Caiminalistick CAPITOLUL I INTRODUCERE 1. Criminalistica, stiingi autonoma Criminalistica s-a constituit ca stiinga judiciara autonoma la sfargitul secolului al X1IX1ea, desprinzandu-se din Medicina Legala. Fondatorul Criminalisticii este considerat judecitorul de instrucsie austriac Hans Gross, care a folosit pentru prima dati acest termen in Mawualul practic de ., oftterilor si agentilor de politie judiciard, functionarilor de poligie, jandarmilor, agengilor serviciului sigurangei ete, tipisit la Grarz. in anul 1983.' La Congresul Uniunii Internagionale de Drept penal care a avut loc in august 1895 in Linz acest manual instrucfie judiciara pentru uzul procurorilor, judecatorilor de instruct a avut un real succes gi a propus introducerea in programele facultisilor de drept unui curs “special si complet al Criminalisticii”, Obiectul Criminalisticit prezinté doua aspecte?: = claborarea metodelor tactice si a mijloacelor tehnico-stiintifice adecvate pentru descoperirea si cercetarea faptelorilicite; = claborarea de metode si mijloace cehnice, stiingifice de prevenire a infracyiunilor. De-alungul timpului, au fost dare mai multe definigii ale Criminalistici, care au evidentiat ca este o stiintd de sine stitatoare. Hans Gross 2 defini Criminalistica drepe 0 "stiingi a starilor de fape in procesul penal”. Carjan, Ls Chiper, M. - Criminalisicd. Tiadigie x1 modernism, Edivura Cartea Veche, Bucuregei, 2009, p. 12. 2 Mircea, L. Griminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 3. >Cirian, L Chiper, M. ~ op. eit. p. 13, 15Nicolets-Hlena Buzacu © alta definigie sintetica apargine prof. Lucian Ionescu: ,Criminalistica este stiinga individualidrii®.* Criminalistica poate fi definita ca “ansamblul principiilor si metodelor tehnico-tactice utilizate Ia investigarea variatelor genuri de infractiuni, precum gi la elucidarea unor aspecte juridice nepenale”. Principalele ,yinte” vizeaz’: existenya faptci, identificarea persoanelor gi decerminarea elementelor circumstangiale, cum ar fi modul de operare.’ Criminalistica a mai fost definita ca find ,o stiinga judiciar’, cu caracter autonom si unitar, care insumeazi un ansamblu de cunostinge despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice destinate descoperitii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor implicate in sivarsirea infracriunilor si prevenirii fapeelor antisociale”. O alta definitic: "Criminalistica este o stiinga judiciara, pluridisciplinara, care are ca principale finte descoperitea infracyiunilor, identificarea infractorilor si probarea stiingifici a activiratii lor delictuoase, asigurarea masurilor de preventie imporriva criminal : Criminalistica este 0 stiinga judiciard de sine staticoare, multidisciplinara, bazati pe preluarea si adaprarea stiintelor pozitive la rezolvarea problemelor pe care le ridicd investigarea penala cum ar fi": ~ cercetarea locului faptei; - descoperirea, relevarea, fixarea si ridicarea urmelor gi altor probe materiale; = analiza macro si microurmelor; - identificarea persoanei dupa semnalmente, impresiuni papilare, scrisul de ‘mana, voce, imagini foto si video, produse biologice, codul genet 2. Structura cursului de Criminalistica Mai toate lucrarile editate la noi preiau sistemul criminalistici’ potrivit ciruia aceasta este structurati in erei piryi distinete: “Jonescu, L. ~ Criminaliica, Edicura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007, p. 12. “Idem. “Stancu, E.- Tratar de criminalisica, ed. a 1V-a, Edivura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 12. 7 Carjan, Lei Chiper, M. ~ 9p. cit, p. M4. Mder, 16Criminalistick 1. Tebnica criminalistied insumesai ansamblul metodelor tehnico-stiingifice de descoperire, relevare, fisare, ridicare si examinare a urmelor interesind fapta si Fiptuitorul 2. Tactica criminalisticd formuleara regulile generale de organizare si desfigurare a activitigilor de ancheti si de judecat3, cum ar fi cercerarea locului faptei, identificares autorului si a victimei, ascultarea tnvinuitului sau inculparului, a martorilor sia piryii virimate, reconstituirea, efectuarea perchezipiilor, ridicarea de obiecte si inscrisuri ere. 3. Metodologia criminalisticd indica mijloacele specifice de cercetare ale infracgiunilor in funcsie de natura acestora: omucidere, viol, furt, cdlhirie, ingelaciune, dare si luare de mit, marturie mincinoas’, fals, accidente de munca si trafic rutier, naval si aerian, incendii si explozii etc. In viziunea modern’ actualé, unanim acceptati internagional, Criminalistica este considerati ca o Stiinja Legald care contribuie la stabiliren adevarului prin ijloace stiintifice specifice. In farile anglo-saxone se utilizeazd sintagmele Forensics, Forensic Science sau Criminalisties cu sensul de “studiul probelor descoperite la locul faptei si utilizate in proces”, avand si referiri la nogiuni de medicin’ legal’. Stiinyele forensic sunt cele care au legituri cu justigia si se definesc ca ansamblul principiilor stiingifice si a metodelor tehnice aplicabile investigirii infracyiunilor comise in scopul probarii existentei faptei, a identitaqii aurorului si a imprejuririlor comiterii” Aceasti circumsctiere este practic echivalenti cu tehnica criminalisticd, aga cum a fost dar aplicabili si sensului larg dat de uni autor. 3, Legitura Criminalisticii cu alte discipline Dreptul penal Acesta studiara faptele care sunt considerate infracyiuni Criminalistica furnizeaza probe de naturi si stabileasch daci fapra sivirsici incraneste clementele consticutive ale unei anumite infracyiu definica de legislagia penal. ) aga cum este Monescu, L.~ op. cit, p. 14. v7Nicoleta-Elena Buzatu Dreptul civil. Prin expertiza cri uunor raporturi juridice de drept civil. Dreptul procesual penal. Codul de proceduri penala reglemenceazi anumite alisticd se probeaza existensa sau inexiscenga activitagi de urmirire penala cum ar fi dispunerea gi efectuarea constatirilor rchnico-stiingifice si a expertizelor, perchezisia, reconstituirea, ascultarea invinuiculuifinculpacului, a martorilor etc. Medicina legald Legitura dinere cele doud discipline esce extrem de strinsi mergind in anumite domenii pana la suprapunere, cum ar fi cercetarea pligilor de impuscare, traumatologia mecanici, identificarea autorului, cadavrelor sia persoanelor dispirute etc. Griminologia. Criminalistica ofera probe pentru dovedirea sivarsirii unei fapte penale si identificarea autorului, iar Criminologia analizeaza starea, dinamica, cauzele si conditiile care genereazi sau favorizeaza existenta fenomenului infractional inte-o anumiti (ard, regiune, localitate, mediu etc. Psihologia si psibiatria ofer’ Criminalisticit caracteristicile psiho-sociale ale participangilor la procesul penal: invinuit sau inculpat, persoana vatimati, martor, minori etc. pentru adoprarea unor metode si procedee tactice adecvate. Logica. Descoperires $i interpretarea urmelor presupune observagia, descrierea, experimental, comparayia. Elaborarea versiunilor si verifcarea lor se bazeazi pe analiza si sinvezd, abstractizare gi gencralizare, inductic $i deductie, analogic, silogism, ptecum gi pe principiile gin Stiingele natu gi gts © aplicare a tehnicilor de analizi fizico-chimice (vopsea, sticli, metal, fibre, i logice. ele exacte, Toate expertizele criminalistice sunt de fapt produse petroliere, inflamabile) si a testelor biologice (singe, saliva, par, sperma). Investigagia criminalistic, respectiv utilizarea unor procedee _privind clementele particulare, depind de genul infracgiunii de cercetat, Astfel, tehnicile $i metodele tactice utilizate la cercetarea locului faptei difera in cazul unui omor, a unui incendiu sau furt prin efractie. La fel diversele tactici trebuiesc folosite difereniat pentru audierea Fiptuirorului la 0 infraciune de violensi, fraudi, accident de circulagie sat in materie de trafic de droguri. Tipul infracgiunii si chiar modul de comitere (modus operandi) determina nu numai alegerea mijloacelor tehnice specifice si tacticile activitigilor de investigare, dar si forma optima si ordinea lor. 18Criminalistica Modul de red infracyiunii, locul, mobilul ete. si de circumstanyele subiective, cum ar fi experienta infractionala, indeminarea, medial familial, gradul de educayie este determinat obiectiv de natura Fiecare infractiune in sine ~ ca fenomen material — este unic’, inimitabilé gi diferiti de orice alti infracyiune de acelagi gen. In consecingi, pentru ca o investigare si fie eficienti, Rlecare caz trebuie cercetat luindu-se in considerasie celementele particulare care il caracterizeaz’ infracyiunea. 19CAPITOLUL II IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA 2.1 Scurte considerapii Problema identificarii persoanelor a lat nagtere odatd cu aparitia omului pe pamant, fiind necesard inci de arunci o deosebire intre oameni, iar mai tirzia Acest lucru se impunea deoarece aceastd necesirate a cApirar un caracter jut sociecatea Incepea si cunoasci elementele nocive armonici sociale, care trebuiau si fc stapinite, izolace gi pedepsite in raport cu gravitatea faptelor sivaryice!®. Identificarea judiciara consticuie 0 activitate indisolubil legatd de implinirea actului de justigic si de prevenire a fenomenelor antisociale. Descoperirea infraccorilor, identificarca recidivigtilor, probarca comiterii unor fapre penale si a determinarea imprejuririlor in care s-au produs, precum gi a altor inclusiv cele sinind de soluyionarea litigiilor civile, reclama in mod vinovagi situayii, necesar stabilirea identitigii persoanelor si obiectelor''. Principala modalitace de a se ajunge la identificarea judiciae’ 0 reprezinti idencificarea criminalisticd. Ea ne apare nu numai ca un mijloc, dar si ca 0 premisiia identificiri judiciare. Ingelegerea corecti a identificarii criminalistice gi aplicarea ei in practic’ este fundamentali pentru actul de justiie. .cazi prin intermediul probelor. ™ Nechita, E. Universitaria, Bucuresti, 2009, p. 14 * Jonescu, Li Sandu, D. — Identificarea criminalisticd, Edivura C.H. Beck, Bucuresti, 2011, ~ Criminalistica Tébnica si tactica criminalisicé, ed, a Ua, Edivura Pro pi 20Criminalistick Tn conformitare cu art, 63 alin. (1) din C. pr. pen. constituie proba orice element de fapt care serveste Ia constatarea existengei sau inexistengei_unei infractiuni, la identificarea persoanei care a sivarsit-o si la cunoasterea imprejuririlor necesare pentru justa solurionare a cauzei. Alin, (2) al accluiasi articol prevede ci probele nu au valoare mai dinainte Aprecierea ficcirei probe se face de organul de urmirire penal sau de instants de judecacd in urma examindrii tuturor probelor administrate, tn scopul aflirii adevirului. Identificarea criminalisticd a persoanei care a lasat urme sau a obiectului creator de urme nu se limiteaza la procedeele cehnice de analiz’ cum ar fi cele trascologice, fizico-chimice, biologice etc., ci cuprinde gi alte investigayii de genul cclor testimoniale, cercerarea locului faptei, confruntiri, reconstituiri etc. In primul caz este vorba de cercetiri de laborator, in al doilea de activirigi de urmarire penali si de judecati. Indiferent de cine a fost ficutd identificarea si de forma procesuala in care s-a concretizat"?, conexiunea dintre fapti si persoana ori obiectul identificac revine in cexclusivitace organului judiciar. Prin coroborarea concluzici de identitate cu datele stabil furnizate de alte mijloace de proba identificarea criminalistici devine judic Relatia dinere ele ar putea fi definiti ca un raport de tipul parte-intreg, in care partea este identificarea criminalistica iar intregul identificarea judiciard. Aceasta decurge din succesiunea lor (prima precede pea doua), din poziria pe care o ocupa in cadrul probatiunii (prima este subordonata celei de a doua) si, mai ales, din conginutul gi amploarea flecireia"*. Generalizarea jurisprudengei gi a practicii de expertizi a condus la elaborarea, in cadrul criminalisticii, a unei teorii 2 identificarii, utili deopotriva specialigeilor sicelor ce aplici legea. Pentru primii reprezinti o metodologie si un instrument de lucru, pentru ceilalgi un ghid de interpretare corecta a datelor determinate stiingific'’. In literatura de specialitate"’, identificarea criminalistica a fost definité ca inci finge sau a unui obiect stabilirea prin mijloace tehnico-stiinyifice a identity care arc legituri cu fapea incriminata. © Expertizi, proces-verbal, interogator, perchezige etc. ™ Tonescu, L: Sandu, D.= op. cit. p. IX. “ tdem, W Tonescu, L. op. cit. p. 159. aNicoleta-Flena Buzatu 2. Premisele gtiingifice ale identificarii criminalistice 2.1. Individualitatea Temeiul gtiingific al identificirii il consticuie individualitacea, ireperabil de unde posibilitatca de a separa un obiect de altul sau de altele similare. Individuclicatea este dati de insusirile initiale ale obiectului si de cele dobandite ulterior, prin folosire si exploatare. 2.2, Stabilitatea relativd Obiectele si fiingele sufera in timp schimbari sub aciunea factorilor interni si externi, Continua miscare si wansformare a lumii materiale nu contravine propriecagii unui obiect de a fi individual’®, Pentru anumite intervale de timp, de exemplu pe durata anchetei, identificarea rimane posibila cind schimbirile nu sunt esengiale. In acest context individualiratea apare ca relativ stabil. In afara factorilor naturali exist’ gi cazuri de modificare artificial: deghizarea scrisului, stirbirea lamei toponului, rinirea degetelor, stergerea urmelor etc 2.3, Reflectivitatea Reflecrivicatea inseamna capacitatea obiectelor (inclusiv pargile corpului uman) dea reflecta si a fi reflectate, ca urmare a acgiunii lor sau ca raspuns la o acziune.'” Reflectarea care intercseazd procesul de identificare consti in acea schimbare prin eate pelsau intt-un ebiee se produce o modificare de substangi,imprimarea altui obiect sata unora dintre insusirile acestuia. In aceasta situagie obiectul creator va fi cel reflectat iar obiectul primitor cel care reflecta, 3. Etapele identificarii criminalistice 3.1. Unitatea procesului de identificare Identificarea criminalistici se realizesza treprat, de la general Ia particular. * Pentru mai multe decal, a se vedea lonescu, L.~ op. cits pp- 160-161. " Toneseu, L.= ep. cit. p. 161. 2Criminalis ich Trisiturile caracteristice ale obiectelor gi fiingelor sunt selectate prin determinarea genului, speciei, grupei, subgrupei, tipului, modelului, mircii etc. pana se ajunge la individualizare. Corespunzitor acestei treceri treptate, procesul de idencificare parcurge dowd etape: identificarea genericd si identificarea individualé, Ambele trebuie privite ca pArgi componente ale unui proces unic de identificare criminalistic’, prima constituind premisa logici a celei de a doua"*. In practica de expertiz’ existi cazuri in care nu sunt parcurse cele doua etape. astfel: = cand din examinarea comparativa rezulta deosebiri categorice in ceea ce priveste genul, concluzia va fi de excludere a identit se opreste la prima etapa; ~ atunci cind caracteristicile individuale sunt insuficiente, urma este defectuos imprimata, obiectul creator a suferit modificdri, de unde absenta particularitaqilor necesare identificarii individuale, isi ca atare cercetarea 3.2, Idensificarca generic Aceasti prima etapa sau faza mai este denumiti gi ,determinarea apartenent: de gen” si consti in stabilirea, pe baza caracteristicilor generale, a ceea ce reprezinti in sine obiectul sau urma sa, adicd natura sa, ce loc ocupi in sistemul lucturilor, cérui gen, specie, subspecie fi aparyine. Sistemul se materializeaz’ in diverse clasificiri, astfel ci determinarea apartenentei generice depinde in mare masura de amploarea acestor clasificiri'®. Pentru determinarea apartenengei generice se apeleazi in primul rind la clasificarile gi sistematizirile stiingelor naruri Criterii de clasificare (cu tithy de exemphu): ale celor tehnice. = earacteristicile care reflect constructia, forma obiectelor (clasa desenelor papilare, tipul de instrumente de spargere, genul si marca armei, modelul masinii de sctis etc.); ~ la urmele constind din substanfe, identificarea generica se face dupa structura interna, caracteristici fizice $i compozitia chimica, iar pentru fiinte dupa insusirile anatomice, psihice, si fiziologice; "idan. ™ Tonescu, L.