CIOCOLATA

Ciocolata este un un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao, zahr, uneori lapte i unele arome
specifice. Ciocolata este servit de obicei sub forma de tablet, baton, praline, ngheat sau alte produse de
cofetrie.

Cuprins
[ascunde]
1 Tipuri
o 1.1 Ciocolata neagr
o 1.2 Ciocolata cu lapte
o 1.3 Ciocolata alb
2 Istoria ciocolatei
3 Sntate
o 3.1 Sistemul circulator
o 3.2 Proprieti afrodiziace
o 3.3 Alte beneficii
o 3.4 Riscul de obezitate
o 3.5 Acnee
o 3.6 Intoxicarea cu plumb
o 3.7 Otrvirea cu teobromin
o 3.8 Ciocolata ca stimulent
4 Note

5 Legturi externe

Tipuri
[modific] Ciocolata neagr
Ciocolata neagr numit i ciocolat amruie este un amestec de cacao i unt de cacao cu zahr. Ea conine
minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr depinde de amreala varietii de
cacao utilizat.

[modific] Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conine conform reglementrilor UE[1] impuse un minim 25% substan uscat de cacao i
12 % substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat ). Prima ciocolat cu lapte a fost
lansat de elveianul Daniel Peter n 1875.

[modific] Ciocolata alb

Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.
Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb.

Istoria ciocolatei
Istoria ciocolatei ncepe cu doua mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era practicat n America
de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nou.
Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor, obinuia s bea
o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci
de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar
pentru gustul su.
Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei. n plus, au
descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de aristrocaie. Ei
nu au dezvaluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii spanioli au fost cei care au fcut
public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din
Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datorete aromei sale inimitabile, dar i unei aureole
magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar cacohuaquatl n limba inca nseamn "cadoul
grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea
buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii i cu gust foarte plcut.
Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n
buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie englez a
creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit s
adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazut dect cea a
corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata neagr se topete
la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatur mai scazut cu
cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar
de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sntate
Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost dovedit a afecta
benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator
cerebral, inhibator al tusei i inhibator al diareei[3]. n ciuda beneficiilor posibile consumul excesiv de
ciocolata poate favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat. Un stiudiu prezentat de ctre BBC a artat c
n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul uman cunoate o cretere a activitii electrice, iar ritmul cardiac
crete mai mult dect n timpul unui srut pasional i senzaia dureaza de patru ori mai mult.[4].
2

Sistemul circulator
Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i cacao. Cacaoua
posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipo-proteice, ceva mai mult dect
alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici. Procesarea cacaouei cu substane alcaline distrug
flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de
mbunatire a dilataiei vaselor de snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de
diocolat.[6] Chiar a existat o dieta numita "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de
capsule de ciocolata si cacao. Oricum consumul de ciocolata cu lapte, ciocolata alba, laptelui gras cu ciocolata
infirma beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse. [7]. O treime din grsimea ce se gsete n
preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n special acidul stearic i o grasime nesaturat numit acid
oleic. Acionnd diferit fa de alte grsimi nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge.
[8]
Consumul de ciocolat n cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolul, ci chiar este indicat o actiune
de scdere a acestuia din urm.[9]

Proprieti afrodiziace
Cultura popular romantic a atribuit ciocolatei proprieti afrodiziace puternice, adeseori fiind asociate
plceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componena de natur gras i zaharoas a
ciocolatei stimuleaz hipotalamusul, inducnd o senzaie plcut, cu efect asupra nivelului serotoninei.[10] Dei
serotonina are un efect stimulator, n cantiti mari aceasta este transformat n melatonin care duce la o
reducere a apetitului sexual.[10][11].

Alte beneficii
Anumite studii statistice au relevat cresterea incidentei unor anumite forme de cancer la persoanele care
consuma in mod curent si in cantitati apreciabile a dulciurilor, cum ar fi ciocolata. Dar exista foarte putine
dovezi care sa indice proprietati favorizatoare sau de traatament ale cancerului prin intermediul ciocolatei
bogate in flavonoide. Rezultate obtinute in laboratoare dovedesc proprietati anticancerigene ala flavonoidelor
continute in boabele de cacao si cacao-a. Mars Incorporated, o companie americana de dulciuri, cheltuieste
anual sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[12] Compania se afla in tratative cu o companie
farmaceutica pentru a scoate pe piata un medicament bazat pe flavonoizi sintetizati din boabele de cacao.
Conform cercetarilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California si mai
multe laboratoare de cercetare la universitati din Europa, medicamentele pe baza de cacao ar putea ajuta in
tratamentul diabetului, dementiei si a altor boli.[13] Unele studii indica chiar efecte de temperare si reducere a
tusei persistente. Ingredientul activ in cambaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficienta in tratament
decat codeina,principalul medicament utilizat contra tusei.[14] Deasemeni ciocolate are o actiune locala de
calmare si rehidratare a mucoasei gatului. Flavonoidele desemeni au o actiune inhibatoare antidiareica, ceea
ce sugereaza breneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolata.[15]

