ dificil In tabele de date. Valoarea unei
apte unitati);
reprezentri grafice std i in modul In care este fficut. In continuare vor fi prezentate

V fiecare pereche de date se va reprezenta ca un punct pe suprafaa

explicaii care s v familiarizeze cu modul corect de realizare a unei reprezentri grafice

graficului, jar acest punct va fi bine marcat (Insemnat, de exemplu, cu o

de calitate. Utiliznd tehnica de calcul i programe adecvate (Excel, Mathcad, Origin

steluta);

etc.) se pot obtine reprezentri grafice de foarte bun calitate.

/ coordonatele punctelor experimentale nu se noteaz pe grafic (ele pot fi

In multe cazuri prezentarea sau chiar prelucrarea datelor experimentale este

deduse cu ajutorul marcajelor principale de pe axele de coordonate);

facilitat de reprezentrile grafice. Avantajele acestora sunt:

curba experimental va fi trasat printre puncte, lsnd de o parte i de alta

permit observarea cu uurinta a variatiilor mrimii studiate In raport cu


cam acelai numr de puncte;

variatia parametrului ales, evidentiind eventualele maxime sau minime;

v'

V este util ca trasarea curbei s fie facut cu un florar;

curba trasat printre punctele experimentale este o reprezentare mai exact

se va urmri ca aspectul curbei

a legturii dintre mrimea studiat i parametru dect fiecare pereche de

de pant sau de curbur;

date experimentale In parte;

V dac un punct experimental este plasat mult In afara curbei, este

V sugereaz re!aia matematic dintre mrimea studiat i parametru.

recomandat ca msurtoarea respectiv sa lie refficut;

Intocmirea unei reprezentri grafice se supune unor reguli practice care vor fi

V dac In acelai grafic se reprezint mai multe curbe, ele vor fi trasate cu

prezentate in continuare:

v'

sa lie cat mai continuu, fr variatii brute

culori diferite, jar punctele experimentale corespunztoare vor fi marcate

graficele se traseaz pe hrtie milimetric sau pe caroiaje Intocmite

In mod diferit.

anterior;

IM

eENTAL4
$I1OTET'
FACULTTjI DE
FZIC

Avnd In vedere faptul c, In foarte multe lucrri care se efectueaz In laboratorul


12 1 14 1 16 1 18 1 20 1 22 124 26 2J
f
JY115129121 1 271281361351391710

de Mecanic Fizic, reprezentrile grafice sunt liniare, vom prezenta In continuare


notiunea de panta dreptei.

- Valo rile nurner ice coresp unztoare gradaii.br axelor sunt prea dese ! (ar fi lost suficjent
ca ele st lie marcate din cincj In cinci)

Panla unei drepte se poate defini ca find tangenta unghiului fcut de dreapt cu
orizontala, mai exact cu once dreapt paralela cu axa OX. Ea se calculeaz astfel:
tga =

X1

- x2

ProprietAi:
Dou drepte care au pantele egale, sunt ori paralele ori confundate.
14 4 5 6 7 8 9101 112131

Dou drepte care au produsul pantelor egal cu 1 sunt perpendiculare.


'--- Curba este obnuta prin unitea punctelor experimentale

Metoda celor mai mici ptrate sau metoda regresiei liniare este utilizat pentru

Doziienjul de vaboi'j al fiecrej axe este prea mare,


astfel Inct curba flu este distribuit In Intreaga
suprafa a graficuluj!
I I WJJ(

r;!1

trasarea graficelor. 0 curb experimentala se traseaz printre punctele experimentale,

ttTi?-

Isnd de o parte i de alta cam acelai numr de puncte. Metoda celor mai mici patrate
permite gsirea traseului cel mai puin departat de fiecare punct in parte, dar care este

Graficul X=f(Y)

totui o curb continua, fr variatii prea brute.

50

Y(u.rn.)

Fitarea datelor experimentale este procedeul prin care dintr-un ir de date

Puncte experimentale

41

experimentale se pot trage concluzii cu privire la forma matematic a unei anumite legi a

40

35

fizicii. In esent, fitare (din englez: to fit - a potrivi) Inseamn s cauti functia
30

matematic care s ofere cea mai bun corelare Intre datele experimentale.

25

J'

20

12 14 16 18 20
15 29 21 27 28

Y
X

Trebuie mentionat Ca funcia gsit prin fitare nu este

22 24 26 2J
36 38 39 5O1

i In mod necesar

adevrata lege dup care decurge procesul respectiv! In functie de domeniul de valori al
10
\

15

20

25

Curb trasat printre puncte


vi i

flTIFL

j' n *

30

parametrului experimental se pot gsi formule aproximative, valabile doar In domeniul

X(u.i)
n

considerat. Diferitele metode de fitare sunt integrate In programe de calcul cum an fi

rtiiij

Excel, Mathcad, Mathiab, Origin i altele.

28

29

5. Analiza dimensjonal

Forma cantitativ a unei legi fizice poate fi exprimat in dou moduri diferite:

5.1 Introducere

formula matematic, adic relatia matematic dintre mArimile fizice:


A0 =F(A,,A2 . ...... A)

Scopul fizicii este acela de a stabili legile In virtutea crora se desffioar


procesele din natur. Aceste legi pot fi exprimate att sub form calitativ cat i sub

formula fizic, adic relatia matematic dintre valorile mrimilor fizice:

form cantitativ. Forma ca!itativ a unei legi fizice este de cele mai multe ori prea vag
pentru a avea ap1icaii practice. De aceea, este necesar stabilirea unei forme
cantitative pentru fiecare lege a fizicii.

a0 =f(a1 ,a2 ....... an)


In general, determinarea unei legi a fizicii se face pe cale experimental,
gasindu-se corelatiile Intre valorile mrimilor fizice care intervin. Aceste valori sunt

Forma cantitativ a unei legi a fizicii este o relatie matematic Intre mrimi fizice
msurab lie.

stabilite utiliznd unitti de msur specifice fuecreia dintre mrimile fizice

Mrimiie fizice msurabjje sunt, aa cum le spune i numele, acele mrimi fizice
care pot fi msurate. Iat definitia mAsurrii: msurarea
unei mrimi fizice inseamn
compararea ei cantitativ cu o mrime fizic de aceeai natur, aieas ca unitate de

moment dat se numete sistem de unitti de msur.

msur.

implicate. Totalitatea unittilor de mAsur ataate mrimilor fizice cunoscute la un


Dac unittile de msur aparinnd unui sistem de unitati de msur sunt definite
in mod arbitrar atunci sistemul de unitati de msur se numete incoerent.
Folosirea unui sistem de unitti de msur incoerent genereaz neajunsuri In

Vom folosi In continuare urmtoarele notatii:

ceea cc privete relatia dintre formulele fizic i matematic ale unei legi a fizicii.

A = mrimea fizic msurabjl

Eliminarea discrepantelor Intre formula fizic i cea matematic este aceea care

<A> = unitatea de msur

impune reducerea la minimum posibil a mrimilor fizice care au unitati de msur alese

a = valoarea numeric rezu!tat in urma msurrjj.

arbitrar.

Intre aceste mrimj existA urmAtoarea relatie:

Dac Intr-un sistem de unitati de msur numrul marimilor fizice fundamentale


este cel mai mic posibil, sistemul de unitati de msur se numete sistem coerent de

unitti de msur.
Evident, aceeai mrime fizic poate Ii mAsurat cu dou unitati de msur
diferite:
A
a,=; a2
(A),

Dac exist N mrimi fizice distincte i n legi fizice independente, obtinem n


relatii Intre unittile de msur ale celor N mrimi fizice, numrul mrimilor fizice
fundamentale devenind egal cu diferenta N n. Notnd mrimile fizice fundamentale cu

(A)2
F,F2 ........... FN fl

Fcnd raportul celor dou valori numerice, rezult:


a, - (A)2

i unitile br de msur (stabilite arbitrar) cu:

a2 (A)1

(F),(F2).............
Relatia (28) a primit denumirea de teorema fundamental a unittiior de
msur i se enunt astfel : msurnd o mrime fizic cu dou unitti de msur diferite,
raportul valorilor numerice obtinute este myers proportional cu raportul celor dou unitati

In istoria tiintei i tehnicii s-au fobosit diverse sisteme coerente de unitati de


msur. Utilizarea br simultan putea duce la confuzii. De aceea prin hotrrea
Conferintei Generale de Msuri i Greutti (Paris, 1960) s-a adoptat un sistem de

de msur, fund independent de mrimea fizic msurat.


30

31

Unitatea de cant itate de substanf:

unitati de msurA unic pe plan international. Acesta poartA denumirea de Sistemul


International de Unitati de Mils
sau, prescurtat, SI.

Molul

este cant itatea de

substanf a unui sistem care confine attea entitfi elementare cfi atomi

Sistemul International este un sistem coerent care cuprinde apte mrimi fizice
fundamentale, numite dimensiuni ale acestui sistem de unitti.

exist In 0,012 kilo grame de carbon 12 (12C). (De cte ori sefolosete molul,

Tabelul urmtor cuprinde lista mrimilor fizice fundamentale ale Sistemului

elect roni, alte particule sau grupuri specUlce de asemenea particule.)


Candela este intensitatea
> Unitatea de intensitate luminoas:

entitfile elementare trebuiesc specficate, ele putdndfl atomi, molecule, ioni,

International:
Marimea fizica
Lungime
Tim
MasA
Temperatura
Cantitate de substant
Intensitate curent electric
Intensitate luminoas

Simbolul
dimensional
L
T
M
0
v
I
I
E

Unitate de
masura
metru
secunda
kilogram
kelvin
kilomol
amper
candela

luminoas, Intr-o direcfie data, a unei surse care emite o radiafie


monocromatic cu frecvenfa de 540.1012 hertzi yi a crei intensitate

Simbolul unittii
de masura
m
s
kg
K
kmol
A
cd

energetic In aceast direcfie este 1/683 dintr-un watt pe steradian.


Toate celelalte unitti de msur utilizate de Sistemul International sunt
unitti de msur derivate (de exemplu, viteza se msoarA In metri pe secund).
Sistemul metric (folosit pentru prima oar dup Revolutia Francez din 1789) a
urmrit exprimarea simpl a multiplilor sau submultiplilor unitatilor de msur
fundamentale.

bate cele apte unitti de msur fundamentale sunt definite In mod


arbitrar.

5.2 Omogenitatea dimensional a legilor fizicil, formula


dimensional a unei mrimi fizice

Definjtjj unitati S.I. fundamentale:


> Unitatea de lungime.

Fie un sistem de unitati de msur coerent i fie F 1 , F2 ........., Fm mrimile fizice


Metrul

este lungimea drue'nului

fundamentale ale acestuia. Fie de asemenea formula matematic A0 = f (Al ,A2. ..... ,A)

parcurs de lumin In vid in timpul de 1/299 792458 dintr-o secund.


Unitatea de math:

i formula fizic a0 = f (a l ,a2 . ......,a) ale unei legi a fizicii. Deoarece sistemul cie un1ta1

Kilogramul este masa egala cu masa

de msur este coerent, forma matematic a celor dou formule este identic. In aceast

prototipului international.
> Unitatea de timp:

situatie, unitatea de msur a mrimii A0 se exprim astfel:

Secunda este durata de timp a

f (Al ,A2. ...... ,A)


1A1
\
- f(a1 ,a ...........,a)

9192631 770 perioade ale radiafiei intre dou nivele de energie hiperfine
ale striifundamentale ale atomuluj de cesiu 133 (1 33Ce).
> Unitatea de curent electric:

Unitatea de msur (AO ) flu poate depinde de valorile particulare a1, a2,..., a pe

Amperul este intensitatea unui curent

electric constant care, menfinut In dou conductoare paralele, rectilinii,

care le iau mrimile fizice A1, A2.....

cu lungimea infinitdyi cu secfiunea circular neglabila, aezate in vid la

. Rezult Ca legea fizic a0 = f (a l ,a2. ....... ,a)

trebuie s fie o functie omogen In raport cu unittile de msur ale mrimilor fizice de

o distan de un metru unul de altul, ar produce Intre aceste conductoare

care depinde:

ofort de 2-10 dintr-un Newton peflecare metru de lungime.

f(AI,A2. ...... A)_f(a1(A1 ),a2(A2 ) ...... a(A))=(Ai)a1 .(A2) ..... Af(a1 ,a2 . .....an)

> Unitatea de temperatura termodinamic:

Kelvinul este fracfiunea


1/273,16 din temperatura termodinamic a punctului triplu al apei.

Aceast cerinta care trebuie satisfcut de legea fizic se numete conditia de


omogenitate. Dac conditia de omogenitate este satisfficut, rezult:

32

33

(AO )=(AI ) c" .(A2) "2

.(A"

V=

M; [g
[91s, =
[vlsi = ; [h 1 = L; [rn]51

functie de unitatile fundamentale, conform relatillor:


(Ak )

=( F

)(OIk (F2 )21(Fm )

Formulele dimensionale ale mrimilor care intervin sunt:

Pe de alt parte, unitatile de msurA derivate (A0 ),(A1 ) ........ ( A), se exprim In

f(h,m,g

Conform conditiei de omogenitate dimensional avem:

Formularea conditiei de omogenitate:

[v] =

Termenii unei expresii matematice, care corespunde unei legi a fizicii, trebuie s

sau:

aib acelai grad de omogenitate in raport cu flecare dintre unittile de msurA

[h]a, [m]a2 [g]a3

= La ML)a3

fundamentale.
Conditia de omogenitate este independenta de unittile de msur ale

sau:

mrimilor fizice fundamentale ale sistemulul de unitati de msur.

L1T1M = Lct+a2T_2a3Ma2

Deoarece conditia de omogenitate depinde doar de alegerea mrimilor fizice

Dimensiunile sistemului de unitti de msur sunt mrimi independente,

fundamentale, putem introduce notiunea de dimensiune asociat unei mrimi fizice

ceea ce are drept urmare faptul c exponentii br din membrul stng

fundamentale Fi, notat [Fi].

trebuie sa fie egali cu exponentii din membrul drept at expresiei:

5.3 Metoda Rayleigh

a1 +a3 2a3 z1

S presupunem Ca suntem In situatia in care trebuie s determinm expresia exacta

a2 = 0

a unei legi a fizicii, Inca necunoscut, de forma:


Solutiile acestui sistem de ecuatii sunt:
A0 =f(A1 ,A2 ............. ,An )

a1 =1/2, a2 -0, a3 =1/2

Exist o infinitate de rela;ii matematice posibile Intre mrimi!e fizice A0, A 1 ,..

Nu toate aceste relatii matematice au i sens fizic, ci doar expresiile care verific

11/21

]a

101

11/2

' = 1hj mj gj
[v]

conditia de omogenitate:
[A0 ]ao = [A,

Rezult c relaia de omogenitate are forma:

sau:

[A2 ] ......[A ]a

Pentru a Inelege cum putem utiliza conditia de omogenitate dimensional, s


Se tie c legea vitezei cderii libere a unui corp In cmpul gravitational

examinm In continuare dou exemple:

terestru este:

Exemplul 1

S considerm c viteza v cu care atinge solul un corp lsat liber la o


Inaltime h depinde i de masa sa m i de acceleratia gravitaionala g.

Frecrile se pot neglija.

Cutm o lege a fizicii de forma:

Exemplul 2

34

Determinati formula dimensional a lucrului mecanic.

35

LUCRAREA I
PENDULUL MATEMATIC

Rezolvare:

Formula de definjtje a lucruluj mecanic este:

L = Fdcosa

Obiectivele experimentului:

Prin urmare, formula dimensional este:

determinarea perioadei de oscilatie a pendulului matematic In

[U = [F][d][cosa]

Dimensiunea deplasarii d este lungimea L, iar functia cosinus este


adimensional: [cos a] = 1. Pentru a gsi dimensiunea fortei, vom utiliza

Teoria Iucrrii

principiul fundamental a! dinamicii:

Pendulul matematic este un corp idealizat, format dintr-un punct material de

F=ma

functie de lungimea sa i amplitudinea unghiular.

[F]=[m][a]=M[a]

Folosind definitiile acceleratiei i vitezei, mai obtinem:

Av
a=
=>
At

[Av] [Av]
[At] T

v=
At

[A ]L

mas m suspendat de un fir uor extensibil de lungime 1. Deplasat din poziia de


echilibru cu unghiul 0 i lsat liber, pendulul va oscila Intr-un plan vertical sub
actiunea gravitaiei.

[At] = T

Rezult:
L
[a]= --, [F]= ML
In final:
[U]=

- = L2 T 2 M1 .
T2

Mg
Fig. 1. Reprezentarea schematic a micrii pendulului matematic

Din legea conservrii energiei, cu notatiile din figura 1, rezult:


12[d0]

+ 2- g -1 (i - cos) = E0 = const.

(1)

Deoarece viteza unghiular dispare la punctul de revenire, cnd 0 = a


obtinem pentru E0 :
36
37

E0 =2.g.1(1cosa).

Perioada este msurat cu ajutorul unui numrtor

barier de lumin.

Lungimea firului se msoar CU ajutorul Unei rigle gradate.

Astfel, din (1) se obtine:


T[T

CU

Cos
s
4VggJ( 0_co )

Deoarece k

Modul de lucru
Variatia perioadei cu lungimea

sin a/2, perioada obtinuta devine:

Se suspend bila de fir i se ateapt cteva minute deoareCe firul se

T=4/I.f _d
\Ig

Il_k2 sin 2

=4i'K(k).

alungete uor. Se msoar apoi lungimea pendulului. Se msoar perioada de

\Ig

oscilatie a pendulului matematiC pentru diverse lungimi ale aCestUja (lungimea

Uncle K este integrala eliptica total de ordinul 1.

pendulului se poate modifica spre exemplu In pai de 1-2 cm) i pentru unghiuri mii

Dezvoltnd In serie vom obtine pentru K(k)

T=2ff

\!g

Il+Isjfl2+..
4
2
J

de deviaie (a !~ 40) Se calculeaza acceleratia gravitaionala loCal

Pentru valori mici ale lui a (a < 40)

40

2!

(4)

g= T2
(3)

\ig

ajutorul

relatiei:

(2)

T=2c/_

CU

Se reprezint grafic patratul perioadei In functie de lungimea pendulului,

T2
Dispozitivul experimental

=
YI
f(l), obtinndu-se astfel o dreapt. Din panta dreptei, tga X x1
2
-

se

determin valoarea acceleratiel gravitaionale CU formula:

Montajul experimental al lucrrii este prezentat In figura 2. 0 bil de otel este


suspendat de un fir i prins la cellalt capt Intre dou cleme prevzute cu un urub.

ggrafic =

tgc%

Datele experimentale se tree Intr-un tabel de forma:

Nr. exp.

1 (m)

T(s)

g(--)

_m

g (-i-)
S

ggrafic

m
S

1.
2.
3.
4.
5.

Se vor calCula valorile erorilor absolute i relative maxime pentru g,

Fig. 2. Dispozitivul experimental pentru determinarea

determinat cu relatia (4), pentru fieCare valoare aleas a lungimii pendulului 1.

perioadei de oscilatie a pendulului matematic


38

39

Variatia perioadei cu amplitudinea unghiulara

LUCRAREA II

In aceast parte a experimentuluj se va studia dependenta perioadei unui

CADEREA LIBERA

pendul simplu functie de amplitudinea unghiulara a (unghiul de lansare), mentinnd


lungimea pendulului fixA. Se noteaz
Obiectivele experimentului:
To = 2 1-r

(5)

C~
I -

msurarea timpului de cdere a unei bile metalice Intre magnetul care

Din relatia (2) se obtine:

tine bila i placua de contact pentru reprezentarea grafic a Inltimii

T
I
2a 9 . 4a
=i+ ---sin +s n +....
4

functie de timp - h =

(6)

2 64 2

> verificarea proporiona1ith4ii intre Inaltimea de cdere i patratul


Mai Inti se va determina perioada To pentru o amplitudine unghiulara de 4 0.
In continuare se vor face msurtorj ale perioadei pentru unghiuri de
40, respectiv 500. Datele experimentale se vor trece In unnto1 tabel:

100,

timpului de cdere

200, 300,

h = f(t 2 );

determinarea acceleraiei gravitaionale.

Teoria Iucrrii
a

T(a)

sin

2 a

Atunci cnd un corp cade In cmpul gravitational al Pmntului de la

2
inltime h, acesta are o acceleraie constant g atta timp cat distanta este mica i sunt
neglijate frecrile. Acest tip de micare se numete cdere liber. Dac corpul cade la
momentul de timp t0

Cu datele din tabelul de mai sus se va reprezenta grafic perioada T In functie


de sin2

0 cu viteza initiala v0

0, distanta parcurs In timpul

este

data de relatia:
.

Aspectul graficului obtinut este o dreapta, ca In figura 3.

(1)

h =g t2

T (s

Astfel, cderea liber este un exemplu de micare uniform accelerat.


In acest experiment, o bil de metal este suspendat de un magnet. Datorit
fo4ei gravitaionale
(2)

F=mg

(unde m este masa bilei), aceasta cade liber Intr-o micare uniform accelerat din
momentul in care electromagnetul este Intrerupt. In acest moment Incepe inregistrarea
electronic a timpului.
Dup ce a czut de la o inaltime h, bila lovete o placua de contact oprind
srn -

msurarea timpului i indicnd timpul I de Were libera. Utiliznd diferite valori

Inltime timp, se reprezint grafic Inltimea de Were in functie de timp. Relaia (1)
-

Fig. 3. Perioada pendu!ului matematic in functie de unghiul de deviatie

poate fi folosit pentru a determina acceleratia gravitaional g.


41
I

Modul de lucru
Se pornete de la Inalimea h =I 00cm Intre marginea inferioar a bilei i
placua de contact.
Se seteaz numrtorul pe modul de operare tEF apsnd pe cheia MODE de
cteva on.
Se apas cheia START astfel Inct ledul asociat sa lumineze.
Se aduce placua de contact prin apsare In poziia zero.
Se apas cheia electromagnetului rapid pentru a pomi cderea liberA a bilei.
Bila va lovi placua de contact i se va citi timpul de cdere.
Se va reduce Inltimea de cdere din 5 In 5cm prin coborrea magnetului, de
fiecare data aducnd placua de contact in pozi;ia zero i resetnd numrtorul prin
apsarea tastei START.
Dupa efectuarea msurtorii, se suspenda bila de electromagnet i se reia
experimentul.
Datele obtinute experimental se vor trece Intr-un tabel de forma:
h (m)

Nr. det.

g=

t2 (s)

t (s)

(mis2)

(m/s2)

gg,afi, (mls7j

Fig. I. Montajul experimental pentru determinarea


acceleratiei gravitaionale

Exemplu de msurtoare
In tabelul 1 este redat un exemplu de msurtori ai timpilor de Were t pentru

Dispozitivul experimental

diferite inltimi h.

Montajul experimental este reprezentat In figura 1. Acesta este format din:

Tabelul 1
un electromagnet prevzut cu un mecanism de Intrerupere;
h (cm)

t (ms)

h (cm)

t (ms)

V bil metalica;

100

458

50

328

" numrtor;

95

448

45

311

V bare de sustinere;

90

437

40

292

85

424

35

273

80

411

30

256

75

398

25

233

70

384

20

209

65

374

15

184

electromagnet folosind urubu1 aflat la captul electromagnetului. Se va aeza p1acua

60

357

10

149

de contact in poziia zero (aezat orizontal Intrerupatorul este inchis).

55

343

106

V placu;a de contact;

V cablurj conductoare.
Pentru realizarea experimentului bila este suspendata de electromagnet i
aliniat astfel Inct aceasta In cdere sA loveasc exact suprafaa neagr de impact de
pe plcua de contact. Se va avea In vedere ca bila astfel suspendata abia s adere la

42

so

43

Rezultate

accelerat. Prin urmare Inl;imea h parcurs de bil flu este o functie liniar de timp t.

a) In4imea de cdere h = I 0 cm, 4 0cm, 90cm.

Acest lucru este confirmat de parabola obtinut pe baza datelor experimentale.

Cu valorile din Tabelul 1 se obtine:


t(40cm)
- 0,292s 1,96;:z:; 2
t(lOcm) - 0,149s
t(90cm) 0,437s
= 2 93 3
t(lOcm) 0,149s
In cazul In care distantele de cdere se gsesc In raportul 9:4:1, raportul
05

timpilor de cdere este 3:2:1. Aceasta Inseamn c Inaltimea de Were este


proporiona1 cu patratul timpului de Were.
Se va calcula g pentru diferite Inaltimi, jar rezultatele vor fi reprezentate Intrun grafic de forma prezentat In figura 2.

03

0,2

0.1

O4

0,5

Fig. 3. Reprezentarea grafica a In!imii functie de timp - h = f(t)

Reprezentnd Inltimea de cdere In functie de ptratul timpului de cdere h = ft2) se ob;ine o dreapt, ca In figura 4.

ci

h(m)
1,0

045

ti O

14

n; n

h(m)
0.0 4g::z
0

-$
0,1

0,2

Fig. 2. Valorile !ui g In functie de h

.,
t (s)

f(t 2 )
Fig. 4. Inltimea de cdere In functie de patratul timpului de cdere h =

b) Reprezentarea graft-ca
In figura 2 este reprezentat graficul Inltime In functie de timp - h = f(t) pe

Din graficul figurii 4, se calculeaz panta dreptei rezultnd:

baza datelor din Tabelul 1. Datorit fo4ei gravitaionale, bila are o micare uniform

44

(3)

g = 2tga

'a

45

Observatie
In evaluarea de mai sus

LUCRAREA III
flu

a fost luat In considerare intrzierea de cteva

PENDULUL MACH

milisecunde dupa apsarea tastei Start. De aceea bila trebuie abia sa fie reinut de
electromagnet.

Obiectivul experimentului:

Totodat, plcuta de contact oprete msurtoarea timpului dupa ce a fost

> msurarea perioadei de oscilatie a unui pendul In functie de unghiul de

lovit de bil cu o anumit Intrziere. Dac este luat In considerare o Intrziere total

Inclinare a planului de oscilatie.

de 7,5 ms, valoarea msurat a acceleratiei gravitaionale va corespunde Intr-o mai


bun msur valorii sale reale.

Teoria lucrrii
Pendulul Mach este un pendul al crui plan de oscilatie poate fi Inclinat, astfel
Inct oscilatiile se produc numai sub actiunea acelei componente G' a greutii G, care
este situat In planul de oscilatie (figura 1). Intr-adevr, In fiecare moment putem
descompune greutatea G = m g In dou componente: G'= mg cos fi, continuta In
planul de oscilatie i G = mg sin ,8, perpendicular pe planul de oscilatie. Ultima
component este anulat de reactiunea legaturilor rigide (a, b din figura 1), astfel Inct
perioada oscila;iilor este determinat de Gt= mg cos fi = mg:
T =2

Fi.