— op. cits p. 162.Nicoleta-Elenta Buzatu la urmele de contact, genul se seabileste dupa reflectarea structurii exterioare benzii de rulare etc.). a suprafejei de contact imprimaci (conturul tilpii, profilu Caracteristicile de gen refinute ca baxi de definire specifice pentru clasa respectiva gi cotodara si fie constante. Cu cdr este mai triere trebuie si fie ingusti grupa din care face parte, cu atit mai mare este probabilitarea identi 3.3, Identificarea individuala Identificarea obiectului sau a fiintei care a Hisat urma se invemeiazd pe complexul rucurer caracteristicilor care, luace separat, por fi incilnive la alte obiecte sau fiinge de acelagi gen. A individualiza un obiect concret - cel care a produs usmma incriminata - inseamna a determina si a gisi caracteristicile proprii prin care el difera de toate celelalte obiecte de acelagi gen, caractetistici care se reflect’ in urma. Deci este vorba de stabilirca concreté a raportului de identitarc™™. Fundamentul metodologic al individualizarii il consticuie caregoriile de necesitate gi intimplare: ~ necesitatea desemneazi insugirile gi raporturile care au un temei intern, decurgind din insisi esenga lucrurilor; ~ intimplarea desemneaza insugiti gi saporruri care au un temei extern. Identificarea individuali are valoare absolut pentru stabilires unui anumic fap 4, Raportul de expertina In conformitate cu art. 122 din C. pr. pen. dupa efectuarea examinarilor, expertul intocmeste un raport scris. Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Dacd sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexi. Conginutul raportului de expertizi este stipulat in art, 123 C. pr. pen. si cuprinde trei pargi: a) partea introductiva, in care sc arata organul de urmarire penal sau instanga de judecati care a dispus efectuarca expertizci, data cind s-a dispus cfectuarca * Hem, 24Criminalistic acesteia, numele gi prenumele expertului, data gi locul unde a fost efectunt’, data intocmirii caportului de expertiz’, obieccul acesteia gi inerebirile la care expertul urma si rispunds, materialul pe baza ciruia expertiza a fost efectuati si dack parle care au part 1b) descrierea in aménunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiecgiile sau ‘pat Ia aceasta au dat explicarii in cursul expertizei explicatile pirgilor, precum si analiza acestor obiecgii ori explicayii in lumina celor constatate de expert: ©) coneluziile, care cuprind rispunsurile la intrebirile puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei. 5. Concluziile expertizei Concluzia trebuie si poarte numai asupra problemelor in care expercul este competent, webuic si fic precisa si accesibila, cxplicitd, inteligibild si pentru un nespecialist. Sub raportul conpinttulué concluziile pot rispunde integral problemei puse, atunci cind se ajunge la o identificare individuala, sau pargial, cind concluzia ‘exprima numai apartenenga generica. Sub aspectul gradului de certimdine, conclusiile se impart in: categorice, de probabilitate gi de imposibilitare a rezolvirii problemei Concluzia categorica consti ints-un raspuns poritiv (DA) sau negativ (NU) fii echivoe. Concluria categorica este aplicabila nu numai identificisii individuale ci siccelei generice. Concluzia de probabilitate reprezinta si ca o parere dirijaca in sens afirmativ sau negativ dar in mod incert. Pentru explicarea conceptului de ,probabilitate” trebuie pornit de la cel de aposibilitate” Posibilitatea desemneazi o stare virtual, Dact realitatea (certitudinea) reprezined 0 posibilitare infipruitd, posibilitatea ca atare reprezintd numai o realitate in devenire, ca si in cazul actului si potengei: pocenga este cuprinsi in act, este o realirate virtuali”. Concluzia de imposibilitate a rezolvarii problemei identitigii este cea de a trcia situatic care in raportul de expertiza se exprima prin formula ,Nu se poate stabili”. 2) Peneru mai multe decali se vedea lonesas, L—op. cit, pp. 164-166. 5Nicoleta-Hlena Buzatu Aceasta rimane insi 0 conchizie de posibilitare. Fapta inctiminaca este posibili adici nu se exclude. 6. Suplimentul de expertiz’ si noua expertir’ 1. Suplimentul de expertiza reprevint’ 0 completare a unui raport de expertiz’ existent. Astfel, potrivit art. 124 C. pr. pen., cand organul de urmarire penala sau instanga de judecatd constati, la cerere sau din oficiu, cA expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui suplimeut de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de citre altul, De asemenea, cind se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaii verbale asupra raportului de expertiza. in acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozigiilor privitoare la ascultarea martorilor, Lamuririle suplimentare in sctis pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialirate care a efectuat expertiza. 2. Noua expertiza (contraexpertiza) este dispusa fie din oficiu, fie 1a cererea unei pargi interesate, atunci cand se urmireste verificarea primei expertize de catre tun alt expert sau de citre o comisie de experti. Astfel, potrivie art. 125 C. pr. pen. daci organul de urmarite penala sau instanga de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei_ noi expertize. In sistemul Ministerului Justitiei prima expertiza se efectueazi la laboratoarele interjudesene (Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara) iar o now’ expertiza la Insticutul Nayional de Expertize Criminalistice. Concluzia noii expertize poate si confirme concluzia celei anterioare. Totodaci, se poate ca cele dou’ concwzii si nu concorde, prima infirmind-o pe a doua. In aceasta situatie se poate dispune o a treia expertizi — supraexpertiza, care va fi efectuati de alsi expergi. Legea nu limiteaz3 numirul de expertize. In orice caz, organul judiciar imine suveran in apreciere: poate retine pentru motivarea sentingei oricare dintre expertize, care i se pare mai convingitoare datele expertizei urmind si fie coroborate cu alte probe. 26Ctiminalissica CAPITOLUL III CERCETAREA LOCULUI FAPTEI 1, Nofiuni introductive Cercerarea Ja fafa locului este 0 activicate preponderent tchnicd dar cu componente tactice desfigurata de organcle specializate de urmirize penala care permite perceperea nemijlociti a situasiei locului unde s-a produs evenimentul, de cele mai multe ori infractional, decerminarea imprejurarilor in care s-a comis gi relevarea probelor materiale in vederea expertizirii si interpretarii lor, avind ca scop principal identificarea autorului si dovedirea vinovatiei sale.”* Pentru descoperiea gi ridicarea mijloacelor materiale de probi, un rol importance il are cercetarea la locul sivarsirii infracyiunii.” Locul faptei este locul cel mai important pentru anchera penal, fiind de cele mai multe ori, punctul de plecare al investigayiei criminalistice. Aici se gisesc urmele infractorilor gi ale victimelor, vizibile ori in stare latent, Kisate intengionat, din neglijengi ori din ignoransa. Urmele asteapti si fie descoperite gi interpretate i, pentru a dupa criterii tiinyifice, consacrate de practica si teoria criminali servi la aflarea adevarului™, % Jonescu, L. ~ op. cit, p. 25. A se vedea si art. 129 alin (1) si art. 30 alin. (3) din C. pr. pens Stancu, E.— Thaset de eriminalisicd, ed. a Il-a, Editura Universal Juridic, Bucuresti, 2002, p. 3075 Pop, 0.3 Anghelescu, |; Coman, L.; Conscantin, 1; Constantinescu, Ms Grigorescu, 1s Hasnas, Lipidusi, V. (coore,) ~ Trasae practic de criminelinicd, vol. 1— Ceretarea la fia locului, Servi editorial, presi si propaganda in rindul populatici, Ministerul de Interne, Bucarest, 1976, pp. 455- 457; Berchejan, Vs Plecea, Cs Sandu, LE. ~ Cercetarea la fata loeulvi, in Tratat de tactic criminaliicd, Edivura Carpati, Craiova, 1992, p. 26. ® Srancu, E— op. cts 2002, p. 635. % Carjan, Ls Chiper, M. op, cit, p. 272. 7Criminalistich Aceasta activitate ofera organului de urmirire penala sau instantei de judecata (in posibiliratea de asi imprejuririle in care s-a produs fapea sau eve cuagia in care aceasta din urmi se deplaseaza Ia locul sivargiri infracyiunii) i forma o imagine exacti despre particularitigile acestui loc si yentul. 2. Echipa de cercerare in anumite situagii prevazute de lege echipa de cercetare la locul faptei trebuie sf fie una complexa, si anume: = procurorul criminalist care coordoneaza activiratea de cercetare; - ofigerii si specialist criminaligti din polities = medicul legist, cand este necesara examinarea cadavrului, a victimei in viaya sau a persoanei suspecte. Echipa poate fi completati de specialigti din alte domenii, atunci cind se impun cunostinte specifice: biologi, ingineri, pirotehnisti etc. 3. Mijloace tehnico-sti a locului faptei ice ce se folosesc in investigarea criminalisticd In activitigile specifice organelor judiciare se folosesc 0 serie de mijloace tehnico-stiinjifice care sunt introduse, de regula, in truse criminalistice sau in laboratoare criminalistice mobile. 3.1. Trusele criminalistice ‘Trusele criminalis tice conti aplicirii unor metode tehnico-criminalistice in procesul cercetirii a faga instrumente, substange gi obiecte, necesare locului, care sunt introduse in valize speciale, gengi ori alte ambalaje pentru a li se asigura transportul in bune condigii. Dotarea truselor criminalistice s-a imbunitigie de-a lungul timpului, rispunzind asefel ceringelor gi standardelor de calitate in domeniu. ® Pentru mai multe detalii, 2 se vedea Tretat practic de criminalistica, vol. 1, 1976, pp. 35- 43. 29Nicoleta-Elena Buzatu Dupi natura instrumentelor pe care le contin, trusele criminalistice se por clasifica in dou mari catego - trusa universalas = trusa cu destinatie speciali. Unit aurori?” au clasificat trusele criminalistice dupa urmatoarele criteri dotare, domeniul de utilizare, tehnologia utilizata, destinagia si regimul de utilizare. a) Trusele wniversale contin materiale gi instrumente pentru exccutarca ptincipalclor activitati tehnico-criminalistice de la locul faptci. De regula sunt gi truse universale pentru laboratoarcle mobile de criminalisticd care sunt destinate executirii celor mai variate operasii criminalistice la locul faptei. Instrumentarul acestor truse este grupat dupa cum urmeazi”: = instrumentar pentru ciutarea, descoperirea, relevarea si transferarea urmelor papilare; + instrumentarul pentru executarea mulajelor; = instrumentarul pentru amprentatea persoanelor sau cadavrelor; -instrumentarul pentru marcarea locului investigac si cfectuarea_unor masuricoris - instrumentarul pentru intocmirea schitelor gi a unor desene; - instrumentarul cu intrebuingiri multiple. Mijloacele tehnice complementare Ja trusa universali sunt: aparat laser portabil, aparat de filmat, de inregistrare audio, detectoate, echipamente penetra protectie etc. b) Trusele cu destinagie speciald mai Frecvent folosite sunt: ~ Trusa foto este destinata protejirii si transportirii independete in reren a aparatului forografic $i accesoriile sale. = Trusa cx substante chimice pentra marcare este destinati marcitii diferitelor obiecte, valori sau regiuni anatomice ale corpului uman. Cuprinde si mijloaccle 2 A se vedea in acest sens Petrici, L. ~ Materiale gi ruse eriminalistce moderne destinate invessgariilocului fapei, in vol. Insesigarea criminalistica a loculuéfaptei, Asocayia Crimwinaligilor din Romania, Bucuresti, 2004, p. 195. » Peneru mai mule deralil a se vedea Lapsdusi, Vs Popa, G.—Invessigarea criminaliist a oct faptei, Eaivura LUCEAFARUL, Bucaresti, 2005, p. 20. 30Criminals tehnice necesare preparirii. gi aplicii irii_rezuleatelor obginute = Trusa pentru exeminarea ctdayrelor neidenificate cuprinde instrumentarul, substangele si materialele necesare pentru toaletarea oni restaurarea fizionomiei cadavrului (daca este posibil), identificarea cadayrelor gi accesorii. + Trua pentru testarea dregurilor congine tuburi cu reactivi pentru identificarea drogurilor dupa reactile de culoare si pungi din polietilena pentru recoltarea unor produse sau substanje suspecte de a face parte din categoria substangelor si_verifi drogurilor de rise sau de mare rise”. = Truse pentru relevarea urmelor papilare: ~ trusa tip derecriv este destinati ciutirii gi relevarii rapide 2 urmelor papilare; este compacti, de buzunar, organizatd tner-un evui = mrusa tip tehnician esce destinatd unitigilor cu situayie operativa nu foarte incireata gi de complexitate medics = trusa Scott este destinata acelor unitayi de politic care au un numir mai mare de infractiunis = trusa expert oferi criminalistilor aproape toate metodele de relevare a urmelor pay ~ trusa Krimesite Imager wiilizeaci tehnologia de intensificare a imaginii reflecrate sub incidena radiagiilor UV (RUVIS) pentru a localiza urmele papilare care sunt invizibile pe suprafege netede, Firi utilizarea prealabili a intregul cchipament pentru aplicarea acestoras tratamentelor cu pulberi, substange chimice sau vapori. Toate aceste truse congin instructiuni de utilizare. «Alte modele de trase?: = truse pentru mutlajes = truse pentru ridicare electrostatic’ a urmelor de incilfarminte; = truse pentru recoltarea microparticulelor ruse pentru cercetarea incendiilor; = truse pensru recoltarea urmelor la incendii si explozii; 9A se vedes pe larg, Busatu, NE. ~ Traficul si consulul ilicis de droguri. Axpecte multidvciplinare, Edicara Universul Jaridic, Bucureyi, 2012, pp. 57-58. & Lipiduyi, Vi: Popa, G.—op. ct. p. 30. 31= ruse pentru maredri (capean = truse pentru recoltarea urmelor de tragere: += truse penirn detectarea urmelor de metal: = truse pentru serii deteriorate: = truse penira urme biologice: ~ truse peniru detectarea drogurilor; ~ truse pentru desen; ~ truse penirn marcare teren; = ruse penarn amprentare. In concluzie, mijloacele de invervengic in teren cunosc o diversificare fi adecvare in raport de natura faptel gi al metodelor de investigate a urmelor. 3.2, Laboratoarele criminalistice mobile In vederea realizirii in teren a unor activitati criminalistice se folosesc laboratoarele criminalistice mobile®. Acestea sunt instalate pe anumite mijloace de transport, cum ar autoturisme, camioane si remorci, aurobuze, ambarcatiuni, elicoprere. Au in componensi aparate, dispozitive, truse, instrumente si substanye necesare efectuarii unor activitigi specifice criminalistice. Dotarea acestora se face in mod continuu cu aparatura gi mijlozce cehnice performance. Laboratoarele criminalistice sunt amenajate pe compartimente cum ar fi: = compartimencul truselor criminalistice; ~ compartimentul forografiei judiciare; = compartimencul cu mijloace necesare pentru realizarea portretului vorbis; ~ compartimentul deteccoarelor. De asemenea, spatiul laboratorului mobil mai cuprinde echipamentul de intervengie gi cel de procectic. Este necesar ca in laboratorul criminalistic mobil si existe gio mica biblioteca de specialicate, conjinand cirji si ghiduri de ucilitate permanent, albume cu » Berchesan. V.j Rui, M. ~ Tratar de selnicd eriminali 2004, pp. 82-83. 