Riscul de obezitate
Ingrijorarea majora a unor nutritionisti este faptul ca, desi consumul de ciocolata poate afecta in mod pozitiv
prevalenta unor biomarkeri care pot reduce incidenta bolilor cardiovasculare, aceasta cantitate va fi destul de
mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu numar mare de calorii introduse in circuitul alimentar,
calorii care nefiind utilizate in procese intensive energetice celulare provoaca obezitatea. Astfel ciocolata
poate avea un dublu efect, favorizand obezitatea in acelasi timp cu beneficiile flavonoizilor.[16]

Acnee
Contrar credintei populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma o actiune sigura, desi
zaharul din ciocolata poate contribui la cresterea valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza
aparitia acneei si in general consumul excesiv de ciocolata cu lapte poate intr-o oarecare masura favoriza
aparitia acneei.[17]

Intoxicarea cu plumb
Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentraii de plumb dintre produsele dietetice tipice omului din
vest, cu potenial de a cauza o slab otravire cu plumb. Dei studii recente au artat c boabele absorb puin
plumb, acesta tinde s se lege de cojile boabelor i astfel s devin contaminate. Un articol de recenzie,
publicat n anul 2006 afirm ca n ciuda nivelului ridicat al consumului de ciocolat, exist un numr mic de
date cu privire la concentraiile de plumb din aceste produse.
ntr-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultura al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de plumb din
esantioanele testate varia de la 0,0010 pn la 0,09565 g plumb per gram de ciocolat; dar un alt studiu
realizat de un grup de cercetare elveian n anul 2002 a descoperit c unele ciocolate conineau pn la
0,769 g per gram, aproape de limita standard internaional acceptat de plumb din cacaoa pudr sau boabele
de cacao, care este de 1 g plumb per gram. [18] In anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborat cu
o cincime cantitatea de plumb permisa in dulciuri, dar conformarea la aceasta limita este optionala. [19] In timp
ce studiile arata ca plumbul aflat in compozitia ciocolatei ar putea fi absorbit doar partial de organismul uman,
inca nu este cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei functionari a creierului copiilor si chiar in mici
cantitati plumbul poate determina deficiente ale dezvoltarii neurologice, inclusiv scaderea factorului IQ. [20]

Otrvirea cu teobromin
In cantitati suficiente, teobromina gasita in ciocolata este toxica pentru organismele animale, precum caii,
cinii, papagalii, roztoare mici, si pisici deoarece acestea nu sunt capabile sa metabolizeze substanta chimica
in sine. Daca sunt hraniti cu ciocolata, teobromina va ramane in sistemul lor circulator o perioada de timp
pana la 20 ore, iar animalele vor experimenta crize epileptice, infarct miocardic/ atac de cord, hemoralgii
interne, sau chiar moartea. Tratamentul in astfel de cazuri implica inducerea starii de voma in cel mult doua
ore de la ingerare, sau contactarea de urgenta a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului
medicamentos. Un cine de talie medie care catareste aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face cu
disconfort intestinal sever dupa ingerarea a nu mai mult decat 240 g de ciocolata amaruie, dar nu va avea de-a
face cu bradicardia sau tahicardia dect daca mananca cel putin jumatate de kilogram de ciocolata cu lapte.
Ciocolata amaruie are de 2 pana la 5 ori mai multa teobromina ceea ce o face mai periculoasa pentru caini.
Conform Merck Veterinary Manual, aproximativ 1.3 grame de ciocolata de casa per kilogram corp al unui
cine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.
De exemplu: un baton obinuit de 25 de grame de ciocolat de menaj este de ajuns pentru a provoca aceste
simptome unui cine de 20 de kilograme. Bineneles, ciocolata de menaj este rareori folosit n consumul
direct datorit gustului su neplcut, dar alte toxiciti canine provocate de ciocolata amruie pot fi extrapolate
n baza acesteia. Iar deoarece cinilor le place gustul dulciurilor de ciocolat la fel de mult ca i oamenilor i
sunt capabili s gseasc i s mnnce cantiti mult mai mari dect servete n mod obinuit un om, acetia
ar trebui inui departe de mult rvnita ciocolat. Exist rapoarte conform crora salteluele fcute din pastile
de cacao sunt periculoase pentru animalele de cas(i nu numai). [21][22][23] Gustrile fcute din carob pot fi
folosite n loc acestea nepunnd n pericol sntatea micilor prieteni. [24]

Ciocolata ca stimulent
Ciocolat Molten
Dulciuri din ciocolat
Un model al lui Reichstag produs din ciocolat la un magazin din Berlin
Ciocolata conine o varietate de substane:

Zahr
Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat [25] i parial responsabil pentru efectul stimulator
al ciocolatei
Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei
Fenetilamin, un alcaloid; [26] este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu atinge creierul
n cantitai mari
Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici [25]

Cicolata este un uor stimulant pentru oameni datorit prezenei teobrominei.

pentru cai, deci este interzis utilizarea acesteia la cursele de cai.

[27]

Are un efect mai pronunat