T' 2

=2

fl 2
gcos/3

(1)

de unde
(2)

= cos/3

unde T este perioada de oscilatie a pendulului in poziie normal (neInclinat), iar T'
este perioada de oscila;ie a pendulului Inclinat cu unghiul ,8 fata de orizontala
locului. Astfel se poate verifica, In ace1ai bc pe suprafaa Pamntului, legea dup
care perioada de qf cilatie a unui pendul este myers proporional cu rdcina ptratA
din acceleratia gravitaionala. Acesta este i scopul lucrrii de fad.

Dispozitivul experimental
Corpul G este suspendat prin dou tije rigide, a i b, astfel Inct este obligat sa
oscileze In jurul axei AB, planul de oscilatie find planul mediator al segmentului AB
(figura 1). Cadrul rigid ABCD poate fi Inclinat cu diferite unghiuri fi fa de
orizontala locului. Componenta G'= mgcosfl din planul de oscilatie rmne
permanent paralela cu latura AD sau BC. Situndu-se in planul de oscilatie, vom avea
un pendul obinuit supus fo4ei gravitaionale G'= mg cos ,8.
46

47

A'

(perioadele T'). Se vor considera unghiuri de Inclinatie ce variaz din


50
in 50 pna la 700. Raportul patratelor perioadelor trebuie s fie egal

cu cosinusul unghiului de inclinatie 13 ales. In locul perioadelor se pot


lua direct duratele unui numr egal de oscilatii In cele dou pozitii.
Rezultatele experimentale se vor trece in urmtoru1 tabel:
-4

13()

cosf3
(din tabelul trigonometric)

T2/T2

T'(s)

T 2 /T 2 cos/3
(eroarea absolut)

0
5
10
Fig. I. Reprezentarea schematic a pendulului Mach

15

a) Vedere laterala b) Vedere In planul de oscilatie

25
30

In figura 2 este reprezentat dispozitivul experimental utilizat In realizarea

35

acestei lucrri.

2. Cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus se va reprezenta grafic


perioada T' In funcie de unghiul P. Alura graficului obtinut este
prezfntat In figura 3.

T' (s)

18
17
16

Fig. 2. Pendulul Mach

1.5
1.4

Modul de lucru

1.3

1. Scopul lucrrii este verificarea relaIiei (2). Pentru a determina perioada

1.2

de osci1aie, se msoar timpul unei serii de circa 10-20 oscilatii mici

11

(pentru a fi izocrone) i se Imparte acest timp la numrul oscilatiilor

I .0
10

respective. Msurtoarea se realizeaz cu pendulul in pozitia normal,

10

20

40

30

50

60

IJ

Fig. 3. Reprezentarea grafica a perioadei In functie de unghiul 0

neInclinat (perioada 1) i apoi cu pendulul Inclinat cu diferite unghiuri


48

11

49

3. Considernd g = 9,806ms 2, din perioada T a pendulului In pozi;ie


normal se va determina A. Se va compara A cu lungimea geometric L

LUCRAREA IV
PENDULUL FIZIC

a pendulului. Lungimea L se msoar Intre axa de suspensie i centrul


corpului suspendat de cele dou tije.

Obiectivele experimentului:
4,2

(3)

determinarea perioadei de oscilatie a pendulului fizic;


> determinarea momentului de ine4ie a pendulului fizic;

T(s)

> verificarea teoremei lui Steiner.


L(m)

(m)

Teoria Iucrrii
Se numete pendulfizic un corp montat In aa fel Inct s poata oscila intr-un
plan vertical, in jurul unei ax care nu trece prin centrul su de mas. In figura I este

4. Cu valoarea A astfel determinat se va trasa grafic, folosind relatia (1),


curba teoretic T = T(/3).

prezentat un astfel de pendul. Corpul C avnd o form oareeare este suspendat In


punctul 0 i poate oscia cu frecri neglijabile in jurul unei axe care trece prin acel
punct. Fie OCG punctul care marcheaz centrul de greutate al corpului. In poziia de
echilibru, centrul de greutate se gasete pe verticala ce trece prin punctului de
sustinere (In figura 1 - dreapta 00'). Dac punctul OCG se afl pe vertical sub
punctul 0, atunci echilibrul este stabil. Actionnd cu o fort exterioar putem scoate
corpul din poziia de echilibru prin rotirea lui cu unghi 0 In plan vertical In jurul
axului cc trece prin 0.

Fig. 1. Pendulul fizic


50

51

La Inlturarea acestei forte corpul rmne sub actiunea greutii (G) i a


reactiunii N a axului de rotatie. Componenta Gi a fortei de greutate produce un

aditionale (discuri). Cadrul poate oscila pe un suport In jurul unei axe formate din

moment de rotatie at corpului, care urmrete s-1 aduc In pozitia de echilibru. Acest

reglabila Intre ele. Axa de oscilatie coincide cu dreapta care unete vrfurile ascutite

moment de revenire este:

(figura 2). Aparatul este perfect simetric In raport cu axa de oscilatie. Pus pe suportul

M=mgsinO

li

In care m este masa corpului, jar h este distanta de la centrul sau de greutate la axa de
rotatie. In cazul deplasarilor mici sin 0 0 i pendulul se afl In aa numitul regim

dou tije cilindrice (aezate pe rulmenti) avnd dou vrfuri ascutite cu distanta

sau, cadrul este In echilibru indiferent. La aparat se pot ataa 8 mase cilindrice
(discuri) identice, fiecare avnd m

100g.

Cu acest aparat vom verifica formula perioadei pendulului fizic, realiznd 4


seturi de msurtori.

de amplitudini mici, cnd:


M=mgh0

(2)

i pendulul oscileaz armonic, de o parte i de alta a poziiei de echilibru.


Perioada de oscilatie a pendulului se afl din ecuatia diferential de micare:
d 20
dO 2
In care I reprezinta momentul de inert ie at corpului fat de axul ce trece prin 0.
Din relatiile (2) i (3) rezult:

dt 2

(4)

Coeficientul derivatei de ordinul zero a lui 0 se noteaz cu a

i reprezint

patratul pulsaiei proprii a pendulului fizic; se vede Ca ecuatia (4) reprezint, de fapt,
ecuatia diferential a oscilatorului armonic:
d 28

(5)

Solutia generala a ecuatiei diferentiale (5) poate fi scris sub forma real astfel:
0 = 0 sin(w0t + q;)

Fig. 2. Dispozitivul experimental pentru studiul pendulului fizic


(6)

in care constantele Om i p reprezint amplitudinea i, respectiv, faza initiala a


micrii, ele putnd fi determinate din conditiile initiate ale micrii.
Avnd In vedere notatia facut pentru pu1saie, putem determina perioada de

Modul de lucru
1. Determinarea momentului de inertie al cadrului
Se va determina momentul de inertie, I, at cadrului cu ajutorul a 3 msurtori
de piioade de oscilatie.

oscilatie a pendulului fizic tiind c w = 2r/T vom obtine: T

2r

v ~gh

a. Se introduc 2 mase (o pereche) aditionale pe latura mica a cadrului. Se


pune pendulul In oscilatie i se msoar perioada, cronometrnd timpul mai multor
oscilatii (de exemplu 20-50 oscilatii) i imprim la numrul br.

Dispozitivul experimental
Aparatul se compune dintr-un cadru dreptunghiular rigid i uor, format din
tuburi de duraluminiu. Laturile mici au prelungiri pentru introducerea unor mase
52

T = 21r

110 +2md2

(7)

\l 2mgd
53

unde m

lOOg este masa unei greuti aditionale i d

335mm

2. Verificarea teoremei Iui Steiner

este distanta de la

latura mica pna la axa de rotatie.

a. Se introduc In orificiile laturii mici dou tije subtiri fiecare de mas

In relatia (7), sub radical la numitor, flu apare masa cadrului, deoarece

m'

centrul sau de mas este chiar pe axa de rotatie. Intr-adevr,


MR0

m, R0,

+(2m)d = 2md, i RoC0d,

mcad Rocad

50g i lungime / =,..5-1n. Pentru toate msurtorile care urmeaz

tijele flu se vor mai scoate.

b. Se msoar perioada de oscilaie a sistemului:

0.

Din relatia (1) rezult momentul de inertie al cadrului:

2md

(1T2
-

(13)

T = 27r /I+2i'

(8)

2m'gd

de unde rezult momentul de ine4ie I' al unei tije fa;a de axa de oscilaie:

It)_Ii__T2mtd_I)
22 7T 2

Aici se poate face aproximaia numeric g

(14)

b. Se repet experimentul adAugnd Inca o pereche de mase aditionale alturi

c. Pe de alt parte, conform teoremei lui Steiner, acest moment trebuie s fie:

de prima pereche. Astfel,

T2

fIo+4md2

2;r

P=m'd 2

4mgd

12

Se va calcula acest rezultat teoretic (15) i se va compara cu cel experimental

de unde

(14), evalund procentual discrepana.


10

(numeric g

(15)

4md.(472 _dJ

Rezultatele se vor trece In tabelul urmtor:

(10)

r 2 ).

T(s)

c. Se repet experimentul prin adaugarea unei a treia pereche de mase

P, (kg- M2) teoretic din relatia

I' (kg- m2) experimental din relatia


I _ 1 I-1
_T2mTd_J ')
22,r2
)

I'=m'd 2

12

aditionale pe latura mica opusa a cadrului:

= 27r

3. Verificarea dependentei perioadei de momentul de inerie

6md
2mgd

Perioada pendulului este propo4ional cu rdcina ptrat din momentul de

Aici dou perechi de mase aezate simetric pe laturile mici opuse, au CM pe

J7.

Trebuie realizat condi;ia ca momentul greutii pendulului fa de axa de

axa de oscilatie de aceea nu contribuie la numitorul formulei perioadei (11).

oscilatie (Mg]?o) s fie ace1ai, adic numitorul din formula perioadei s fie acela.i,

Din relatia (5) rezult din nou:


'0

ine4ie al pendulului fata de axa de rotatie T

= 2md(iT2 _3dJ (g
3
4 )r '

schimbndt-se numai momentul de inertie. Astfel se obtine:

2)

(12)
T1

d. Se va calcula media (aritmetjc) a celor 3 rezultate obtinute pentru


momentul de inerie Io al cadrului. Rezultatele se vor trece In tabelul urmtor:

T2

F7
~

T2

sau

T22

(16)
12

Aceast conditie se poate realiza cu pendulul respectiv in dou variante:

A.1 Se adauga o pereche de mase aditionale pe latura cu tije:


T1 (s) T2 (s)

T3 (s)

(kgm2)

j2)

(kg

j3) (kg

1 (kgm2)
T

54

(17)
21'
= 20
(2m'+2m)gd

55

A.2 Se mai adauga cte o pereche de mase aditionale pe fiecare latur

LUCRAREA V

mica. Prin aceasta momentul greutii pendulului flu se schimb,


deoarece cele 2 + 2 mase adaugate simetric au CM pe axa de oscilatie:
T2 - 2,r
-

+6md2
F2+

(18)

2m)gd

PENDULUL MAXWELL

Obiectivul experimentului:
determinarea experimental a momentului de ieii_ al discului

A.3 Se face raportul ptratelor celor douA perioade:


T22 - I + 21'+6mc12
T 2 10+21T+2md2

Maxwell i compararea valorii obtinute Cu cea calculat.


(19)

Teoria Lucrrii
Se va calcula membrul stng i cel drept din relatia (13) cu ajutorul
rezultatelor experimentale obtinute Inainte pentru T1,

T2, 10,

I' i se vor compara Intre

ei cei doi membri astfel calculati.

Corpul solid rigid este un sistem de puncte materiale aflate la distante


reciproce fixe. Pentru a descrie micarea unui corp solid se folosesc dou sisteme de
referin (SR): un SR fix, notat cu (xyz) i un SR mobil notat cu (x'y'z'), solidar cu

B.1 La pendulul cu tijele introduse se adauga cte o pereche de mase


pe fiecare latur mica. Prin aceasta momentul greutaii pendulului nu
se schimb, deoarece cele 2 + 2 mase adiionale adugate au CM pe

corpul i care efectueaz toate micrile corpului. Originea SR mobil, care se mai
numete i sistem de referint propriu (SRP) se poate plasa, in principiu, in once
punct al corpului, dar i In centrul su de mas (CM).

axa de oscilatie:
7'3

Pozitia corpului In raport cu SR fix este complet determinat dac se d poziia

- 2 + 21'-i-4md 2
2m! gd

(20)

SR mobil i acest lucru se face prin vectorul de poziie CM al corpului, R, care are
trei componente dupd directiile axelor. Orientarea axelor SR mobil este definita prin

B.2 Se mai adauga cte o pereche de mase pe fiecare latur mica (iari
flu se

schimb momentul greutii):

numite grade de libertate, necesare pentru descrierea pozitiei corpului In raport cu

2' +2P+8md2
7=

(21)

2m gd

SR fix.
Pentru a afla cele ase grade de libertate necesare, se aplic teorema

B.3 Se face raportul celor dou perioade:


T42 - J

trei unghiuri independente, astfel Inct rezult in total un numAr de ase componente,

impulsului total i teorema momentului cinetic total, aplicate SCM:

+ 21'+8md 2
(22)

T2 - I + 21'+4md2

(1)
dt

Se va calcula membrul stng i membrul drept i se vor compara Intre ei.


(2)

Rezultatele se vor trece in tabelul urmtor:

I + 21'+6md2

T2

10 +2P+2md 2

di'
I

T 2- I + 21'+8md 2
T 2 10 +21'+4md 2

unde F este forta rezultant extern, M momentul rezultant al fortelor externe care
1

actioneaz asupra corpului, P este impulsul total jar L este momentul emetic total a!
corpului.
In dinamica solidului rigid se arat Ca, directia momentului cinetic nu coincide
cu directia axei de rotatie, relatia respectiv find de natur tensorial, ce contine trei
momente de inertie axiale i ase momente de ine4ie centrifugale.

56

57

Dac SRP devine un sistem principal de inertie (SPI), fat de care momentele
de inertie centrifugale se anuleaz, atunci In expresia momentului cinetic al corpului
rman doar trei momente de inertie, adic cele axiale diagonale.
In cazul particular In care rotatia se face In jurul unei axe principale de inertie,
momentul cinetic total al corpului se exprima printr-o relatie de propo4ionalitate cu
viteza unghiulara respectiv:

- -z'

Z- (3)

unde I este momentul de inertie al corpului fata de axa de rotatie.


Fig. I. Montajul experimental pentru determinarea momentului de inertie
al discului Maxwell

Micarea plan paralel a unui corp solid rigid este micarea in care un plan
al corpului rmne pe toat durata micrii continut Intr-un plan fix din spaiu. In
cazul micrii plan - paralele axa de rotatie este perpendicular pe planul micrii,

Conform notatiilor din figura 1, ecuatiile de micare se scriu:

iar parametrii ce urmeaz a fi determinati sunt reprezentati de coordonatele centrului

m)-2T=ma

(6)

de mas al corpului solid rigid fa de SR fix. In particular, dac raza vectoare R are

2Tr = IE

(7)

modulul constant, corpul efectueaz rotatia in jurul axei fixe.

Intre acceleraia CM i acce1eraa unghiular exist relatia:


(8)

In acst caz, expresia momentului cinetic total al corpului se poate scrie sub

Rezolvnd sistemul de ecuatii (6)-(7) se obtine urmtoarea expresie a

form scalar:

acceleratiei:

L = I.w

(4)

(9)

jar cea a momentului rezultant al fortelor externe care actioneaza asupra corpului,
1+mr
--:

devine ecuatia fundamental a dinamicii solidului rigid:


M =10)

unde I este momentul de inertie al discului fat de axa zz', m - masa discului jar

(5)

r este

raza tijei.

Dispozitivul experimental

Modul de lucru

Pendulul Maxwell folosit In lucrarea de fat are urmtoarele pri componente

1. Se verific orizontalitatea tijei D cu ajutorul uruburilor de reglaj.


2. Se fixeaz pendulul Maxwell la captul de sus al suportului B i se las

(figura 1): tija D cu discul C care se poate roti In jurui axei zz'. Tija D este fixat de

liber. Se va avea in vedere ca la ridicarea discului firul sa se Infoare spre interiorul

suportul B prin intermediul celor dou fire AA'.

tijei AA'.

Micarea discului poate fi descompusa Intr-o micare de translatie a CM In

pe
3. Se msoar timpul I pn la desfurarea complet a firului AA',

care ar fi concentrat toat masa corpului (i ar fi aplicate acolo toate fortele

toat lungimea I a acestuia. Din legea micrii uniform accelerate se determin

F = maM) i o micare de rotatie Injurul unei axe trecnd prin CM, M = I.

58

acceleraia a:

59

21

LUCRAREA VI

(10)

PENDULUL REVERSIBIL (KATER)

unde I este lungimea maxima a firului.


4. Cu ajutorul rela;iei (9) i cunoscnd acceleratia a, se determin momentul
de inert ie, I,, al discului:

Obiectivele experimentului:
Iexp=m2[_1)

(11)

2.1

unde r este raza tijei, 2r

determinarea acceleratiei gravitaiona1e g, cunoscnd perioada de


oscila1ie a unui pendul fizic, fr a cunoate insA masa sau momentul

6,00 mm.

5. Se va compara rezultatul obtinut cu valoarea teoretic a momentului de

de iner1iea1e acestuia.

inertie pentru disc, I.

Teoria lucrrii
i =!.m.(R+Rfl

(12)

Once solid rigid care este liber s oscileze In jurul unei axe orizontale sub

unde m este masa pendulului jar R1 i R2 sunt razele interioare i respectiv exterioare

actiunea propriei sale greuti se numete pendul fizic. Perioada micilor oscilaii ale

ale pendulului (In cazul experimentuluj D1 = 97,30 mm, D2 = 128,30 mm).

pendulului fizic este data de relaia:

Se vor calcula valorile erorilor absolute i relative maxime pentru I


determinate cu relatiile (11) respectiv (12).

> Ilk
' -~

7. Notnd cu x coordonata axului discului, cu x(t

0) = 0 i v(t

T=20)

0,

rezult:

(1)

mgi

unde I este momentul de ine4ie fa de axa de rotatie, jar I este distana dintre axa de
rotatie i centrul de masa al solidului. Se definete lungimea redus a pendulului
fizic cu relatia:

g
(13)

I
1+

(2)

2r=L

mr 2

M1

respectiv

i reprezint lungimea unui pendul simplu a crui perioad este egala cu perioada
dx
dt

v==

g
(14)

1+mr 2

pendulului fizic:
(3)

T=2.7rtJ

8. Se reprezinta grafic x = f(t2) iar din panta graficului se va determina


momentul de inertie I al discului. Pentru aceasta se vor marca pe tija de sustinere a
discului cteva poziii x i se va cronometra timpul In care tija va trece prin aceste

Momentul de inertie I poate fi exprimat cu ajutorul teoremei lui Steiner astfel:

(4)

I=ICM+m1

Deci, perioada mai poate fi scnisa i sub forma:

poziiii.

T = 2.

Ii

iar lungimea redus va fi egalA cu:

(6)
ml

60

61

unde am notat i

L L 2L

Punctul A' situat la distanta A , fat de axa de rotatie A se

mi

numete centrut de oscilatie. Dac axa de rotatie este mutat din A In A', perioada
rmne aceeai. Fata de axa care trece prin A', perioada va fi:

27r I1CM+m

T=2ir

263
Trebuie observat faptul c perioada, exprimat cu relatia (7), are o valoare
minima pentru un anumit x. Anulnd derivata

dx

0, se obtine:
(12)

I CM

=2r F- =T

mgi1

1911

(11)

S considerm o bard uniform de lungime L ce oscileaz fa de o ax ce


trece prin capatul superior A, ca In figura 2. Problema const In a gsi o a doua axa,

respectiV:
(13)

Tm=2.lJIif';i

aflat la captul opus B i La distanta x fat de CM, avnd aceeai perioada ca


primul caz.
Fata de prima ax, perioada T1 este data de relatia (1). Intorcnd bara cu
capatul de jos In sus fata de prima pozitie i lsnd-o sa oscileze In jurul unei axe B

Montajul experimental

aflate La distanta x fata de CM (figura 3) perioada este descris de relatia:

Montajul experimental este prezentat In figura 1.

T2=

+mx
=2
2F
~C gx

(7)

unde noua lungime redusA este:

ICM

mx
Dac 7

+X

(8)

7; = T, rezult ecuatia de gradul doi:

x+ ICU = o
X 2 _ g L47T2

(9)

cu rdcinile:
1 gT 2
2 4ir 2

II. Tfl2 _4.IcM


2 1k 4,r2 )
m

(10)

Avand in vedere reLatia (5), rezult in final x1 =1, respectiv x2

dac considerm I =

atunci x1

(neinteresant), iar x2

I,
-

- .

mi

(care reprezint

cazul pendulului Kater). In acest al doilea caz distanta Intre cutite este:
62

In particular,

Fig. 1. Dispozitivul experimental Pendulul reversibil


-

63

42

30

Fig. 2. Reprezentarea schematic a pendulului reversibil

n' 50

CC
CM

Fig. 3. Reprezentarea grafica a perioadei T2 In functie de poziia


axelor de rotatie a pendulului fizic

Acesta constA dintr-o tij metalic (pendulul fizic), pe care gliseaza dou
suporturi de mas neglijabila, prevzute cu urub de fixare, suporturi pe care le vom

Din grafic se observ c perioada tinde la infinit In apropierea centrului de

numi A i B. Suporturile se aeaz pe dou bolturi sub form de cutit, aflate la aceeai

mas, jar pe de alt parte exist o ax de rotatie pentru care acesta atinge un minim

Inltime, astfel Inct tija scoas din poziia de echilibru poate oscila liber. Cele dou
suporturi asigur pozitia centrului de rotatie i a centrului de oscilatie. Pentru
msurarea perioadei se folosete un numrtor cu barier de lumin care va opera pe
modul "period" mutnd comutatorul In dreapta.

i A. a pentru care perioada de oscilatie T2

este egala cu T1. Pentru verificare se msoar perioada T1( 2 a) considernd cazul

ob;ine valoarea lui g.

1. Relatia (7) mai poate fi scris i sub forma


xT=

Se determin grafic distantele 2

antisimetric (suportul A este ax de rotatie). Determinnd valoarea 2a se va putea

Modul de lucru

2 4.2
7

(2.m).

CM

Observatie
(14)

g(m

In graficul din figura 3 nu a fost luat In considerare modificarea momentului


de inerie precum nici schimbarea pozitiei centrului de mas datorit dep1asrii

Reprezentnd grafic produsul xT2 In functie de x2 va rezulta o dreapt din panta

suporturilor (evident forma graficului va rmne aceeai).

creia se poate afla valoarea lui g.


2. Initial cele dou suporturi se fixeaz la 7-10cm faa de capetele tijei. Pozitia
suportului A nu va fi modificat In cursul experimentului.
Se determina perioada Ti folosind suportul A ca ax de rotatie. Acesta va fi
poziionat la aproximativ 9,5cm fata de capatul superior al tijei. Apoi se determin
perioada I'2 (cu suportul B ca ax de rotatie) In functie de distanta 2 dintre cele dou
suporturi (suportul A avnd o pozitie fix). Se recomand un interval de msurare
A2 = 2cm. Se reprezint grafic T2 In functie de 2, precum In figura 3.
64

65

I
suport fix

LUCRAREA VII
DETERMINAREA MOMENTUM DE INERTIE
$I A CONSTANTEI DE TORSIUNE

Obiectivele experimentului:
determinarea constantei de torsiune C a firului de suspensie;
> determinarea momentului de inertie al unei sfere, respectiv al unui
cilindru.

disc

Principiul lucrrii

Fig. 1. Pendulul de torsiune

Pendulul de torsiune este un dispozitiv experimental ce permite determinarea


momentului de inertie al unui corp ce poate avea once form geometric.
1. Momentul de inertie I al unui corp fa; de o ax este definit prin formula:

Pentru unghiuri de rsucire mici, momentul fortelor elastice care se opun


torsionrii firului, este proportional cu unghiul (exprimat In radiani):

I=: Irnk Rk sau I = JR 2dm = JR2/XIV,(dm = aJv)

(3)

M=CO
unde Mk sunt masele particulelor din care este compus corpul, jar Rk distantele br
ptha la ax; p- densitatea, dV - elementul de volum de mas dm i R distanta sa
pna la ax. In Sistemul International de unitti (SI) momentul de inertie se
msoar In kg m 2.

unde C este contanta de torsiune (numeric egala cu momentul cuplului de forte


necesar pentru a rsuci firul cu un unghi de 1 rad. In Sistemul International de unitti
(SI), constanta de torsiune se msoar in N mlrad, aa cum rezulta din relatia (3).
Micarea de rotatie a unui corp rigid In jurul unei axe fixe este descris de
ecuatia:

Pentru solidele omogene, de form geometric regulat, determinarea


momentului de inertie se poate face teoretic. De exemplu, pentru momentul de inertie

(4)

momentul de inertie al
unde M este momentul fo4ei fata de axa de rotatie, jar I

al unei sfere omogene, fata de o ax care trece prin centrul sferei, calculul d:
2
1
2
J= lnbR - -- mbD, (D=2R)
10

d20
d
M=I=I=IO
dt2
dt

corpului fa de acea ax.


(2)

unde Mb este masa sferei, jar R raza ei.

In cazul pendulului de torsiune (neglijm fo4ele de frecare):


(5)

16=M=CO, +O=O

In cazul general al corpurilor de form oarecare i neomogene, determinarea


momentului de inertie este posibil numai pe cale experimental.

de unde, prin comparatie cu ecuatia oscilatorului armonic k + O0 2 X = 0, rezult


frecventa, respectiv perioada oscilatiilor de torsiune:

Pendulul de torsiune este alctuit dintr-un corp rigid care poate oscila In jurul
unei axe verticale, reprezentat de ctre firul elastic de suspensie de care este fixat

(6)

O)1F, T=27t.f

corpul (figura 1).


66

67

de suspensie (oscilatii de torsiune), perioada oscilatiilor find data de

Teorema lui Steiner: Momentul de ine4ie I' al unui corp fa de o ax


oarecare este egal cu momentul de inertie I fa de o ax paralel trecnd prin centrul

relatia (6).

de masa al corpului, plus masa corpului Inmultit cu patratul distantei de la axa

2. Corpul studiat este pus s oscileze In jurul unei axe constituite din firul sau

Pentru a elimina constanta de torsiune C, in general necunoscut, se adauga

considerat pn La centrul de mas al corpului:

solidului dat, un altul de moment de inertie cunoscut (sau calculat) i se determin,


printr-o nou experienta, perioada corespunztoare T':
T'=2

In cazul dispozitivului nostru, momentul de inertie lb al unei bile fat de axa de


suspensie este egal cu momentul de inertie mR 2 a! bilei fa de o ax paralel

(7)

vc

(10)

P=I+mR

unde I' este momentul de inertie al sistemului astfel obinut. Ridicnd La ptrat

trecnd prin centrul de mas al bilei, plus produsul m0 R, unde

ecuatiile (6) i (7) i impindu-le membru la membru obtinem:

R0 distana centrului bilei pn La axa de suspensie (figura 3).