3 Tratat practic de eriminaistied, vol. Il, Mivisteral de Interne. Bucuresti, 1978, pp. 30-32 , Editura Little Star, Bucuresti, 32Criminalistica fotografiile tipurilor de pneuri, ale tilpilor de incilkiminte, ale lacitelor si sistemelor de incuietori, reetare si indrumare i © legitur cu executarea anumit operagii tehnice la faga locului. 4, Reguli tactice aplicabile in efectuatea cercetarii locului faptei 4.1. Reguli tactice generale Investigarea locului faptei se efectueazi de organele de urm: instangele de judecati, constituind un procedeu probatoriu care serveste la ire penal sau administrarea sau aflarea mijloacelor de proba Cercetarea locului faptei presupune ca organul de urmarire penala si fie sesizat despre sivarsirea unei fapte penale prin plingere” sau denunf’’, aga cum prevede art, 221 din C. pr. pen., sau si se sesizeze din oficiu cand afla pe orice alta cale c s-a savargit o infractiune. In acest din urmé caz, organul de urmarire penala trebuie sa incheie un proces-verbal. Principalele elemente tactice, de naturd si orienteze activitatea echipei de sercetare la faga locului sunt, in esenga, urmacoarele”: 1, Cercerarea la faga locului se efectucazi cu maxima urgengi. Prin scurgerea timpului exista pericolul producerii unor modificari la locul faptei in sensul disparigiel sau degradirii urmelor. Totodati, se pot identifica martori, firi a exclude posibilitatea surprinderii autorului la locul faprei. 2. Cercetarea Ia fara locului se efectueazi complet gi detaliat. Locul faptei crebuie cercerat sub toate aspectele gi trebuie acordati atensie fiecirui deraliu prin cercetarea minutioasi a intregului loc al faptei, Echipa de cercetare trebuie si-si concentreze atentia pe descoperirea si cercetarea riguroasi a urmelor (indeosebi a Art. 222 alin, (1) fizict sau de o persoand jut Alin, (2: Plingerea webuie si cuprindi: numele, prenumele, codul numeric personal. callratea si domicilio! pevijionarului, descrierea faptet care formeazi obieccul plangerti, indicarea Fipcuitorului, daci este cunoscut sia mijloacelor de probi. % Ane. 223 alin, (1) din C. pr. pen: Denungul este incunoyingarea cuts de citre 0 persoand fiicd sau de citre o persoani juridicd despre sivarsirea une infiactiuni, ‘Alin, (2): Denungul icebuie si congind aceleasi dave ca gi plangerea. » A se vedea pe larg, Stancu, E.— op cit, 2002, pp. 313-316. in C. pr. pen.: Plingerea este incunostingarea ficuti de o persoand ict, refesitoare la o vatdmare ce is-a cauzat prin infacyiune 33Nicoleta-Elena Buzatu urmelor latente, a microurmelor) si trebuie si dlarifice imprejuririle negative, adic "neconcordana” dintre starea lacului faptei gi fapra ori imprejuririle ca atare. 3. Conducerea $i organizarea competent a cercetirii la faya locului. Din punct de vedere tactic, aceasti ceringa se materializeaza in: = cercetarea In echipa care presupune o conducere unica; membrii echipei de cercetare sau de investigayic erebuie si colaboreze i si informeze permanent conducicorul cercetarii (potrivie prevederilor legale conducerea echipei revine procurorului) cate va centraliza toate datele: - organizarea desfisuririi activitipii de investigare tebuie si se faca intr-o ordine bine stabilita, si anume: orientarea in zona in care se afla pozitionat Jocul faprei, determinarea si examinarea in ansamblu a locului faptei, ciutarea, descoperirea gi ridicarea urmelor sau a probelor materiale si fixarea rezultatelor cercetirii locului faptei; = luarea unor masuti de ordine la faga locului in sensul ci echipa de cercetare trebuie si lucreze in liniste, fara a se interveni din afari, decat daca este neesar si mai ales oportun; + cvitarea pitrunderii la locul faptei a persoanclor neautorizate sau neavenite incrucde pe langi membrii ec persoane cu anumite responsabilitagi din cadrul organelor judiciare sau din alte domenii si mai ales mass-media; = fixarea integrala si obiectiva a rezultatelor cercetarii — principalul mijloc procedural de fixare a celor constatace de organul judiciar este procesul- verbal; alte modalicigi tchnice de fixare sunt: exccutarea de schige, fotografi, inregistrare video. vei de cercetare mai sunt prezence gi alte 4.2. Reguli sactice privind activititile premergatoare cercetarii locului faptei Misurile premergatoare sunt luate de poligistii care ajung la fara loculul faprei inaintea sosirii echipei de cercetare care este formati din organul de urmirire penala competent in cauz’, specialigtii criminaligti etc. Acestia sunt obligari si efectueze actele de cercecare care nu suferi aminare gi si ia masurile necesare chiar daci nu este de comperenga lor. Principalele direcrii tactice de a grupate in literatura de specialitate in cateva mari categorii™*: ine prin Iuarea primelor mésuri au fost Suciu, C.~ Griminalisie’, % A se vedea pe larg, Stancu, E.— ap. cir, 2002, pp: 31631 Ecitura Didactics si Pedagogica. Bucuresti, 1972, pp. 504-505. 34Criminalistica 1. Determinarea locului sivirgirii faptei, punerea lui sub pazi si protejarea urmelor. O masuri esengiala pentru evitarea schimbarii infitisirii locului faptei sau distrugerii urmelor infracyiunii este de a mengine aspectul inisial al locului faptei, precum si conservarea urmelor. Prin stabilirea exacti a perimetrului locului faptei, se previne o eventuali incereare a autorului faptei penale de a sterge urmele lasare. 2. Fi dispirea. Organul de urmarire penal va trebui sa retina 0 multicudine de area tuturor imprejurarilor care, cu timpul, se pot modifica sau pot imprejurari (unele cu caracter trecdtor) astfel: ora exacta a sosirii organelor de cercetare penal, pozitia si starea usilor, ferestrelor, prezenga unor mirosu: deosebite ete. 3. Acordarea primului ajutor victimelor daca acestea mai sunt in vias sau daci nu exist certirudinea instalirii mortii, Trebuie si se ceyind si starea imbricimintei $i a eventualelor urme de pe hainele sau incilyimintea victimei, 4, Prevenirea sau inliturarea unor pericole iminente. Organele judiciare prezente primele la locul faprei trebuie si regina si sa fixeze cit mai multe aspecte care si serveasca la stabilitea situasieiinigiale cu ajutorul forogeafieri gi inregistrarii leo. In anumite situagii se impunea luarea de masuri pentru inléturarea unor pericole cum ar incendii, explozii, inundayii. In cazul unor accidente de trafic rutier, feroviare, navale, aeriene etc. se impune degajarea imediati a victimelor, prevenirea extinderii pagubelor etc. 5, Identificarea martorilor i reqinerea eventualelor persoane suspecte Martorii care au perceput direct un anumit act infractional au inci proaspit in memorie o serie de date care pot fi redate intocmai cum s-au petrecut. Retinerea autorului sau a oricitor persoane suspecte este absolut necesari, in conditiile legit 4.3. Reguli tactice specifice tn efectuarea cercetarii la locul faptei 1. Primele masuri luate de organul competent si efectueze cercetarea. Conducitorul echipei de cercetare a locului faptei are ol deai misuri destinate pregiciii cercetirii propriu-cise, diferensiate in functie de natura cazului cercetat si de prezensa la fasa locului a unui organ de cercerare penali care a intreprins deja unele activicagi. 35Nicoleta-Elenz Buzaw a) In situatia in care cercetarea propriu-zisi a fost precedati de acyiuni premergitoare, atunci pregitirea cercetarii efective va consta in”: = complerarea masurilor vizind salvarea victimelor, si conservarea urmelor; lirurarea pericolelor = examinarea rapidi a locului faptei, delimitarea sa exacta si intirirea misurilor de pazi ~ indepartarea cuturor persoanelor inutile si retinerea celor care au facut sesizarea, a martorilor, a persoanelor suspecte $i selectionarea martorilor asisteny = stabilirea precisi a sarcinilor ce revin fiecirui membru al echipei si indicarea ordinii in care vor fi indeplinice activicigile de cercerares - obginerea unor prime informagii referitoare la fapri, Ia locul in care a fost la persoanele antrenate in comiterea ei. sivargied, ca b) Increaga activitate de cercetare a locului faptei se face cu respectarea inalist’ regulilor de proceduri penali gi a regulilor de tactic’ ri cut caracter - limitarea numarului de persoane care patrund in zona cercetata Ia strictul necesar - prevenirea oricirei modificari in starea sau pozitia lucrurilor In paralel cu conservarea urmelor si evitarea crearii altor urme care pot dezorienta cercerarea; = fixarea cailor de acces gi de deplasare a membrilor echipei in perimetrul locului faptei, precum gi in locul in care urmeazi si fic depozitate mijloacele materiale de proba descoperite, a altor obiecte ce urmeazi si fie ridicare si transportace la laboratoarele de specialicare; = purtarea echipamentului de protectie pentru protejarea urmelor i prevenirea contaminirii acestora; ~ interzicerea comentariilor, aprecierilor sau discuriilor privind natura faptei, imprejuririle in care a fost sivirsita, starea urmelor etc. pentru a ru influenga desfigurarea cercetitii, dar si pe martori » Stancu, E. = op. cit, 2002, pp. 318-519 apud Suciu, C.— op. cit, pp. 508-509, Stancu. E.~ op. ct. 2002, p. 319. 36(Ceiminalistica 2. Fanele cercetitii locului faptei Literatura de specialitate distinge doul faze ale cerceririi locului fapcei: statich gi dinamica. In practica impirtirea are un caracter oarecum conventional; in realitate cele doui faze se intrepitrund riguros, ceca ce nu este grav daci se pistreaz integritatea probelor materiale”. Cercetarea propriu-risi a locului faptei const’ in* = orientarea in reren a locul fapte = observarea locului faptei, in ansamblu; = concretizarea gi fixarea cadrului in care sa produs fapta, descoperirea si ridicarea urmelor ¢i probelor materiale; = fixarea rezultatelor cercetarii loculti faprei Fasa staticé reprezint’ primul contact cu locul faptei, iri si se ating’ ni cercetarea resuméndu-se la observare. In loc deschis (curte, cimp, pidure etc.) cercetarea se realizeazi prin deplasare in spirala de la obiectul principal (cadavru, focarul unui incendiu, masina accidentatd ere.) spre margini — excentric sau invers — concentric. In funcyie de specificul cauzei gi de topografia locului (cii de acces, bariere naturale) examinarea se poate efectua gi prin impirgirea terenului in patrate — caroiaj sau sinusoidal prin parcurgerea de la un capit la celélale, de-a lungul si de-a latul — metoda grili. Ciutarea urmelor va fi orientati in toate directiile, inclusiv in sus (acoperis, stdlpi, copaci etc.). Este important ca cercetarea si se faci sau sa se refaci pe cit posibil la lumina ailei intrucét cea artificial poate [isa anumite porfiuni in umbri sau euneric. Tn loc inchis (apartament, magazie etc.) observarea incepe dintr-un punct fix, se continua prin deplasarea de-a lungul peregilor, de reguli in sensul acelor de ete.) cceasornic si in final spre obiectul principal (corpul victimei, casi de ba impreund cu obicctele gi urmele din preajms. Tonescuy L. = op. city p. 29. Golunski, S.A. - Criminalitia, Edivura $i 3, Bucuresti, 1961, p. 280. 7Nicolera-Elena Buzatuy Dintce activitigile importance desfigurate in aceasti fix mengionam urmitoarele®- = stabilirea stirii si povisiei mijloacelor materiale de proba, a urmelor, asa cum au fost gisite de echipa de cercecare: = misurarea distangei dintre obiectele principale, dintre acestea si urme sau locuri de acces; = executarea de fotografii de orientare, schiga si fotografii ale obiectelor principale, precum si ixarea prin inregistrare; ~ determinarea eventualelor modificiti survenice anterior sosirii echipei de cercetare. Faza dinamict implicd deplasarea obiectelor, privirea gi examinarea lor pe toate pargile, cu precauziile de rigoare. Este cea mai complexi gi laborioasa etapi a cercetirii locului faptei. 38 Aceasta presupune™: = examinarea amnungiti a corpul purtitor de urme sau care a servit la siviryirea infractiunii; este permisi atingerea si schimbarea porigiei acestora; = descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor infracyiunii, incluzind si mijloacele materiale de proba; = se executa forografii, integistriti video de deraliu, se finalizeazd schiga locului faptei gi se incepe redactarea procesului-verbal; = seiau primele declaratii martorilor, victimelor si persoanelor suspecte, separat, respectindu-se regulile tactice ale ascultiri specifice fazei de anche; - clarificarea imprejuritilor negative ~ inexistenga a ceea ce ar fi erebuit si existe dacd realmente s-ar fi comis fapta, aga cum a fost dedusa din primele victimel, a fiecirui object presupus constatiris = impachetarea urmelor si obiectelor, separat, pentru a nu se contamina; plicurile, recipientele respectiv pachetele vor fi sigilate si vor purta etichere identificatoare, cuprinzand continutul, ordinea si natura prelevarii, numele si semnitura celui ce a ficut prelevarea. (hse vedea Stancu, E. ~ op. cit, 2002, pp. 319-320. Idem.(Criminalistica CAPITOLUL IV URMELE IN CRIMINALISTICA 1. Valoarea probanté a urmelor © activitate infracrionala produce modificari in mediul inconjuritor, vizibile sau in stare latent, care poarti denumirea de urme. Descoperirea gi interpretarea urmelor constituic activitigi esengiale si indubitabile pentru identificarea gi demascarea infractorilor®, Urnele sunt parte componenti a probelor materiale si permic clucidarea a numeroase probleme interesind justigia, cum ar fi: ~ stabilirea existengei faptei yi a circumstangelor in care a fost comisi; = identificarea persoanei (direct sau indivecs), vespectiv a infractorului, a victimei in viapi, a cadavrului, a persoanei dispirute, necunoscute sau care fh ascunde identitatea pentru a se sustrage urmarii penale. + identificarea obiectelor, inclusiv a instrumentelor folosite la comiterea faptei, dupa caracteristicile generale si individuale; ~ individualizarea substangelor, respectiv a naturii acestora, dupa proprietarile fizico-chimice, in vederea stabilirii sursei de unde provin. 2. Nogiunea de urmi in criminalistica In general prin wrmd se intelege orice stare sau schimbare a mediului inconjuritor produsi direct sau indirect, cu sau Piri intengie, printr-o acyiune. © Cian, Ls Chiper, M.—op. ci p. 103. ,ase vedea Tonescu, L~ op. cit, pp. 41-42. aNicoleta-Elena Buzawu Urmele care intereseazi ct ialistica sunt cele care au o legaturi, intr-un fel sau altul, cu fapta gi persoanele participante. La definirea notiunit de urmi in criminalisticd credem cA trebuie plecat de la Semn semnificagia dati de Dicyionaral explicativ al limbii roméne®, si anume: concret lsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat loc etc.” La randul siu semnul®” este definit ca ,Tot ceea ce arati, cea ce indica ceva. Manifestarea exterioari a unui fenomen, care permite si se presupuna sau si se precizeze natura lui”. Intr-adevar, de esenya urmei este reflectivitatea, capacitatea obiectelor sau a corpului uman de a-si imprima pe un suport configuratia sa exterioara. Stricto sensu numai acestea sunt urme. Lato sensu, literatura de specialitate si practica judiciara include si alte categorii, pe care le asimileazi urmelor, cum ar fi substangele, deprinderile, poziyia obiectelor ete. ‘Tor in literatura de specialitace gisim defini Ton Mircea’: ”Orice modificare materiala produsi la lecul faprei, ca rezultat material al activititii persoanelor implicate in comiterea acesteia si este utili ii ale urmei astfel: cercetarii criminalistice”, Camil Suciu®: "Urmele formate prin reproducerea conscructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect”. Emilian Stancu®: "Orice modificare intervenita in condigiile sivirsirii unei fapte penale, intre fapri si reflectarea ei materiala existind un raport de caurzalirate”. Gheorghe Pagescu‘': "Orice modificare materiala produsi ca modificare a interactiunii dintre fSptuitor, mijloscele folosice de acesta i de elementele componente ale mediului unde igi desfigoari activitatea infractionali, modificiri “ DEX - Digioneral explicativ al linbii reméne, cd. a Ura, Academia Romini, Edicura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, p. 1140. © Idem, p. 974. * Mircea, 1. ~ 9p. cit. p. 57. Suciu, C.