Ce este boala de reflux gastroesofagia?

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afeciune digestiv cronic n care acidul (si uneori si bila) din
stomac ajunge (reflueaz) n esofag (tubul care leaga faringele de stomac), iritnd mucoasa esofagian i cauznd
simptome precum arsuri, eructatii (rgieli), regurgitatii, durere n piept. Aceste simptome pot fi resim ite de oricine
cteodat. Dar cnd apar mai des (cel puin de dou ori pe sptmn) sau cnd afecteaz viaa de zi cu zi, vorbim
de boala de reflux gastroesofagian.
Simptomele pot include:
-

O senzaie de arsur n piept, uneori ajungnd pn la nivelul gtului, cu un gust acru-amar n gur

Durere n piept

Dificultate la nghiire (disfagie)

Tuse seac

Rgueal, dureri de gt

Regurgitaie (ntoarcerea) mncrii sau reflux de lichid acru (reflux acid)

Senzaie de nod n gt

Cnd trebuie s mergei la medic:

Mergei urgent la medic dac avei durere n piept, n special acompaniat de alte semne i simptome precum
dificulti de respiraie, durere la nivelul braului. Acestea pot fi semne de infarct miocardic.
Mergei la medic dac avei simptome de BRGE severe sau frecvente sau dac trebuie s utilizai medicamente OTC
pentru scderea aciditii de mai mult de dou ori pe sptmn.

Care sunt cauzele:

BRGE este cauzat de refluxul (ntoarcerea) acidului sau bilei de la nivelul stomacului n esofag. Cnd nghiim,
sfincterul esofagian inferior (un muschi circular situat la captul dinspre stomac al esofagului) se relaxeaz pentru a
permite alimentelor s treac n stomac, apoi se nchide din nou. Dac acest muchi se relaxeaz anormal (n afara
perioadelor de nghiire) sau este slbit, acidul si coninutul din stomac pot reflua n esofag, cauznd simptome de
BRGE precum arsuri. Acest reflux constant de acid poate irita mucoasa esofagian, cauznd inflamaie (esofagit). n
timp, inflamaia poate duce la eroziuni (rni ale mucoasei) esofagiene, chiar i ulcere, care se pot complica cu
sngerri sau probleme respiratorii.

Care sunt factorii de risc:

Condiii care cresc riscul apariiei BRGE:
- obezitatea

- hernia hiatal
- fumatul
-astmul
- diabetul zaharat
- golirea ntrziat a stomacului
- boli de esut conjunctiv, precum sclerodermia
- sarcina
- Sindromul Zollinger Ellison

Cum se poate complica boala de reflux

gastroesofagian:
n timp, inflamaia cronic de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicaii precum:
-

ngustarea esofagului (stricturi esofagiene) prin formarea unei arii de esut cicatriceal. Strictura esofagian

poate determina dificulti de nghiire

-

Ulcer esofagian (o ran profund a mucoasei esofagiene) cu risc de sngerare sau perforaie,

cauznd durere, dificultate la inghiire.

-

Modificri precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) atunci cnd apar nite prelungiri roietice ale

mucoasei gastrice la nivelul esofagului care sunt asociate cu risc de cancer esofagian. Riscul de cancer este mic, dar
se recomanda urmrire prin endoscopie cu biopsii efectuate regulat pentru a evidenia semne timpurii de
transformare malign.

Cum se poate pune diagnosticul

Dac v deranjeaz simptomele de BRGE, este posibil ca medicul s poat pun diagnosticul numai pe baza
simptomelor descrise de dvs. n anumite situaii ns, medicul ar putea s sugereze anumite proceduri i teste pentru
a pune un diagnostic corect, precum:

Un tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior. Aceast procedur

implic nghiirea unui lichid cu gust ca de cret (bariu) care pune n eviden mucoasa tractului
digestiv la radiografie i eventuale anomalii ale acesteia (ngrori, ulcere). Poate aduce infomaii cu
privire la tranzitul alimentelor (dup modul n care bariul trece prin diferitele segmente digestive),
inclusiv cu privire la refluxul n esofag. Poate diagnostica afeciuni precum hernia hiatal.

Endoscopia digestiv superioar. Reprezint o metod de vizualizare direct a interiorului

esofagului (precum i stomacului i duodenului) dvs. cu ajutorul unui tub flexibil care este prevzut

cu o camera video i cu o surs de lumin, permind medicului examinarea mucoasei esofagiene

precum i, dac este nevoie, recoltarea unei probe de esut (biopsie) care s fie trimis pentru
examinarea la microscop a modificrilor celulare (examen histopatologic). Totodat, endoscopia
poate servi la evidenierea de complicaii ale BRGE precum esofagul Barrett.

Ph-metria esofagian un test care monitorizeaz cantitatea de acid de la nivelul esofagului

cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru), identificnd cnd i ct timp acidul reflueaz n
esofag. Ph-metrul este de regul un tub subire care se introduce prin nas pn la nivelul esofagului,
tub care este conectat la un aparat de nregistrare a variaiilor de aciditate.

Manometria un test care evalueaz motilitatea (micrile) i presiunea la nivelul esofagului,

prin plasarea unui cateter n esofag pe cale nazal.