Mb

este masa bilei i

T!2

- It
T2 I

(8)

Metoda const In a determina experimental pe T i T', a calcula pe I' In


functie de I i a rezolva ecuaia (8) fata de o singur necunoscut I: momentul de
inertie al corpului fat de axa de suspensie.
Dupa determinarea lui I, din formula (6) se poate calcula constanta de torsiune
C a firului de suspensie:
4,r 21
T2

(9)

Fig. 3. Reprezentarea schematic a dispozitivului experimental

Prin urmare, msurtorile pentru perioadele T i T' ne permit s calculm, cu


ajutorul formulelor (6) i (7) cele dou mrimi necunoscute I i C.

(11)

'b = mbR +mhRO

Momentul de inertie I' al sistemului disc (cu bard) + bile este egal cu suma
dintre momentul de inertie I al discului (cu bard) i momentul de inertie 21b al celor

Descrierea dispozitivului experimental


Solidul al crui moment de inertie I trebuie determinat este un disc de cupru D

dou bile:

pe care se afl aezat o bard subire de alam L, avnd la capete dou lcauri, In care

2
2
I'=I+21b =I+2(mb3+mbRJ

se pot a.eza bile de otel b (figura 2). Vom considera momentul


de inertie al discului, pe care vrem s-1 determinm, ca

(12)

Inlocuind pe I' din relatia (12) In relatia formula (8) , se determin I:

aproximativ egal cu momentul sistemului disc + bard, adic


vom neglija momentul de inertie al barei subtiri.
1=2

FBI

=2
T '2

T2
'

) , (=2R)

(13)

-1

Inlocuind pe I din relatia (13) In relatia (9), obinem constanta de torsiune C:

Fig. 2. Dispozitivul experimental


68

ID2
Mb 10 +R0

mb [+Ro j

69

( D2
Mb

C=8,r2

10

timp la numrul respectiv de oscilatii: T = - -. Deoarece in relatia (13) figureaz doar

+R 2 )
(14)

T'2 T2

Pentru dispozitivul din laborator R0 = 53mm (figura 3).

raportul perioadelor, se pot Inlocui direct duratele unui numr egal de oscilatii.
4. Momentul de ine4ie determinat experimental se va compara cu cel calculat
teoretic. Cunoscnd dimensiunile discului (raza R1 = 19,6mm, grosimea
h = 15,5mm i masa md = 163,6g), momentul de inertie al discului In cele

Modul de lucru

dou poziii a i b este dat de formulele:

1. Intr-o prima faz se determin perioada de oscilatie T a sistemului format


din discul D i bara L (far bile).

I=md Rl
2

2. Intr-un al doilea experiment se determin perioada T' a sistemului


modificat prin adaugarea bilelor b, In scopul de a elimina constanta C
necunoscut.
3. Se va calcula momentul de inertie I (exprimat In kg m2) al discului, cu

(15)

I__md (R i +_h) (b)


4
la care se va aduga momentul de inertie al barei subtiri (lungimea 1 = 106mm, masa
m = 5,3g):

ajutorul formulei (13) i constanta de torsiune C a firului (exprimata In


N m!rad) cu ajutorul formulei (14), pentru cele dou pozitii a i b ale
discului din figura 4.

(a)

1
12

(16)

'bar = mi2

Rezultatele se vor trece In urmtorul tabel:


Pozitia discului T (s) T' (s) C (Nmlrad)

l
Texper'(kgm2)

It,.,' (kgm2 ) C (Nmlrad)

a
b

5. Experimentul se va relua cu cea de-a doua pereche de bile pentru


confirmarea rezultatelor (optional).
6. Repetnd paii 1-3 se va determina momentul de inertie a unei sfere din
bronz de raz R = 3,3cm.
Fig. 4. Cele dou poziii ale discului
a - disc In pozitie orizontal; b - disc In pozitie verticalA

In cazul lucrrii de fat, R0 = 53,0mm, 8I? = 0,05mm i se folosesc lucreaz


cu dou perechi de bile din otel, avnd urmtoarele caracteristici:
Bile man: Mb = 14,33g, 6m = 0,1 g, D = 15,05mm, SD = 0,01mm.
Bile mici: Mb = 8,35g, Sm = 0,1 g, D = 12,60mm, SD = 0,01mm.
Perioadele de oscilatie se msoar determinnd timpul In care se execut un
numr mare N de oscilatii complete (de exemplu, N = 30 oscilaf ii) j imparind acest
70

71

LUCRAREA VIII

Dispozitivul experimental
Montajul experimental este prezentat in figura I.

STUDIUL DINAMIC AL TORSIUNII

Acesta este format dintr-un suport, de care este prins un fir de


otel. La captul firului se afl o bard cu dou mase identice

Obiectivele experimentului:
>

aezate simetric.

determinarea constantei de torsiune a unui fir de otel;

> dependena perioadei de oscilatie In functie de distanta pn la axa de


oscilatie.

Modul de lucru
1. Calculi,l constatei de torsiune C

Teoria lucrrii

Acest punct va implica calculul momentului de inertie

Prin torsiunea unei bare (fir) sub actiunea unui cuplu, se obtine o deformare
elastic a metalului (atta timp cat flu se depaete limita de elasticitate a
materialului).

al barei lb i al celor dou mase jo Folosim urmtoarele


notatii:
T0

Relatia dintre momentul aplicat i unghiul de rsucire al barei este:


M=-CO

T1
(1)

Fig. 1. Dispozitivul
experimental pentru
studiul dinamic al
torsiunii

perioada de oscilatie a barei ffir masele adiionale;

perioada de oscilatie a barei cu masele adiionale aflate La distana d1 de

centrul de rotatie;

In care 0 este unghiul de rsucire, M este momentul aplicat, C constata de torsiune sau

T2

momentul director, numeric egala cu momentul cuplului de forte necesar pentru a

Din ecuaia (5) pentru bard se obtine in general:

perioada de oscilatie a barei cu masele La distanta d2 de centrul de rotatie.

rsuci firul cu un unghi de un radian. In Sistemul International unitatea de msur

(6)

pentru C este Nmlrad.


Ecuatia micrii de rotatie a unui corp rigid In jurul unei axe fixe este:

Rapoartele:
T2

T2

M=Ii = I d_- = I
cit
dt2

(7)

(2)
ne vor da posibilitatea calculrii momentului de inertie al barei

Din ecuatiile (1) i (2) obtinem:

'b i

al maselor

aditionale Jo. Astfel


Io=-CO

(3)
_ 'b

sau

T2
9+0O
I =

( 4)

Prin analogie cu un oscilator annonic pe baza ecuaiei (4) se poate scrie

+2I +2md22

'b + 210

(8)

+ 2md1 2

deunde:
+ 21

2m(T12 d2 2 -T22d1 2 )
T2 2 -T2I

(9)

perioada de oscilatie:
2

obtinem:

Din raportul

r
~cl
~

2,r

(5)

72

T2

73

Conform teoremei lui Steiner, momentul de inertie al ansamblului format din

'b +2I +2md2 2


Ti_
T2 -

(10)

Ib

bard i masele aditionale este:

de unde:

''b+2I
I

_2 1b+ 2 I0+ 2mCd2


2
T2

(11)

b P
10

In final, din relatia (9), se determin membrul stng,

'b

+ 210, jar apoi, din

ecuatia (11), rezult valoarea lui lb.

iar perioada:
(15)

T 2 =(Ib +2Jo +2mC d 2 )


C
Cu aceast relaie vom verifica faptul c T 2 este o functie linear de d 2 .

Din relatia (6) se calculeaz valoarea constantei C.


In cazul lucrArii de fata, diametrul firului de torsiune este de 0,70mm, msurat
cu 0 eroare absolut de 0,01mm; lungimea barei suspendate este de 358mm, msurat
Cu

(14)

+2md2

o eroare de 1mm; diametrul barei este de 7,8mm, eroarea find de 0,05mm; masa

barei este de 1 50g, msurat cu 0 eroare absolut de 0,5g. Bara este marcat Cu cte

Pentru aceasta se vor deplasa succesiv masele aditionale La distantele: 4, 6, 8,


10, 12 i 14cm de axul de rotatie msurndu-se de fiecare data timpul a 5-10 oscilaii.
Rezultatele se vor trece In tabelul urmtor:
d (cm)

d2 (cm 2 )

16

36

64

10

100

12

144

14

196

T2 (s2 )

T (s)

14 linii de fiecare parte a ei, distanta dintre dou linii succesive find de 1cm. Fiecare
cilindru care culiseaz pe bard are masa de 350g, msurat cu o eroare de ig,
lungimea de 35,0mm, diametrul exterior de 40,0mm i diametrul gurii de 7,9mm,
toate aceste dimensiuni find msurate cu 0 eroare absolut de 0,05mm.
Momentul de inertie al barei fata de axa de oscilatie se poate calcula cu formula:
Mb 12

Ih

(12)

= 12

unde Mb i I au fost date numeric mai Inainte.


Momentul de inertie al unui cilindru de masa m, raz exterioar R, lungime I,
plasat pe bard la distanta d faa de fir (de La fir pn La jumtatea cilindrului) i avnd
o gaur cilindric coaxial de raz r, este dat de formula:
Jo

l2
Inc r 2 +R2 +---I +mC d 2
3J
i[

Se va trasa graficul T2 = f(d2) i se va obtine o dependen liniar, ceea ce


reprezint verificarea relatiei (12). Din panta graJIcului se va determina constanta de
torsiune C i se va compara cu valoarea determinat la punctul 1.

(13)

Din intersectia dreptei

Cu

axa Oy (tietura

Cu ajutorul relatiilor (12), (13) i a valorilor mrimilor care apar In aceste


relatii date mai sus se va calcula momentul de inertie al barei, respectiv al cilindrului
i se va compara cu rezuLtatele experimentale obtinute cu ajutorul relatiilor (9) i (11).
2. Varia (Ia perioadei In functie de distanta d la care se afl masele
ad4ionalefat de axa de rota tie
Momentul de inertie poate varia (conform relatiei de definitie), In functie de
distanta la care se aflA masa considerat fat de axa de rotatie.
74

75

Cu

axa Oy) se va determina suma

LUCRAREA IX
VERIFICAREA TEOREMEI LU! STEINER
Obiectivele experiinentului:

Dupa cum s-a vzut din descrierea aparatului, discurile pot Ii fficute s se
deplaseze In dou moduri:
V sa se roteasc fat de un ax (figura 2a) atunci cnd sunt imobilizate sau
V sa se deplaseze astfel ca oricare dreapta ce unete dou puncte ale
corpului sa rmn paralela

> sa se fac distinctie Intre micarea de translatie i de rotaie a unui solid

CU

ea insi In timpul micrii, adic s

aib o micare de translatie, atunci cnd sunt lsate liber (figura 2b).

rigid;
> s se verifice teorema lui Steiner.

Figura 2 reprezint trei faze diferite ale celor dou moduri de deplasare a
discului puse In evident de dreapta ce unete dou puncte oarecare ale discului.
Lsnd discurile libere i producnd mici oscilatii ale aparatului prin uoara

Teoria Iucrrii

tensionare a firului de suspensie a acestuia, discurile vor cpta o micare de


Teorema lui Steiner afirm Ca: "Momentul de inerfie al unui corpfaa de o ax

translatie, dar centrul br de greutate se va roti in jurul axei 00'. Notnd cu I'

oarecare de rotafie 00' este egal cu momentul de inerie al corpuluifa;a de o ax


paralel

CU

aceasta care trece prin centrul de greutate al corpului 00' plus

momentul de iner fie fa(a de axa 01 0'! , considernd toat masa corpului concentrat
In centrul sau de greutate." Astfel, momentul de inertie al corpului A din figura 1, de

momentul de ine4ie al sistemului fata de axa 01 0' ! , cu m masa unui disc i cu R


distanta de la centrul discului la axa 01 0' ! , avem In acest caz:
I'=2mR2

(2)

,dru

mas m, fa; de axa de rotatie 00' este egal cu


I = I + mR
unde 10 este momentul de ine4ie a! corpului A fata de axa 00' ce trece prin centrul
su de greutate i este paralela cu 01 011 .

b)
Fig. 2. Reprezentarea schematic a celor trei faze diferite
ale celor dou moduri de deplasare a discului
a. discul este imobilizat i se rotete fat de un ax;
b. discul este fiber i prezint o micare de translatie
In cazul cnd se bbocheaz discurile i se face ca sistemul s oscileze,
Fig. 1. Reprezentarea schematic a teoremei lui Steiner

discurile se vor roti In jurul axei 00'. Momentul de ine4ie al sistemului fata de axa
01 0'!, care

In lucrarea de faa rolul corpului A este jucat de dou discuri.


76

flu

trece prin centrul de greutate al discului va fi dat, conform teoremei

lui Steiner de relatia:


77

I = I'+2 mr 2 = 2mR 2 + mr 2 +
2

(3)

1. Se msoar cu ajutorul unui ubler mrimile R i r i se calculeaz

unde r este raza unui disc.


Datorit variatiei momentului de inertie al sistemului, perioada de oscilatie In
cele douA cazuri va fi diferit i anume va fi data de relatiile:
T'= 2rj77

Modul de lucru

T = 2iJi7

(4)

unde C este momentul director ce flu variaz In cele dou cazuri.

valoarea expresiei
2R2
(7)
2R2 + r 2
2. Se deblocheaz discurile i rotind srma de suspensie a aparatului cu cca.
200 se msoar cu un cronometru timpul necesar efecturii a 10-15 oscilaii complete.

Din relatia (4) se obtine:

Se repet msurtorile de cteva ori i se determin perioada de oscilatie T'.


3. Se repet operaiile de la punctul 2 cu discurile blocate i se msoar T.
(5)

Inlocuind In relatia (5) pe I' i Idate de relatiile (2) i (3) rezultA:


T' 2
2R 2
T 2 2R2 + r2

(6)

dac neg1ijm 'cadru.


Verificnd experimental relatia (6), obtinuta ca o consecinta a teoremei Iui
Steiner, se verified Insi teorema.

T' 2
4. Se calculeaz raportul - care se compar cu raportul calculat la punctul 1.
T' 2
5. Se afl eroarea relativ maxima i apoi cea absolut asupra raportului -.
T2
2R2
Se calculeaz eroarea absolut asupra raportului 2R
2 + r2

Se verified dac

concordanta valorilor celor dou rapoarte, cerut la punctul 4, se afl In limita erorilor
experimentale.

Dispozitivul experimental
Dispozitivul experimental, prezentat In figura 3, este alctuit dintr-un cadru
relativ uor AA, suspendat de un stativ astfel inct cadrul s poat efectua oscilatii de
torsiune injurul axei verticale 00'. Pe cadru sunt fixate simetric, In planul orizontal,

Observatie:
Pentru dispozitivul din laborator, valorile mrimilor constructive sunt
R = 44,0mm, cu 6R = 0,05mm i r = 30,0mm, cu 8R = 0,05nmi.

dou discuri metalice masive BB care se pot roti in jurul axelor br de simetrie 00,
sau pot fi imobilizate cu ajutorul unor uruburi speciale dd.

Fig. 3. Dispozitivul experimental pentru verificarea teoremei lui Steiner

78

79

LUCRAREA x
MOMENTUL DE INERTIE $I ACCELERATLA UNGHIULARA

Obiectivele experimentului:
Folosind acceleratia unghiulara, determinati momentul de inertie In functie de
mas i de distanta pna la axul de rotatie:
1. al unui disc;
2. al unei bare;
Fig. 1. Momentul fortei unei greuti actionnd asupra unui disc in rotatie

3. al unui punct material.

ITeoria lucrrjj

Aceast expresie a momentului fortei devine In cazul F J F (vezi figura 1):

Relatia dintre momentul cinetic,

L,

al unui solid rigid In sistemul de

coordonate stationar cu originea in centrul de mas al solidului, i momentul de forte


ce actioneaza asupra lui este dat de relatia:

dO)

(7)

De aici se poate obtine expresia momentului de inertie:

Momentul emetic este exprimat In functie de viteza unghiulara i de tensorul


momentului de inertie:

Iz =

mgr

(8)

Momentul de inertie al unui solid avnd densitatea p(x,y,z) este:


(2)

In cazul de fata, viteza unghiulara are directia axei de rotatie (axa ZZ'), astfel
meat momentul emetic are o singura component:
LZ =

Ecuatia micrii va fi data de ctre:


Mgr =Iz _ j_Iz E

di'

(6)

Mz = r . m g

= $JJp(x,y,z)(x2+y2)dxdydz

= mr

(10)

Date find dimensiunile discului 2r = 0,350m i m = 0.829kg se calculeaz:


(11)

I =12.6910 3 kgm 2

unde Iz este componenta pe axa ZZ' a momentului de inertie.

(9)

a) Pentru un disc plat de raz r i mas m, se obtine:


Iz

(3)

CO

Iz

Valoarea medie a momentului de inertie msurat experimental este:

Astfel prima ecuatie devine:

kg. m 2
I =12.71103

dw

(4)

b) Pentru o bard lung avnd masa m i lungimea I, avem:


IZ =

Momentul fortei are expresia:

(12)

(13)
12

Date find dimensiunile barei m = 0,158kg i I = 0,730m se obtine:


(5)

80

(14)

I=7,017.10 3 kg.m2
81

Valoarea medie a momentului de ine4ie msurat experimental este:


1 =6,988lO'3kgm2

In figura 3 sunt prezentate principalele componente folosite In cazul 2.a.,


(15)

respectiv, 2.b.

c) Pentru un punct material de masA m aflat la distanta r de axa de rotatie,


10

se obtine:
7
7.2

(16)

Dispozitivul experimental
Dispozitivul experimental este prezentat in figura 2.a, respectiv 2.b. El trebuie
7,5

adus la orizontal, cu aerul pornit, folosind suportul reglabil al trepiedului.


Mecanismul de blocare trebuie ajustat astfel inct, atunci cnd este apsat butonul, s

Fig. 3. Prezentarea componentelor necesare experimentului

intre In Contact cu placua de la captul tijei metalice. Scripetele este prins astfel Inct
firul sa rmn orizontal deasupra planului de rotatie.

1.

Camera cu aer sub presiune care formeaz o pern de aer pentru


discul 6.1 sau tija 7.1;

Tub curbat ce face legatura prin intermediul unui furtun Intre


suflanta;

3.

Tija filetat, 1 = 15 cm, pentru a mentine axul 1 Impreun cu discul


6.1 pe suport;

in

Disc preva.zut cu un canal circular prin care se trece un fir prevzut la


cellalt capt cu o mas, folosit pentru a accelera rotorul (discul sau
tija);

5.

Bolt pentru fixarea discului 6.1 sau a tijei 7.1;

6.1

Disc cu diviziuni de 15 prevazut i cu o scald find avnd

Fig. 2.a. Dispozitivul experimental folosind ca rotor o tija

subdiviziuni de 1;
6.2

Apertura pentru discul 6.1 avnd un unghi de 15 a sectorului circular

7.1

Tija cu diviziuni de 25mm;

7.2

Diafragma pentru tija 7.1 cu un unghi de 150 a sectorului circular;

7.3

Greutate necesar tijei 7.1 pentru a compensa greutatea diafragmei;

7.4

Suporturi necesare variatiei masei sau a distributiei de mas a tijei;


fiecare suport are 50g. Masa maxima pe fiecare suport este de 450g;

7. 5

Tija filetat, 1 = 25 cm, pentru a men;ine perna de aer Cu tija 7.1 pe


suport;
Mecanism de blocare Impreun cu cablul de deblocare.

Fig. 2.b. Dispozitivul experimental folosind ca rotor un disc


82

83

2. Determinarea acceleratiei unghiulare :


.1'

b c1' .,.

Experimentul este repetat in aceleai conditii ca In cazul determinrii

vrtnr

vitezei unghiulare. Diferenta este data de fixarea porii de detectie pe


modul

I f , dup care urrneaz apsarea butonului "Reset".

v" Timpul "t" indicat este eel folosit pentru determinarea acceleratiei,

folosind formula e = w/t.

Observatie:
va s cu aer sub preiune
a.

b.
Fig. 4. a. Mecanismul de blocare; b. Perna de aer

Placuta suport oprete greutatea


utilizat pentru acceleratie In momentul In
care ecranul intr in calea fascicolului de
lumin a numrtorului.

Cnd este folosit bara metalic, poarta de detectie trebuie pozitionata astfel

3. Dependenta momentului de

Inct s fie In dreptul placuei de plastic, jar mecanismul de blocare s intre In contact
cu captul opus al barei atunci cnd este actionat.

inertie de mas

(kg)

/ Odat determinat acceleratia

Cnd este folosit discul, inaintea msurtorii, acesta este fixat cu ajutorul

unghiular din relatia (8) se poate

mecanismului de blocare prin intermediul unui orificiu la marginea acestuia. Poarta de

Fig. 5. Momentul de inertie al unei mase


punctuale in functie de mas

studia dependena momentului de

detectie trebuie amplasata astfel inct ecranul conectat la disc s treac prin dreptul

inertie in functie de mas. Pentru aceasta suporturile de mas se vor fixa la

razei luminoase.

0,15m de axa de rotatie.


De fiecare data cnd este actionat mecanismul de deblocare pentru Inceperea
unei msurtori, raza de lumin a poii de detectie trebuie sa fie Intrerupt de ecranul

I (kgn

de plastic chiar In momentul deblocrii.

Modul de lucru
1. Determinarea vitezei unghiulare o:
" Setai poarta de detectie pe modul -'

i apasai pe butonul "Reset".

V Lsai liber butonul mecanismului de blocare pentru a permite


micarea. Poarta de detectie msoar intr-o prima etap timpul initial
de intrerupere al fascicolului luminos, ce flu este important.
V In timpul micrii, apasati din nou pe butonul "Reset", dar Inainte ca
ecranul de plastic sa treac prin poart. Acum este msurat timpul At ce
Fig. 6 Momentul de inertie al unui punct

va fi folosit In determinarea vitezei unghiulare w = A/& unde A9


este unghiul discului ce trece prin bariera de lumin.

84

material ca functie de patratul distantei pn


r2(m2)

85

la axul de rotatle

LUCRAREA XI

a
r

2h
t

GIROSCOPUL

(3)

unde a este acce1eraia liniar, I timpul de cdere a masei m jar h Inltimea de cdere,
se obtine:

Obiectivele experimentului:
> determinarea momentului de inertie al giroscopului msurnd

2_ 2

(4)

I +2mr h
Mgr

acce!eraia unghiulara;
-

> determinarea momentului de inertie al giroscopului msurnd viteza


unghiular de precesie.

Studiul micrii de precesie


Se consider giroscopul simetric suspendat astfel inct sa se poat roti In jurul
celor trei axe j aflat In echilibru cu axa sa In poziie orizontal, datorit

Teoria Iucrrii
In prima parte a experimentului se va determina momentul de inertie al

contragreut 411 C.

discului. Pentru aceasta, axa giroscopului este fixat In poziie orizontal, iar
giroscopul este aezat In aa fel Inct firul Inffiurat In jurul tamburului discului i de
X +

care se prind mase marcate, sa treacd peste marginea mesei (figura 1).

Fig. 2. Reprezentarea schematic a giroscopului sub actiunea fortelor


Dac giroscopul este pus In rotatie In jurul axei x cu viteza unghiulara 00
(viteza unghiulara de rotatie), momentul cinetic (care este constant) este dat de ctre:
(5)

= 16

M (g -a)

Pentru a determina sensul lui L i 3 In lungul axei de rotatie se utilizeazA


regula minii drepte: dac degetele minii drepte "curg" In sensul de rotatie al

Fig. 1. Reprezentarea schematic a dispozitivului experimental pentru

giroscopului degetul mare este In direc;ia lui L, respectiv 13.

determinarea momentului de inertie al discului giroscopului


Dac discul giroscopului este pus in micare de rotatie datorit masei m, atunci

sensul momentului cinetic


respectiv vitezei ungi

acceleratia unghiulara este data de urmtoarea relatie:


M
(1)

6=_ii-

unde M = T -r reprezintA momentul fortei, cu r raza tamburului discului. Avnd In


vedere relatiile:
mgT=m.a

(2)
86

Fig. 3. Vectorul moment cinetic; momentul fortei


87

Momentul emetic Ii pstreaz directia orizontal neschimbat, jar axa de


rotatie se confund cu axul giroscopului.
Adugnd o mas suplimentara m' la distana r' fat de punctul de sprijin fix
al giroscopului, rezult un moment al fortei suplimentar, perpendicular pe axa sa de
..
,..'V..

dL

rotatie, egal cu variatia In timp a momentului cinetic.

Fig. 6 Micarea de precesie a giroscopului fata de axa orizontal

Din relatia (6) rezult totodat c dL = Mdi', adicA variatia momentului cinetic
este pe directia momentului fortei. Momentul fortei In raport cu punctul de sprijin este

In acest caz giroscopul

flu

cade, jar axul su se rotete in jurul unei axe

perpendicular pe momentul cinetic (sensul momentului forei se stabilete cu regula

verticale, micare numit de precesie. Viteza unghiular de precesie este data de

minii drepte). Acesta va produce o variatie a momentului cinetic dL care este

ctre relatia:

perpendiculara pe L (Se modific directia lui L, dar

flu

CO

mrimea acestuia).

doldL 1 dLm'gr'
di'

L dt

(9)

IW R

1wJ? di'

27r
-, jar w = -, relatia (8) devine:
Avnd in vedere c w = 27r
T
TR
im'r'
TR 4,2J

(10)

Din (9) rezult o dependen Iiniar Ifltre inversul perioadei de rotatie i


perioada de precesie.