— op. cits po 201. © Stancu, E.~ op. cit, 2002, p. 93. © Pigescu, G.— Napiunca gi clasficaren generabi a urmelors in Tresat practic de criminaliticd, vol. f, 1976, pp. 117-118. 44Criminalistick care, examinate individual sau in totalicate, pot conduce la: stabilirea faprei, identificarea fiptuitorului, a mijloacelor folosite gi la limurirea imprejuririlor caurei” Ramura criminalisticii care studiaz’ urmele in scopul stabilirii apartenenyei de gen gia identificarii este cunoscuta i sub denumirea de traseologie®. Interprerarea criminalistic’ 2 urmelor Ia locul infractiunii este 0 activicate intelectiva complex’, de refacere imaginari, explicare si comentare pe baza stiintifice a urmelor descoperite in perimetrul cercetat, a acgiunilor infracfiuni de persoanele implicate in sivarsirea examina intreprinse la locul unei acesteia®, 3. Clasificarea urmelor In literatura juridica de specialitate se folosesc mai multe criterii de clasificare a urmelor, care rspund unor necesitigi de ordin tcoretic gi practic. Punctul de plecare al oricarci clasificdri a urmelor |-a constituit definigia nogiunii de urma. Clasificarea urmelor dupi diferite criterii are drept scop crejterea gradului de precizie si claritate a formulirii concluziilor cercetarilor criminalistice in ind chemate si solugionarea cauzelor penale, parcherele gi instangele de judecata vegheze la realizarea acestui deziderat™, In opinia unor autori®, pe care o impirtigim, urmele sunt clasificare in pacru mari categorii, dupi cum urmeazi: = urme de contact; - urme substangis - urme deprinderi; = ake genuri Golunski, S.A. ~ 9p. cit, p. 83. © Pigescu, G.— Interpretarea criminalticd @ urmeler la locul feptci, Bdinura ERA, Bucuresti, 2006, p. 7. Seancus, E.~ ap. cit, 2002, p. 95. © Jonescu, L.~ op cit. pp. 42 si urm. 646 3.1. Urmele de contact = sunt urmele produse prin contaccul dintre obiectul ereator - care trebuie identificat - si obiectul primtiter, care poarcé urmaj = imprimarea reda conturul si configurasia suprafetei de contact ale obiectului creator, de unde gi denumirile de urmd forma, urmi marker sau rm de reproduccre; = permite identificarca persoanei sau a obiectului prin compararea caracteristicilor desenului urmei necunoseute cu cele ale urmelor de proveniengi certi. In fiunctie de modul de formare se distin; ~ urme de suprafara gi urme de adancime; -urme de stratificare si urme de destratificare; ~ urme statice si urme dinamice; - urme vizibile si urme latente. Astfel: - mele de suprafagi se creazi in urma contactului dintre dowd obiecte de o duritate aseminitoare care nu permite modificarea corpului nici uneia dintre ele, prin deragarea de substangi de pe suprafaya uneia gi aderenga substangei respective pe suprafaga celuilale, desenul obiectului creator imprimandu-se prin stratificare sau destratificare; - urmele de adincime se formeazi in obiectele primitoare cu o mare plasticitate, astfel prin presare masa suportului se infundi, se comprimi, rezultind un volum in adancime, pe fundul gi perefii cdruia se imprima caracteristicile obiectului creator; - urmele de stratificare sc formeaza atunci cind substanga de pe suprafaya. obiectului creator adera pe suprafaya obicctului primitor (imagine pozitiva); - urmele de destratificare se formeazi atunci cand substanta de pe suprafata obiectului primiror aderi pe suprafaya obieccului creator (imagine negativa); - urmele statice se formeazd fir alunecarea suprafeyelor in contact, iar imprimarea se obyine prin apasare, lovire, tamponare sau simpla aingere;Criminalistick = urmele dinamice se formear’ prin alunecarea sau frecarea uneia sau ambelor suprafete aflate in contact, rezultand urme sub forma de striaii sau agirieturi + urmele vizibile sunt cele percepribile cu ochiul liber si pot fi identificate in context firi o experienti deosebitd sau aparaturi speciala; = turmele latente se formeaz’ prin depuneri de subseange incolore sau de substange ct un colorit asemanator de al suportului primicor, find slab vitibile sau invizibil sunt puse in evidengi prin iluminasi speciale (lumini dirijate, raze ultraviolete ete.), prifuire cu substange contrastante sau fluorescent sau tratate cu reactivi. Referitor la capacitatea obicctelor de a se reflects tn urme gi de a fi reflectate trebuie observat ci reflectarea caracteristicilor este departe de a fi ideal’, adic exact. In realicate apar diferenge, respectiv modificiri ale configuragiei suprafeyei obiectului redar in urma, datorita unor factori, cum ar fi: imprimare defectuoasi si/sau incompleti (presiunea redusi, alunecare pe suport); = deformari (proiectile ricosate, tamponari in accidentele de circulaic); ~ plasticitate si aderenpa insuficientd a suportului urmei (pamant zgrunquros, suprafara rugoasi sau cu denivelari); = imbacsirea urmei cu substange de stratificare (sange, noroi); = caracteristici false” (pietricele incastrate in profilul eilpii de cauciuc sau ale anvelopei). © Tonescu, L. ~ op. cits. p. 44. 748 Tn functie de natura obiectului creator urmele de contact se impart in: Unmele lisae de persoani: Unde lisate de obiece: - impresiuni digitale, palmare si plantare; sume de dint: uurme de bares surme de urechi: surme de unghiis ume prodiuse de ale elemente anaomice ae coxpuli umn (ous genunchitc). + Instrumente delovite ~instrumente contondente; ~instrumente tiieronre ~ Sngepleoare; despicitoare; ~lineenimente ingepinoare ~instrumente contendente; - Instrumente despargere + Instrumene de deschidere ale incuietorilor = Mijloicede transport: auto anvelope, faruri, smasci, bari de protectic: ~ cu traiune animal rail, Ida gi oigtea cirus - propubsate de forgs omalui rorile, ghidonul, pedalele icicle + Anme de foe “Instrumente de sericre.(Crimninalistick 3.2. Urmele substanga = sunt date de substanye/marerii care riman la faza loculuis este vorba de substange sau produsc, de obicei fragmentare (micro urme sau macro uurme), care s-au desprins dintr-un comp finit (particule, granule, pelicule, agchii, fibre) sau dintr-o masa amorfi (pulverulenti, lichid’ sau gazoasi), = propriu-tis acestea sunt probe materiale si nu urme in sensul restrictiv all nogiunii, deceit atunci cand joaci rolul de substange de stratificare. = identificarea substangelor se efectueaza prin analize de laborator, in care se compari proprietatile fizico-chimice sau biologice ale urmei incriminate cu standarde sau cu caracteristicile probelor cunoseute. In practica judiciard dintre substangele sau materiile care se cer a fi expertizate mai frecvent pot fi mentionate urmatoarele™: ~ vopielele: -sticla; - pamanturile: ~ fibrele: - reaiduurile de tragere; = urmele gazoaie: = urmele biologice; 3.3, Urmele deprinderi = derivi din manifestirile cu caracter de stereotip dinamic care se exteriorizerzi iner-o forma concreti, materiali, cum ar fi scrisul, vocea, mersul etc. De pildi, scrierea constituie comunicarea ideilor prin grafiim, in care mecanismul fiziologic este dat de complexul de legituri temporare nervoase. Legiturile produse in cortex sunt asociate cu variate acte motrice ale mainii care scrie, condusi gi controlati de sistemul nervos central, Particularitarile tipului de activitate nervoasi propri felul de influente pedagogice, culturale, profesionale, fa modalitigi grafice extrem de individuale, de unde posibilitatea identifica scriprorului fiecirei persoane sunt impregnate de tot iliale si se tradue prin © Penera detalii, a se vedea Tonescu, L. ~ op. cit, pp. 45-47. 9Nigolets-Elena Burau 3.4, Alte genuri de urme - se considera a fi tot urme cele create de un fenomen, cum ar fi urmele de electrocurare; = urmele Hisate static de obiecte pe suportul pe care s-au aflat; acest gen de ueme poarté denumirca de urme negative sau periferices ~ uni autori®® vorbese de xrme pozitionale, prin a ciror interpretate logic’, in contextul tabloului general al locului faptei, se por deduce importante informagii pentru anchetd; ~ surmele de animale, care pot prezenta interes nu numai in legituri cu infracyiunile de fure si braconaj, dar si pentru elucidarea unor situagii de fapt dintre cele mai diverse. In criminalistica au relevangi mai ales urmele de picioare, de dinti gi cele biologice. Mircea, 1.~ ap. cit, p. 64, 50Cairainalistich CAPITOLUL V URME UMANE Secyiunea | ‘Unmele papilare digitale yi palmare 1. Dactiloscopia Ramura Criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare in vederea identificirii persoanei se numeste dactilascopie. Stricto sensu se referi numai la desenele papilare ale degerelor (amprente digitale) Lato sensu include si desenele palmei (amprente palmare) si ale talpit piciorului gol (amprente plancare). In principal, utilizarea impres are ca scop identificarea persoanei si anume”’: ~ identificarea persoanci care a lasat © urmi papilara Ia locul fapeei; ior papilare — cu prepondereng digitale — + identificarea cadavrelor necunoscute; ~ identificarea persoanci care igi ascunde adevirata identitate. ~atribuirca mai multor infracgiuni cu autor necunoscut in care s-au descoperit urme digitale provenind de la acecasi persoands © Scan, E. - op. ct, 2002, p. 98 apud Minovici, M. ~ Tratas complet de medicin’ legalé, vol. I, Bucuresti, 1939, pp. 1039-1041. *Tonescu, L. = @p. ct. p. 53. 51Nicoleta-Elena Buzaw In subsidiar, dactiloscopia elaboreav metode si reguli de solutionare a altor probleme cum ar fi”: = procedee tehnice de descoperire, relevare, fixare si ridicare a impresiunilor papilare; = interpretarea urmelor de mana la locul faptei, in vederea obyinerii de informagii privind mecanismul de producere (in special urmele de apucare ale obiectelor), actiunile fiptuitorului, caracteristici personale morfologice, legitura dintre urmele papilare si fapta etc.; = vechimea urmelor de mind; - inregistrarea dactiloscopici in figiere sau cartoteci (monodactilare, decadactilare si palmare) sau in baza de date prin procesare computerizat’ (cistemul AFIS). Extrem de important este de refinut c& 0 amprenta digitali relevata la locul faptei sau pe un obiecr legat de comiterea faptei face doar dovada comtactului persoanei identificate cu suportul pe care a fost gisiti urma, si nu constituie, prin a insisi, o proba de vinovie, decdt prin coroborare cu alte mijloace de proba. 2. Modul de formare a urmelor papilare In funcyic de modul de formare, urmele se pot prezenta astfel: = urmele de suprafata sau adéncime — in funcyie de plasticicatea suportului ptimitor de urma; urmele de suprafaya se pot forma prin stratificare (depunerea de substangi aflati pe mani) si prin destratificare (ridicarea substanyei existenti anterior pe obiect); urmele vizible sau latente — se intdlnesc de regula la urmele de suprafayi formate prin stratificare; ~ urmele statice sau dinamice ~ primele reusesc sa redea cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice, pe cand cele din urma se prezinté sub forma unor manjituri. 7\ Ibidem. 52Criminalistick 3, Proprictagile desenelor papilare Tn literatura de specialitate exist mai multe opinii cu privire la numarul proprictisilor desenelor papilare. Intr-o opinie” se considera ci sunt doar doui proprietigi, si anume unicitatea si fixitatea. a Intr-o alti opinie”’, se consideri ci sunt «rei: unicitatea, fixitarea si inalterabiliratea, Alsi aucori” considera ci acestea sunt in numar de patru: unicitatea, fixitatea, inalterabilitatea si imposibilitatea falsificirii crestelor papilare pe cale grafica. Cu privire la aceasta problema, impartisim punctul de vedere” potrivit ciruia proprietatile papilare sunt urmatoarele: unicitatea, imuabilitatea, fixicacea si inalterabilitatea, astfel: ~ unicitatea - desenele papilare sunt proprit unui singur deges nu exist ta lume doua desene intru-torul identice, asa cum au demonstrat-o calculele matematice de proba dererminirile statistice pe largi populagis = imuabilitatea - desenele papilare se formeasi in timpul sarcinii (viaya incrauterina, lunile IV-VI); se pastreazi neschimbate pina dincolo de moarte, de ate in diferite studii pe milioane de persoane si unde posibilitatea amprentirii cadavrelor; - fixitatea si inalterabilitatea - desenele papilate variard doar ca dimensiune (copilirie - maturitate), nu si ca structuri si detalii: nu se modificd in timp, cu excepjia accidentelor sau modificirilor intensionate (epidermul fie se reface prezentand aceleasi caracteristici ale desenului ca inainte de alterare, fle se cicatrizeaza cipatand un aspect particular). Aceste rei proprietagi confer desenclor papilare calitatea de a fi strict individuale, de neregasit Ia alte persoane, inclusiv la degetele aceleiasi persoane. 7 Dobrils, M. ~ Tretae practic de criminalisica, vol. I, 1978, p.5. 7 Basarab, M.— Criminalistied, Universitatea "Babes-Bolyai’, Cluj-Napoca, 1969, p. 94, » Sava, V. - Manual de dactloicopie, Imprimeria si legitoria penitenciarului Vicirest, Bucuresti, 1943, p.3. * Tonescu, L.~ op. cit, p. 54. isccrul de Incerne, Bucureqti, 53Nicolets-Flena Buratu 4, Desenele papilare ‘Mana este alcicuita din palma si degete: 1 fab ex compas din = degand exe compus din uci zone Aespiryce prin sangusi de lexiane: Pielea miinil este formaca din ere stent: (partea 2) regiunea digito-palmari (zona de sub degete) 1) regluneatenari (in drepel degre mare): 0 tegiunea hiporenari (in partea opus. 4) falangeta (sus); ') falangina (ijl) 6) falanga (jos) 2) epidermat ewerioa’ —aleiwita din ‘strani de celule epitlile); by dermal (jesu fibros, care congine vasele capilare arterisle $i venoase, precum $1 terminayile nerilor semitivi) © hipodermul (etrarul cel mai profund coninind glandele sebacee) Papilele sunt accle proeminenge de pe suprafaga dermei care se afla la punctul de contact cu epidermul. In varful acestora, scrabacute fiecare de un canal, se afl. pporii Prin cise elimina cranspirajia, Papilele dermice sunt ingicuite liniar, astfel e& randurilor de papile le corespund crestele papilare situate la suprafaya dermului, Forma crestclor papilace este redatd identic de citre epiderma. Urmde se formeaaa ca efect al depunerii de substangi de pe degete (siruri si grésimi formate de sudoarea secretati de glandele sudoripare, respectiv substangele grase secretate de glandele sebacee). 54Criminalistick Desenele papilare imprimate pe un suport, cunoscute si sub denumirea de dactilograme sunt de dows feluriz = impresiuni sau amprente de comparat: dactilograme cate reprezinta desene papilare imprimate voluntar; = urme sau amprente in litigie, dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate involuncar pe un suport oarecate. 