Sunteți pe pagina 1din 6

Scleroza multipla (scleroza in placi)

Etiopatogenie:

scleroza multipla este o boala cronica a SNC determinata de prezenta


unor focare de demielinizare (placi) in substanta alba, la nivelul carora
se dezvolta cicatrice gliale (scleroza);

primele manifestari apar la varsta de 20-40 ani;

60% din cazuri sunt intalnite la femei.

Tablou clinic:

crize repetate de disfunctionalitati neurologice de focar (pareza,


pierderea sensibilitatii, parestezii, nevrita optica, diplopie, ataxie, vertij,
paroxisme etc.), la intervale neregulate de timp, imprevizibile, cu durata
tipica de cateva saptamani si refacere variabila;
rar deteriorare neurologica lent progresiva;

simptomatologia poate fi exacerbata de oboseala, stres, munca fizica si


caldura;

tulburarile de coordonare, ataxia, tremorul si disartria reflecta


atingerea cerebeloasa.

Debut de obicei brusc, fenomene prodromale - preced instalarea bolii


cu saptamani / luni inainte: astenie, cefalee, oboseala, fenomene
pseudoreumatice,mialgii,dureri articulare.

Perioada de stare triada sindrom piramidal, sindrom cerebelos,


sindrom vestibular:

Sindrom piramidal: parapareza spastica, ROT vii, spasticitate mare,


Babinski prezent,

Sindrom cerebelos: ataxie bilaterala, dizartrie vorbire lenta,


exploziva,

Sindrom vestibular: stari


multidirectional,

Sindrom senzitiv: parestezii, dureri,semnul Lhermitte senzatie de


descarcare electrica de-a lungul coloanei vertebrale la flexia brusca a
corpului anterior, poate exista nevralgie de trigemen,

vertiginoase, nistagmus

foarte

intens

tulburari sfincteriene, genitale, paralizie de nervi cranieni, pareza


faciala periferica, afectare de nervi bulbari, tulburari vizuale
importante, 80% din sm prezinta nevrita optica retrobulbara.

Evaluare
J. F. Kurtze a imaginat o scala de la 0 la 10 de apreciere a disfunctionalitatii din
scleroza multipla:

Tratament:

nu este posibila vindecarea,

se recomanda repaus, odihna adecvata, alimentatie sanatoasa,

se interzice fumatul, alcoolul, imunosupresoarele,

glucocorticoizi pentru ameliorarea atacurilor acute (Prednison initial


100-500mg i.v. apoi se scade progresiv doza pana la doza de intretinere
de 5mg/zi),

-interferonul poate ameliora unele cazuri de scleroza multipla cu


episoade intermitente de recidiva-remisie,

tratamente simptomatice (anticolinergice, miorelaxantele musculaturii


netede, auto-cateterizare pentru simptomatologia vezicala, antispastice
etc.).

Tratamentul de recuperare:
Principiile recuperarii

recuperarea deficitelor instalate dupa un puseu, in lunile succesive,


optimizarea capacitatilor restante si obtinerea unui confort de viata cand
deficitul s-a stabilizat de mai multe luni/ani.

corticoterapia in puseu si programele de fizioterapie si recuperare intre


puseuri sint cei doi piloni de baza ai asistentei medicale pentru bolnavii cu
scleroza multipla.

Obiectivele programului de recuperare

Inducerea activitatii motorii voluntare

Ameliorarea feed-back-ului senzorial

Inhibarea schemelor motorii nedorite

Ameliorarea coordonarii

Prevenirea si tratarea redorii articulare si retracturii musculare

Ameliorarea tulburarilor cerebeloase

Stadiile initiale de boala

detectarea si suprimarea spinelor iritative,


posturari relaxante simple sau inhibitorii Bobath,

in primele zile ale puseului se recomanda exercitii fizice timp de 20 de minute


de 2 ori pe zi cu interzicerea exercitiilor cu contrarezistenta pentru evitarea
stimularii hipertoniei musculare si a oboselii,

mobilizari globale pasive lente si activo-pasive (tehnica de pompaj pe


directia diagonalelor Kabat), miscari active dupa metoda Kabat,

stimularea tonusului musculaturii flasce prin tehnici de facilitare neuromusculara, electrogimnastica pentru marile grupe musculare flasce,