Dispozitivul experimental
In figura 4 este prezentat giroscopul cu trei axe. Acesta este In echilibru
datorit unei contragreuti aflate pe axul giroscopului. Pentru efectuarea

Fig. 5. Vedere de sus a giroscopului

msurtorilor se va utiliza un numrtor cu barier de lumin, un cronometru de mn


Cum forta F este aplicata axei giroscopului la distanta r' de punctul de sprijin

i mase marcate ce pot fi aezate pe o tij prev.zut cu un crlig.

intr-un plan vertical, momentul fortei are mrimea m'gr' i directia Intr-un plan
orizontal
M =m g.r =- dLdt

(7)

Datorit acestui moment al fortei suplimentar, dupa un interval de timp, di',


momentul cinetic se va roti cu un unghi dp In jurul celei de-a treia ax, fata de pozitia
sa initial:
dL = L dp

(8)
88

Fig. 7. Giroscopul cu trei axe


89

Modul de lucru

2.a. Observarea calitativ a micrii de precesie a giroscopului

1. In prima parte a lucrrii se va realiza montajul conform figurii 1. Se

Se ajusteaz pozitia contragreutii pana cnd giroscopul este in echilibru.

fixeaz giroscopul In pozitie orizontal. Se Inth.oar firul de ata in


jurul tamburului, jar la captul liber se aga masa m = 60g. Se fac
minim 5 msurtori, dnd drumul masei m sa cad de la diferite
Inltimi h fa de podea i msurnd timpul de cdere I corespunzAtor,
din momentul In care discul este lsat liber i pna cnd masa m atinge

+x

podeaua. Reprezentnd grafic ? In functie de h, din panta graficului, i


avnd In vedere relatia (4), se va determina valoarea momentului de
inertie al discului.
tF (S2 )

Avnd In vedere figura 9 se va completa tabelul urmtor.

30

20

10

0
30

io

50

60

70

80

90

100

h (cm)

Fig. 8. Determinarea momentului de inertie din panta dreptei t = f(h)

Valoarea obtinuta ar trebui sa fie de ordinul I = (8,83 0,15). 10-' kg . m 2 . Pe


de alt parte momentul de inertie al unui disc este dat de relatia:

MR 2

Pentru aceast lucrare densitatea discului este p = 0,9gIcm3 i msurnd R


(raza discului) i d (grosimea discului), se poate calcula I.
2. In partea a doua a Iucrrii se va studia att calitativ cat i cantitativ
micarea de precesie. In acest sens, se va completa tabelul de mai Jos.
90

Sarcina
(1-a) In timp ce aparatul este In
A in jos (In
repaus, ap1icai o fo4
directia Y) captului din stnga
al axului giroscopului.
(1-b) In timp ce aparatul este in
repaus, ap1icai o fo In sus (In
directia +Y) captului din stnga
al axului giroscopului..
(1-c) In timp ce aparatul este In
repaus, ap1icai o forta In jos (in
directia Y) capatului din dreapta
al axului giroscopului.
(1-d) In timp cc aparatul este in
repaus, ap1icai o forta In sus (in
directia +Y) captului din dreapta
al axului giroscopului.

Intrebri
In raport cu punctul de
sprijin, care este directia
momentului fo4ei?
In raport cu punctul de
sprijin, care este directia
momentului fo4ei?
In raport cu punctul de
sprijin, care este directia
momentului fortei?
In raport cu punctul de
sprijin, care este directia
momentului fortei?

directia
este
Care
(2-a) Rotiti discul astfel inct momentului
cinetic9
marginea discului se mica- In Care este directia vitezei
directia axei +.
unghiulare a discului?
directia
este
Care
(2-b) Rotiti discul astfel Inct momentului
emetic?
marginea discului se mic In Care este directia vitezei
directia axei .
unghiulare a discului?
(3-a) In timp ce discul se afl In Descriei ce se Intmpl
rotatie corespunzAtor lui (2-a) cu micarea giroscoagai o mas La captul din pului In raport cu
punctul de sprijin.
stnga al axului giroscopului.
91

ObservaiiIExplicaii

(3-b) In timp cc discul se afl In


rotatie corespunztor lui (2-b),
agai 0 mas la captul din
stnga al axului giroscopului.
(4-a) Repetai sarcina din (3-a)
rotind discul mai Inti rapid i
apoi Incet.
(4-b) Repetati sarcina din (3-b)
rotind discul mai Inti rapid i
apoi Incet.

Descrieti cc se Intmpl
cu micarea giroscopului In raport CU
punctul de sprijin.
Cum afecteaz viteza
unghiulara
micarea
giroscopului in jurul
punctului de sprijin In
(3-a)?
Cum afecteaz viteza
unghiulara
micarea
giroscopului in jurul
ivotuIui In (3-b)?

LUCRAREA XII
LEGEA LU! HOOKE
(CU MONTAJ EXPERIMENTAL COBRA 3)
Obiectivele experimentului:
> demonstrarea validitAlii Iegii Iui Hooke folosind resorturi elicoidale cu
diverse constante elastice; pentru comparatie se examineazA intinderea
unei benzi de cauciuc pentru care nu existA propoionalitate intre fo4a
aplicatA i exteflsia rezultatA.

Pentru a rspunde la Intrebrile de mai sus se va avea In vedere regula


burghiului drept (sau a minii drepte) pentru produsul vectorial (figura 3).

Teoria Iucrrii

2.b. Micarea de precesie - tratare cantitativ

Cnd asupra unui corp solid acioneazA fo4e, deformarea rezultatA (translatia

Din relaia (10) se observ CA produsul:

TP

TR=const.=

i rotaia sunt neglijate in cele cc urmeazA) depinde in mare msurA de natura

4 2j
(12)

lngr

materialului din care este confectionat corpul precum i de mArimea i direcia in Care
actioneazA fo4ele externe. Cnd un corp solid Ii recapAtA forma initialA dupA

Se ajusteazA pozitia ContragreutAtii pnA cnd giroscopul este in echilibru.


In timp cc giroscopul este tinut pe bc, se rotete discul cu viteza unghiularA w.
Cu ajutorul numArAtorului cu barierA de luminA se determinA TR. AdAugand o masA
suplimentara m'la distanta r'i lAsnd liber giroscopul, acesta va efectua o micare de

Incetarea fo4ei exterioare, fortele elastice interioare din material pot aduce corpul
inapoi la pozitia de echilibru, i corpul se numete elastic.
Un resort elicoidal este un exemplu foarte simplu de corp elastic (vezi figuna 1).

precesie. Cu ajutorul unui cronometru se va determina perioada de precesie T. Se vor


trece datele In unnAtorul tabel:
m' (kg)

r' (m)

TR (s)

T (s)

Cu datele obtinute se va determina momentul de inertie I.

Fig. 1. Msurarea elongaiei unui resort


In plus, deviatiile Al de la pozitia de echilibru lo

flu

elasticA FR este propo4ionalA Cu elongaia (sau compresia) Al.


92

93

sunt foarte man, forta

FR =k-Al

(1)

Aceasta este legea Iui Hooke numit i legea liniar a fortelor. Constanta de

Cobrq

propoionalitate, k, care este o ma-rime generala de referin, este numit constanta

Ll

elastic In cazul unui resort elicoidaL Dac o fo4 exterioar actioneaz asupra
resortului, precum o greutate, F = m g, a unei mase m (g = 9.81m1s2 - acceleratia
gravitaionala terestr), o nou stare de echilibru stabil se atinge pentru lungimea lj a

resortului, pentru care masa in este egala cu forta elastic a resortului.

hi

FR = k Al = m g = F

(2)

Elonga;ia unui resort este astfel propo4ionala cu forta F

(exercitat de

greutate In acest exemplu):


BNC1
(3)
aa cum este demonstrat de curbele caracteristice ale dou resorturi (vezi figurile 8 i 9).

Fig. 3. Conectarea senzorului de micare la unitatea Cobra 3

Dispozitivul experimental

Modul de lucru

Dispozitivul experimental pentru msurarea constantei elastice este prezentat

Porniti programul i fixai parametrii pentru msurare In concordant cu

In figura 2. Se suspend unul din capetele resortului de crligul senzorului Newton.

figurile 4 i 5.

Firul de nylon trebuie legat de cellalt capt i fixat apoi de baza mobil. Treceti firul
prin canalul mai mic al senzorului de micare. Realizati conexiunile electrice Intre
FP'H S:

M&

senzorul de micare i unitatea Cobra 3 conform figurii 3.

rr.ouI

TOA

________

Thmiri(nmtilr

CtnnI

J1Io

muwy

-.

Pcrnil Ma3umnent rail messumnent

Efld Ue5Urfl1fl

rSI1ir

on &cy

c on kr prno
r

r ,t

r
P C4b1d!cpaJI
r o'idrc'

r DitI*cla

An(1Cgib1

r Drm

i. irv

sn1io _j
Fig. 2. Dispozitivul experimental Cobra 3 pentru Legea lui Hooke
94

unol

Fig. 4. Parametrii msurtorii

95

k'

Angle ) Distance
User input
)
Force
Flux density

b) For(a

Calibration

Plasati baza In poziia iniial i se1ectai ,,Calibration" (vezi figura 7).

Voltage /Current

A1egei ,,Modul Force F" i calibrati. Parasiti meniul selectnd ,,OK".

Preferences

y Range: Force F

J4I

Force
Angle I Distance

FlmdaneitV
User input

Voltage !Current
Calibration

i'rererences CalIDratlOfl- -------Modul:

calibsted

Force F

51:
52:

Calibrate
Reset

Fig. 5. Setrile fortei


no averaging
Cancel

9K

1. Calibrarea

Fig. 7. Calibrarea fortei

a) Senzorul de micare
Verificati Ca firul este Intins, dar resortul In poziie aproape relaxat. Selectati
,,Options"

2. Msurtoarea

din meniul pentru parametrii msurtorii i apoi selectati

Plasai baza In poziia initial. Pentru a porni msurtoarea selectati

,,Angle/Distance" (vezi figura 6). A1egei o distant arbitrar i Incepei calibrarea.

,,continue" In fereastra parametrilor msurtorii. Incet i constant micati baza de-a

Acum, Incet i constant, micati baza dc-a lungul scalei i Indepartai-o de senzorul de

lungul scalei i Indeprtai-o de senzorul de micare 20 pn la 3 0cm. Inversati

micare pe distana aleas. Incheiati calibrarea apsnd ,,Stop".

directia i relaxati resortul pas cu pas. Rezultatul ar trebui s fie asemntor cu cel din
figura 8. Repetai determinarea pentru diverse resorturi cat i pentru banda de cauciuc.
Force
Flux density
J
Angie /Di3tance
userirut

flageICurrent
callorauon

Preferences Distance
Unit Distance

c rn

Calibration thstance

cm

it ceo

Caiibratoin the ;ebjp

Stait

no aerauing

Ii

Cancel

I
Fig. 8. Curba caracteristic de e1ongaie pentru un resort cu k = 20 N/rn

Fig. 6 Calibrarea distantei


96

97

Propo4ionalitatea se mentine doar pna la o anumit tensiune Iimit

F
N

caracteristic. 0 diagram schematic tensiune - elongaie pentru un fir metalic este


prezentat In figura 10. Limita proporionalittii (up) se afl In general sub limita
elastic (ffE), dup care forma corpului solid se schimb definitiv, datorit rearanjrii
intermoleculare. La astfel de tensiurii, materialul este numit plastic. Dac fortele de
deformare depesc limita de soliditate (aB), materialul solid incepe s curg i corpul
se rupe (deformare plastic).

EI
Fig. 9. Curba caracteristic de eIongaie pentru un resort cu k = 4 N/rn
Panta curbelor caracteristice este reprezentat de constanta elastic k a resorturilor. Valorile msurtorilor din figura 8 contin o constant elastic k = 1 6,9N/m iar
msurtorile din figura 9 indic o constant elastic k = 3,6N/m.
Astfel, fortele necesare pentru a produce o elongaie data a resortului cresc
proportional cu valoarea constantei elastice. Folosind relatia (3), noua lungime de
echilibru Ij este:
11 =10 +

Al

mg

(4)

Fig. 10 Diagrama tensiune - elongafie

Propo4ionalitatea dintre fortele interne, atta timp cat au valori mici, i


elongaia corpului este valabil flu doar pentru resorturi, ci i pentru alte materiale In
stare de echilibru, energia potenial a fortelor iritermoleculare este aproximativ
parabolica In jurul unui punct de echilibru. Fortele interne obriute diferentiind

Un exemplu de material care nu respect legea lui Hooke, chiar i supus unor
forte mici, este banda de cauciuc. In figura 11 este reprezentat curba caracteristic a
benzii de cauciuc, cu creterea continua a tensiunii dintre punctul de origine i
maximul elongatiei $i cu o eliberare graduala invers.

poten;ialul sunt astfel proporiona1e cu deviatia de la poziia de echilibru initial.


Exemplu: Considernd o tij sau o srm de lungime data I i sectiune A, la
care se aplica o forta efectiv, legea lui Hooke se exprim astfel:
Al F
1

(5)

sau,
(6)
unde e = Al/i este elongatia relativ a tijei, factorul de proporionalitate a este
constanta elastic a materialului tijei, jar a = F/A este efortul unitar din tij.
Fig. 11. Curba caracteristic a elongaiei unei benzi de cauciuc
98

99

Pe de o parte, relatia dintre forta efectiv, F, i elongaia rezultat, Al, flu mai
este liniar: elongaia este mai mare dect valoarea calculat cu legea lui Hooke,

LUCRAREA XIII
SUPRAFATA LIBERA A UNUI LICIIID IN ROTATIE

considernd valorile msurtorjjor pentru tensiunj mici.


Pe de alt parte, gradul de elongaie depiflde de istoria precedenta a benzii de
cauciuc. In Curba caracterjstjc a benzii de cauciuc, partea ascendent flu coincide cu
cea descendenta, fapt contrar observatiilor de la resort, atta timp cat se mentine In
limitele de elasticitate. Acest fenomen se numete histeresjs elastic. Dac aceeaj
band de cauciuc este din nou tensionat, elongaia Al va fi semnificativ mai mare

Obiectivul experimentUlUi
determinarea acceleraiei gravitationale, g.

Descrierea aparatului

dect In cazul precedent.

Observatie
Efectul de histeresjs al curbei caracteristjce are dou cauze: prima - doar o
parte a deformrii revine Inapoi la forma originala imediat, jar restul deformatiei
dup o perioada de cteva ore. Acest proces reversibil se numete post-eject
elastic, materialul reactionand vscoelastic.
A doua cauz, la depairea limitei
elastice, rearanjrile interioare au bc In material i constau In modificarea
permanentA a formei. Acest proces este ireversibil, deoarece lucru! mecanic este
convertit in cldur.
Fig. 1. Montajul experimental
In figura 1 este prezentat montajul experimental folosit pentru lucrarea de fad.
El const dintr-o celul dreptunghiular avnd latimea a = 6,92cm, partial umplut

Cu

ap i care se poate roti Injurul axei sale verticale de simetrie cu o frecven variabil.
Perioada de rotatie T se determind cu ajutorul unui cronometru cu barier de Iumin
(pentru aceasta, pe marginea celulei se va lipi o fie de
aezat pe poziia
hrtie). Numrtorul pomete i se oprete dup o rotatie complet a celulei. Viteza
2ff
unghiular se va determina din re1atia w =
T
Datorit faptului c celula este prevzut la capatul superior cu o fant ingust,
aceasta poate fi rotit cu vitez unghiular mare.

Teoria Iucrrii
S considerm un vas de form paralelipipedic ce se rotete in jurul unei axe
verticale ce trece prin centrul celulei (figura 2).
100

101

Considernd dou puncte situate la (x,z) respectiv (xo,zo) se obtine:


a
P0)12
2\
x0pg(Z--Z0)
pp0 =-X -)-

Cu

p0 = Patm'

pentru x0 = 0, i zr h, atunci relatia (8) devine:

PO)

atm

(8)

x2

pg(z

= 2

(9)

h)

Dar suprafaa liber este o suprafa de presiune constant p = Patni' astfel Inct:
z=h+

CO 2 x 2

(10)

2g

Suprafaa liber este o parabola cu vrful In (0,h). In continuare se dorete


ob;inerea legaturii Intre h i H (inaltimea initial a coloanei de lichid). Din

Fig. 2. Celula de msur


II

conservarea volumului de ap se obtine:

Aplicnd ecuatia de echilibru:


pgradpp=o

(1)

T/, =2aH

(11)

Vrot =2Jzdx=2$f ' +hjdx

(12)

Se obtine astfel pe componente:


Rezult:
22
h = H_Wa
6g

(2)

ap
--pg=0
az

(3)

Dcci:

Cum p = p(x,z), atunci:


zH
dp=x+dz=pCo2x_gdz

(13)

w2 a 2 (1 x2 '\
I----1
2g 3 a2 )

(14)

(4)
Jar pentru x = 0 ecuatia devine:

Suprafata liber este o suprafaa de presiune constant astfel Inct dp = 0.


Rezujt relatia:

zH =

a2

(15)

6g

dz w 2 x
dxg

Modul de lucru

sau prin integrare se obtine:

1. Cu fluidul din celul aflat in repaus se determin Inlimea initial, H,

CO 2 x 2
z=+C
2g

(6)

msurat cu ajutorul hrtiei milimetrice.


2. Se pune celula In micare de rotatie cu

Suprafata liber are forma unei parabole. Din relatia (4) putem determina
dependena presiunii de adncime:

turaie initial relativ mica i

se ateapt pn la stabilizarea suprafeei libere. Se determin perioada


de rota;ie a celulei precum i adncimea la care a cobort vrful

(7)
102

parabolei fata de nivelul initial.

103

3. Se reprezinta grafic dependenta C = f( w), figura 4, respectiv


C =f(w), figura 3, pentru diferite valori ale frecventei de rotaie. In

LUCRAREA XIV
TEOREMA AXELOR PARALELE

cazul reprezentrjj C functie de w 2 din panta dreptei se va determina


valoarea acceleratiej gravitationale, g.

Obiectivele experimentului

C (cm)

determinarea perioadei de oscilatie a unui disc circular In raport cu


diferite axe paralele;
determinarea momentului de ine4ie a discului In functie de distanta
dintre axa de rot4ie i axa paralel ce trece prin centrul de greutate.

Teoria Iucrrii
2

Teorema Steiner
Relaia Intre momentul emetic L al unui solid rigid i momentul fo4ei exteme,
in raport cu un sistem de coordonate avnd originea in centrul de mas al solidului
rigid este data de relatia:
0

200

400

600 C(S)

Fig. 3. Dependena Iiniar a minimu!ui parabolel C de ptratuI

(1)
di'
Legtura Intre viteza unghiularA o i momentul emetic L este data de relatia:

vitezei unghiulare o2

(2)

L=I01
C(cni)

Unde I este tensorul moment de inertie. In cadrul acestei lucrri 6 are


componentele (0,0, w), astfel Inct relatia (2) devine:
(3)

L=Io

Unde Iz este componenta z a momentelor principale ale tensorului de inertie.


Avnd In vedere rela;iile de mai sus, relatia (1) devine:

M ZZ

dco
di'

1 d2o
Z
dt2

unde (p este unghiul de rotatie a! discului. Ecuatia de micare este:


(5)
16

CO (S-1)
24

Perioada de oscilatie este data de relatia:

Fig. 4. Dependenta minimului parabolei C functie de viteza unghiulara w

(6)

T=2
104

105

Dac Iz este momentul de inertie fat de o ax cc trece prin centrul de masa,

ITZ I (Nm)

jar I este momentul de inertie fa de o ax paralela cu axa central, atunci conform


teoremei lui Steiner:
J=I+ma2

(7)

Astfel Inct perioada devine:


T2

= 42 (' +m.a2)

(8)

Fig. 2. Momentul (torsiunea) unui resort


1
1

functie de unghiul de rotatie

Aparatura i montajul experimental


Montajul experimental este prezentat In figura 1. Acesta const dintr-un disc

JT

27r

3,t

( rad)

Avnd In vedere c, In limita legii lui Hooke, momentul fo4ei este

prevzut cu diferite orificii In lungul diametruluj sau, axa de rotatie, dinamometru i

proportional cu unghiul de rsucire a spiralei resort, se poate determina constanta de

numrtor cu barier de lumin.

torsiune cu ajutorul relatiei.


(9)

M=C.co

Pentru aceasta, se va reprezenta grafic modulul momentului fo4ei In functie de


unghiul de rsucire, vezi figura 2, jar din panta graficului se va afla constanta de
torsiune C. Se obtine o valoare de C = 0,025 5 Nm/rad.
2. Cu ajutorul relatiei (8) reprezentnd grafic ptratul perioadei de
osci1aie In functie de ptratul distantei pn la axa central, va rezulta
5)S 2 (vezi relatia 8). Cu
o dreapt y = a + b . x unde a = (6,86 0,1
aceast valoare rezult pentru momentul de inertie al discului fat de
axa cc trece prin centrul de mas a! discului I = 4,52 10 kg m 2 i
este perpendicular pe suprafaa discului.
T2 (s2)

Fig. I. Montajul experimental al lucrrii

Modul de lucru
Fig. 3. Perioada de vibratie a unui disc

1. In prima parte a lucrrii se determin constanta de torsiune a

functie de distanta perpendicular la axa

resortului. Pentru aceasta, se fixeaz discul in orificiul corespunztor


-

axei centrului de greutate. Cu ajutorul dinamometrului fixat Intr-unul


din orificii, se determin fo4a necesar pentru a roti discul cu un

0,005

0,010

0,015

a2 (m2)

Observatie

anumit unghi q. In acest caz se va aciona cu o fort perpendiculara pe

Inaintea Inceperii experimentului se va verifica orizontalitatea discului,

diametrul orificiilor.

folosind uruburile suportului.


106

de rotatie din centrul de greutate

107

CUPRINS

PREFATA
NOTIUI INTRODUCTIVE DESPRE CALCULUL ERORILOR $I
PREZENTAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE ...........................

fo

3
5

I.
II.
111.1
IV.
V.

PENDULUL MATEMATIC ............................................................................37


41
CADEREA LIBERAV
47
PENDULUL MACHV .......................................................................................
PENDULUL FIZIC ....................................................................................... - 51 (
.........................................................................57
PENDULUL MAXWELL

VI.

PENDULUL REVERSIBIL (KATER)

.......................................................

61

VII. DETERM[NAREA MOMENTULUI DE INERTIE $1 A CONSTANTEI


DETORSIUI'JE ...............................................................................................66
VIII.STUDIUL DINAMIC AL TORSIUNII ..........................................................72
IX. VERIFICAREA TEOREMEL LUI STE[NER ..............................................76
X. MOMENTUL DE [NERTIE $1 ACCELEPATIA UNGHIULARA ..............80
XI. GIROSCOPUL ................................................................................................86
93
XII. LEGEA LUI HOOKE (CU MONTAJ EXPERIMENTAL COBRA 3)
XIII. SUPRAFATA LIBERA A UNUI LICHID IN ROTATIE ..............................101
XIV. TEOREMA AXELOR PARALELE ...............................................................105
CUPRINS..................................................................................................................109

Tiparul s-a executat sub cda nr. 2509/2009, la


Tipografia Edituri i Uni versitatij din Bucureti

EmI tefan Barna


Crisfina Muon

Valentin Barna
Catalin Berhc

Cristian Ciucu

A
N

4
LUCRARI PRACTICE

MECANICA FIZICA
!$I ACUSTICA (II)
%no

EditiaaIX - a

ISBN: 978-973-737-733-3

/9737 37()()

eclitura universit ii din bucuresti@


Ar

Tp
I

BIBLIOTECA
de

FIZICA

i.2
Cota .............................
Invar..../

.....

Emil Stefan Barna

Cristian Ciucu

Valentin Barna
CtlinBerlic

Cristina Miron

LUCRARI PRACTICE
MECANICA FIZICA SI ACUSTICA
(II)
Editia a IX-a

U. Cuts
C0007

editura universitii din bucuresti


2010

II

Referenti: Prof. univ. dr. Valeriu Fiip


Prof. univ. dr. Popa Nita Viad

CUPRINS

edlitura universittii din bucuresti


sos. Panduri 90-92, Bucureti 050663; Tel./Fax: 021.410.23.84
E-mail: edituraunibuc@yahoo.com
Internet: www.editura.unibuc.ro

11
1200 019 982X

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei


CIUCU, CRISTIAN
Mecanic fizic si acustic: lucrri practice I. Cristian Ciucu, Cristina
Miron, Valentin Bania. Ed. a 9-a. Bucureti: Editura Universittii din
Bucureti, 2009
vol.
ISBN 978-973-737-732-6
Vol. 2 / Emil Stefan Barna, Cristina Miron, Cristian Ciucu,
2010.
Bibliogr. ISBN 978-973-737-896-5
-

I.

STUDIUL INCOVOIERII UNEI BARE ELASTICE...............................................

II.

DETERMINAREA MODULULUI DE FORFECARE PE BAZA TORSIUNII.


STUDIUL TORSIUNII UNEI TIJE ELASTICE .....................................................

16

III. REZONATORI ACUSTICI .....................................................................................

21

IV. TUNELUL AERODINAMIC ...................................................................................

27

OSCILATII CUPLATE PE PERNA DE AER LINIARA .......................................

36

VI. STUDIUL OSCILATITLOR AMORTIZATE $I AL OSCILATTILOR FORTATE


CU PENDULUL POHL-. ...........................................................................................

43

PERPENDICULARE
ARMONICE
OSCILATIILOR
VII. COMPUNEREA
. ............................................................
(FIGURILE LISSAJOUS)?(. ...........................
..

52

VIII. PENDULE CUPLATE- ...........................................................................................

60

IX. MSURAREA VITEZEI SUNETULUI IN AER CU TUBUL KONIG ...............

71

TUNELUL AERODINAMIC. FORTE DE REZISTENTA' ...................................

75

XI. VERIFICAREA LEGILOR LUI KEPLER ...............................................................

82

V.

Biblioteca de Fizica

II III OlI11111111111 11

PREFATA..........................................................................................................................

X.

...

I. Bama, Emil
II. Miron, Cristina
III. Ciucu, Cristian
531
534

Tehnoredactare computerizat: Tania Titu

PREFATA

In cadrul cursurilor generale de fizica, Mecanica ocup un bc firesc reflectat in cadrul


planurilor de Invtamnt, prin numrul de ore de curs i laborator.
Prezenta lucrare finalizeaz tematica lucrrilor de laborator de mecanic, find o
continuare fireasc a volumului I a lucrrilor de laborator publicat In cursul anului 2009.
Lucrarea este complementara cursului de Mecanic Fizic i Acustic

este destinat

studer4ilor din anul I al FacultAtii de Fizic a Universitatii din Bucureti, avnd ca scop
aprofundarea i Intregirea cunotintelor dobndite la curs, Insuirea unor deprinderi practice i
aprofundarea unor tehnici experimentale specifice acestui domeniu.
Aceste dou volume au aparut din necesitatea obiectiv de acoperire a lucrrilor
existente in prezent la laboratorul de Mecanic. Dac In mod evident tematica lucrribor de
laborator nu a suferit modificri radicale, aparatura laboratorului a fost schimbat practic in
totalitate in cadrul programelor de dotare a ciclului de licent.
Prezentarea lucrrii a fost astfel conceput inct sa permit accesul att la cunotintele
teoretice necesare In cadrul parii experimentale, cat i la tehnica i principiul de functionare a
aparaturii folosite; in mod cert pentru studentii Facultatii de Fizic, lucrrile de laborator
reprezint o parte important a procesului de invtmnt. 0 atenie deosebit este acordat
prelucrrii i prezentArii datebor experimentale.
Textul lucrrilor este redactat In conformitate cu prevederile Planului de Invtamnt,
find analizat 1 aprobat de ctre colectivul de catedr.
Sef Catedr,
Prof. univ. dr. Emil Stefan Barna

LIJCRARIA I

STUDIUL INCOVOIERII UNEI BARE ELASTICE

Obiectivul experimentului
> determinarea modulului de elasticitate Young pentru o bard metalic elastic.