5. Structura desenelor papilare digitale Dintre desenele papilare pe care le prezinti degenul, cele mai variate sunt cele ale falangetei. Desenul papilar se divizeaza in trei zone:" ] este cea mal important identificare deoarece pent Zona confine cele mai mulke centrala | caraceristicisub aspectul (nuceul) | forme desenului sal umérului de detalii - ae woes margins ‘eve slewad frre nucleu gt | sanqul de flexiune, care sce | Zona bazala_ prezinti eresteorizentale, ip det aproxirnaiy paralele NO ean ee (rt fexorsy inconjoara nvcledl ca | litera ”U? intors cu capul in | jos, urmand conturul Zona —_| falangetei; partea de sus marginal | (y:eful) se numegte zona distala $i ronele larerale se numese periferice Diagramete sunt concepane i executate de prof. Lucian lonescu, 55Nicoleta-Hlena Buzaw Cand crestele limitante ale fiecirei zone se intilnesc ia nastere o figura denumiri delea, dupa litera greceasca care sugereazd o forma aseminitoare. Delta poate fi: | cind cele trei creste alcatuiesc un triunghis | unghiurile care yg compuntriunghiul | 4 a Alba pot fi deschise, inchise | sau mixte ‘cand contureaza 0 trifurcatie- ca un "Y"; ramurile pot fi egale Neage’ | sau inegale ca lungime Centrul deleci reprezinta purctil deltic: - la delta alba consti in centrul triunghiului, find uncori marcat printr-o creasta punctiforma; = ladelea neagrét punctul este dat de loenl de unire al calor txei crests. 6, Clasificarea desenelor papilare Sistematizarea amprentelor pe grupe, clase, tipuri, subtipuri etc. a permis clasificarea impresiunilor digitale intr-o ordine definita Sistemele de clasificare sunt diverse dar toate se inspira din cateva forme fundamental de desene. In esenga, desenele papilare se impart in cinci tipuri de bazi: 56Criminalistick Tae ip de dace senator oe Are on aN 2) simple ™ Adee 1 pint cd resin in ile ns weal Mm Siete sap dda a ep ocd lecae Se mpl dd abi ae B 4 Monodelie 8) intro, cu detain ting GW rah Too le ples Sap ge Aeceneh cea le diner pap de core, (tigre etl, © 4 ‘gemene sau duble cic. = idle O, ® (So Bearcat olan #nhale re wu wa we dhe Doser cea exe alee din Polidekic formajus de ete: delle, rete cculirein centr, lance ber de lage Se papas daira arenes aoe etd aur palo puedrse ‘rami rete Cs nee che 2) spl sma, carci mule a degenerate minal 1) sail danelifrm: cee san Figmenredectse Amott ‘orcad prpeedice pe ul deleiene nalormaie i laren impal accidental ex deem pre vic embrinseeh ©) subspul nedefink, a ae nu se dsinge sen aor disrupt dermuls.caurmae a unorlsani 7, Detaliile desenului papilar Crestele papilare nu sunt redate numai prin finii continui, ci pot fl intrerupte, intrerdiare sau divizate. Aceste detalii mai sunt denumite minufii, particularitigi, 7Nicoleta-Elena Buran lemente sau puncte caracteristice. Natura fiecirui clement considera in sine (adici fut izolat), numarul si repartitia lor topografica sune variabile si confers amprentei individualitate”, Stabilirea si definirea detaliilor diferi de la autor ta autor (laborator sau 36 serviciu de criminalistici), dar in fapt se reduc la urmatoarele formagiuni: ‘eruenire une Gee Capel de eae wNY\ Sa pS a oop, r latrenapere concnat pe aceeg dre —_= pe aS Gane ens de oe aul oes Bifurctia i ‘pl anor le dec stool cae aa wc Rotaceneee ae cavspande unui ip panicle de barf, [Crogetul (cittgal) | i anume cénd din creasta principal deviars © a fae curt ‘rests se dedublews, decid un ova pol | — ‘ 4 Bucoatera se fice no cree wick 4 ‘ico vali a butoniere Gnd a bead wil ealdlagerin ar —p—— ‘Gea ar ere rei, 0 pi dus rate Amastomoxi feck Le ‘BUTTE nel cate ecard Reintoarcerea oe cen eat veda miei sad ue doud aoe Jong sv ince pial de oeerupere sd y Fragmental nel este a ae ‘essa ete punctform falas Mal mate sel puncte consi ips pe acca | % Toneseu, Lop. cit. p. 54 38Criminalitica 8. Elemente particulare Atunci cind exista, pot fi valorificate pentru individualizate $i alte detalii caracteristice 5i anume: ~ cicatriceles = liniilealbe produse de cutele piel - liniile sangurilor de flexiune; ~ negii sau alte malformagii. 9. Expettiza dactiloscopici Aceasta expertizi poate rezolva urmatoarele probleme”: = relevarea urmelor papilare latente de pe difetite obiectes + identificarea persoanei care a lsat urmele papilare incriminate; = identificarea persoanelor si cadavrelor cu identitate necunoscuti aflate in cartotecile antropologice; ~ idencificarea persoanelor cate gi-au dat o identitate falsi: = verificarea semniturilor depuse prin punerea degetului de citre persoanele analfabere. Identificarea persoanei care a lisat 0 impresiune digitali Ia locul faptei se realizeazi in Iaboratorul de criminalistici de civre specialistul dactiloscop. Acesta Intocmeste © constatare tehnico-stiingifici sau un raport de expertiza 1a cererea organului de urmérire penal sau de judecati. Expertul are de comparat impresiunea di riminata (ridicata pe folio adeziv gi forografiats) cu impresiunile persoanei binuite, luate cu tus sau de pe figa din cartoteca de inregistrare, scoasi_ manual dupa formula dactiloscopici sau rezultati din trierea automata cu computerul (sistemul AFIS)". ™ Drighici, Cs lacob, A.~ ep. cit. p. 148. 7 Tonescu, L. = op. cit. p. 59. 0Nicoleta-Blena Buzatu Cercetarea comport urmatoarele etape”: stabilirea tipului si subtipului desenului papilar incriminat si, prin comparare, excluderea degerelor binuitului prezentind desene diferite: = se compari configuraria desenului central, numarul de creste intersectate de wlinia lui Galton”, forma si plasarea deltei; = in caz de corespondenta se trece la stabilirea detaliilor comune; se porneste de la un detaliu si, din aproape in aproape, se cauti celelalte detalii, numérandu-se cotodati liniile care le despart; + in final se apreciaz dac4 natura detaliilor comune, cantitatea si pozitia lor reciproci este concludenti pentru a dovedi cu certicudine ci impresiunea incriminata a fost lasard de persoana banuita. Rapoartele de expertiz’, in special cele cu concluzii caregorice de identificare, sunt insofire de plange fotografice pentru demonstrarea rezulcatului. 10. Valoarea probanti a desenelor pay Problema comporta doui aspecte: cantitativ i calitativ. Criteriul cantitativ se refer’ la numirul minim de elemente comune necesar pencru o identificare cert a persoanei Criteriul de apreciere cantitativ in dactiloscopie este cunoscut sub denumirea de ,Regula celor 12 puncte”, formulati de V. Balthazard. Ragionamentul sau, bazat pe calcule matematice, pleaci de la constatarea ci de obicei impresiunea digitala gisitd la locul faptei este fragmentara, astfel ci valoarea identificatoare este proportional cu numarul de detalii pe care le contin. Ca reaultat al formulei lui Balthazard in prezenga a 17 cifte-coincidente trebuie sa se examineze circa 17 miliarde de amprente, ceea ce revine I miliard 700 milioane de persoane. La data studiului lui Balthazard, respectiv in anul 1911, popularia globului era estimara la un miliard si jumatae. Asefel, in prezenta a 17 elemente identice nu exista nici o sansi ca dowd amprente asemanicoare sit provina de la dou’ persoane diferite. Totusi, Balthazard a spus ci jin cercetarile medico-legale numérul coincidengelor poace fi scizut la 12 sau 11 dacd suncem 7 Ibidem. 60Griminalistict siguri c& criminalul nu este un locuitor oarecare al globului, ci un european, un francez, locuitorul unui oras sau sar”. Aceasti reguli a fost adoprati in numeroase firi, printre care in trecut gi Rominia, considerandu-se ci un minimum de 12 concordange echivaleaza cu certitudinea identitigii si cd 8-11 concordante indica o foarte mare probabilicate. Criteriul calitativ se refer’ la valoarea intrinseca a fiecarui element, Edmond Locard remarca inca din anul 1929 ca ,o particularicate rara este de 100 de ori mai semnificativa deci o serie de bifurcatii din zona marginala. Patra sau cinci puncte bine grupate in centrul figurii, intr-o manier’ exceptional conving mai mult decir 12 sau 15 bifurcatii raspandite la periferia desenului”. Alti autori cred c4 6 sau 8 puncte, delimicind un cencru de o configurarie particulari, constituie o probit de idencitare ard de perfect incac nu poate fi pust in dubiu, fn timp ce la un numar dublu de bifurcay urme confuze dubiul subzista". ‘ispindite pe marginile unei In practici afirmarea certé a idencitatii se poate face pe baza unor amprente care prezinta un numir mai mic de elemente comune decit o recomanda ,Regula eelor 12 puncee”. Seciunea a Il-a Unmnele de picioare 1, Clasificarca urmelor de picioare urme de picior gol (urmé papilari) — se identifica direct persoana; urme de picior cu ciorap ~ se identific’ persoana dupa urmele de contur i/sau ciorapul dupi rextura materialului; .cilyat — se identifici incilimintea, indirect persoana. ® A se vedea, Jonescu, L. op. cits p. G1. 61Nicoleta-Elena Burau i stint cele mai valoroase pentru individualizare, fi cu identificarea Urmele plantei_piciorul deoarece planta poate servi la o identificare certi, echivales bazati pe amprente digitale.” Planta piciorului se imparte in patru regiuni distincte™: = regiunea metatarsofalangiana ~ cuprinsi intre varful degetelor $i 0 linie aginara, perpendiculari pe axa longitudinala a plantei, care crece prin articulagia situaca intre falanga a doua a degetului mare si metacars; = fegiunea meratarsiana — cuprinsi intre regiunea metatarsofalangiana si o linie imaginara, perpendiculara pe axa longitudinal’ a plantei, care trece prin articulatia tarsului cu mecatarsul; - regiunea tarsiana — cuprinsd intre regivinea metatarsiand gi calcd; + regiunea cilcdiului ~ partea posterioard a tipi piciorului, formacd din oasele astragal gi calcaneu. ‘Urmele piciorului cu ciorap (semiinedljat) reproduc forma generali a plantei jorului, a cegiunilor sale pi ia yesicurii. Unele de incalyiminte pot reflecta clemente caracteristice utile identificiti chiar daca prezinté mai pugine elemente particulare, Urmele de picioare pot fi de suprafari si de adancime, de stratificare gi de destratificare, vizibile gi latente (mai rar), statice gi dinamice. 2. Cirarea de pasi La locul faptei pot exista mai multe urme care indica drumul parcurs de infractor. Cararea de pasi ne poate indica”: = directia de miscare dati de axa longitudinala, adic’ de linia imaginara dreapta care trece printre urmele de picior drept si de picior stang. = linia mersului, franta, care uneste doua cate doua urmele consecutive, Linia ‘zig-zagara reda linia dupa care se misc picioarele la fiecare pisire. ™ Scancu, E.~ op. cit, 2002, p. 116. ® Tonete, D. = Urmele picioarelor, in Tratat practic de criminalisicd, vol. \, pp. 148-149. ™ Jonescu, L.- op. cit, p.70. 2Criminalistick = lungimea parului este distanta dintre dotti urme consecutive ale piciorului drept si sting si se stabileste prin unirea extremitatilor calcdielor (tocurilor). = létimea pasulud este distanta dintre urmele aceluiagi pas, tot dintre calcdie, reprezentand linia perpendiculard pe axa direcyici de migcare. = unghiul de mers este unghiul format de axa longitudinal a «pit cu axa directici de mers, unghiul de mers difera de la o persoana la alta gi este constant. Degi nu pot fi absolutizate, informayiile oferite de aspectul cirarii de pasi pot conduce prin interpretare la anumite concluzii privind: numérul de persoane, greuratea, indltimea, sexul, varsta, defecte anatomice viteza si modalitatea deplasarii, Srarea psihicad sau patologici (betie, boal, oboseala, stres) pot atrage modificari ale mersului, astfel ci masuratorile vor fi evaluate cu prudenga, luandu- se in consideragie valorile medii. Prin urmare, nu credem ci elementele care caracterizeazi cirarea de pasi pot sta la baza identificirii persoanei. Torusi la investigarea locului faptei, atunci cand se elaboreazi versiunile si se incearci descifrarea anumitor circumstange, urmele de pasi por juca rol orientativ deloc neglijabil. Urmele de pasi din exterior ne pot spune dac& autorul cunosiea locul, daci a stat la panda, unde a intrat si de unde a iegit etc. 3, Fixarea gi ridicarea urmelor de picioare Dupé descoperire, protejare si masurare urmele de picioare se fixeaza astfel: = prin descriere in procesul-verbal de cercetare a locului fapteis = prin fotografiere (de detaliu, Ia scara); = prin mulare a urmelor de addncime; + copicrea cu peliculi adeziva a urmelor de suprafagis - ridicarea prin decuparea suportului purtator de urme; - prin eransferul electrostatic. 4. Particularitafi in cercetarea cArarii de urme Principalele elemente ce caracterizeazd o cirare de urme sau mersul unei persoane sunt urmiitoarele: = directia de miscare — linia mediana ce trece prin incervalul cuprins incre doua siruri de pasi, indicand directia de deplasare; @Nigoleta-Elena Buzat = linia mersului — reprezentata de o linie frinei, constiruits din segmentele care unesc intre ele pargile din spate ale fiecarei urme, respectiv cilcdiul, lungimea pasului, determinara de distanga dintre dou’ urme consecutive, misurati la partea din spate sau din fai a lor: ~ ligimea pasului - reprezensind distanga cuprinsé intre partea exterioari ori interioari a urmelor piciorului stang si drept; = unghiul de mers ~ msuratintre axa ciririi de urme si axa longitudinala a tipi. Sectiuneaa IIa Cercetarca urmelor de dingi gi de buze gi ale altor pargi ale corpului uman 1, Urmele de dingi Au o rispindire redusi, fiind incilnite mai frecvent in infracyiunile de viol, vatimari corporale gi in uncle infracriuni contra patrimoniului. Urmele de dingi simin, prin mulare, pe obiectul primicor: alimeate, corpul uman etc. Dintre partile componente ale unui dinte, pentru cercetdrile criminalistice - identificatoare cum sunt: ligimea $i forma, pozisia dingilor si discanga dintre ei exc. la care se adaugi anomalii ale aparatului dentar: numirul de dingi mai mare sau mai mic de 32, inclinafia vestibularizata sau lingualizata a dintilor, asezare dezordonata etc. Aparatul dentar poate dobandi si caracteristici provocate de bolile gi leziunile la care au fost expusi ding: cari, boli profesionale etc. Leziunile mecanice, wzura dingilor datoriti masticagiei, traramentele si eres coroana care oglindeste o serie de particularitagi navurale cu valoare lucritrile stomatologice inclusiv cele de infrumuseyare ale aparatului dentar sunt caracteristici cu valoare identificaroare. Urmele pot fi de suprafasi sau de adancime, statice sau dinamice. Fixarea se realizeaz’ prin descriere in procesul-verbal, fotografiere si mulare. 64Ceiminalistica 2. Urmele de buze Se gisesc in crimele pasionale si sexuale. Se por gisi pe pahare, rigiri, cacamuri, batiste etc, Se formeazi prin stratificare de coloranti, de substane grase sau produsc de natura biologica. Prezinta particularititi prin ridurile coriale aflate pe suprafaya lor. In procesul de identificare se mai analizeasi forma, lungimea si grosimea buzelor, unghiurile comisurale, tuberculul buzei superioare, gropija mediand etc. Urmele de buze se prezinca sub forma statica sau dinamica, vizibilé sau latentd, siin majoritatea cazurilor numai ca urme de suprafasa. Principalul mijloc de evidentiere 2 urmelor latente il reprezint’ forografierea. Se pot folosi si mecode fizice sau chimice doar daca acest luctu este absolut necesar si numai dupi ce au fost cercetate substangele care au participat la formarca urmelor. De asemenea, pot fi supuse unor cxaminisi biologice, inclusiv testul ADN. Identificarea se face prin compararea urmei cu amprentele de buze de la persoanele suspecte, luate in condigii cit mai apropiate de cele ale amprentei incriminate. 