Cum se trateaz:
Primele medicamente care se administreaz de regul n BRGE sunt diferite tipuri de antiacide care neutralizeaz
acidul pe moment (dicarbocalm, maalox), dar nu pot vindeca inflamaia esofagian. Ca efecte adverse, acestea pot
cauza constipaie sau diaree. Dac nu obinei ameliorarea simptomelor cu aceste medicamente n cteva
sptmni, medicul v va recomanda medicamente care reduc producerea de acid gastric (inhibitori de H2:
ranitidin, famotidin sau de pomp de protoni: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol). Efectul lor nu este att de
rapid precum al antiacidelor, dar este de mai mult durat i sunt capabile s vindece inflamaia mucoasei si s
previn apariia complicaiilor.
Alte medicamente folosite sunt acelea care ntresc sfincterul esofagian inferior (medicamente prokinetice) ajut la
golirea mai rapid a stomacului i la strngerea valvei dintre stomac i esofag.
n situaia n care medicamentele nu i mai fac efectul scontat, medicul v poate recomanda metode mai invazive
precum cele chirurgicale, cea mai cunoscut intervenie chirurgical pentru aceast afeciune fiind cea denumita
fundoplicatura Nissen (partea superioar a stomacului este nfurat n jurul poriunii exterioare a esofagului inferior,
pentru a strmta sfincterul esofagian inferior).

Modificarea dietei i stilului de via

Schimbrile n diet i n stilul de via sunt la fel de importante ca i medicaia.

Meninerea unei greuti normale a corpului sau scderea n greutate n cazul persoanelor
obeze sau suparponderale. Greutatea n exces determin cretertea presiunii n abdomen,
mpingnd stomacul n torace i cauznd refluarea acidului n esofag.

Evitarea hainelor prea strmte. Acestea pot cauza presiune la nivelul abdomenului i slbi
sfincteul esofagian inferior.

Evitarea alimentelor i buturilor care pot determina arsuri de regul grsimi, prjeli, alcool,
ciocolat, ment, ceap, usturoi, condimente picante, cafea, bauturi carbogazoase, roii, citrice.

Evitarea poziiei orizontale imediat dup mas. Nu v ntindei n pat dup ce ai mncat, ci
ateptai cel puin 3 ore nainte de a merge la culcare. Este bine de asemenea s nu v aplecai
imediat dup mese i n general s evitai ridicarea de greuti.

Modificarea poziiei de dormit. Dac avei arsuri n timpul nopii, putei ncerca s v folosii de
gravitaie i s dormii cu capul mai ridicat dect trunchiul nclinnd patul sau salteaua sau
adugnd mai multe perne.

Evitarea fumatului. Fumatul scade presiunea i capacitatea sfincterului esofagian inferior de a

funciona corespunztor.

Steatoza hepatica, sau cum se mai spune in popor "ficat gras" este una dintrecele mai
raspandite boli de ficat si consta dintr-un exces de grasime ce se depune in celulele
hepatice si le face sa nu mai functioneze normal. Aceasta afectiune este reversibila si se
poate trata printr-un regim de viata sanatos si prin consumul anumitor produse naturiste de
la Calivita.
Semnele si simptomele steatozei hepatice In primele stadii ale bolii stetoza hepatica nu
exista simptome, cei mai multi pacienti sunt diagnosticati intamplator, cu ocazia unui
examen ecografic abdominal de control, unor analize de sange de rutina, sau cu ocazia
unui
consult
medical
cu
alte
motivatii
decat
cele
hepatice.
Simptomele principale in steatoza hepatica avansata sunt: astenie fizica (lipsa de
putere), oboseala, somnolenta post prandiala, dureri sau disconfort in epigastru (in
capul pieptului), sau in hipocondrul drept (in dreptul ficatului),balonari abdominale.
Steatoza hepatica consta intr-o acumulare de trigliceride in celula hepatica (hepatocit) si are
o origine complexa. Grasimile pot proveni in urma unei metabolizari obisnuite de acizi
grasi din restul organismului cu stocarea lor in hepatocite, printr-o sinteza crescuta de
trigliceride din acetati aparuti din metabolismul etanolului, prin cresterea captarii si
tezaurizarii de catre hepatocitul in suferinta a trigliceridelor din alimentatie, prin insuficienta
oxidare a acizilor grasi in ficat sau prin incapacitatea hepatocitului de a sintetiza lipoproteine
din trigliceride.
In steatoza hepatica se constata ficat marit, nedureros, cu marginea nemodificata si care
este singurul semn clinic descoperit la ecografie. Steatoza hepatica poate fi insotita si de o
splenomegalie (splina marita). Pofta de mancare este pastrata, apar doar unele fenomene
dispeptice ca o consecinta a suferintei gastrice sau pancreatice concomitente. La
microscop se observa hepatocite marite in volum, cu depunere de grasime. Probele
hepatice sunt normale, uneori insa, in pusee, se constata un nivel crescut al activitatii serice
a transaminazelor.
Depunerea de trigliceride in hepatocite este reversibila daca se iau masuri profilactice si
terapeutice corecte precum si adoptarea unui stil de viata sanatos. Agresiunea toxica

durabila, netratata, duce la leziuni cronice favorizate de starea morfofunctionala din

steatoza hepatocitara, care, in conditii favorizante, poate genera o suferinta hepatica
definitiva, cu caracter progresiv steatozic, steatozic inflamator si steatozo-fibrozic, cu
trecere in fibroza organizata si dinamica. In anumite steatoze severe se observa insuficienta
hepatica cu dureri abdominale, voma, ficat marit, ascita, icter, tulburari neuropsihice
(incoerenta, irascibilitate), sindrom hemoragic, cu consecinte grave.
Prin analize medicale de laborator se verifica trigliceride unde valorile normale la barbati
sunt 0,5-1,5g/l (0,6-1,7 mmol/l), iar la femei 0,4-1,6g/l (0,45-1,5 mmol/l). In cazul constatarii
unui nivel ridicat de trigliceride, este necesar sa se determine daca nu cumva este
determinat de obezitate, diabet, alcoolism cronic, insuficienta renala, hipotiroidie, unele
medicamente, alimente cu continut ridicat de grasimi etc.