Teoria lucrrii
incovoierea sau flexiunea este o deforinatie neomogen care apare in corpuri elastice
sub fonn de bare, grinzi, tije, stlpi, supuse actiunii unor forte exterioare. incovoierea apare
in corpurile mentionate atunci cnd lungimea br este mult mai mare dect celelalte dou
dimensiuni. Vom studia deformatia de Incovoiere a unei bare elastice in cazul deformatiilor
mici, pentru a rmne in domeniul elastic descns de legea lui Hooke. Presupunem de
asemenea c fortele exterioare actioneaz in planul vertical de simetne al barei. In acest caz,
in once sectiune a barei, fortele interne se reduc la o fo4 transversal tietoare i la un
moment Incovoietor (cuplu).
Deformalii fi tensiuni
Considerm o bard elastic modelat prin fibre (planuni, straturi, lame) bongitudinale,
supus unei deformatii de incovoiere, produs de un sistem de forte extenioare. Fibrele de pe
pantea convex se Intind, jar cele de pe partea concav se contract. Exist un strat In care
fibrele doar se curbeaz, ffir sa-i schimbe lungimea. Acesta este stratul neutru, iar intersectia
sa cu planul sectiunii transversale formeaz axa neutr.
Sectiunile transversale, plane i venticale inainte de defonmatie, se rotesc dup
defonmatie In junul unei axe neutre locale, rmnnd perpendiculare pe stratul neutru.
Donim sa calculm deformatia unei fibre situat la distanta y fata de stratul neutru. Iii
figura 1 este redat un element diferential de volum, avnd raza de curbur R.

Momentele de inerie geometrice se calculeaz analog cu cele fizice (ine4iale), jar


valorile br pentru anumite tipuri de sectiuni se pot lua din cursurile de mecanic fizic. De
exemplu, momentul de ine4ie geometric pentru o seciune dreptunghiular de lungime a
ltime b este:
I=--ab.
12
Ecualia liniei elastice
Prin Incovoiere, axa barei ia forma unei curbe plane, numit linie elastic. Pentru
deformatii mici, raza de curbur a liniei elastice este data de rela;ia (4). Pe de alt parte,
inversul razei de curbur (curbura) este data de formula matematic:
1 - d2 y/dx2

(5)

[,+(dy
Fig. 1 Secfiune transversald pentru o bard elasticd deformatd
Pentru deformatii mici, unghiul de Incovoiere este mic, astfel Inct se poate accepta
Folosind notatiile din figur, putem scne relatiile pentru lungimea fibrei neutre: dx = Rda,

aproximaia: dy/dx = tga <<1 i relatia (5) devine:

lungimea fibrei de coordonat y: dx' = (R+y)da, alungirea absolut: dl = (R+y)da - Rda, alungirea

(6)
R dx2

relativ: c = dl/dx, sau:

Tinand seama de relatia (4), ecu4ia diferentiala a liniei elastice devine:


(1)
ceea ce Inseanm c deformatiile relative ale fibrelor sunt direct proporionale cu coordonatele br
pana la stratul neutru.
Tensiunea elastic se obtine din legea lui Hooke:

...

M=EI
dx 2

Prin integrare se obine ecuatia liniei elastice sub forma y = f(x), in care apar dou
constante de integrare care se determin din condiiile la limit (capete).
P

cYE6,

cr= - -y

(7)

(2)

In stratul neutru, pentru care y = 0: c = 0, o = 0.


Deoarece sectiunile transversale ale barei efectueaz doar rotatii in jurul axei neutre locale,
Inseamn c forta rezultant care actioneaza asupra unei sectiuni este zero:
JJo(y)ds=o, --JJydS=0, JJydS=O

(3)

Rotatia sectiunilor transversale ale barei este produs de un cuplu rezultant, avnd nu)menlul
Incovoietor:
M=JJc(y)ydS, M=iJJy2dS, M=
R

VA

(4)
x

unde

1JJy2ds

este momentul de inertie geometric al sectiunii considerate, fat de axa ncutiii.

(er)
Fig. 2 Bard rezematd la capete i Incdrcatd cu douaforfe egale P, aplicate La distanfa a de capetele
barei. Figura Confine .i diagrama curbei elastice, precum i derivatele intdia, a doua i a treia.
9

In cazul din figura 2, forta de forfecare F care apare de-a lungul barei se exprima prin
derivata momentului: F = dMldx, astfel Inct putem scrie relatijie:
d2yM
(8)
d 3 y 1dM
dx3 Eldx'

d3yF
(9)

ii

In lucrarea de fat se determin experimental, cu ajutorul unor instrumente speciale,


deplasarile pe vertical y in diferite puncte x ale unei bare Incastrate la unul din capete i se
reprezintA curba elastic.
Prin diferentiere numeric se obtin, succesiv, curbele:

Fig. 4 Dispozitiv experimental pentru determinarea modului Young.


Bara metalic este Incastrat la unul din capete 'iforfa aplicat la captul liber

-=f(x) ---f(x), --f2 x),


dx
' dx dx3 Aparatul este format dintr-un cadru metalic dreptunghiular, prevzut cu diferite
care permit determinarea modulului de elasticitate E i a fo4elor de forfecare F.
orificii. Bara de studiat este confectionatA din duraluminiu, de sectiune dreptunghiular,
omogen i dreapt In starea nedeformat.
Deplasrile pe vertical ale barei sunt msurate cu ajutorul unor instrumente sensibile

It

(micrometre) ce pot fi introduse In gaurile cadrului metalic, existente la partea lui superioar
i inferioar, de-a lungul axei longitudinale a barei.
Bard Incastrat, cu fort a aplicat la captul liber
Se fixeaz bara ca in figura 4. Deplasarea y pe vertical a unui punct al barei din
intervalul
0 < x < I este:

Fig. 3 Un sistem de msurare pentru cazul unei bare Incastrate,


avnd sarcina P aplicat la captul su liber.

P 1( 3
y=--x 312x-21lx+ 2112 +2l)
E16

(10)

Deplasarea maxima, care are bc pentru x = 0, este:

Descrierea dispozitivului experimental


Yniax

= __!(l3 + l12 )

(11)

Figura 4 prezint dispozitivul experimental utilizat In cadrul acestei lucrri, avnd o


bard incastrat 1 fora aplicata la capatul liber. Numerele de pe figura reprezint: 1 - cadru

Prin derivare, se poate constata c rela;ia (10) este o soluie a ecuatiei (8).

metalic, 2 - bara de aluminiu, 3 - reazem, 4 - urub de fixare a barei pe reazem, 5 - guri pe

Experimental se determin deplasrile y i se traseaz curb a elastic.

axul median, in care se introduc instrumentele micrometrice, 6 - instrumente micrometrice

Este necesar ca fortele deformatoare sa nu depaeasc valorile corespunztoare unor

pentru msurarea deplasarilor verticale ale barei, 7 - urub pentru Incrcarea barei la o

deplasri liniare ale barei in functie de incrcri. Pentru aceasta se produc deplasri cunoscute

deplasare dont, 8 - piesA care fixeaz bara cu ajutorul urubului 4.

ale captului liber al barei i se deterrnin de fiecare datA deplasnle corespunzAtoare ale
ace1uiai instrument plasat la o distant fix de captul liber.

10

11

Forele de forfecare F se determin din relatia (9) sub forma:

Reprezentand grafic deplasarea instrumentului in func;ie de cea a captului liber, se


determin domeniul In care bara se comporta liniar in functie de forta aplicata. Verificarea

(16)

F=EI - --dx3

F=P,

liniaritatii se va face cel puin in dou puncte ale barei. Verificarea experimental a relatiei
(10) se poate face astfel:

jar experimental, prim derivarea numeric a curbei reprezentnd fiincia

Cu prima derivat

4~
Y)
(
'Xp

Derivm (10) In raport cu x i folosim


Deplasarea pe vertical y a unui punct al barei din intervalul 0 < x <1/2 este:
312

d E16

211),

(dy

Ii) teoretic

1
3Ymax
El 13 + 112

(17)

y 1_!_(3l2 x _4x3 )
48 El

Y-- !(3X 2 _312 211)


13 +112 2

Deplasrile pentru intervalul 1/2 < x <1 sunt simetrice cu cele din primul interval.

(12)

Deplasarea maxima se obtine In centru, i anume pentru x

Experimental se msoar I i 1' i pentru un y

ales In domeniul liniar, se traseaz

1/2:

1 P13
48 El

max =

curba elastic din care pnn denvare numenc se obtine curba (dy
dx

(18)

exp

Momentul incovoietor este:

Cu a doua derivat
in relatia (8) se in1ocuiete M

Px, jar grupul de mrimi P/El se in1ocuiete de


asemenea din relatia (11) i se pot scrie relatiile:
d2y
dx2

p
El

(19)

M=- -Px
2
=

P
El

3y inax
i3 + 112 '

Procedeul de verificare a relatiei (17) este asemntor celui de la bara incastrat la un


capt. Se determin domeniul de comportare liniar a barei 1 se traseaz curba elastic pentru

(d2y
-

dx2j

teoretic

Ymax

i + 1 12

3x

(13)

incrcri ce se Incadreaz in acest domeniu.


cu

Folosind relatiile (17) i (18) se compar curbele


Experimental, prin derivarea numeric in raport cu x a curbei

dx)exp

(d2 y
I

dx 2 ",p
Y)

P (i + 112 )
y max

Aflarea fortei P pentru once deplasare y ma, se face prin incrcarea barei la capt cu
masa M (a flu se confunda cu momentul M), existent pe masa de lucru i determinarca
deplasrii Y max M corespunztoare. Forta P se va exprima, pentru domeniul liniar, prin relatia:

12

apoi se deterrrnn modulul de elasticitate E

forta de forfecare

(14)

unde P este fo4a aplicata la capatul liber al barei.

Mgy max
P.
Y max M

F. DatoritA simetriei conditiilor, msurtorile se fac numai pentru o jumtate de bard.

Determinarea modulului de elasticitate E se face pi-in relatia:


E=

dx ) teoretic

(d2 y
i- j
cu d x ) exp

'i

exp

teoretic

se obtine

curba (

dy)

Modul de lucru
Este necesar s trasm curba elastic din cat mai multe puncte experimentale, pentru a
verifica In mod corect relaliile prezentate.
Deoarece aceste relatii se bazeaz pe liniaritatea deformatilor (elastice), vom verifica
la inceput domeniul de liniaritate.
Se realizeaz montajul din figura 4 i se monteaz un micrometru in poziia inferioari
de la XO. Indicatiile micrometrului vor fi cresctoare odat cu deformatia.

ReprezentAm grafic cele 7 curbe: Ay(def k) = f(Ayo), i =1, 2, 3,.- -7.

Se noteaz valoarea indicata de micrometru Inaintea deformrii, deoarece deplasarile


oricrui punct se obtin prin scderea acestor valori initiale. Citirile pe micrometru se fac mult
mai bine dac se fixeaz ,,zeroul" Inainte de Inceperea unui set de msurtori.

Folosind cele 9 valoni asociate deformnii produse de greutAile auxiliare, putem trasa
G
curba elastic din 9 puncte: (A yo G, ..., A Y8G) Cu conditia A Y8 0.

Notnd celelalte orificii cu x1, x2 , ..., x8, remarcm c sunt distan;ate cu 2 inch = 5,08
cm, cu excepia ultimului (x 8 ), captul fix, care se afl la 1 inch = 2,54 cm de precedentul.
In aceast deformatje Y8= 0 pentru once deforma;ie y.
Deplasm al doilea micrometru succesiv in locauri1e 2 - 7, notnd cele 7 valoni
initiale, inclusiv cea din pozitia ,,0".
Vom alctui urmtoi-ul tabel de date msurate:

xo xi

x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8

Se va efectua denivata acestei curbe, aproximnd tangenta Intr-un punet de pe grafic


cu:

AX), sau trasnd chiar tangenta i reprezentnd-o In punetul de indice mai mic. Se vor

obtine 8 puncte pentru derivata a I-a 17 pentru derivata a Il-a.


Aceste date vor fi intro duse Intr-un tabel asociat lui AyG.
Se vor reprezenta grafic cele douA derivate, precum i curba elastic. Din panta
derivatei a doua se va determina modulul de elasticitate E cu formula (16). Se va acorda
atentie folosirii corecte a unit%ilor de msur pentru cele 3 denivate, jar In final se va expnma
modulul de elasticitate in unitati SI (N/rn 2 )
Dimensiunile geometrice ale barei elastice sunt: L x I x h = 453 x 38,3 x 6,6 mm.
Valorile exacte vor trebui msurate In cadrul lucnrii de laborator.
Bara studiat este confectjonat din duraluminiu, despre care nu tIm compozitia
exact, astfel c nu putem oferi o valoare, eel puin de onientare, pentru modulul E. Totui,
retinut c modulul lui Young
pentru Incadrarea cel putin In ordinul de mrimecoreet, trebuie
pentru aluminiu est: EAI = 6,86 1010 N/rn2.

Prin efectuarea diferentelor corespunztoare fiecrei citini dintre y


i
obtinem
un tabel asociat cu valorile A y
reprezentand curbele elastice pentru fiecare deformare
(k))
impus ,,k", (A yo
Propunem 8 deformri succesive yo din 50 in 50 diviziuni. 0 diviziune are valoarea de
1/1000 inch = 0,0254 mm, iar o turd a cadranului inseamn o deplasare de 2,54 mm.
Slbind urubu1 care produce deformatia, introducem mai apoi tija cu masele auxiliare,
formate din doi cilindn sudati. Un cilindru are masa de 2 pound = 2 x 454 g = 0,908 g, astfel
Ca masa total cu tij este de 1,850 kg. Se va determina deformarea barei (in diviziuni) In
capatul acesteia atunci cnd avem o fort de deformare exercitat de 18,5 N (datorat apasarii
cilindnilor). Folosind mai apoi regula de trei simpl se va putea determina o echivalenta in
unitati de fort a defonnatiei (in diviziuni) pe capatul barei (pentru 50 diviziuni, 100 etc). Se
va putea astfel determina modulul lui Young (utiliznd relatia 11) pentru diferite (let ormtn
date de apsarea urubuIui pe capatul liber al barei.
In acest stadiu al experienei avem date pentru 8 deformri, in aptc poziii tiecare,
asociate deplasarii captului barei.
14

Tensiunea elastic se determin din legea experimental de tip Hooke pentru


forfecare:

LUCRARIA II

(I)

unde G este modulul de forfecare specific materialului din care este confectionat bara.
Folosind relatiile de mai sus, se poate scrie:
Gra

-r

DETERMINAREA MODULULUI DE FORFECARE PE BAZA

Fora elementar dF aplicat ariei dS care produce aceast torsiune se scrie ca find:

TORSIUNII. STUDIUL TORSIUNII UNEI TIJF ELASTICE

dF=dS.

dF=-rdS,

Obiectivele experimentului

'
I

Exist dou metode experimentale pentru determinarea modulului de forfecare:


o metod static prin care se msoar unghiul de torsiune al unui fir metalic,
sub influenta unui cuplu de torsiune;
o metod dinamic prin care se msoar perioada oscilatiilor unui pendul de-,
torsiune confectionat din materialul studiat.
Scopul lucrrii de fat const in:
> determinarea modulului de forfecare pe baza studiului torsiunii unei tije de
oel, cunoscnd constantele sale elastice i geometrice.

Teoria lucrrii

Fig, 1 Schema unei bare elastice cilindrice torsionate

Torsiunea este o deformatie neomogen, care apare in bare, tije, stlpi, fire elastice,
Momentul de torsiune elementar al acestei forte, luat fata de puntul 0 situat pe axa de

supuse actiunii unor momente sau cuplun externe.


Se consider o bard elastic cilindnc vertical, de lungime 1 1 raz R, fixat cu fata
inferioar pe un suport plan fix i supusa pe faa superioara unui moment rotitor, avnd
orientarea axei cilindrului. Pentru un studiu cantitativ al torsiunii, considerm un cilindru
interior coaxial, de raz r < R, supus actiunii fortelor tangenia1e care determin momentul
exterior.
Dac AB este lungimea generatoarei cilindrului In starea nedeformat, ea trece in A'B
dupa torsionare, descriind un unghi de torsiune y, precum in figura 1.
Fie ptura cilindric de raz r 1 grosime dr, asupra creia actioneaza forta tangenia1a
dF = TdS, unde T este tensiunea elastic tangeniala.

16

41

tgyy,

G r2a
dM=rdF, dM=dS.
Momentul de torsiune total fat de acelai punct se scne:
(2)

M = i2LJJ r 2 dS
Mrimea:
I, = JJrdS

este momentul de inerie geometric polar al seciunii cilindrului faA de punctul 0. Cu aceast
definiie, momentul de torsiune total se scrie:

Pentru un unghi de torsiune mic, se pot scrie ecuatiile:


AA
tg-y= ----,

torsiune, este:

Gct.
ra

M = j---I

(3)
p

,'1'

,fs
UCUIL

17

Momentul de torsiune, pentru unghiuri mici, este proportional cu unghiul, deci:

Dispozitivul experimental

MzCa

Bara cilindric al crui modul de elasticitate (E) va

(4)

Din relatjile (3) i (4) rezult:


(5)

Momentul de ine4ie geometric depinde de forma suprafeei corpului. In particular,

cu un tambur (de raz R1 ) de care se pot prinde diferite mase marcate. In lungul barei sunt
plasate douA raportoare metalice ce pot culisa. Acul indicator al fiecrui raportor se afl fixat
de bard, astfel Inct sa se poat citi unghiul de torsiune in diferite puncte ale barei metalice.

pentru un cilindru, integrarea se face pe suprafaa circular de razA R. Astfel:

Scopul lucrrii 11 constituie determinarea modulului de elasticitate (E) al materialului

Ip =Jr2irrdr,
0

din care este confeconat bara.


I=

(6)

In concordant cu relatia (8), pentru aceeai greutate F (prinsa de tambur) care


provoac o torsiune a barei, vom avea unghiuri de torsiune diferite In diverse puncte ale barei,

Pentni modulul de forfecare se obtine relatia finalA ca find:

jar acestea se vor citi pe cele dou raportoare (in functie de poziii1e acestora in lungul barei).

G=f-L
irR 4

(7)

Astfel,

Pentru lucrarea de fata se va utiliza relatia care exprimA unghiul de torsiune (p al

(p 1

unei bare elastice In funcie de momentul de torsiune M, lungimea 1, raza R i modulul de


forfecare G:

11

(p

determinat este fixat la cele

doua capete in supori, precum In figura 2. Unul din capete este fix, jar cellalt este prevzut

Ga
Cl
I
j----=Ca,
G=

I =flr2dS,

fi

2M 1
(8)

T2
l

2M
GJR4 G

unde (P1 1 (P2 sunt unghiurile de torsiune indicate de primul i de al doilea raportor, jar 1
respectiv 12 distantele de la punctul fix al barei pna la cele dou raportoare. Raza tamburului,
R1 = 60 mm; raza tijei R = 2,4 mm; lungimea tijei 1 = 60 cm.

Lungimea 1 a barei se consider de la captul fix pna la punctul In care se msoar


unghiul (p de torsiune.
Relatia ce leaga modulul de elasticitate Young (E) de modulul de forfecare (G) este:
(9)

2(1+j4
unde Ji

este o mrime fizic adimensional i specific materialului din care este

confectionat bara elastjc i poart numele de modulul Iui Poisson. Pentru metale

are

valori Intre 0,1 i 0,33 (pentru otel este circa 1/3 jar pentru aluminiu 0,13).
Fie J momentul de inerie geometric al unei bare cu sectiune circu!ar:
j = i'
2

M
Fig. 2 Aparatul experimental pentru determinarea modulului de elasticitate a unei tUe metalice

Atunci, relatia (8) devine:


Momentul fortei, M, datorate masei m1 este dat de produsul m1R1 .
Utiliznd relalijie anterioare (8, 9) se va determina modulul de elasticitate, E, al barei
ca find de forma:

18

19

16M1 16R1 g
3 37tRp 3tR4

(l k

i-J

(10)

LUCRARIA III

unde m1 este masa prinsa de sfoara tamburului, R este raza tijei, jar R1
este raza tamburului.
Valoarea unghiului p se va introduce In radiani. Se poate observa c 16RIg este o constantA,
37c
deci acest termen se calculeaz o singur data.

REZONATORI ACUSTICI

Se vor face rnai multe msurtori experimentale, respectiv se vor determina unghiurile
de torsiune Pk in diferite puncte ale barei 'k (1, 31/4, 1/2, 1/3) pentru diferite mase
ifik (1, 2, 3, 4,
5 Kg) puse pe- platanul tamburului.

Obiectivele experimentului

Rezultatele vor fi trecute Intr-un tabel de forma urmAtoare:

> detemiinarea vitezei de propagare a undelor longitudinale. sonore (a sunetului)


9(m1 )

0(1112)

9(m3)

In aer, msurnd lungirnea de und i ftecventa sunetului;

p(m4)

1/3 (m)
1/2 (m)
31/4 (m)
L(m)

> verificarea legii lui Torricelli.

Teoria lucrrii
Rezonatorii acustici sunt tuburi sonore care produc sunete prin vibr4ia aerului pe

De asemenea, se vor reprezenta grafic cele cinci drepte p=f(1), mentinnd pentru fiecare din

care-i conin, datorit unei excitri externe produse de o surs de vibraii. Functionarea

ele cte o valoare constant a masei (m). Din panta celor cinci grafice se va determina

rezonatorilor acustici se face pe baza fenomenului de rezonanta care apare la undele

modulul de elasticitate E. (Tinand cont c bara este confectionat din otel, E va avea o valoare

stationare.

de aproximativ 2,156 x 10' N/rn2). Se va tine cont de faptul ca materialul din care este

Dupa forma br, tuburile sonore sunt cilmdrice (exemplul acestei lucrri) sau sferice

confectionata tija a fost supus unui numr mare de deformatii, i In plus, datorit

(rezonatorii Helmholtz). De asemenea, tuburiie sonore sunt: Inchise (sunt Inchise doar la un

,,imbtrnirii" structurii cnstaiine acesta Ii va micora parametni elastici, inclusiv modulul

capat; un tub sonor nu poate fi inchis la ambele capete, deoarece coloana de aer flu ar putea s

lui Young.

vibreze cu noduri la ambele capete) i deschise la ambele capete.


In aceast lucrare se foiosete un tub sonor Inchis de iungime variabii. Un tub sonor
Inchis este format din doua camere: o camera de compresiune C i o camera de rezonant R.
Canalul cu sgeat din figura 1 reprezint sursa extern de excitatie a tubului. In dreptui
deschiderii D este lama vibrant a tubului care reprezint sursa sonora propriu-zis. Lungimea
1 caractenstica a tubului se consider lungimea camerei de rezonant.
1'
1
1

20

4r

kI=(2n-1),

coskl=O,

(3)

n=1,2,3,...

Spectrul discret de frecvente 1 de lungimi de und produse de tubul sonor inchis, este

Camera de
compresiune

dat de relaia (4):


27t1

(C)
D

=(2n - 1

(4)

n=1,2,3,...

1=(2n-1)--

Inlocuind in rel4ia (4) expresia lungimii de und In funcie de viteza de propagare i


se obtin rela!ile generale pentru frecven;ele emise de tubul sonor inchis:

de frecven: 2. =

Camera de
rezonant

unde

v =(2n-1)--=(2nl)v1 ,
41

(R)

(5)

v1 =-

41

Frecvenfeleproprii sunt multipli impari aifrecvenjeifundamentale.

Fig. 1 Reprezentarea schematic a unui tub sonor Inchis

in figura 2 sunt prezentate primele trei moduri de vibratie ale tubului sonor inchis.

a
Functionarea unui tub sonor inchis se bazeaz pe faptul c excitarea undei staionare in

- -I

coloana de aer se face la un capt al tubului cu ajutonil lamei pusa in vibratie prin suflarea
aenilui: astfel la acest capat se formeaz un vent1-u .

Ecuatia undelor stationare este data de relatia (1):


I
a
a
Y(tx)=2Aoco( k x + - sin 0) t + 2)
2)

II

I
1

I
1

unde: A0 - amplitudinea celor dou unde coerente care interfer

'
I
I

k - constanta elastic co - pulsaia celor douA unde;

-S

'-S

--

S.

-S

.-

II

5.

--

--

I/

-. -

-S.

-/ /

?1 /
./

S.

>-.---

S..

(1)

-S

/
//
-S

S.. S.

-. -.

.5.
------

a - faza initial constant.


Condilia forrnni unui ventru la capatul deschis:
y(t,O)

2A 0 ,

a=n7t,

n=O,l,2,...

Pentru a = 0, obtinem ecuatja undei stationare sub for-ma:


y(t, x) = 2A 0 coskxsjncot
Condiia formi unui nod la capatul inchis:

22

Reprezentarea primelor trei moduri de vibrafie ale tubului sonor inchis

2A0 cos
'sin(cot + - = 2A 0 ,
2
2)

a
cos=l,

y(t, i) = 0,

Fig. 2

2A 0 cos ki sin cot = 0

(2)

Dispozitivul experimental
Rezonatorul folosit In aceast lucrare este format dintr-un tub cilindric de sticl, de
lungime 1,40 m, care se poate umple cu ap de la robinet. Furtunul de Iegatur la robinet este
bjfurcat, astfel inct s permit umplerea tubului cu apa prin deschiderea robinetu!ui, dar i
golirea lui la chiuvet, pn mnchiderea robinetului. Tot de la robinet se poate modifica viteza
de umplere sau de golire a tubului cu ap.

23

Rezonatorul acustic este constituit la un moment dat, din segmentul de tub cuprins

Modul de lucru

intre capAtul sau superior i nivelul mobil al apei din tub. In spaiul rezonatorului se afl aer i

Se verific existenta i ftinc;ionalitatea tuturor elementelor componente ale instalatiei

in acest mediu se msoar viteza de propagare a sunetului.

se realizeaz conexiunile electrice, se pomete generatorul i se introduce ap in tub.