3. Urmele de urechi Identificarea persoanei dup urmele de urechi se bazeazi pe doui proprieragi fundamentale pe care le prezinta pavilionul extern al urechii, respectiv: unicitatea gi imuabilitatea. Identificarea urechii se obsine prin studierea formei si 2 propo: pavilionului sia altor piri componente. Urmele de urechi, vizibile sau latente, se fotografiaza la o lumina incident si se transfera cu folio adeziv. 4, Urmele de unghii Acestea apar pe corpul victimei find uncori imprimate cu ocazia unei agresiuni, in special Ia stranguliri. 6Nicoleta-Blena Busan Reduse la simple echimoze si excoriagii de forma semilunara, create de unghiile infipte de cele mai multe ori, acestea nu sunt identificabile. Unghiile servesc cu adevirat la identificarea persoanei in cazul in care un fragment de unghie smuls sau taiat gasit la locul faptei prezined profiluri liniare ale supraferci cornoase identice cu cele ale unghiilor persoanci acuzate, lucru posibil datorita unicitatii si stabilitaqii structurii unghiilor umane. 5. Urmele biologice Aceste urme sunt recoltate cu ocazia investigirii infractiunilor sivargite prin violengi, a accidentelor de trafic rutier, de munci, in explozii gi incendii. Examenul de laborator al urmelor biologice este unul complex, care pe lings cunostingele criminalistice necesita antrenarea unor specialisti din alte domen biologie, antropologic, toxicologie etc. Urmele biologice sunt reprezentate de produse de secresie, excreyic si resturi de jesururi, asefel: ~ produse de sccresie: saliva, secreyii nazale, secreyii vaginale, prostatice, colostrul, laptele matern ete.s = produse de cxcrefie: urina, sperm’, materii fecale, lichid amniotic, meconiu, vernix caseosa, vomismente, sputi etc. = resturi de esuturi: piclea, fesutul muscular, masa cerebrali, oascle, cartlagiile, singele, unghiile, urmele de naturé piloasi exc. La locul faptei cel mai adesea sunt descoperite urme de singe, spermi, saliva, fire de par. De modul in care organul judicar descoperi si ridici de la locul faprei urmele biologice depinde clarificarea unor probleme esenyiale refericoare la fapra penali, in deosebi la persoanele implicate in sivarsirea acesteia. 6. Identificarca genetici ‘Consta in determinarea codului genetic al flecdrui individ, descoperire de dara relativ recent, care prefigureszS o adevirati revolugie in domeniul identificieii criminalistice: amprenta genetic’. 66Criminalistiea Structura chimici este diferiti pentru fiecare persoani. Fiecare individ are propria sa schema biologici, cheia individualitagii noastre si nu exist doua coduri genetice identice, cu excepria celor provenind de la adevaragii gemeni, gemenii univitelini. Efectuarea testului ADN clasic™: = se recolteaza de la locul faptei, de pe victima etc. probele incriminate de singe, sperma, par etc; la fel probele de compararie de la persoanele suspecte; = din celulele flecitei probe se extrag spirale lungi de ADN care se fragmenteaz’ prin (iere cu enzimi de restricyie si apoi se separa prin electroforesa; ~ fragmencele de ADN sunt transpuse pe 0 membrani si apoi incluse intr-un gel special. Prin prelucrare in stratul de gel se formeazi modelele ADN (cod de bare) care se transfer’ prin iradiere pe un film; = moddlele ADN (sonde multilocus) obyinute apar juxtapuse pe un suport unic. Prin compararea modelului incriminat cu cele ale suspectilor se determina aseminirile (identitate) si deosebirile (nonidentitare). Identificarea prin ADN este posibili tocmai datorita valorilor luate de numérul de ori in care se reperd o secvensa, gtiut flind ci Recare individ prezinta tun numit limitac de repetiii, in general inferior lui. Sa demonstrat stiingific ci mérimea probei supusi analizei_ pentru determinarea ADN-ului poate fi redusi pani la dimensiunea moleculei. op. cit, pp. 81-82. 7Nicoleta-Blena Buzaw CAPITOLUL VI URME DE OBIECTE Seetiunea | Ure de anvelope Anvelopele se diferengiaz’ intre ele dupi profilul antiderapant, lasimea beni de rulare si circumferinga, aceste caracteristici flind specifice fiecirui tip de autovehicul. Urmele care oglindese caracteristicile generale ale anvelopei sunt create de regula de rogile din spate. Urmele rogilor din fai sune acoperite de cele din spate, cu excepfia virajelor cind se pot reproduce distinct. Expertiza anvelopelor poate solusiona mai multe probleme, cum ar fi: = cauza deterioririi anvelopeis = genul de autovehicul la care a fost montata anvelopa; = identificarea anvelopei dupa urmele de la locul faptei. Se pot obtine si date din care si se deduci dinamica accidentului, direcgia de deplasare, viteza calculata dupa lungimea urmelor de franare etc. Anvelopa se poate deteriora in decursul ruldrii, ca urmare a unui defect tehnic sau datoriti uaurii avansate. In aceasta situatie avaria anvelopei constituie cauza accidentului, cu toate consecingele sale. Deteriorarea poate fi ¢féctul accidentului atunci cand anvelopa a lovit un obstacol, ca urmare a unei manevre gresite sau de evitare, franare brusci sau derapaj pe o suprafara alunecoasa. Concluzia, intr-un sens sau aleul, la care ajunge expertul, este extrem de important pentru reconstituirea accidentului de circularie si stabilirea vinovasiei sau nevinovatici conducitorului auco. 68Griminalistica Tipul de aurovehicul care a lisat urmele la locul faptei poate fi stabilie prin anu elemente generice caracteristice anvelopelor cu care este echipar. Desenul antiderapant gi lisimea urmei pot furniza informagii privind ripul fi marca anvelopelor si, pe cale de consecinsl, permit alcituirea sau restringerea cercului de autovehicule echipate cu asefel de anvelope. Ecartamentul autovehiculului (distanga dintre rogile aflate pe aceeagi osie) se determina prin masurarea distansei dintre urmele paralele. Valoarea acesteia va indica ecarcamentul rosilor din space. Cele mai imporrante rezultate din examinarea urmelor de anvelopa se referi la identificarea acesteia. Urmele se formeazi in condigiile ruldrii, Ele se prezinea sub forma unor linii paralcle, in care impresiunile circumferingei ropii se repeta dupa fiecare rotire. Caracteristici generale”: ~ Banda de rulare (sapa), adic partea prin care se asigura contactul anvelopei cu solul, realizacé dinur-un strat gros de cauciue in care sunt practicate © serie de canale si profile anciderapante, cu un anumit desen. + Umerii anvelopet ceprezinta marginile benzii de rulare, Cand anvelopa este partial decomprimatd ele delimiteaza urma si permic masurarea légimii anvelopel. - Flancurile sunt pirgile lacerale ale anvelopei. La urmele de adancime este posibil si se imprime partea de sus a flancului, dar nu se exclude aparigia lor gi atunci cand roata trece peste un obstacol, cum ar fi corpul victimei intins pe carosabil. Caracteristici individuale™’: constau in defecte sau uzuri ale profilurilor sub forma de rupturi, tiewri, pierderi de substangi etc. Pentru identificarea individuald se urmareste forma si pozigia lor reciproci, al caror ansamblu particularizeazi anvelopa. In cazul uzurii avansate unele indicii pot furnizate si de profunzimea canalelor, care la urmele de adincime se misoara pe mulaj. Urmele de anvelopi pot fi de destratificare dar, mai ales, de stratificare. Stratificarea se realizeaz’ prin depunere de praf sau noroi, cea ce poate da nastere lao supradimensionare a urmelor profilelor imprimate, de care trebuie si se fini 8 Tonescu, L. ~ op. cits p. 85. % Poidem.Nicoleta-Elena Buzacu cont la aprecierea comparativa a dimensiunilor, Urmele experimentale realizare cu anvelopa banuiti se vor lua cu tus, prin rulare pe hartie, de preferingi montati la aurovehicul Ridicarea urmelor de rulare se Face prin fotografie metrica in cazul urmelor de substangi si prin mulaj c&nd urmele sunt de adancime Secfiunes a Il-a Unmele de instrumente Numeroase infractiuni comise implici utilizarea difericelor instrumente care Jas urme de contact. Cele mai numeroase se intalnese in acyiunile de spargere ca mijloc de pitrundere in inciperi, de foryare a locurilor de pastrare a bunurilor si de deschidere sau inlaturare a incuietorilor. Pentru aceasta se folosesc fie unelte obignuite destinate prelueririi materialelor, fie instrumente anume confectionate. Dupa natura instrumentelor si modul de actionare a acestora, urmele se formeaz’ prin tSiere, frecare, apasare, lovire, ingepare, topire, ardere etc. Acestea por fi statice sau dinamice, de adancime sau de suprafagi. Examinarea urmelor de instumente in timpul cercetirii locului infracgiunii se poate finaliza prin numeroase informagii utile pentru orientarea echipei de cercetare in claborarea gi verificarea versiunilor referitoare la imprejuricile svrgiri fapeei sila persoana Fiptuitorului. Valoarea identificatoare a urmelor depinde de Fidelitatea cu care obiectul active a instrumencului primitor reproduce macro sau microrelieful parti utiliza, Cercetarea criminalistici a urmelor de instrumente permite uncori doar stabilirea apartenentei de gen a obiectului creator, iar alteori sa individual. 70Criminatistic Urmele de instrumente coroborate cu alte categorii de urme descoperite la locul faptei si cu informagiile culese de Ja reclamant, victima, martorii oculari sau alte surse pot oferi date despre”: = modul de operare folosit la sivarsirea infractiunii; = natura instrumentelor utilizate; ~ forma si dimensiunea instrumentelor care au lisat urme; ~ direcyia din care s-a acfionat cu aceste inscrumente; ea de creare a urmelor; daci toate urmele au fost create cu ~ numérul i ordi acclagi instrument; ~ clarificarea unor imprejurici controversate, cu privire la sivaryirca fapeei (cunoscute in literatura de specialicate si sub numele de ,imprejurdri negative”); - dlaborarca unor clemente necesare formirii cercului de suspectis ~ aprecierea timpului cat a durae activicatea infractorului la locul fapt ~ identificarea instramencului care a lisac urma, Ridicarea urmelor de adancime se face prin mulaje (ghips, plastilina etc.). infracgional, tipul Interpretatea urmelor oferi date cu privire la natura actul de instrumente folosite si modul de operare al aurorului. inctiminati gi experimentale, permite stabilirea Se compari fie mulajele intre ele, Fie Compararea_urmelor, sau, dimporrivi, a nonidenti identitiy fotografille intre ele sau amandowa Proba identitigii este dati de continuitatea liniari a striayiunilor, fie la microscopul comparator, fie prin akiturarea forografilor executate separat. Fixarea urmelor se face prin procesul-verbal si prin fotografiere (procedcul fotografiei de umbre). * Tonescu, L. ~ op. cit. p. 87. aNicoleta-Elena Buzatu CAPITOLUL VII BALISTICA JUDICIARA 1. Definisia balisticii judiciare Balistica judiciara este 0 ramurd a tchnicii criminalistice care studiazi construcia gi functionarea armelor de foc, fenomenele legate de tragere gi uncle determinate de acestea in scopul rezolvirii problemelor ridicate de urmirirea penali.®* Balistica judiciar3 face parte din balistica generalé, care, la randul ei, are trei componente: 1. Balistica interioara studiaea transformarea energie’ chimice a pulberii in energia mecanica (cinecici) servind la propulsarea proicctilului, precum si urmele create pe proiectl si cubul de cartus de citre diversele piese ale armei. 2. Balistica exierioard studiazi comportamentul si traiectoria proiectilului. Ea tilului de la iegirea din seavi pin’ la lovirea gintei, precum i studiul traiectoriei desctisi de proiectil. In practici (omor, suicid) distangele sunt scurte, de la cAtiva centimetri la cigiva zeci de metri, astfel ci de fapt traiectoria se reduce la o linie dreapta. 3. Balistica terminala seadiazi comportamental proiectilului care a atins ginta, precum si reacriile fiziologice si biologice pe care le provoaci in corpul victimei (probleme de medicina legala gi criminal vineaz’ m&surarea viteze! p: 2. Obiectivele principale ale balistici judiciare Principalele obiective ale balisticii judiciare au fost determinate cu timpul si se constituic astazi in™: ™ Micelacu, V, ~ Balisica judiiard, Edivura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1972, p. 8. 7Crimninalistics = descoperirea si studierea urmelor create prin utilizarea armelor de foc: = descoperirea armelor de foc si a munitici: = stabilitea orificiului de intrare si de iesire a glongului (proiectilului), precum si stabilirea ordinii impusciturii (in unele sicuayi)s = _stabiliren sau estimarea distanfei, directiei sia unghiului de eragere: = stabilirea caracteristicilor armelor de foc, ale munisiilor si a pricipiului de funcgionares ~ _stabilirea starii de functionare a armelor de foc si a muniiilor; = descoperirea urmelor secundare de tragere (ale impuscaturii); = _stabilirea faptului dacé o armi se poate declanga accidentals = stabilirea faptului daca o arma prezinta modificari sau piese inlocuites = restabilirea serillor indepartate de pe armele de foc sau de pe componentele acestoras = identificarea armelor dupa urmele create de acestea pe elementele de munifie rezultate in urma tragerii. 3. Definisii generale si categorii de arme gi munisii introduse prin Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 3.1 Arme, munifii si operapiuni cu arme si munifié Principalele prevederi privind regimul armelor si munigiilor le gisim In Legea nr, 295/2004 modificata si complerata prin Legea nr. 17/2011. ~ arma — orice obiect sau dispozitiv a cirui funcyionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanye explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori imprigtierca de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, in masura in care se regaseste in una dintre categoriile previzute in anexd; ~ arma de foc - otice arm portabili cu feavi care poate arunca, este conceputd si arunce sau poate fi transformata si arunce alice, un glong ori un proicctil prin actiunea unui combustibil de propulsie; se considera ci un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glong sau un proicctil prin actiunea unui © Plesea, 13 Dobrin, G.D. ~ Balitice judiciand. Appete seoretie si practice, Asociyia Ctiminaligilor din Rominia, Bucuresti, 2013, p. 13; A sevedea gi Jura, C. - Teorismud imemarional, Edicura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 211 si urm. BNicoleta-Elena Busan combustibil de propulsie daca are aspectul nei arme de foe si, ca urmare a constructiei sale sau a materialului din care este confecyionat, poate fi transformat fn acest scop: in ingelesul prezentei legi, nu sunt incluse in definigia armelor de foc armele prevazute in categoriile D si E din anexa: - piesa ~ orice element sau element de inlocuire special conceput pentru o arma de foc, care este esential pentru funcsionarea acesteia, inclusiv o feava, 0 frema ori un recuperator de gaze, mansonul mobil sau butoiasul, cuiul percutor ori inchizatorul si orice dispozitiv concepuc sau adaptat pentru a reduce 2gomotul provocat de tragerea unui foc de arma; ~ munipie — ansamblu format din tub cartus, inc&rcitura de azvarlire, caps de aprindere si, dupa caz, proiect + operagiuni cu arme, piese si munigi = producerea, confecyionarea, asamblarea, intermedicrea, modificarca, prelucrarea, repararea, experimentarea, vanzarea, cumpirarea, inchi exportul, transportul, cram: distrugerea armelor de foc, a picselor sia munigiilor pencru acestea ca, schimbul, donayia, comodatul, sponsorizarca, importul, ul, cransferul, cransbordarea, depozitarea, casatea fi ~ us de arma — executarea tragerii cu 0 arma. 3.2, Categorii de arme si munifii Porrivic art. 2 din aceeeagi lege, acestea sunt: = arme ji munitii interzice — armele $1 munigiile prevazute in categoria A din anexi, a ciror