suspensoterapie, mecanoterapie,

corectarea deficitului motor/spasticitatii prin posturari inhibitorii si


mobilizari, tehnici FNP, folosirea de carje/baston, activitati functionale,
mentinerea activitatilor vietii zilnice (ADL), organizarea ergonomica a
mediului de viata;

corectarea tulburarilor de echilibru prin exercitii vestibulare si proprioceptive,


dispozitive de verticalizare la persoane care nu pot mentine pozitia verticala
timp indelungat,

reeducarea coordonarii prin metoda Frenkel

relaxare prin tehnica Edmund Jacobson, masaj relaxant

reeducarea mersului,

gimnastica respiratorie,

combaterea durerilor localizate prin: masaj si electroterapie antalgica de joasa


si medie frecventa,

managementul tulburarilor sfincteriene.

In stadiile avansate

continuarea tehnicilor specifice din stadiile anterioare,


prevenirea complicatiilor inerente evolutiei bolii,

prevenirea osteoporozei si complicatiilor sistemice,

prevenirea tulburarilor circulatorii prin verticalizare periodica pe plan inclinat,


atele, dispozitive cruro-gambiere etc.; mobilizari pasive ale membrelor
inferioare; masaj de drenaj; contentie externa elastica;

prevenirea si ameliorarea tulburarilor trofice (escare) prin supravegherea


zonelor expuse la stres, pozitionare corecta cu schimbarea periodica a pozitiei
(la 3 ore), masaj trofic;

prevenirea si ameliorarea deformarilor si retracturilor prin posturare corecta


mobilizari articulare pasive, orteze de repaus;

prevenirea si ameliorarea tulburarilor respiratorii prin schimbarea periodica a


pozitiei, exercitii respiratorii, manevre de drenaj bronsic;

mentinerea independentei prin mentinerea activitatilor vietii zilnice (ADL),


dispozitive de asistare, fotoliu rulant, ergoterapie functionala

controlul tulburarilor sfincteriene.

Stadializare

Stadiul 1

Stadiul 2

Independenta totala pentru viata socio-profesionala

Semne neurologice: modificare tonus muscular, aparitie paralizii,


tulburari coordonare miscari, alterare echilibru
Semi-independent functional

Stadiul 3

Deficit motor si tulburari cerebeloase si vestibulare importante

Mers imposibil de performat, independenta in fotoliul rulant

Stadiul 4

Deteriorare psiho-fizica grava

Bolnav total dependent

v Stadiile 1 si 2

Lupta impotriva spasticitatii si complicatiilor ortopedice ale aparatului


locomotor

crioterapie locala si masaj cu gheata pe muschii spastici

posturari relaxante simple sau inhibitorii Bobath;

mobilizari globale pasive lente si activo-pasive (tehnica de pompaj


pe directia diagonalelor Kabat) active cu rezistenta prin metoda
Kabat;

Masaj stimulant musculatura deficitara

Exercitii analitice

izometrice + tehnici
de
facilitarea
proprioceptiva ale musculaturii flasce

neuro-musculara

active cu rezistenta ale musculaturii sanatoase

Suspensoterapie, mecanoterapie

Electrogimnastica marilor grupe musculare flasce

Reeducarea coordonarii prin metoda Frenkel si patrupedia Klapp

Metode de relaxare reeducarea activitatilor zilnice si in special a mersului

Hidroterapie cu t<32 C

Masaj sedativ central pentru combaterea tulburarilor psihice.

Masaj manual stimulant al musculaturii peretelui abdominal, de combatere


a tulburarilor circulatorii si trofice;
Terapie ocupationala

v Stadiile 3 si 4

Evitarea tulburarilor circulatorii si a osteoporozei:

mentinerea verticalitatii cat mai mult timp posibil cu ajutorul


planului inclinat, ortezelor
mobilizari pasive ale membrelor inferioare

Lupta contra tulburarilor trofice (escare):

masaj trofic al zonelor de decubit;

alternarea frecventa (la fiecare 3 ore) a pozitiilor de decubit

mobilizari pasive blande ale tuturor articulatiilor

Lupta contra tulburarilor respiratorii:

masaj toracic si al organelor respiratorii

gimnastica respiratorie

Mentinerea independentei

Terapie ocupationala

Adaptarea activitatilor zilnice la caruciorul rulant + adaptarea mediului


ambiant al bolnavului

S-ar putea să vă placă și