Sursa sonora a instalatiei este un difuzor de form circular, montat pe acelai suport

Perceperea ventrelor sunetului se face fie la umplerea tubului, fie la golirea lui.

i coaxial cu tubul, deasupra captului sau superior deschis. Difuzorul este alimentat la un

In cursul unei msurtori, la o anumit frecvent, cele 6 indicatoare metalice vor fi

generator electronic la reteaua de 220 V a laboratorului. Conectarea difuzorului la generator

pozitionate In dreptul maximelor de interferent, adic al ventrelor. Distanta dintre dou

se face prin intermediul a douA fire izolate ale cror ,,banane" se introduc In bomele de ieire

ventre succesive (adic dintre dou indicatoare succesive) se citete pe linia gradata i este

pentru semnal ale generatorului. Deoarece generatorul are putere mica la ieire,

egala cu 2/2. Se detennin 7, lungimea de und a sunetului respectiv i viteza de propagare a

poteniometrul de amplificare a semnalului trebuie pus eainplificare maxima. S-a stabilit ca

sunetului pentru frecventa respectiv, cu relatia (6).

intervalul de lucru pentru frecvent s fie 900 - 2500 Hz.

(6)

c=2v

Paralel cu tubul cilindric se afl o bard pe care se deplaseaza 6 indicatoare metalice

Se repetA determinrile pentru 6 valori ale frecventei de lucru i datele obtinute se trec

(fig. 3).
Intr-un tabel de forma:

det.

X3
2

k4
2

k5

k2
2

(m)

(m)

(m)

(m)

(m)

?1
1

Nr.

(Hz)

2. (m)

c=

v (m/s)

(m/s)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Viteza medic a sunetului obtinut trebuie s aib o valoare apropiat de 340 m/s. Se
observ c viteza sunetului flu depinde de frecvent, ceea ce arat Ca propagarea sunetului In
aer este un fenomen nedispersiv la frecventele la care se Iucreaz.
Verificarea legii lui Torricelli
Legea lui Torricelli exprim viteza de curgere a unui lichid printr-un orificiu al vasului
in care se afl, in flinctie de diferena de nivel i de sectiunile respective.
Fig. 3 Reprezentarea dispozitivului experimental

Ecu4ia difereniaI care descrie curgerea lichidului rezult din legea de conservare a
masei i este data de relatia (7).

24

25

(7)
unde: S0 - sectiunea tubului;

LIJCRARIA IV

S - sectiunea orificiului prin care curge lichidul (apa);


h - Inltimea momentan a lichiduluj in tub.
Prin integrare, se obtine solutia data de relatia (8).
h'12 =kt+h'2

TUNELUL AERODINAMIC

(8)

Din rezultatul obtinut rezult c trecerea lichidului prin dreptul unor repere succesive
i echidistante, primul marcnd nivelul initial fata de cota captului inferior al tubului, se va
face la momente de timp date de relatia (9).
h"2- k t + h"2
t -

Obiectivul experimentului

h"2 - k t n+ h1/2
O

> verificarea legii curgerii fluidelor considerate ideale.


.(9)

Teoria lucrrli
Fluidele sunt corpuri care nu au forrn proprie, lund forma vasului in care se afl. 0

Fixnd reperele i msurnd distantele (cotele) de la nivelul onficiului de ieire din tub

proprietate specified a fluidelor este curgerea, astfel inct s-ar putea spune c fluidele sunt

i apoi cronometrnd timpul de trecere prin dreptul reperelor, putem verifica relatia (9).
Pstrnd pozitia reperelor, se vor repeta experienele pentru alte 5 poziii ale inltimii
initiale h0 a nivelujuj lichiduluj.
Se reprezinta grafic t = f(hh/ 2 ).

corpuri care curg. Din categoria fluidelor fac parte lichidele, gazele i vaporii.
0 alt proprietate specified a fluidelor este compresibilitatea, care difer mult de la un
Ril

fluid la altul. Astfel, gazele i vaporii sunt mult mai uor compresibile dect lichidele, care
pentru presiuni comparabile cu presiunea normal, sunt practic incompresibile.
In procesul curgerii, fluidele manifest frecri cu peretii vasului prin care curg,
precum i frecri interne, intre diferitele straturi de fluid. Toate aceste frecri sunt denumite
prin termenul de vscozitate. Dupa valorile numerice ale coeficientului de vscozitate,
fluidele ,,acoper" un interval larg, de la strile sticloase aflate la limita dintre lichide 1
solide, pn la stnle de suprafluiditate care apar la temperaturi foarte joase ( z 4K pentru
He lichid).
Pentru sistematizarea studiului teoretic i experimental al fluidelor, acestea se impart
in dou categorii i anume fluide ideale (perfecte) i fluide reale (naturale).
Un fluid se consider ideal dac este incompresibil i ffir vscozitate. Fluidul ideal
reprezint o stare limit i totodata aproximativ a realitatii. Gazele au o vscozitate mica, dar
sunt uor compresibile, in timp cc lichidele sunt practic incompresibile, dar au o vscozitate
mult mai mare dect gazele. Practic, un fluid poate fi considerat ideal, lapresiuni comparabile
cu presiunea atmosferic i la viteze mici de curgere prin tuburi.

me

'

jU%.Ila It

27

1
p+ pv2 +pgh=const.

Legea continuittii la fluide


Procesul de curgere a unui fluid este modelat prin linii de curent care reprezint
traiectoriile particulelor de fluid i prin tubul de curent, care este un element spaia1 al
fluidului a carui suprafa lateral este formatA din totalitatea liniilor de curent duse printr-un
contur Inchis.

(4)

Presiunea p este presiunea static ce se exercit perpendicular pe un element de


suprafa, indiferent de orientarea acestuia.
1
2
PresiuneaPd - PV se numete presiune dinamic, ea se datoreaz energiei

Considerm un fluid ideal care cuprinde un volum V, delimitat de o suprafatA inchis


S, care poate fi strAbtutA de fluid.

cinetice a fluidului, find egal cu energia cinetic a unitAtii de volum; este o presiune

Cantitatea de fluid care traverseaz un element de suprafa dS, Intr-un interval de


timp dt, se poate scrie:

orientatA, astfel inct ea flu se transmite pe pereii tubului.


Presiunea p g h este presiunea de ,,pozilie" (sau ,,potenial") datorat energiei
poteniale, find egal cu energia potenial a unita;ii de volum; se exercit vertical in jos.

din = p v dS dt
Pentru un tub subfire, In care densitatea i viteza fluidului sunt constante prin cele
dou sectiuni, obtinem:
p1 v1 S1 =p2 v2 S1

IV

(1)

Mrimea fizic: D m = pvS, reprezint debitul masic al fluidului, astfel mnct legea
continuitpi (1) este o lege de conservare a debitului masic.
in cazul unui fluid incompresibil p1 = p 2 i legea continuitatii devine:
v1 S1 = v2 S2

(2)

Mrimea fizic D V = vS, reprezinta debitul volumic al fluidului, astfel Inct legea
continuitatii (2) este o lege de conservare a debitului volumic i sub aceast form se aplic
experimental In lucrare.
Legea lui Bernoulli
\,

Legea lui Bernoulli stabi1ete relaia dintre presiunile existente intr-un fluid ideal, aflat
In curgere stationara printr-un tub. Legea lui Bernoulli flu este o lege independenta in
dinamica fluidelor, ci se deduce din legea conservrii energiei mecanice.
Fie un fluid ideal care curge pnntr-un tub subtire, sub actiunea presiunilor p i p2. Cu
notatiile prezentate in figura 1, putem scrie:

rX

VA

Fig. 1 Reprezentarea schematic a unui tub de curent intre


dou secfiuni dferite Si respectiv S2

Aceste presiuni se msoar, in cazul curgerii unui lichid, conform reprezentni

dW=dW, dW=d(E+E), dW=p1 dV1 p2 dV2 ,

schematice din figura 2, in care dispozitivele de msur se numesc: sond de presiune, tub

dE =idm(v v)+dmg(h2 h1 )

Pitot i tub Prandtl.


in
Datorit incompresibilitaii fluidului: dV1 = dV2 = id din
relatiile scrisc rczult
P
legea lui Bernoulli sub formele:
PI + pv +pgh1 =p2 + pv 2+pgh2
2

HE

(1)

29

SONDADE
PRESIUNE

TUBUL
PITOT

Presiunea dinamic se obtine din diferenta intre presiunea total i cea static, msuratA

TUBUL PRANDTL

anterior (fig. 3).

Pd

'.'

PS
11111

*111, iiI

Fig. 2 Reprezentarea schematic a sondei de presiune,


a tubului Pitot ,ci a tubului Prandtl

Dispozitivul experimental
Tunelul aerodinamic este format din mai multe componente i anume: o suflanta
dotat cu un ventilator de mare putere, un tub Venturi, 3 colectoare de diametre diferite, un set
de Corpuri de forme diferite, un manometru universal prevzut

CU

un tub Pitot si un

dinamometru de torsiune cu douA scale de msur.

putere i turatie variabile. Tensiunea de alimentare este 220 V c.a., jar turatia poate fi
modificat cu ajutorul unui reostat cu cursor, in intervalul 2000-4000 rot./min. Un tub metalic
de 30 cm diametru asigur o repartitie uniform a curentului de aer. Tuburile colectoare de

18

i 10 cm diametru, pot fi montate direct pe suflant, iar cel de 5 cm diametru se monteaz in


prelungirea celui de 10 cm.
Tubul Venturi este alctuit din dou trunchiun de con opuse simetric la vrf, sectiunea
mare (la extremita;i) find de 4 oni mai mare dect sectiunea mica (la mijloc). Perpendicular
pe axa tubului Venturi i pe aceeai ax sunt montate 9 mici tevi metalice, care comunic in
partea de Jos cu fluxul de aer. Capetele supenioare sunt astfel prelucrate inct s poat fi
racordate printr-un furtun de cauciuc la manometrul universal, care msoar astfel presiunea

de aer pna la 40 m/s. Lichidul manometric este apa pur, care prezint avantajul de a i se
cunoate exact densitatea 1 poate fi completat oncnd este necesar.
Tubul Pitot asociat manometrului universal este compus din do tevi metalice
inoxidabile i concentnice. Captul Indoit In unghi drept trebuie s fie orientat pe directia
curentului de aer.
Tubul Pitot se racordeaz la manometrul universal In 3 moduri diferite (fig. 4):
V Numai teava exterioar 1 este racordat la intrarea de Jos a manometrului
universal, care indic in acest caz presiunea static.
V Numai teava interioar 2 este racordat la intrarea de

Jos

a manometrUlui

universal, care indic in acest caz presiunea total.


V Teava extenioar 1 este racordat la orificiul de sus, jar cea interioar 2 este
racordat la onficiul de Jos al manometrului, care indic in acest caz presiunea

static in sectiunea respectiv.


Cu

un oriiiciu

lateral, orientat pe axa tubului, in calea curentului de aer. Dupa introducerea sondci in oriiciu1
respectiv, se face legatura cu manometrul universal, care indic acurn Plesitinea Ilahi,
30

Manometrul universal, impreun cu tubul Pitot asociat, permit msurarea presiunu


statice, dinamice i totale, pn la valoarea de 200 mm coloan de apa i a vitezei curentului

Suflanta este compus dintr-o carcas de lemn care mascheaz motorul electric de

Presiunea total se msoar cu ajutorul unei sonde speciale, preVdZUti

Fig. 3 Reprezentarea schematic a modului de msurare a presiunii statice


a presiunii totale cu tunelul aerodinamic

dinamic a fluxului de aer.


Cunoscnd densitatea aerului, din valonile presiunii dinamice s-a dedus viteza
curentului de aer, care se citete pe scala inferioar a manometrului In unitti SI.
31

Diametral
colectorului (m)
5 10-2

V (m/s)

S (m)

v S (m3/s)

10-10
18 102

Legea continuitii inseamn, teoretic, v - S = const., ceea ce experimental se verific


numai aproximativ, din motivele care au fost artate.
In a doua variant se folosete tubul Venturi, care se monteaz la tunel prin
Pt

intermediul colectorului de 10 cm diametru. Pentru un regim de curgere constant (o poziie


2

fix a cursorului reostatului, in a doua jumtate a cursei sale), se msoar cu manometrul

Fig. 4 Reprezentarea schematic a modului de racordare a tubului Pitot la manometrul universal

universal mai inti presiunea static In cele 8 sectiuni diferite ale tubului. Acest lucru se face
prin cuplarea, pe rand, la tuturile tubului, a furtunului conectat la terminatia inferioar a

Dej scalele manometrujuj sunt in ansamblu neliniare, pentru citirile dintre dou
indicatii succesive se accept efectuarea unor interpolri liniare.

manometrului, eel de sus rmnnd liber (deschis). Pe scala manometrului se citete i se


noteazpresiunea staticd in cele 8 poziii.
Dac presiunea static devine mai mica dect cea atmosferic, caz in care coloana de
ap din manometru coboar sub diviziunea zero, atunci se cupleaz furtunul de sus al

Modal de lucru

manometrului pe rand la tuuri1e tubului, eel inferior rmnnd liber (deschis). In acest fel se

A. Verficarea legii Continuit/ii


Trebuie spus de la Inceput c att legea corltinuitatij, cat i legea lui Bernoulli, se
verific doar aproximativ, datorit Inclcrii regimului
laminar de curgere de ctre fluxul de
aer, existentei frecarilor interne i compresibilitij aerului.
Legea continuitatij se verific in
dou variante.

In prima variants se monteaz la tunel cele trei colectoare diferite i anume cele cu

msoar, de fapt, cu cat presiunea static estethai mica dect cea atmosferic, ceea ce este
echivalent cu a considera indicatia respectiv negativ. Situatia mentionata se realizeaz, de
regula, in seciunile mici: 4, 5 i 6.
Pn In acest moment al lucrrii se cunoate presiunea static in cele 5 sectiuni diferite
ale tubului Venturi. Pentru verificarea legii continuitatii, trebuie cunoscut i viteza In fiecare
tubul Venturi. Trebuie msurat presiunea

diametreje de: 5 cm, 10 cm i 18 cm,


intro ordine oarecare. Cunoscndu-se diametrele, se pot

sectiune, ceea ce nu se poate face direct

afla sectiunile transversa!e ale tuburilor respective

dinamic nu se poate msura direct, ci se obtine prin diferena dintre presiunea total i cea

CU

formula elementar: S=

Viteza

curentului de aer se msoar pe scala dejos a manometrujui, conform schemei reprezentate in

dinamic, din care, cu relatia cunoscut, se obtine viteza curentului de aer. Dar nici presiunea

static.
Presiunea total se msoar cu ajutorul unor sonde de presiune tip Pitot, construite sub

figura 4, In dreapta. Astfe!, furtunul care preia presiunea staticA, I In figura, se conecteaz la
partea superioara a manometruluj, jar eel care preia presiunea total, 2 in figur, se conecteaz
la partea inferioar. Astfel, manometrul indic direct presiunea dinamic pe scala Superioar
i direct viteza pe scala inferioar.
Datele experimentale se tree Intr-un tabel de forma:

Cu

forma unor tevi subtiri de cupru, decupate In partea inferioar, pentru a prelua i presiunea
dinamic. Pentru fiecare sectiune existA cte o sond, avnd lungimea astfel Inct extremitatea
i implicit orificiul sa se plaseze pe axa tubului Venturi. In acest sens, pe capatul vizibil al
sondei exist un semn (o crestatura) care indic orientarea el corectA i anume ctre curentul
de aer.

32

33

DupA introducerea corect a sondei In locau1 sau, se face legatura cu manometrul prin
intermediul furtunului inferior. In acest fel pe Scala manometrului se citete i se noteaz

Verificarea legii lui Bernouffi


Legea lui Bernoulli a fost prezentat In cadrul teoriei lucrrii. Practic se lucreaz cu un
tub orizontal (tubul Venturi), astfel meat legea se scrie:

presiunea totald.

Cunoscnd presiunile static 1 total, viteza se obtine cu relatiile:

vI___,

Pd =

PS

v2t_PJ

P v2 = const.,

PS +Pd

= const., Pt = const.

(7)

(5)

deoarece pentru un tub orizontal, presiunea hidrostatic este constant, inclusiv zero, In toate

Observatie: In aceast relatie trebuie s se lucreze In sistemul SI, ceea ce inseamn c

seciuni1e.
Presiunile static, total i dinamic sunt cunoscute pentru tubul Venturi, de la

presiunile trebuie s fie transforrnate din mm coloan de ap, in N/rn2 conform relatiei (6).
1mm H 2 0 9,8 N/rn2

(6)

In acest moment al lucrrii se pune problema inlocuirii valorii densitf ii aerului in


condi;iile reale de lucru, corespunztor presiunilor respective. Este rezonabil i acceptabil s
se ia pentru densitatea aerului valoarea corespunztoare conditiilor normale i anume:
PN = 1,29kg/rn3 . Dei in acest fel se introduce o eroare sistematic in valorile determinate,

msuratorile precedente, pentru verificarea legii continuitii. i totui, In limitele timpului


disponibil aceste msurtori pot fi completate cu msurtorile pentru cele trei presiuni In cele
trei colectoare de: 180, 100 i 50 mm, folosind tubul Pitot cu dou brate, prezentat in figura 4.
Datele experirnentale obinute se trec intr-un tabel de forma:

(rn/s) I v S (m3/s) I

Ps (N /M)

Pd (N/rn2) Pt (N/rn

aceasta flu este prea mare, deoarece aerul este putin compresibil la vitezele relativ mici ale
curentului de aer.
Sectiunile tubului Venturi in punctele de msurare a presiunilor se obiin din valorile
diarnetrelor corespunztoare ordinii de nurnerotare, care sunt:
95, 83, 70, 56, 42, 54, 71,92 [mm].

Datele experirnentale obtinute se trec intr-un tabel de forma:


Nr.
det.

Ps
Pt
(N/rn2) (N/rn2)

PdPtPs
(N/rn2)

I2t_
P
(rnls)

S (M)

Sv(rn 3/s)

Se va constata c produsul din ultima coloan nu este riguros constant, ci variaz intre
limite rezonabile. Acest lucru certified existenta abaterilor fluidului de la idealitate, fund
cauzat ins i de erori sisternatice.

34

35

sau
m1 k1 +(k1 +k12 )x1 =k12x2

(5)

m2 5 2 +(k2 +k12 )x 2 =k12 x1

L IJCRARIA V

Constatam Ca cele dou ecuatii difereniale flu sunt indeperidente, ci cuplate, In sensul
c in ecuaia diferential a unui oscilator apare ca variabil elongaia celuilalt oscilator.
Pentru rezolvare cutm solutii de forma:
x1 =A cos (cot+p)

OSCILATII CUPLATE PE PERNA DE AER LINIARA

(6)

x 2 = B cos (cot+ P)

Inlocuind relatiile (6) In rel4iile (5), se obtine un sistem algebric de ecuajii liniare
omogene cu necunoscutele A i B:

Obiectivele experimentului

(k1 +k12 _mio2)A_ki2B = 0


k12 A + (k2 + k12 m2(0 2 ) B = 0

> determinarea constantelor elastice k i k12;

> determinarea perioadei modului fundamental Ti exp.;

Sistemul de ecua;ii (7) poate fi scris in functie de raportul amplitudinilor astfel:

> determinarea perioadei celui de-al doilea mod de oscilatie T2exp.;


-

k1 +k12 m1 oY

> realizarea fenomenului btilor i deterrninarea perioadei btilor Tbexp.

k12

(8)

k 2 +k12 m2o 2

k12

Pentru a obtine solutii diferite de zero, trebuie ca deterrninantul sistemului (7) sa fie

Teoria tucrrii

nul:

S analizm ce se intmpl cu caracteristicile micrii periodice a unui oscilator

k1 +k12 m1 eY

annonic, dac acesta se cupleaz cu un al doilea, care poate avea proprietai identice sau

(9)

=0

k 2 +k12 -m2 w 2 1

k12

diferite.

k12

Aceast conditie conduce la ecua;ia bipatrata:

Notm deplasrile fat de pozi;ia de echilibru cu x1 , respectiv x2 . Fo4ele elastice ce

_1k1 +k12 + k 2 +k12

apar In fiecare resort ca rezultat al deformrilor sunt:


F, =k1 x1

(1)

F2 =k2 x 2

k1 k2 +k1 k12 +k2k12


m1m2

(10)

(2)

Co2

x 21 fapt ce va determina apariia unei forte de

ilk

k1 + k12 + k 2 + k12

2 m1

m2

) \

I2

~
k

k~
k2 +~
m2

m1m2

Din relatia (11) se observ c expresia de sub radical este pozitiv, deci ambele valori

revenire suplimentara, la cele douA capete:


(3)

ale lui o2 sunt reale. Prin rezolvarea ecuatiei se obtin urmtoarele patru solu;ii reale pentru C04

Aplicnd principiul II al dinamicii pentru micarea celor dou corpuri, vorn obtine un

i anume: co t , (02. Valorile negative ale frecven;ei flu dau solutii diferite fata de cele

F;2 =F 1

=k12 (x2 x1 )

pozitive i le vom neglija.

sistem de ecuaj'ii dferenfia1e:

Cea mai mica dintre frecventele proprii, o, se nume$efundainental, iar unntoarea

m1 X1 =k1x1 +k12 (X2 x1 )


m2 5 2 =k 2 x 2 k12 (x 2 x1 )
36

care are rdcinile:

Deoarece corpurile sunt legate Intre ele printr-un resort, acesta va cupla micri1e.
Deformarea resortului din mijioc va fi x 1

m2

m1

(4)

frecven, 2, se numete a douafrecvenl natural.

37

T
In eel de-al doilea mod normal, numit i antisimetric, oscilatorii sunt In antifaz,

Inlocuind valorile ptratelor frecven;elor proprii in relatia (8), se obtine:


131 - k1 +k 12
m 1o
-12
k
q1 -k12
k 2 +k12 m2
B2 = k1 +k12 m1co k12
q2 =
k12
- k 2 +k12 m2 w

amplitudinile sunt egale ca mrime, dar opuse ca semn, astfel c mi,ccarea este simetric,
(12)

dar In sensuri contrare:


(21)

xl = x2 =A2 COS (cJ)2t+p2)


(12')

In aceste conditii, resortul de cuplaj central este deformat, deformarea sa find data
de relatia (22):

Inlocuind in relatiile (6), se obtin modurile proprii sau fundamentale de vibraie ale

X1

sistemului:

(22)

x 2 = 2A COS ((0 2 t+(p2 )

Primul mod propriu de vibralie:


X,

= A1cos(ci1t+p1)

Dispozitivul experimental

(13)

Dispozitivul experimental folosit in aceast lucrare este format din dou crucioare
x2 =B1 cos(w1 t+p1 )=q1 A1 cos(co l t+p1 )

(14)

identice de mase m1 = m2 = in = 269 g care sunt cuplate la capetele dispozitivului prin dou

Al doilea mod propriu de vibrafie:

resorturi identice de constante elastice k1 = k2 = k i intre ele printr-un resort diferit de

X 2 =A2 cos( 2 t+ 2 )

(15)

X 2 =B2 cos(0 2 t+p2 )=q 2 A2 cos(0)2 t+p2 )

(16)

Perna de aer liniar este o incint rigida care are suprafaa exterioar cu o planeitate

Solutia generala a sistemului de ecuatii diferentiale liniare se obtine aplicnd

foarte bun i care prezint foarte multe orificii mici distribuite uniform. Se comprim aer in

principiul superpoziiei, ce const in insumarea celor dou so1uii particulare, reprezentate de

incinta respectiv (cu ajutorul unei suflante) care va iei prin orificiile din suprafaa cutiei

modurile proprii de vibratie:

astfel meat jetul de aer format va determina ca -micarea celor dou crucioare sa se fac CU 0

A l cOs(w1 t+ (p1 )+ A2 coS()2t


X2

=q1 A1 cos(w1t+co1 )+q2 A2 cos(w2t+o2 )

celelalte, de constant elastic k1 2, ca In figura 1.

frecare neglij abil.

(17)

m2 k2

(18)

Constantele de integrare se determin din conditiile initiale referitoare la pozitie i


vitez.
Gazul particular care sefolosete In aceast lucrare:
Se consider m1 = m 2 = in i k1 = k 2 = k. Din relatia (11) se obtin relatiile (19):
(0 1

in
2k+2k12

(19)

in
i raportul amplitudinilor este egal cu 1.
In modul fundamental de vibrajie, numit i simetric, corpurile oscileaz In fiz, cu
amplitudini egale, astfel c resortul de cuplaj nu este niciun moment defi.ri,zat:

Fig. 1 Reprezentarea schematic a dispozitiiiului experimental pentru


studiul oscilafiilor cuplate pe perna de aer liniara

X, = x2 = A1 cos(o)t +

38

39

Datele obtinute se tree intr-un tabel de forma:

Modul de lucru
Se vor determina pentru fiecare resort constantele elastice k1 = k2 =k i k12 prin
metoda dinamic. Pentru aceasta, se Scot resorturile din montaj i se fixeaz cu un capat pe un
stativ. De capatul liber al fiecrui resort se suspend pe rand cte dou mase marcate in' i
m"

t' (s)

t'' (s)

T;exp

se pune sistemul in oscilatie. Se cronornetreaz timpul t', respectiv t" in care acesta

T1

=-

j-

Tiexp

T;exp + T;exp

Ticaic = 2it

(s)

(s)

(s)

(s)

efectueaz N oscilatii complete (minim 10 oscilatii complete) pentru masa rn', respectiv m".
Se calculeaz perioada de oscilatie T i constanta elastic k, cu relatiile (23):
T=-tN

In cadrul acestei secvene a luerrii, se observ c acceleratia centrului de mas este


(23)

egala cu aceeleratia fiecrui corp in parte, ceea ce Inseamn c fiecare corp oscileaz ca

T2

cnd cellalt ar fi absent.

Datele obtinute se tree intr-un tabel de forma:

Pentru determinarea perioadei celui de-al doilea mod de oscilatie sau antisimetric,
T2exp,

Resortul

in
(kg)

TT=

rn
(kg)

i
N

(s)

T"=
(s)

k'=

2
47tm1

T2

(N/rn)

dupa crearea efectului de pern de aer, cele dou crucioare se deplaseaz In sensuri

4i 2 m

k'+ V

opuse i cu aceeai distanl pe perna de aer, astfel meat sa fie in opozitie de faz i sa aib

T'2

amplitudini egale. Deterrninarea perioadei T2exp. se face analog cazului precedent cnd s-a

(N/rn)

(N/rn)

k=

determinat Tiexp. i se compar apoi valoarea obtinuta cu cea calculatA cu relatia (26).

1
T2ca1c. =22cI

2
1,2

in
k +2k 12

(26)

Datele obtinute se tree intr-un tabel de forma:


Pentru determinarea penoadei modului fundamental sau simetric, Ti,, p , dup crearea
ti

efectului de pern de aer, cele dou crucioare se deplaseaza In acela.i sens cu aceeai
distan/ pe perna de aer, dup care se las sistemul sa oscileze liber. Pentru ca sistemul s

t' (s)

t'' (s)

T;exp.