procurare, deyinere, port si folosire sunt interzise persoanelor fizice si jusidice, cu exceptia institugiilor publice care au competenje in domeniul apirdrii, ordinii publice si securitayii nagionale, a unitazilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, inflingate prin acte normative, precum si a companiilor nationale si societatilor comerciale constituite prin acte normative in yederea producerii acestui tip de armament si munitie; ~ nme si munigii lerale ~ arme si munigii prin a ciror utilizare se poate cauza moartea ori ranirea gravd a persoanelor si care sunc prevazure in categoria B din anexas = arme si munigii neleeale - armele $i munigiile destinate pentru un scop utiliar sau pentru agremenc ori auroaparare, confecyionace astfel incat, prin utilizarea lor, si nu se cauzeze moartea persoanclor; sunt asimilate acestei categorii siatmele vechi, 74Ceiminalisiea 3.3. Clasificarea armelor de foc din punct de vedere al destinasiei in conformirate cu pct. Til din Legea nr. 295/2004 modificatd si compleara prin Legea nr. 117/201, acestea sunt: = arme militare — arme destinate uzului milicar; = arme de apirare ji pazad = arme de foc scurte, recunoscute in condi si liberei prevazute de lege, destinate si asigure apararea vietii, integr persoanclor fizice, precum si a bunurilor aparsinand persoanclor fizice sau juridice; - arme de autoapirare — arme neletale scurte, special confecyionate pentru a imprigtia gaze nocive, iritante, de neutralizare gi proiectile din cauciuc, in scop de autoapirare; = arme de tir — arme destinate practicarii tirului sportiv, recunoscute in condigiile previaute de lege: = arme de vindtoare — arme destinate practici vaniorii, cu una sau mai multe fevi, care folosesc munigie cu glong saulsi cu alice, recunoscute in condi prevazure de lege: = arme utilitare ~ arme destinate si asigure desfigurarea corespunzatoare a unor activitigi din domeniile cinematografic, teatral, artistic, sportiv, cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protectiei mediului si protectiei impotriva diunitorilor, precum si desfisurarea de citre societiqile specializate de paza gi protectie a activitarilor de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si a transporturilor de bunuri si valori, respectiv a activitigilor de protectie a persoanelor; = arme si dispozitive de agrement — arme $i dispozitive neletale, construite pe principii asemanatoare armelor care nu folosesc munitii, ce arunca proiectile nemetalice si sunt destinare a fi folosite atat in scop recreativ, cat si in cadrul competitiilor sportive; sunt incluse fn aceasti categorie gi arcurile; - replici de arme tip airsoft — ceplici dupa arme gi dispozitive militare reale, la seara 1/1, cu mecanism clectric, mecanic sau pe bazi de gaz aci pe ptincipii asemanroare armelor, care nu folosesc munifii, ce aruncd proic tant, constr nemetalice; - dispocitive paintball ~ dispositive neletale cu mecanism pe bazi de gaz sau mecanic, care arunci proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea; eBNicolera-Elena Buzaw - are de asomare ~ arme utilitare, folosite pentru imobilizarca animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare; ~ arme cn destinatie industriala — arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil si care au aparenga unei arme de foc automate; + arme cu tranchilizante — arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea de substante tranchilizante; = arme de panoplie — arme de foc devenite nefuncyionale ca urmare a dezactivarii lor sau datorita gradului avansat de deteriorare, atestate de citre un armurier autorizat tn conditile legii; = arme de colecyie ~ armele destinate a fi piese de muzeu, precum si armele, aflace sau nu in stare de funcyionare, care constituie raritiqi sau care au valoare istoricd, artisticd, stiinsificd ori documentara; + arme vechi ~ arme letale produsc pana in anul 1899 inclusiv sau reproduceri ale acestora, destinate si fie pastrate in colectii; ~ arme de recuzitd — arme special confectionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificirii lor de cétre un armurier aurorizat, necesare -upilor specializate in domeniul artistic. 3.4, Clasificarea armelor din punct de vedere constructio Pct. IV din Legea nr. 295/2004 modificati si complerata prin Legea nr. 1117/2011 face urmatoarea clasificare: = arme cu aer comprimat seu gaze sub presiune — arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc forra de expansiune a zerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate intro butelie recipient; = arme de foc scurte ~ arme de foc a ctor yeava nu depigeste 30 cm sau a ciror Iungime coral nu depigeste 60 cm; = arme de foc lungi — arme de foc a clror lungime a jevii sau hungime torala depisesc dimensiunile armelor de foc scurte; ~ are de foc antomate = arme de for cate, dup’ fiecare carcus tras, se reincarci automat gi trag o setie de mai multe cartuye prin apisarea continua pe tragaci; - arme de foc semiautomate ~ acme de foc cate, dup’ ficcare carcug tras, se reincarcd automat, dar nu pot trage 0 scrie de mai multe cartuje prin apisarea continua pe trigaci; 76Crimi: ich ~ arme de foc cu repetitie — arme de foc care, dupa fiecare foc tras, se reincarca manual, prin introducerea pe feavi a unui cartus preluat din incarcator prin intermediul unui mecanism; = arme de foc cu 0 singura lovitura — arma de foc fara incArcator, care este Incircara dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartusului in camera de incdreare sau intr-un lacag special prevazut la intrarea in feava; - arme albe cu lama — arma care indeplineste urmatoarele criteri a) lama este fie solidara cu manerul, fic echipati cu un sistem ce fi permite si facd corp comun cu manerul siu; b) are tig dublu pe toatd lungimea sa; ¢) lungimea este mai mare de 15 mj ) ligimea este mai mare sau cgala cu 0,4 cm; «) are un miner previzut cu garda. 4, Elemente de construcfie ale armelor de foc Orice arma de foc are trei parti principale”: = feava care asigue’ precizia de bataie si daci este ghintuiti imprima pe proiectil urme importante pentru identificarea armei: ~ mecanismul de tragere constind din: inchizitor, percutor, camera de explozie, ejector si gheara extractoare; aceste piese lasi pe tuburile arse urme utile idencificarii armei; = patul sa ménerul are tolul de @ uguta folosirea armei; pe el se imprima turmele digitale ale persoanei care trage cu arma. Operatiile pregatitoare pentru realizarea impuscdturii sunc urmatoarele” = introducerea cartusului in camera de explozie unde este blocat cu inchizdtorul asifel incat s nu alba joc; = prin apasarea pe trigaci se pune in migcare cuiul percutor care loveste capsai = aceasta explodeazi gi aprinde pulberea din cartuy care arde cu mare degajare de gaze si preseaza proiectlul pe geavas ° Laais, A. ~ Criminalistica, Edicurs "ALTID”, Alba lulia, 2004, p. 51 Idem,Nigoleta-Plena Buzatu = ghinturile ii imprima o migcare de rotasie, proiectilul find aruncat cu 0 vireza de 900 m/s. 5. Urmele principale ale impuseaturii Din categoria urmelor principale fac parte: = arma gisité la locul fapteis = cartusele; = proiectilele; = tuburile arse; = perforarile (orificiile de intrare $i iesire a proiectilelor); = canalele oarbe; = urmele de suprafari ale ricoseutilor. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabilegte: daca orificiile sunt produse de © armi de foc sau de altd natura; = daci sunt formate de acelagi tip de proicctile, in cazul in care sunt mai multe orificii de intrare gi de iesire; daca au fost wase de una sau mai multe arme; direcyia sau dircegiile din care s-a tras; mirimea unghiului de incidengi. 6. Urmele secundare ale impugcaturii 6.1. Urmele secundare formate la tragerile cu peava lipita de corp sau de la mica distanta = rupturile provocate de gaze - au loc numai in tragerile foarte apropiate, intre 3 gi 12 cm; = arsurile ~ sunt urme formate in tragerile apropiate, depind de distanja de la care s-a tras, de pulberea folositi, de felul revii si de gura aces - urmele de afumare ~ se formeszi prin depunerile de funingine a pulberii cu fum si numai a unor cantitiyi foarce mici din alte materiales = tatuajul ~ este format de pulberea nearsi sau in stare de incandescenti, in jurul orificiului de pitrundere a proiectiulu; 78Criminalistics = particulele de unsoare ~ se formeazi ca stropi in jurul orificiului de intrare, la tragerile din apropiere. 6.2. Urmele secundare formate indiferent de distanta de tragere La urmele secundare enumerate mai sus, se adaugi: - inelul de frecare — se formeaza la orificiul de intrare a proicctilului si uneori pe o portiune mica chiar de-a lungul canalului de pacrundere; - inelul de metalizare - se intdlnegte atic la gura orificiului de intrare a proicctilului, ficand corp comun cu inelul de frecare, cat si independent de acesta. 7. Stabilitea distangei de tragere. Prin distanpa se ingelege intervalul sparial parcurs de proiectil de la gura fevii pind la obstacol”: = impuscituri fard distanga, executace prin lipirea fevii armei de obiect; = impuscituri de la mici distanri, apreciate dupa acfiunea urmelor suplimentare: = impuscdturi de la distangi, peste 5 m, cand factorit suplimentari ai ‘impuscdturii nu mai acfioneaza, cu exceptia urmelor depuse de proiectil. In aprecierea distengei de tragere se va fine seama si de factorii care determina schimbari de directii (in afara de rezistenga aerului si gravitatia pimantului): ploaia, vantul, sensul migcarii giratorii a proiectilului, fenomenul ricosai 8. Identificarea armei 8.1. Identificarea armei dupa urmele lisate pe preiectil Se va delimita cercul armelor suspecte dup’ numérul golurilor si plinurilor, calibrul, unghiul si sensul de risucire. Se vor efectua trageti experimentale cu munigie asemanatoare cu cea descoperiti la locul faptei, pentru obsinerea modelelor de compararie, dupa verificarea si curayarea armei. Fiecare proicctil este ambalat separat, indicindu-se data, expertul si numarul tragerii. Cirjan, 224. per, M. ~ op. 79Nicolet ene Buzat ‘Tehnici de examinare””: = examinarea la microscopul comparator a continuitigii liniare inere ‘orelieful creat de componentele armei pe proiectilul in litigiu si cel tras expetimentals = compararea mulajelor realizate prin galvanoplastie sau materiale plastice transparente, de pe proiectilul in litigiu, cu cel tras experimental; = examene comparative pe diagrame realizatc la striagrafe, care descriu grafic relieful proiectilelor; ~~ rularea proiectilelor pe suporturi plastice (ceari, aliaje termoplastice). 8.2, Identificarca armei dupa urmele lsate pe tubul cartusului Se va proceda in aceleasi condigii gi faze ea Ja identificarea armei dup’ urmele formate pe proiectil. Prezint& avantajul ci tubul riméne intact, de reguli. Pe tubul carcugului, urmele sune formate de mecanismul de incireare, cragere gi extragere @ cartugului tras fi constau in urmele formate pe rozeta tuburilor de citre percutor, peretele frontal al inchizitorului, gheara extractoare, pragul aruncitor si peresii camerei cartusulu Tehnici de examinare”: = discurile lui Metzger ~ misurarea unghiului formar de urma percutorului cu turma ghenrel extractoare; « dispozitivull de forografiere ” Dolegal” — permite forografierea si ruburis = microscopul comparator ~ compararea de microfotograme executate separat wulrana a 12 pentru cele dowd tuburi ~ in litigiu i cel experimental; = pe baza mulgjelor obsinute dupi interiorul camerei de detonare — se compara tubul in litigit si mulajul experimencal. Cigjan, Li Chipes, M.— op. cts p. 226, * Idem. 80Griminalistiek CAPITOLUL VIII EXPERTIZA DOCUMENTELOR, Sectiunea 1 Expertiza grafica 1. Nofiuni introduetive Scrisul este 0 urma, dar un gen aparte, o reflectare a activitijli nervoase gi musculare tradusi prince-un complex de migciri si deprinderi de scriere. Scrisul trebuie deci privit ca 0 realitate dinamicd gi nu fixi, aga cum apare la prima vedere.” Identificarea persoanei dupa scris este posibila datorita celor dou’ proprictigi fundamentale: individualitatea si stabilitatea relativa. ‘Teoria generald a identificisii este intru worul valabili gi pentru seris, al cirui specificitare justificd existenga unui gen autonom de expertiza: ,Expertiza criminalisticd a scrisului”, denumicd curent ,Expertiza grafica” sau ,Grafoscopia judiciari”. Denumirea de ,Grafologie”, respectiv ,Expertizi grafologica”, este gresicd intrucat se referi la un ale domeniu, atét ca finalizare cat si ca metode de cercerare. Grafoscopia esce o ramuri a Criminalistici care utilizand mecode gi cunostinge complexe din domeniul fiziologici, psihologi grafologiei, serveste la crearea unui sistem de indici de naturi a permite identificarea autorului unei manifestiri grafice: scriere, semne de punctuagie, cifre, semnaturi, alte clemente de aceeasi natura’’. * Tonescu, L.— ap. cit, ps 11. Lands, Aj Alimoreanu, S. - Espertize criminalinicd a documentelor. Aipece tactce fi ‘tebnice, Edicura Lumina Lex, Bucuresti, 2008, p. 10; Alimoreanu, S. — Criminalitica — note de ‘ears, Edicura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2000, p. 98 81Nicoleta-Elena Burau Grafologia este 0 stiinja care are ca obiect studiul scrisului unei persoane pentru a determina caracterul, temperamencul, in general personalitatea, cu calitatile si defectele acelei persoane””. 2. Obiectivele expertizei grafice Probleme principale”. ~ daci un grafism este autentic sau fals, adica stabilirea faptului daci un text saul o semnatura provine realmente de la persoana nominalizati in act; + determinarea persoanei care a execurat un text si/sau o semnacuri falsa, adict cine este aucorul falsului; ~ identificarea autorului unui grafism necunoscut (scrisori anonime, acte fictive, adaugiri frauduloase). Probleme secundare”®: = daci doui sau mai multe texte ori semnituri sunt scrise de citre o singur’ persoana; ~ daci un grafism esce deghizat; ~ daca un grafism este contraficut (copiat, imicat); - daci un grafism este alterat de factori psihosomatici sau de condigii improprii de execugie; ~ daca se poate stabili discernimantul scriptorului dupa culburirile grafismului. 3, Bazele stiingifice ale identificdrii persoanei dupa scris Scrierea, ca mijloc de fixare si comunicare a ideilor constituie 0 deprindere, si anume o deprindere intelectuali in care sunt implicate variate act motrice. Meca- mul fiziologic al deprindcrilor in general, inclusiv al deprinderii de scriere, estc dat de complexul de legituri nervoase temporare (conexiuni intre focarele de excitagie) gi de reflexele conditionate.!" ” Athanasiu, A. — Tratat de grafilogie. Cunoasterea personalictit prin seri, Edivara Humanitas, Bucuresti, 1996, p. 5. ™ Jonescu, L. = op. cit, p. LN. 2 Idem. " onescu, L.~ Expertica criminalisicd a ris, Edinura CH, Beck, Bucuteyti, 2010, p.27. 