= --

T;exp =

(s)

oscileze cu frecventa fundamental, cele douA crucioare trebuie sa aib aceeai amplitudine

T;exp.
T2exp.

2
(s)

(s)

+ T;exp.

T2calc = 2

m
F

2k 12

(s)

i sa fie in faz la momentul initial, astfel inct In timpul oscilatiilor, resortul k12 s nu se
deformeze. Se va cronometra timpul t in care se efectueaz un nurnr N (minim 10) de
oscilaii complete i se va determina perioada T1 exp. cu relatia (24):

In aceast secventa a lucrrii se observ c acceleratia centrului de mas este zero,

t
T,iexp

(24)

=N

conform teoremei micrii centrului de mas.


Transmiterea periodic a energiei Intre doi oscilatori cuplafi i efectul rezultant de

Se vor face 2 determinri i valoarea medie obtinuta se va compara cu cea calculat cu

modulare al amplitudinii de vibrafie ajIecrui oscilator se numetefenomen de btai.

relatia (25):

Pentru realizarea fenomenului btilor, un crucior este ;inut fix jar cella!t se
Ticaic. =

40

Fk

(25)

indeprteaz sau se apropie de el

CU 0

anumit distant, dup care se las sistemul sa oscileze


41

liber. Se observ transferul de energie mecanic de la un crucior la altul i myers. Sistemul


oscileaz astfel inct, atunci cnd amplitudinea unui oscilator este maxima, amplitudinea
celuilalt oscilator este minimA i myers.
Prin perioada btdilor

LIJCRAR.IA VI

se inelege timpul inregistrat Intre dou bAtAi consecutive, adicA

intre douA momente de amplitudine maximA sau timpul dupA care sistemul Ii reia o anumitA
stare configurativa (cel mai uor de observat este starea de repaus, astfel inct perioada

STIJDIUL OSCILATIILOR AMORTIZATE $I AL OSCILATIILOR

bAtAilor poate fi mAsurat prin timpul dupa care se reia starea de repaus a aceluiai cArucior).

FORTATE CU PENDULUL POHL

Perioada bAtAilor determinatA experimental, Tbexp, se va compara cu valoarea


teoreticA, data de relatia (27) i de relatia (28):
Tb caic

T2k
ca
- T21

T1 caic

= IT1

Obiectivele experimentului

(27)

Pendulul de torsiune Pohl este folosit pentru studiul oscilatiilor amortizate, respectiv
Tbt

TlexpT2exp
jT1

T2expl

forate. In aceast lucrare se va studia:

(28)

A. In cazul micrii oscilatorii libere:


> perioada i frecventa proprie a oscilatorului in regim neamortizat;
> perioada 1 frecventa proprie a oscilatorului in prezena amortizrii;
> coeficientul de amortizare;
decrementul logaritmic.
B. In cazul micrii oscilatorii forate:
> trasarea curbelor de rezonanA ale amplitudinii pentru diferite amortizAri;
> coeficientul de amortizare.

Teoria lucrrii
A. Osdilatii amortizate
In cazul unui pendul de torsiune, momentul de torsiune M1 este proportional cu
unghiul de rAsucire:
M1 =Cp

(1)

unde C este constanta de torsiune. Momentul rezistiv (de frnare) este:


M2=

Fqi

(2)

unde F este un factor de amortizare. Amortizarea este controlatA de o frAnA electromagneticA,


ce are la bazA curentii Foucault care apar ca urmare a micArii discului de cupru intr-un camp
magnetic uniform. Aceti curenti genereazA un camp magnetic de polaritate opusA cflmpului
magnetic aplicat. RezultA o forta de rezistenA proporional cu viteza de micare a discului.
42

43

Raportul elongaiilor la un interval de timp T este:

Se obtine urmtoarea ecuatie de micare:


Io+Fp+Co=O

K= (p (t) =e
( (t + T)

(3)

unde I este momentul de inertie al pendulului fata de axa de rotatie. Imparind prin I rezultA
FC
co+cp+-w=O
(4)

Logaritmul natural al acestui raport se numete decrement logaritmic:


2nb
Jb2

Se noteaz:
CO

= s ' putem defini timpul de viatA

Avnd in vedere c

(5)

2=-

(9)

= 1/b astfel Inct pentru

t = v amplitudinea scade de e = 2,718 ori. Atunci decrementul logaritmic semai scrie:

unde b este coeficientul de amortizare jar co este frecvena oscilatiilor proprii In absenta

(11)

D=bT=T

amortizArii. Rezult ecuatia caracteristjc:


p2+2bp+a=O

(6)

i deci inversul decrementului logaritmic:


(12)

Cazul I
DT
Dac amortizarea este slab b < co, rdcinile

p12

sunt complexe, jar so1uia ecua;iei

reprezint numarul de oscilatii pn la care amplitudinea se reduce de e on.

(4) este:
(p(t)= (p e
unde @ =

COS (Cot +a)

(7)

Cazul II
In cazul b > a

- b2 reprezintpseudopulsc,fia, respectiv:

radcinile ecuaiit caracteristice sunt reale i negative, jar soluia

ecuaiei (4) este:

2
i Jw_b 2

(8)

este pseudoperioada. Oscila;iile amortizate sunt de tip sinusoidal dar

Cu

(p(t)= e_bt(c1Coot +c2et)

(13).

Micarea se numete amortizat aperiodic ( fig. 2), iar pendulul se intoarce

amplitudinea

descresctoare exponential (fig. 1).

asimptotic ctre poziia sa de echilibru.

tt)

amortizare aperiodica
.cc:T::?tI:eriodica

t
*

Fig. 2 M4carea aperiodic

Fig. 1 Dependena elongaiei unghiulare Infuncie de timp in cazul oscila(iilor amortizate


pseudoperiodice
44

Voscilatie amortizata
pseudoperiodica

45

Cazul III

pentru F0 dat amplitudinea (Pa are un maxim pentru:

In cazul b = coo rdcinile coincid i:

40)2

(p(t)=(c1 +c2t)e_bt

(20)

jar diferena de faz Intre deplasare i ford este ir / 2.

(14)

iar micarea este aperiodic critic (fig. 2) jar pendulul tinde spre poziia de echilibru in

> cu cat b este mai mare, cu att amplitudinea oscilatiilor fortate este mai mica, jar

timpul cel mai scurt.

frecven;a de rezonan;a se deplaseaz spre frecvente mai mici.

B. Osdilaii fortate
Dac asupra pendulului actioneaz un moment extern M

M0 cos Qt ecuatia (4)

devine:
+2b
unde F0

F cost

(15)

In rem permanent so1ua eduatiei (15) este:


(p(t)=(P COS (Qt +cc)

02

(16)

unde

re:

Fig. 3 Curbele de rezonanf pentru dferite amortizri


(17)

Dispozitivul experimental
Principalele componente ale pendulului Pohl sunt:
tg a =

2bQ
-______

(O

Q2

I. un disc de cupru ce se poate roti In jurul unui ax ce trece prin centru legat de un resort
(18)
sub form de spiral, ce tinde s aduc discul in poziia de echilibru. Pe disc este fixat

Dependena coa = p. (i)) poarta numele de curba de rezonanla. Analiznd re1aiile

un pointer ce permite msurarea amplitudinilor unghiulare pe o scald circular aflat in

(17) i (18) se constat c:


> la frecvente mici

spatele discului;
coo

2. un motor legat printr-o tij de resort care permite obtinerea de oscila;ii fortate cu

frecventa reglabila;

(19)

3. o frna electromagnetic care permite reglarea efectului de amortizare prin curenli

jar fora exterioar 1 deplasarea sunt In faz.

Foucault ca urmare a micrii discului Intr-un camp magnetic uniform generat de un

> la frecvente man Q -~! o, amplitudinea scade rapid cu frecventa

electromagnet.
~ coo

(L'a (0)

jar deplasarea este in opoziie de faz cu fora exterioar.


46

47

PW

(-bt

Fig. 5 Dependent a amplitudinilor unghiulare succesive de timp


Fig. 4 Montajul experimental pentru Pendulul Pohl
Datele se tree in urmtorul tabel:

Modul de lucru

Tabelul 1
-

amphtudinii

A. Osdilatii amortizate
1. Se detei-min perioada proprie de oscilatie T0 (fr amortizare, 'B

OA). Pentru

~00

ts

Mwlitudinea oscilatiei

aceasta, pendulul este rotit pana la captul scArii gradate i lsat liber. Se msoar cu
~02

ajutorul unui cronometru intervalul de timp in care se efectueaz 10 oscilatii complete.

~03

Valoarea medie obtinuta in cadrul experimentului este: T0 = (1.817 0.017)s,


respectiv w0

(3.46 0.03)s'.

2T
3T

i n figura 6 sunt prezentate graficele experirnentale

2. Se determin pseudopulsaia i pseudoperioada pentru diferite grade de amortizare.


Sursa de tensiune genereaz un curent prin bobina electromagnetului in functie de
tensiunea fui-njzat. Se vor folosj urmtoarele intensiti ale curentuluj prin bobin:
IB0,25A, U- =4V
IBO,40A,

U=6V

IB0,S5A,

U..=8V

IB0,9A,

U=12V

(p

pentru diferite

p0 e

amortiZfl.
0

20

1b = 16,7s
Ib6,2 S
lb= 3,2 s
lb = 1.1 S

A
A

3. Pentru o valoare data a curentului prin bobin se va reprezenta grafic eIongaiia

10

unghiular in functie de timp. Pentru aceasta, pendulul este rotit complet intr-o parte a
pozitiei de echilibru, apoi Isat liber; se citesc cu ajutorul pointerului de pe disc
amplitudinile unghiulare ale oscilatiilor complete succesive in timp de aceeai parte a

poziiei de echilibru (fig. 5). Pseudoperioada se determin ca find intervalul de tulip


intre amplitudinile unghiulare succesive de aceeai parte a poziiei de echilibru.

10

Fig. 6 Dependenta amplitudinii (p (t) = (p0 e

20

25

30

pentru constante de amortizare diferite


49

48

de
7. Se reprezintA grafic dependena amplitudinii oscilaiilor fortate in functie

4. Din graficele astfel obtinute se determin timpul de viat r corespunztor lui (PO le.
RezultA b =

frecvena fortei exteme pentru diferite constante de atenuare.

rjadin relatia (11) se determin decrementul logaritmic.

8. Se va completa urmAtorul tabel:

Rezultatele experimentale se trec In urmtorul tabel:

Tabelul 4

Tabelul 2
Date experimentale - oscilafli for! ate

Rezultate experimentale oscilajii amortizate


'B
(A)

T
(s)

2,T -i
v=- (s )
T

K=

(t)
p(t+T)

't

b=! (s')

(s)

D bT

_____
w =iJw _b 2 (s')

Nr. d et.

In Tabelul 3 sunt prezentate date experimentale obtinute:

10. Se va observa defazajul dintre e1ongaie i fortA la frecvente mici, respectiv

Valori caracteristice miccrii oscilatorii amortizate

0.25
0.40
0.55
0.90

1/b (s)
16.7
6.2
3.2
1.1 L

b (s')
0.06
0.16
0.31
0.91

w=

- b 2 (s')
3.46
3.45
3.44
3.34

Arnplitudinea
oscilatiilor fortate
(Pa

Pulsatia

9. Din frecventa de rezonantA se va determina coeficientul de amortizare b.


Tabelul 3

1(A)

Perioada
oscilatiilor
fo4ate

Curent de
amortizare 'B
(A)

1.1
1.4
1.9
5.6

0.12
0.31
0.64
1.72

frecvente man In raport cu frecventa de rezonanA.


In figura 7 sunt reprezentate curbele experimentale (Pa = f(Q), pentru diferite
constante de amortizare.

(Lulitdti arbitrare)

B. Osci1aii fortate
1. Potentiometrele de reglaj grosier i fin ale motoraului sunt pozitionate initial

,oaA

10

la valoarea minima, respectiv medie.


2. Se ajusteaz puterea motoraului la maxim, fixnd tensiunea sursei continue la

is

valoarea maxima.
--

4,0

3. Se alege o valoare a curentului prin bobina electromagnetului (o anumit


'0

constant de atenuare). Initial se alege I = OA (fr frna electromagnetica).


4. Frecvena fortei exteme Q se determin din numrul de ture efectuate de discul
motoraului (reperul considerat este sgeata a!b rnarcat pe disc). Timpul se

msoar folosind un cronometru electronic.


3 Q(s')

5. Se citete amplitudinea oscilatiilor fortate pentru o valoare datA a frecvcntei


30

3.

4A

5.0

fortei externe (dupA stabilizarea micArii).


6. Se modificA frecventa Q in pai mici folosind butoanele motorauIui.

50

Fig. 7 Curbele de rezonanfpentru diferite constante de amortizare

51

eliptic. Elipsa ob;inuta este Inscris Intr-un dreptunghi de laturi 2A i 2B numit dreptunghiul
amplitudinilor, dar flu este raportat la axele sale In sensul cA axele elipsei fac un unghi in
general nenul Cu axele de coordonate (figura 1).

LIJCRARIiI VII

y
COMPUNEREA OSCILATIILOR ARMONICE
PERPENDICULARE (FIGURILE LISSAJOUS)

FRI

Obiectivele experimentului

CI

Fig. 1 Reprezentarea elipsei Inscris In dreptunghiul amplitudinilor

> studiul compunerii oscilatiilor armonice perpendiculare de aceeai frecventa i


de frecven;e diferite.

Caracterul micrii rezultante variaz in funcie de valoarea diferentei de fazA. Se


consider astfel cteva cazuri particulare.

Teoria Iucrrli
a) Dac diferena de faz este (p = 2km, (k = 0, 1, 2.......) oscilatiile sunt in faz, iar

Traiectoriile descrise de un mobil in micarea rezultat din compunerea a dou

relatiile (1) i (2) devin:

oscilatii arrrionice perpendiculare de frecvente diferite se' numesc figuirile (curbele) Iui
Lissajous.
1. Compunerea osdilatillor armonice perpendiculare de aceeai frecvent

x=Asincot, y=Bsinu)t

(3)

yzzx

(4)

Considerm un punct material M supus simultan la dou oscilatii armonice de aceeai


Ecuatia obtinuta este ecuatia unei drepte care trece prin origine, cu panta B I A i

frecventa ce se produc pe directiile OX i respectiv OY ale unui sistem de referinta cartezian.

coincide cu prima diagonal DD' a dreptunghiului amplitudinilor, astfel Inct in acest caz

Traiectoria mobilului este reprezentat parametric prin rela;ia (I).

elipsa degenereaza In dou drepte confundate. In concluzie prin compunerea a dou micri

x = Asino)t
(1)

oscilatorii armonice de aceeai frecventa care se execut in concordant de faz pe directii

unde A reprezint amplitudinea oscilatiei armonice pe directia OX, jar B reprezinta

perpendiculare se ob;ine o micare rezultant oscilatorie armonic de-a lungul primei

amplitudinea oscilatiei armonice pe direcia OY.

diagonale din dreptunghiul amplitudinilor. Se poate demonstra i reciproca acestei afirmaii:

y= Bsin(o)t+(p)

once micare oscilatonie anmonic liniar se poate descompune In dou micri oscilatorii

Elimjnnd timpul din relatia (1), se obtine, cu ajutorul identitAtii trigonometrje

armonice in concordanta de faz, pe directii perpendic.ulare.

sin wt + cos2 (Ot = I, ecuatia traiectoriei punctului material In coordonate carteziene.


x2 y2 2xy
T+T AB cos (Psin (

b) Dac diferenta de faz este (p = (2k + 1)7, (k = 0, l, 2.......) oscil4iile sunt in

(2)

opoziie de faz, jar relatiile (1) i (2) devin:

Relatia (2) reprezinta ecuatia unei elipse a.a Inct rezultanta a dou mjcri oscilatorii

x=Asineit, y=Bsino)t

armonice de aceeai frecvent pe directii perpendiculare Intre ele este in general o oscilaie

52

(5)

53

2. Compunerea oscilaiior armonice perpendiculare de frecvene diferite

B
Y=--ix

(6)

Considernd oscilatii perpendiculare

care reprezinta ecuatia unei drepte ce trece prin origine avnd panta - B I A i coincide cu cea

x = Asin(wt)

de a doua diagonala CC' a dreptunghiului amplitudinilor, astfel inct 1 in acest caz elipsa

y=Bsin(t+p)

()

degenereaza In dou drepte confundate. In concluzie, prin compunerea a dou micri

traiectoriile micrii rezultante au o form mai complicat. Dac raportul frecvenelor este o

oscilatorii armonice de aceeai frecvent care se executa In opoziie de faz pe directii

fractie rationala, ca in relatia (9)

perpendiculare, se obtine o micare oscilatorie armonic de-a lungul celei de-a doua diagonala

(9)

a dreptunghiului amplitudinilor. Este valabil i reciproca acestei afirmatii.


Prin urmare, once micare oscilatorie armonic poate fi consideratA ca rezultanta a

adic n i ni,, sunt numere intregi, aceste traiectorii sunt Inchise i se numescfiguri Lissajous.

dou micri oscilatorii armonice, reciproc perpendiculare i cu aceeai frecventa executndu-

Figura Lissajous taie de n, ori fiecare din cele douA laturi ale dreptunghiului in care

se In faz sau in opoziie de faz.

este Inscris, paralele cu axa OX i de n,, ori fiecare din celelalte dou latuni paralele cu axa

c) Dac diferena de faz este p = (2k + 1)?1, (0,1,2,...) oscila4iile se mai numesc i In

OY. Onientarea figunilor Lissajous depinde de diferenta de faz a oscilatiilor componente.


In figura 3 se prezint o figur Lissajous pentru un raport al frecventelor 1/2.

cuadratur, jar relatia (2) devine


x2

,2

(7)

A 2 B2

care reprezinta ecuatia unei elipse ale crei axe coincid cu directiile de-a lungul crora se
efectueaz oscilatiile componente (figura 2).

WA
X
Fig. 3 Figura Lissajous pentru care
Fig. 2 Reprezentarea elipsei ale crei axe coincid cu direcfiile
de-a lungul crora se efectueaza oscilafiile componente
In particular dac oscilaiiIe componente au aceeai amplitudine, A=B, rezult
X2 +

y2

= A2 ;

elipsa devine un cerc. Once micare circular se poate descompune in dou

oscilaii armonice liniare, perpendiculare, de amplitudini egale, avnd diferente de faz

I
vx
vv 2

In figura 4 sunt reprezentate figunile Lissajous in cazul a dou micni oscilatorii


it it 3it
perpendiculare cu aceeai amplitudine i cu diferenta de faz de 0, , , i it, pentru care
4 2 4
raportul frecventelor are valonile 1, 2, 3, 4 respectiv 10. In figura 5 sunt reprezentate figurile
Lissajous pentru care raportul frecventelor este un numr rational.

p=(2k + l)iit.

54

55

(0
r
Dac raportul pu1saii1or flu este o fracie rationala, adica: -# --, curbele flu se mai
Inchid i figurile Lissajous nu se observ.

Diferenta de faza' (P

Fig. 5 Reprezentarea figurilor Lissajous pen tru care raportulfrecvenIelor


este Un numr rafional
Fig. 4 Reprezentareafigurizor Lissajous

Dispozitivul experimental
In aceast lucrare se folosesc pentru compunere oscilatii perpendiculare de natur
electromagnetic, produse de dou generatoare electronice de semnal, In domeniul audio frecventelor. Comportarea efectiv a oscilatiilor are bc pe ecranul unui osciloscop unde se
vizualizeaz i se prelucreaz figurile Lissajous obtinute.
Osciboscopul catodic permite vizualizarea formei semnalelor In funcie de limp.
Elementul principal al unui osciloscop este tubul catodic ce contine In interior dou percchi de
56

57

plci (verticale i orizontale) care datorit diferentelor de potential aplicate, realizeaz

In cotinuare se variaz ftecventa v fie In sens cresctor, cnd v , )v x' fie In sens

deflexia (deviatia) electrostatica a spotului de electroni, emis de catod. Semnalul care unneaz

descresctor, cnd v),(vX, pentru a obtine figurile Lissajous corespunztoare rapoartelor

a fi vizualizat se aplica pe borna de intrare care poate fi, prin actionarea unui comutator, In
c.a. sau c.c. Atenuatorul fin 1 In trepte ofer posibilitatea reglarii amplificrii cu ajutorul

--)1,respectiv

comutatorului. Semnalul este preluat de amplificatorul de deflexie pe vertical i aplicat


plcilor orizontale.

-(1.
fly

fly

Se urmresc i In acest caz poziii1e pe care le ocup figurile Lissajous in rotatie ca


urmare a modificrii diferentei de faz in timp.

Pentru ca imaginea de pe ecranul tubului catodic sa fie stabil trebuie ca ftecventa

Datele obtinute pentru 10 figuri Lissajous se tree In tabelul de mai Jos. Frecventele

:7

semnalului devizualizat s fie egala (sau un multiplu Intreg) cu frecventa bazei de timp.
din tabel sunt frecventele medii obinute in urma efectuArii a 5 msurtori

Stabilitatea raportului dintre cele douA frecvente este asigurat de circuitele de


sincronizare care injecteaza semnalul de vizualizat Intr-un punct al bazei de timp.

experimentale. In continuare se va verifica raportul

Cele douA generatoare electronice sunt prevzute la ieire cu comenzi referitoare la

n
--

vx fly

gama de frecvente, la reglarea continua a unui interval de frecvente i la amplificare.


Pentru obtinerea unor figuri Lissajous prelucrabile, cele dou frecvente care se

4i

compun trebuie s fie comparabile.

Figura Lissajous obtinut

(II)

(II)

(Hz)

(Hz)

2.

Modul de lucru
Se conecteaz generatoarele i osciloscopul, se alimenteaz de la reteaua de curent
altemativ a laboratorului la 220 V i se regleaza luminozitatea i focalizarea osciloscopului.
Se consider conventional frecventa unui generator (exemplu eel din stnga conectat

10.

pe Ox) cunoscut i se deterrnin ftecventa celuilalt generator (eel din dreapta conectat pe Oy)
cu relatia (10).
vy =

n
fl y

(10)

Se modific frecventa v pan cnd se obtine o elipsa i se observ pozitiile prin care
trece in micarea de rotatie datorit vanatiei defazajului In timp. Se urmrete stabilizarea
orientrii elipsei pentru a se putea numra tieturile n> i n, pe directiile Ox respectiv Oy. In
n
acest caz, -- = 1 i v, = v,
fl y

I1

59

Coordonatele sistemului sunt unghiurile (p1

i 02 ale pendulelor fa de poziii1e

respective de echilibru.

LUCRIRIA VIII

Considernd o2 > o1 , alungirea resortului este I(p2 o1) astfel inct mrimea fortei
-

elastice este I1 I = kl(02

(01).

Ecuaiile de micare ale celor douA pendule, considernd unghiurile 91 i

PENDULE CUPLATE

2_

(1)

(2)

unde I este momentul de inertie fat de punctul de sprijin. Introducnd not4iile:

> determinarea frecventei modului simetric;

CO

02

= mgL

> determinarea frecventei modului antisimetric;


> verificarea dependenei liniare Intre ptratul frecvenei modului antisimetric i patratul

i+ kl 2

I2 =_mgL2+kl22_/J

Obiectivele experimentului
douA pendule cuplate;

mici,

sunt:

;,= _mgL

> studiul modurilor normale de oscilatie i fenomenului btilor pentru un sistem de

(P2

k12
I

(3)

ecuatiile (1) i (2) se mai scriu:

distai4ei dintre punctul de sprijin al pendulelor i resortul de cuplaj;

=0

(4)

=0

(5)

> determinarea frecventelor caracteritjce fenomenului batailor;


> determinarea factorului de cuplaj K.

S cutam solutiile acestui sistem de ecuaii diferenia1e de ordinul 2 cuplate sub

Teoria tucrrii

forma unui mod de oscilatie, caz in care cele dou pendule oscileaz In faz i cu aceeai

S consideram urmtorul sistem: dou pendule identice paralele, sub form de tij

frecvent:

rigid subtire avnd lungimea L cu cte o greutate la capt, cuplate printr-un resort onzontal
de constantA elastic k fixat la distanta 1 faa de punctul de suspensie al pendulelor (fig. 1).

Acos(ot+a)

(6)

(p 2 (t)= B cos (cot +cz)

(7)

1 (t)=

Se obtine sistemul liniar i omogen in A i B:


(+Q2 _ w 2 )A_Q2 B=O
Q2 A+( 2 +Q2
0)

(8)

w 2 )Q

(9)

Din cele dou ecuaii rezult raportul:

Fig. I Pendule cuplate

60

A-

co+Q2w2
_________

w + .~22

(10)

Q2

61

de unde se obtine o ecuae de gradul doi In


(CO

2 +Q2 _

2 )2

(ecuajia caracteristic):
.1
0.

Cu solutiile:
-0.
2

Cos =

w2

lflgL

(12)

T-

respectiv

0.
(0a2 =W 0 2

+2Q2 =wo2(J+2)
mgL

(13)

-V.

Frecven;a cos corespunde modului simetric (fig. 2).

Fig 3 Modul antisimetric de oscilafie


co1 (t)= Acos(v5 t+a), o 2 (t)=z Acos(cost+a),

o1

o2 = ,
Cele douA oscila;ii normale se realizeaz deviind initial pendulele cu ace1ai unghi, In
ace1ai sens (o)s oscilaia simetric), respectiv In sensuri opuse (Wa - oscilaia antisimetrica).
In cazul general, solu%ia sistemului de ecuatii (1), (2) este o combinaie liniar a celor
douA moduri:
1

(t)= Acos(w5 t+a)+ BCOS(COa t +,6)

02 (t)

unde A, B respectiv a

(14-15)

Acos(o)st+a)Bcos(o)a t+13)
1

/3 se determin din condiiile initiale.

-0.
(p=q2

=cp

Fenomenul bAtior

Fig. 2 Modul simetric de oscilafie

Dac la momentul initial tinem primul pendul fix (la t=O,


pendul deviat cu un unghi 2a0 (la c=0,

Frecventa co,, corespunde modului antisimetric (fig. 3).


c01 (t)=B

62

cos (co t+ji)

2 2(t)=_B cos (W a t+ i6),

01 =

o, = 0), jar al doilea

= 2a0 , (P 2 = 0) oscilatia rezultant va contine

ambele moduri normale de oscilaii (fig. 4).


,

=c'2

63

r.

FA
Batal

Modul simetric

Modul antisimetric

Fig. 4 Fenomenul btilor

(PI(t) =

0)a a)S
C0 + a)S
sin a
=
COS at) = 2a0 sin
2
2
sin coa +a)

(cos

=Ad(t)

= Bd(t)Cos

(16)

Rezult in acest caz dou frecvene. 0 fiecvent mica (perioad mare) cu care variaz
amplitudinea ( Aniod (t) respectiv

(p 2 (t)=ao (COS(os t+COS(Dt)=2a

Cos )aWStCOS
2

0)a +0)
St._

coI

(17)

0)S

(t)):
=

'S

= a

T1

'

= 2TSTa
ja0)S T5 I
47T

(18)

respectiv o frecvena mare (perioad mica) de oscilatie a fiecrui pendul individual:

0)a +W
Dac 0)a w, p1 (t) i p2 (t) se vor comporta ca sin_
2
amplitudinea

Fig. 5 Dependenfa elongafiilor celor dou pendule x1 respectiv x2 Infuncfie de timp;


de observat c la momentul la care amplitudinea unuia din pendule
este maxima, cellalt pendul are amplitudinea minima

.
i cos

t cu

4r

(0a +0)

(19)

Ts +Ta

(t) respectiv B.ad (t) variind uor (fig. 5).

2T5Ta

Se definete penoada btilor:


Se observ Ca Intre amplitudini exist un defazaj de

ceea cc Inseamn c atunci


a
T
b TT

cnd amplitudinea unui oscilator este maxima, amplitudinea celuilalt este minima 1 myers.
Aceast variatie slaba a amplitudinii cu. frecventa

a 0)S

Ts

Ta

(20)

ca find intervalul de timp Intre dou opriri succesive ale unui pendul.

reprezintafenomenul btilor 1

In cazul unui cuplaj slab 2 <<0)0, atunci:

apare In cazul suprapunerii a dou oscilatii de frecven;e egale.

co

C0 2

CU 0 2

64

T1

0
0)a0)S Jc0

+20

0)o

+ CO

2Q +0)0

k12
2w o 2mgL
2
2coo

+ 0)

k12
+0)0
2mgL

(21)

(22)

> (D i . Relatiile de mai sus ne dau dependena lui w respectiv (t2 de 1.

65

Se definete factorul de cuplaj K prin relatia:


K'=
CO+O)

Modul de lucru
W

2)2+2 mgL+k12

1. Se detennin constanta k a resortului prin douA metode: staticii i ( IllItIHRt


(23)

(k = 2,9N/m).
2. Se determin perioada T0 a unuia din pendule izolat fr resortul de cuplaj.

Se observ pe de alt parte cA factorul de cuplaj K mai poate fi scris i sub forma:

3. Se determin apoi perioada T0 a celuilalt pendul i se ajusteaz poziia masei m=lkg

K=
CO

(24)

aflatA la captul tijei pn cnd aceasta devine egala cu cea corespunztoare primului
pendul.

Dispozitivul experimental

4. Se compar perioada T0 cu valoarea calculat

Tocaic

, formula care rezult

= 2n
vg

In figura 6 este prezentat montajul experimental pentru studiul pendulelor cuplate.


din rel4ia (12).

Acesta consta din dou tije subtiri, rigide, de mas neglijabila la capatul crora se gsete o
mas m=lkg. Cele dou pendule sunt cuplate printr-un resort de constant elastic
k
(k = 2,9 N/rn).

5. Se fixeaz resortul de cuplaj intre pendule. Modiflcnd distan;a 1 la care se gsete


resortul fa de punctul de sprijin, se msoar perioada de oscil4ie pentru modul
simetric i pentru modul antisimetric. In cazul simetric resortul

Se alege lungimea L dintre centrul de rnasA al masei m i punctul de sprijin al


pendulelor de L=IOOcm.

flu

este solicitat i

perioada T5 coincide cu T0.


Rezultatele se trec In urmtorul tabel:
Tabelul 1

12 (m2)

1 (m)

T) (s)

T01=27tJ

V g T5 (s)

(s)

(Os

Ta

(s i)

(s)

2rt
=T
(s')

(S-2)

T0 grafic

30-10-2
40-10-2-50 102
-10 2
CO70 1O
80 102

6. Se reprezinta grafic co'

f(12) conform relatiei (13). Se determin din grafic panta

dreptei 1 intersectia acesteia cu axa Oy (fig. 7). Din datele ob;inute rezult w.
Fig. 6 Dispozitivul experimental

Din panta dreptei i din relatia (13) se obtine c tga = 2k


mgL

(O2

Rezult

kflC

mtga i
2co

aceast valoare se compar cu cea determinat la punctul 1. al modului de lucru.


66

67

Datele se trec In urmtorul tabel:


I'I'lul 2

0)

Nr.
det.

1(m)

1.
2.

30.102
40.102

CDI

(s 1)

Ti
(s)

CD2

(s')

T2
(s)

Wi caic

8. Se reprezint grafic (o = f(12), respectiv


Din cele douA grafice se determin con .

,
ti

W.

0.

07

k12
2mgL

= CD 0
(s1)

LI J
2mgL

2calc
(s)

= f(12) conform relatiilor (21) i (22).

CO

) 12(m2
0'

Fig. 7 Graficulfuncfiei a = f(12 )

7. Se realizeaz fenomenul btilor. Pentru aceasta, unul din pendule se apropie de


celAlalt tinut vertical i apoi ii se dA drumul sa oscileze. Se msoar T1, respectiv T2
modificnd distan;a I la care se gasete resortul (fig.8). Este de observat faptul cd

CU

cat 1 este mai mic, cu att condi;ia Wa wS este Indeplinit.

14AAAA

Fig. 9 Graficulfuncfzei

_i Fig. 8 !nregistrarea p j(t,) .i o2('0 In cazul btilorpentru 1=30cm, 1=60cm .,vi 1=90cm.
Viteza de mnregistrare este de tJOs/div.

68

(0 1

= f(l 2 )

.1_
12 (m2 )
Fig. 10 Graficulfuncfiei

0)2

= f(12 )

69

9. Se calculeaz factorul de cuplaj K completandu-se urmtorul tabel:


Tabelul
1(m)

K1

kl
mgL+k12

K2 .

Co 2

-Co

co+co

K3

2w1co2
a+a

(K

- K2 )100

(K1

K1

K3 )100
K1

30-1040.10 2
50- 10-2
60-10-2
70-10-2
80_10 2
90.10-2

LUCRARIA IX

MASURAREA VITEZEI SUNETULUI IN AER


CU TUBULKONIG

Observatij:

Obiectivul experimentului

Pentru obtinerea unor rezultate experimentale bune se vor avea in vedere urrntoarele:

> determinarea vitezei de propagare a undelor sonore in aer.

> in calculul perioadelor se va considera un numr mare de oscilatii;


> amplitudinea unghiular va fi mica;

Teoria lucrrii

> se va cupla resortul astfel inct sa aib lungimea cat mai apropiat de lungimea
natural.

Fenomenul fizic care std la baza teoriei acestei lucrri este interferenta undelor elastice
coerente.
Prin fenomenul de interferent se Ine1ege fenomenul de suprapunere a dou sau mai
multe unde coerente. Dou unde sunt coerente, dac vibreaz astfel inct diferenia de faz
dintre ele sa fie constantA In timp.
Se consider douA surse care oscileaz in faz

produc dou unde coerente plane,

care ajung la momentul t in punctele de coordonate x1, respectiv x2.


Ecuatiile celor dou unde elastice, la momentul t, sunt date de relatia (1).
y1(t,x1)z=Asin(wt_kx)

(1)

y2 (t,x 2 )= A2 sin (c)tkx2 )

unde: A1 i A2 amplitudinile celor dou unde;


k - constanta elastic a mediului prin care se propag undele.
Dac cele dou unde ajung in ace1ai punct in spa;iu, parcurgnd drumuri diferite, se
compun dup regula superpoziiei data de relatia (2)
Y

y1 +

(2)

i formeaz o und rezultantA de aceeai frecventa, dar de amplitudine i faza diferite, data de
relatia (3).
70

71

y =A sin ((ot - k Ax)

Unda sonora rezultant se transmite ctre urechile asculttorului printr-o ramificatie cu

(3)

dou tuburi speciale din cauciuc, ca in figura 1.

InloCuind rela;iile (1) i (3) In relatia (2), se obtine expresia amplitudinii undei
rezultante data de relatia (4).
A= VA , +A+2A1 A2 COSk(x 2

i7)

C
(4)

Amplitudinea rezultant este maxima dac se indep1inete urmtoarea conditie:


cos k(x 2 - x1 )= 1, ceea ce Inseamn c diferenta de drum este un numr par de 2, aa cum se
observ din relatia (5).
k(x 2 - x1 )= 2nit,
21

Ax=2n

n = 0,1,2,...,co
Ax=2n

(5)
2

Amplitudinea rezultant este minima daC se Indeplinete urmtoarea conditie:


Cosk(x2 - X,)=-1, ceea ce Inseamn c diferenta de drum este un numr impar de X, aa
Cum se observ din relatia (6).
k(x2 x1 )=(2n+1,

n=0,1,2,..., oo

2it Ax=(2n+l)n => Ax=(2n+1) 2

Fig. 1 Reprezentarea schematic a tubului Knig

(6)

Relaia (6) intereseaz in mod special in aCeast lucrare, deoarece din considerente

Modul de lucru

tehniCe, minimele de interferent sunt mai uor de identificat prin perceperea direCt CU

Se stabilete intervalul de frecvente ale snetelor care vor fi folosite in lucrare, astfel

urechea uman.

inct pe lungimea etalonat a tubului, 1 = 40 cm, s se cuprinda eel puin dou minime de
interferent. Intervalul de frecvente care Indeplinesc aceast ondiie este 1000 - 2500 Hz,

Primul minim se obtine pentru n = 0, cnd dferena de drum este: Ax -

interval in care se include i frecventa de sensibilitate maxima a urechii umane care este de
Al doilea minim se obtine pentru n = 1, Cnd diferenta de drum este: Ax = 32

aproximativ 2400 Hz.


Se alimenteaz generatorul de la reteaua electric de 220 V c.a. i se fixeaz prima
frecven de lucru, care se citete pe scala generatorului, astfel meat difuzorul emite un sunet

Dispozitivul experimental

uniform de aceast frecven.


Tubul Knig este compus din dou tuburi metalice in form de U, unul de lungime

Deplasarea tubului metalic mobil trebuie sa se fac lent i continuu, pentru a putea fi

fix iar altul de lungime variabil (lungimea lui se poate modifica deplasndu-1 pe vertical in

detectat corect pozitia minimelor de interferent. In momentul perceperii prim u/ui minim, se

sus).

stopeaz deplasarea 1 se citete distanta respectiv pe tubul gradat. Dac M este aceast
Undele sonore sunt emise de un difuzor amplasat intr-o incint izolat care este

distant, atunci diferenta de drum respectiv este egal cu dublul ei, deoarece sunetul se

alimentat de la un generator de audio - frecvent. Dup ce sunetul produs se dedubleaz in

propag dus - Intors. Tinand cont de aceast precizare i de relatia (6), se obtine expresia

dou sunete (unde) coerente, care se propaga prin cele dou tuburi, la cellalt capt al

vitezei de propagare a sunetului in aerul din tub, corespunztoare primului minim, data de

dispozitivului tubunle metalice se reunesc, iar cele dou unde sonore se suprapun i interfer.

72

relatia (7).

73

Ax = 2M, Ax =

4M, c = Xv = 4Mv

(7)

Pentru aceeai frecven, se continuA deplasarea tubului mobil panA cnd se percepe al
doilea minim de interferenta. DacA M' este distanta respectiva cititA pe tubul gradat, se obtine

LIJCRARIA X

viteza de propagare a sunetului, corespunzAtoare celui de-al doilea minim, datA de relatia (8).
Ax=2M' , Ax=3, X=M,C=Xv=Mv
2
3

TUNELUL AERODINAMIC. FORTE DE REZISTENTA

(8)

Se vor face mAsurAtori pentru 5 frecvente diferite jar pentru flecare frecventA i pentru
flecare minim, se vor face 2 determinAri.

Obiectivele experimentului

Datele obtinute se tree Intr-un tabel de forma:

determinarea fo4ei de rezistenA in functie de:


p

[Nr. det.

1.

2.

v (Hz)

1000

Ax=2M

c=4Mv

(m)

(m/s)

Ax=2M'
(m)

cM'v
3

V' aria sectiunii transversale;


/ viteza de curgere a aerului;

(m/s)

(m/s)

1100

/ forma corpului;
' determinarea coeficientului de rezistentA a unor corpuri aerodinamice de forme
difente.

Teoria Iucrrii
Atunci cAnd un corp se micA intr-un fluid IntmpinA o fort de rezistentA ce depinde

3.

1200

de forma corpului, de dimensiunile acestuia, de natura fluidului i de vitezA.


In cazul cel mai general, forta de rezisten se scrie:

4.

5.

1300

1400

E = _(k1v+ k 2v2 )

(1)

unde constantele k1 i k2 depind de forma 1 dimensiunile corpului, dar i de natura fluidului.


Primul termen din relaia (1) este termenul de vscozitate, jar al doilea de presiune.
Cauzele acestei dependene se datoreaz caracterului curgerii fluidului in jurul
corpului aflat in micare. In figura 1 sunt reprezentai doi cilindri care se micA Intr-un fluid

Valoarea medie a vitezei trebuie sa fie apropiata de valoarea acceptata de 340niIs,

(axa cilindrului este perpendicularA pe planul figurii).

corespunzAtoare temperaturii de 20C, In limita erorilor experimentale accidentale.

Fig. l.a. Curgerea unui fluid In jurul


unui cilindru la viteze mici
74

Fig. l.b. Formarea vrtejurilor In spatcic


unui cilindru intr-o curgere la viteze man
75

In general forta de rezistent se poate scrie sub forma:

La vitoze mici, fluidul se scurge lent in jurul cilindrului iar fo4 de rezisten ce
I.

trebuic Invins este forta de frecare vscoasA.

(9)

F=C(Re)p--S

La viteze mari, in spatele cilindrului are bc o micare complicata a fluidului. Fluxul

I-I

unde C(Re) este o functie adimensional de numrul Reynolds, S este aria sectiunii
transversale, p densitatea fluidului i v viteza corpului. Astfel, pentru Re :!~ 1

de fluid se desprinde de pe suprafaa corpului aprnd vrtejuri separate, care sunt antrenate
de curent i se amortizeaz treptat.

1211
Re pry
12

Pentru cazul unei sfere de raz r constantele k1 i k2 au urmtoarele expresii:


k1 =c1 rrri=itrri

(2)
obtinndu-se legea Stokes. Din relatia (9) obinem:

respectiv
k 2 =CD T r2 P=C DSP
unde

17

(10)

(3)

este vscozitatea mediului, dependenta de temperatur, p este densitatea fluidului, S

este aria sec;iunii transversale, iar CD este o constantA (c0

0,5).

Exista o vitez numita viteza critic pentru care cele douA forte sunt egale:
k l vc =k2v; v

2F
2

(11)
i

Dispozitivul experimental
Principalele componente ale acestei lucrri sunt: tunelul aerodinamic, tubul Pitot,

k1
(4)

k2

El
1:1

manometru de precizie, dinamometru, profile aerodinamice (fig. 2).

In cazul in care viteza corpului v << v, vor predomina fortele de vscozitate,


proporionale cu viteza, jar in cazul v >> vc vor predomina fortele de presiune propo4ionale
I'

Cu pAtratul vitezei.

In cazul unei sfere, viteza critic este data de relatia:


VC

67trrl
12 fl
CD 7tr p pr

(5)

astfel Inct dac:


l2i
pry
v<< sau <<1
pr
1211

(6)

atunci predomina fortele de vscozitate, jar In cazul:


12 T
v>> sau
pr

Fig. 2 Montajul experimental pentru masurareafortei de rezistenf

pry
>>1
12 Tj

(7)

predomin fortele de presiune. Introducnd numrul Reynolds:

Modul de lucru
Re=--

(8)

11

unde 1 reprezint o lungime caracteristic (pentru sfer /

r). Criteriul de mai sus ne arat Ca

Montajul experimental este prezentat in figura 2. Pentru msurarea vitezei de curgere a


aerului se utilizeaz tubul Pradtl (fig. 3).

pentru numere Reynolds mici (Re < 1) predomin fo4ele de vscozitate, jar pentru numere
Reynolds mart (Re> 3000) cele de presiune.
76

77

1. Se va studia dependenta forei de rezisten dn relatia (9) In functie de aria suprafeei


transversale. Pentru aceasta se vor considera corpuri avnd aceeai form dar arii
Punct
de stagnare

fl
rt r

11

transversale S diferite. Cu ajutorul dinamometrului se msoar fora de rezistenta FR.


Tub static

PS

Datele se trec in urmtorul tabel:

Nive! 2

Nivel 1

lungul unui tub de curent, atunci:

Lvi

2
)FR(mN)

dreptunghi

Conform ecuatiei Bernoulli, considernd dou puncte aflate la aceeai Inltime In

unde p este presiunea static, jar

(C

cerc

Fig. 3 Reprezentarea schematic a tubului Pradtl

=2+22

Forma corpului

Se reprezint grafic F=f(S) pentru fiecare form a corpului.

(12)

FR(mN)

este presiunea dinamic (pentru aer p = 1,3--). In

cazul In care avem un punct de stagnare (v2 = 0) rezult

'

p,

(13)

Cu ajutorul tubului Pradtl se msoar diferenta Intre presiunea total (de stagnare) i
presiunea static. Acest lucru este posibil datorit aranjamentului de douA tuburi concentrice

0.5

1,0

S(cm)

(fig. 4).
Fig. 5 For(a de rezistenf Infunctie de aria suprafefei transversale a unui corp

2. Se studiaz dependenla fortei FR functie de forrna corpului. Pentru aceasta se vor alege
diferite profile dar avnd aceeai arie transversal i se msoar fo4a de rezisteflt
(viteza va

fi mentinuta constanta). Rezultatele se trec in 'urmtorul tabel:

Profil aerothnamic

Fig. 4 Reprezentarea schematic a tubului Pilot


Obiect

Fiecare tub este conectat la cte un manometru. Dispozitivul functioneaz Cu tubul

=C)

rezistenti

interior deschis In directia de curgere a fluidului, astfel Inct acesta va msura presiunea
total, jar cel exterior pe cea static.
78

7()

I Se modified viteza curentului de aer furnizat de suflant cu ajutorul variatorului. Se

msoar fo4a de rezistenta pentru un corp dat modificnd viteza curentului de aer.
Presiunea dinamic este determinat folosind tubul Pitot. Se reprezint grafic
dependena fo4ei de rezistenta In func;ie de presiunea dinamic
Nr. det.

Forma corpului

Pd (N/rn2)

FR (MN)

FR(mN)

3000

;tsi.I.

:S1ES

Re

Fig. 7 Dependent a coeficientului defrecare Infunctie de numrului lid Reynolds

5. Se vor determina experimental valorile constantei C pentru diferite corpun, dupa


modelul urmtor:
Contanta C pentru diferite profile

Pd ('N m)
0

03

0,6

Fig. 6 For; a de rezistenf mnfunc;ie de presiunea dinamic


7
0
Vscozitatea aerului la temperatura de 20 C este: ij = 18JpP = 181 10
4. Optional se poate trasa i dependena coeficientului C in functie de numrul lui
Reynolds (fig. 6).

80

lbar =

N/rn 2

81

Demonstrarea matematic a legilor lui Kepler se face considernd problema celor


dou corpuri i presupunnd ca potenialul de interactie dintre ele este de tip central:

LIJCRARIA XI

(1)

U=.unde a este o constant pozitiv:

(2)

a=ymM

VERIFICAREA LEGILOR LUI KEPLER

cu y constanta atractiei gravitaiona1e, m masa planetei i M5 masa soarelui.


Pentru sistemul aflat in discutie, deoarece energia poteniala depinde doar de distanta
nu de onientare, sistemul posed simetnie sfenic, jar din conservarea momentului cinetic se

Obiectivul lucrrii:

poate arta Ca micarea este plana, ceea cc demonstreaz Legea I a lui Kepler. In aceste

> Verificarea legilor lui Kepler.

circumstante, In locul coordonatelor carteziene, este mai avantajos sa se foloseasc


coordonatele polare (r, p).

Teoria lucrrii:

Solutia analitic exact a problemei se poate obtine plecnd de la relatia lui Binet

In jurul anului 1605, matematicianul i astronomul german Johannes Kepler (1571-

obtinndu-se ecuatia unei conice In coordonate polare:

1630), analiznd in detaliu observatiile astronomice ale lui Tycho Brahe (1546- 1601), a
r=

formulat in mod empiric legile micrii planetelor in jurul soarelui. Dup aproape un secol,
legile lui Kepler au fost demonstrate teoretic de ctre Isaac Newton, pe baza legii atractiei
gravitaiona1e.

(3)
1+ ecosq

unde:

Legile lui Kepler afirm:

este parametrul conicei

(4)

P2EL2
..
este
excentncitatea
conicei
e = jl +
2

(5)

p=

1. Legea I:Planetele se mic in jurul soarelui pe orbite eliptice avnd soarele in unul
din focare.
2. Legea II: Raza vectoare cc unete soarele cu planeta aflat in micare mtur arii
egale In intervale de timp egale (viteza sectorial este constant).

Pa

,LLa

Semnificatia mrimilor cc intervin in expresiile de mai sus este:

3. Legea III: Ptratul perioadei de revolutie al planetei este proporional cu cubul


semiaxei mari a elipsei.

L este momentul cinetic a! planetei (mnime cc se conserv)


=

mM
+M

masa redusa a sistemulul soare-planeta

E este energia total a planetei (mnime cc se conserv).


In ftmclie de valonile pe care Ic ia excentnicitatea conicei, aceasta poate fi:
Afeliu

- Hiperbol pentru e> 1, cnd E> 0

Perih eliu

- Parabola pentru e = 1, cnd E = 0


- Elipsa pentru 0 < e <1, cand - Cerc pentru e = 0, cnd E = -

Fig. I Ilustrarea primelor dou legi ale lui Kepler


82

j.1a 2

<E < 0

L2

pa
L2

83

In functie de coordonatele polare, semiaxele elipsei se exprima prin rel4iile:

Hiperbola i parabola sunt traiectorii deschise, caracteristice anumitor comete, pe cnd


elipsa este cazul planetelor sau asteroizilor care se mica- In jurul soarelui. Cercul reprezintA

(8)

a=
le 2

un caz particular de elips, in care semiaxele acesteia sunt egale.


Trebuie remarcat faptul cA solutia de mai sus este aproximativ, deoarece sunt

(9)
e2

neglijate interactiile care au bc Intre planete.

Distantele fat de soare la care se afl planeta la periheliu, respectiv afeliu sunt:

Deoarece cazul de interes pentru noi este cel al planetelor (care se mic pe traiectorii
eliptice), vom prezenta pe scurt principalele proprietati geometrice ale elipselor:
In sistemul de coordonate carteziene, mai uor de Inteles 1 imaginat, ecuatia unei
elipse cu centrul In origine este:

rper=a(le)

(10)

rAfe=a(l+e)

(11)

(6)

a 2 b2

Modal de lucru:

Legatura intre reprezentarea unei elipse in coordonate carteziene i polare (cu originea
in focarul in care se afl soarele), precum i semnificaa geometrica a elementelor sale este
ilustrata In figura urmtoare:

1. Cu ajutorul programului Kepler, scris special pentru aceast lucrare, este generat
traiectoria unui corp ceresc ce se mic in jurul soarelui. Datele programului de simulare se
gsesc in fiierul Kepler.txt generat de program i care contine coordonatele carteziene ale
corpului ceresc (primele dou coloane de date) la diverse momente de timp (a treia coloan de
date). Datele sunt obtinute rezolvnd numeric ecuatia mi Binet pentru un corp ceresc ipotetic,
apoi pentru uurint, rezultatele sunt convertite In coordonate carteziene. Originea sistemului
de coordonate se afl in punctul in care se afl soarele, iar originea timpului se consider in
momentul cnd corpul ceresc se afl la periheliu.
Unitlile de msur folosite sunt: pentru lungimi unitatea astronomic, UA, jar pentru
timp, anu! terestru.
0 unitate astronomic este egala cu lungimea semiaxei man a orbitei descris de
Pmnt in jurul Soarelui:
lUAl.495l01' m

Fig. 2 Reprezentarea unei elipse

Folosind de preferat un program de prelucrare numenc a datelor, ca de exemplu


Microcal OriginTM , s se reprezinte grafic traiectoria corpului ceresc, observnd c accasta

Mrimile ,,a" i ,,b" se numesc semiaxele elipsei, jar aa cum este reprezentarea din
figura de mai sus, ,,a" este semiaxa mare a elipsei, jar ,,b" este semiaxa mica.

este 0 elips.

Punctele F i F' reprezinta focarele elipsei, care sunt dispuse simetnc f4a de originea

Din graficul obtinut s se determine parametrii elipsei: a, b, c, e, p, rpe,. i r41 , precum

sistemului de coordonate. Pentru convenienta, presupunem Ca soarele se afl in focarul F, jar


.ii poziia centrului de simetne a! parabolei.

onginea sistemului de coordonate polare se afl in acest punct. Distana dintre focare este 2c,
se numete distant focal, cu valoarea:
c/a2+b2 =ea

84

2. Din datele furnizate de program, determinati timpul t1 scurs de la Inceputul ini,crii


(clind corpul se afla la periheliu) pn cnd ajunge la afeliu.

(7)

95

Cu ajutorul datelor obtinute cnd ati trasat graficul de la punctul 1, aflai aria A1 i aria
mturatA de raza vectoare In acest timp. Din datele din fiierul Kepler.txt aflati perioada de
rotatie a corpului ceresc.
Calculati rapoartele

A
ti

respectiv

A1ezpsa
.
T

explicati rezultatele.

3. In tabelul urmtor se dau semiaxele man i penioadele de rotatie ale planetelor


sistemului solar. S se reprezinte grafic in scald loganitmica T2 in func;ie de a3. Din graficul
astfel ob;inut sa se venifice legea a 111-a a lui Kepler.
Tabelul 1
Semiaxa

Perioada

mare (UA)

(s)

Mercur

0,387

7,60 x 106

Venus

0,723

1,94 x 10

Pmnt

1,000

3,16 x 107

Marte

1,523

5,94 x 107

Jupiter

5,202

3,74 x i

Saturn

9,554

9,30 x 108

Uranus

19,218

2,66 x 109

Neptun

30,109

5,20 x i

Pluto

39,600

7,82 x 109

Planeta

(conform C. Kittel, W. D. Knight, M.A. Ruderman, Cursul defizic Berkeley.


Volumul I, Ed. Didactic i Pedagogica, Bucureti, 1981).

Tiparul s-a executat sub cda 2 726/2010


la Tipografia Editurii Universitf ii din Bucure.ti

PW
LA IUIN

4' rns%JOTECJI

cuE

'

S-ar putea să vă placă și