82Criminalisciea Individualitatea serisului Individualitatea scrisului se exprima in particularitagile caracteristicilor de ansamblu si a celor de detaliu (constructia semnelor grafice). Fiecare dintre aceste caracteristici considerata izolat poate fi intalnita in scrisurile mai multor persoane, dar combinayia lor este irepetabila, intocmai ca la impresiunile digitale. Factorul principal, care determina aceasta proprietate, if constituie insusi modul de elaborare, extrem de complex al scrierii. Cele trei proprietigi fundamentale care caracterizeazi procesele nervoase sunt Forta (intensitatea), echilibrul si mobilitatea, cu precizarea ci ele singure nu explicit in ineregime individualizarea tipurilor temperamentale. Stabilisatea relativi a serisului Prin stabilitatea scrisului se ingelege faprul 3, odaca instaurate in grafismul uunei persoane, caracteristicile generale si majoritarea formelor scriprurale rimén constante toati viaga. Aceasti stabilitate nu este absoluta ci relativa, scrisul suferind modificari, de obicei firi repercusiuni notabile asupra posibilicigi de identificare a scriptorului. La unele persoane variagia este slabi, limirandu-se la trasarea aceleiagi litere in mai multe feluri; alteori variayiile sunt imporcante, Is prima vedere punind chiar sub semnul intrebirii provenienga lor comun’, © prezentare complerd a tuturor cauzelor modificatoare este imposibila, mai ales ci adeseori mai multe dintre cle afecteaza deodati scrisul aceleiagi persoane. Towusi, practica expertize criminalistice a scrisului a degajat o serie de situagii frecvent intalnite, si anume; modificiri survenice in cursul cvolusici scrisului, modificiri datorate st conducerea miinii de ciue © alti persoani, modificiri produse de starea de i psihosomatice a scriptorului, modificiri reaultate din ebrictate, modificisi cauzate de starea unor organe care participa la executarea sctisului, modificari determinate de cauze de moment (suportul accului, pozitia de scriere, instrumentul scriptural). 83Nicoleta-Hlena Burau 4, Caracteristicile generale si caracteristicile speciale ale scrisului In tabelul de mai jos vom reda aceste caracteristii 1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUL Gradul de evolusie TTafeicare (lab evouare); mesic: = supertoae (evaluate) Forms serisului "pt configura Tero cis ea nes de Tas Spo, «dp ep mii aesdate, ‘ours, me ietermediares + upd gradui de smplificare sine, sinpliicate complicate. idandace, unghiulare, Dimensiunes scrvuloi ipl indlime rari, medi gh + upd lepime dara, normale gl inghesultes + upd proportt:supraikate, normale si subiaslate: + hip consiniata inal uniforne, exesetoate Cinglaiat), descrescitoare(gladilate, filiform Inclinarea sersului ‘connants au variably vertical, spre dreapt, spre stings (rasturnati). 3 “Viezs serisalul Tent normal g espid Presiunea seisulut dip gradulde prenune apis, normal (ojode dupa comsraiatea presiuni: nde, acu, mache $1 fusiform. ¥ Conrinuiteteaeerisulul ~ lip wna semnelr grace eg, grap, nel oe), ups tpal de egizar: cast, phidandat, unghiviae Spapierea scrsulul “sets normal ingheul ssp Ditecyia Findusilor Teer orizonial acendent, descendent 10. Fotms sindusilor sensu deep, convexe, gexpultoae, sellforme (denamite f siledree” sau etait’). Marginca testulul marginarea: nemargina, neadane, donronaaginate, sinistromarginate; dria margini: ic, normal mare «forma margin din tings: deeapes, proggesve,wegresvas folosiea alinistelor yi mirimea lot 12 Plazatea diferitelor elemente + ante, dill, dst, semaicura ete. 84 M Buzoru, NE. lonescu, L. — Experimente gi simuléri in leboratorul de eviminalistics, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010, pp. 91-54,f Criminalisti UL CARACTERISTICILE SPECIALE ALE SCRISULUI “Morfologia Grructura) Cie nee = modelul tint. >| Numiralelementelor 7 deteeminare carta constructive - contnuitata trisivuilr. ~ wisinur depie veel, oblice yronzonale, orma elementelor 3, | Forme constructive + eelsicari ondulate(erpuitoare); = trical rotund, oveidal pbucate ~ dp wen denogire f snistogire: = pe renal de jon in ss extensiune side sus in ps exives) + pe orizontali: spre dreara(abducie) spre stings (acre Direeyia migcilor 4. | (predominanci): Wdal de tncepere « semndlor 5. | (erstura deste i pena punctubii incipient) G | Medal de fsalzare al ~ semnelor 5 ketarasemacrqia lementelor lor g Dimensuncssmndor ya dementelor lor 9, Mlinires semnclor pein de at srl Trelinarea semnelor fia 10 | lementelor lor ii. ‘Modul de repartizare 2 ~eishnuri proase; S| peta! = estat subir Modul de executare al unor ie ieee 2 prea mince" mai rales + semnde diseritice (7,"3",'5'"P). "abe Ga os va, Medal descicestunor | “Snes vengoal ~ numer paginlers = bifile 8Nicoleta-Elena Buzatu 5. Modificarea intentionata a scrisului Accasti activitate se poate realiza prin: deghizare si contrafacere. Deghizarea constituic 0 schimbare congticnta, deliberati, a scrisului de catre scriptor, cu scopul de a-yi ascunde identitatea. De regula nu se produce o transformare totala a deprindcrilor de scriere. In scrisurile deghizate se mengin clemente din scrisul obignuit pe baza cirora poate fi idencificat autorul datoritd faptului ci deghizarea include in sine o reintoarcere reflexa la grafismul original." denaturarea caracteristicilor grafice, scrierea cu: litere Se poate realiza pri tipografice ori prin scrierea cu mana stingi. Contrafacerea inseamna reproducerea scrisului altei persoane, fie prin copiere, fie prin imitagie, aurorul urmirind si lase impresia c& scrisul astfel obginut ar ‘emana realmente de la tieularul respect Copierea reprezinta un procedeu de falsificare specific semnaturilor, in cazul textelor intilnindu-se in mod cu tocul exceptional, si consti in reproducerea unui model fie prin transparent, fe cu ajutorul unei hirtii de cale sau a harci copiative in cazul textelor foarte scurte, reduse la céteva menriuni, modelul il constituie un singur specimen din scrisul original Imitarea consta in esengi in reproducerea scrisului altei persoane, prin desenarea dupa un model aflat in faga sau invagat pe dinafara. 6, Expertiza semaaturilor Prin semmdturd se inyelege imaginea grafic a numelui, executat personal de clcre ticularul respec acord cu conginutul acestui In functie de alcdtuire, semnaturile se impart in semnaturi literale (complete sau incomplete) si semniituri neliterale (indescifrabile). In afara de individualitate, semniturile se mai caracterizeaza si prin constangi, » prin care sc atest ca este autorul actului sau ca este de 103 dar nu este exclusi o anumiti variabilitate care poate fi in timp (datorita evoluriei 2 Tonescu, L.— op. city 2007, p. 116. ™ Tonescu, L.— op. cits 2010, p. 207. 86Criminaliscicd sau involugiei) sau de moment: doud semnituri ale aceleasi persoane nu au niciodatd o configurafie absolutd identica.. Expertiza criminalistica a semnaturilor este chemata si raspunda Ie dou intrebairi esentiale"™* a) daci semnitura contestatd este autentica sau falsi, adica dack apargine sau nu titularului respectivs b) cine a coneraficut o semniturd falsi sau a execurat o semnitura fictiva (citular inexistent) Pentru comparatie se vor folosi semnaturi originale de pe acte anterioare, de preferingi de pe acre oficiale sau autentificace la notariat si, pe cit posibil, de proveniengi cit mai apropiata ca dari de cea a sermnaturii incriminate. 7. Procedee de falsificare a semniturilor Semnaturile pot fi executate prin copiere, imicasie si din fantezie. Copicrea, denumita si calchiere, poate fi realizata in mai mulke feluri, si anume: copiere directa gi copiere indirect’. Copicrea directé consti in exccutarca dintr-o dati pe actul in litigiu a semnitutii model, Foaia cu semnicura originali se agcazi sub 0 foaic albi; ambele se plaseazi pe un geam, asigurindu-se transparenra necesari obscrvarii semnicurii model; se repaseazi liverele semniturit erisiturd cu trasdeurd, Copierea indirecra: foaia cu semndtura originala se ageazi deasupra foi albe; cu un varf ascutit se repaseazd semnitura model; datoriti presiunii pe foaia de dedesubt se imprima, sub forma unor santuri, concurul semnacurii de deasupra; se repaseaza santurile cu pix, stilou sau creion obsinandu-se o replica’ a semnacurii originale. Imitarea semnaturii. Ca gi la scrierea cursiva, falsul poate fi comis prin imitare liberd sau imicare servila. se deseneaza Imitapia servilé: foaia cu semnatura originali se ageaza in fay’; trisiturd cu trasatura urmérindu-se vizual modelul. ™* Jonescu, L.— 9p. cit, 2007, p. 117. 7Nicoleta-Blena Buzaui Imitagia liberé: se exceuti de mai multe ori semnacura original in scopul invisirii ei pe dinafari; se reproduce semnitura din memorie, cit mai spontan $i rapid cu putinga. Semnaturile executate din fantesie sant executate fara reproducerea unui model autentic, iar componenga si structura lor literala au au nimic in comun cu semnaturile titularilor respectivi. 8, Examenul de identificare graficd Acesta comport urmitoarele faze": ~ cercetarea prealabila a actelor trimise spre expertizare; ~ analiza separati a caracteristicilor grafice; - examinarea comparativa a caracteristicilor scrisului in litigia cu ale scrisului original (cu autor cunoscut); + aprecicrea constatirilor ji formularea concluzici. Piesele de comparatic sunt de mai multe feluri!“; - piesele preconstituite, respectiv acte intocmice anterior dispuncrii expertizei; - piesele scrive la cerere sunt probele grafice executate in faja organului de urméarire penala sau de judecata. Cu privire la examenu comparativ, se compari pe rand caracteristicile generale (dominantele grafice) si cele speciale (detaliile) stabilindu-se asemanarile $i deosebirile, Asemanarile cele mai importante sunt caracteristicile mai pusin frecvente, mai rare, mai greu sau imposibil de intalnic in scrisul altor persoane, Formele cu totul particulare, unice, adevarate ,ticuri ale scrierii", sunt denumite sidiotisme grafice”. 5 Idem, p12. 6 Idem. 88Ctiminalistics Sectiunea a Il-a Expertiza tchnicd a actelor Modalitatea de falsificare ale unui document, indiferent de procedeele utilizate, se reduc in fond la doui posibilitagi: alterarea unui inscris existent (modificare) si confecrionarea in intregime a unui fnscris (contrafacere). In primul caz este modificat un act valabil intocmi prin: inlarurarea unor mengiuni, addugarea unor mengiuni sau inlaturarea, urmati de adaugare, respectiv inlocuirea mengiunilor inigiale. In al doilea caz se confectioneazi un act in toralitate fals, prin contrafacerea sului, a semnaturilor, a stampilei, chiar gi a formularului, sau falsitiqii se referd pe de o parte la seris ca Determinarca autent capresic a unei deprinderi personale, iar pe de alti parte la o serie de elemente ‘materiale ale insctisului, cum ar fi subscangele de seriere (cerneali, creion, pasta, us) gi hartia Modificarea unui act Inliturarea se va realiza prin dou metode: = altevare mecaniea: sergere prin radiere cu guma, rizuire cu lama, frecare cu hirtie abrazivi: = alterare chimicd: spilare cu o substanga decoloranta (de ex. fixator fotografic pencru cerneala), - alterarea prin acoperire: un text poate fi mascat prin scriere deasupra, prin hagurare cu linii, prin patare etc. Adiugarea Falsificarca actclor se rcalizcazi intercalarea lor intre mentiunile existente sau in locul unde ¢-at operat anterior stersituri, Alteori adiugarea se limiteazi la transformarea unui semn grafic in altul, , sistem aplicabil in special cifrelor. prin adiugarca unor mengiuni noi, prin prin introducerea uneia sata maj multor li Contrafacerea unui act Fabsificatorii procedeazi Ia reproducerea unui text sau a unel semnituri autentice prin transfer Principalele metode sunt copierea si imitarea, contratiparul, decuparea, fotografierea si multiplicarea de tip xerox. 89Nicoleta-Elena Buzatw Copierea si imitarea se aplica rar la texte, mai mult la semnaturi. Contratiparul insemna imprimarea actului dupa 0 matrigi confecfionata in prealabil. Se aplic’ la falsificarea bancnorelor, timbrelor sau altor imprimate, Decuparea serveste la alcatuirea unui text format din fragmente din unul sau mai multe texte originale, dupa care specimenul obsinut se copiaz3 in intregime. In practic’ se intilneste si o forma simplificara, si anume scrisurile tiparite, de pilda o scrisoare anonima compusi din litere tiiate din ziar sau din cf Trucajul forografic nu este propriu-zis 0 contrafacere a unui act, reproduceri fotografice ce ar putea fi valorificata in misura in care ar i accepratd ca proba. Constararea este valabilé gi pentru copiile obsinute cu ajucorul aperarclor de multiplicare, Mutsiplicarea de tip xerox ~ copiatorele monocrome si mai ales cele color sunt unei freevent folosite pentru contrafacerca unor documents, in special a actelor de studii gi mijloacelor de placi. Falsuri realizate cu ajutorul sehnicilor de calcul — se wtilizeazi in principiy un dispozitiv de achizitionare a imaginii — scanner, un calculator si o imprimanti. 90Criminaliscica CAPITOLUL Ix IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE 1. Noiuni introductive Oamenii, barbari sau femei, au aceeagi anatomie, apargin aceleiasi specii unice, dar caracterele morfologice variazi in funcrie de sex si de Ia individ la individ, fapc ce contribuie la diferentierea si individualizarea fizici a flecirui om. Elementele anatomice ale corpului uman prezinei, la randul lor, diferenge de volum ji proportii, in modul de repartiie, gradul de fineje, variagii care se pot observa la schelet, la mugchi cu tendoane, la grisime sau la epiderma.'"” Deosebi cospolenja, existenta unor malformagii congenitale sau accidentale, ticuri sau le care fi individualizez2i pe oameni sunt aspectul exterior al fegei, obiceiuri Semnalmentele - trisicurile exterioare ale persoanelor permit identificarea acestora in vederea descoperirii infractorilor, urméririi gi resinerii acestora si a condamnagilor care se sustrag de la executarea pedepsei, recunoasterii recidivistilor, cfucarii persoanelor disparute sau identificarii cadavrelor necunoscute. Semnalmentele persoanci pot fi definite ca trasituri exterioare, generale si particulare ale unei persoane, pe baza cirora aceasta poate fi recunoscuta si identificara'™. 7 Necule, Is Deighici, Cs Penescu, L. ~ Semnalmentele persoanei.. de la portrerul vorbit la idemificarea crimineliticé.... Asociayia Criminaligilor din Romania, Bucuresti, 2012, p. 25. "# Panghe, Cs Dumitrescu, C. — Portrerud vorbit, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1974, aNicoleta-Hlena Buzaw In Criminalisticd s-a conceput 0 metoda special de identificare a persoanei dupa semnalmente, elaborati pe baza practicii judiciare si de anchea, a carci aplicare comporti folosirea unor date din stiingele naturii: anatomic, fiziologie, antropologie etc. Aceasti metoda a fost denumita "Metoda portretului vorbit”. Metoda portretulni vorbit reprezinti un procedeu stiingific de descriere si comparare a trisiturilor persoanelor in scopul identificirii judiciare. ‘Au fost elaborate metodologi pentru utilizarea metodei portretului vorbit si transpunerea informatiilor redate de , proceduri specifice gi instructiuni de lucra victime sau martor in realizarea de portrete robot, precum fi in organizarea de cartoreci antropologice ale persoanelor dispirute, cadavrelor si persoanelor cu identitate necunoscuta. Totodati, au fost realizate aplicasii formatizate ca spre exemplu CDN (eadavre, dispirusi, necunoscuyi) in cadrul programelor de cercerare stiinyificd elaborace informaticii al Politic’ Romane. implemencate de specialigti criminalisi si specialigti din domeniul 2, Metoda portretului vorbit In desctierea semnalmentelor unei petsoane, trebuie sA se foloseasci o terminologie precisa si unitari, intr-o succesiune logic. In aplicarea acestei_ metode se folosesc doua categorii de semnalmente, respectiv anatomice sau statice si funcyionale sau dinamice. Un rol important il au emnele particulare, imbricimincea si obiectele portabile ale ciror caracteristici ugureazi identificarea. Descrierea semnalmentelor se face din fara sau din plan frontal si din profil sau din plan lateral. Trisicurile capului gi ale fefei desin locul principal in realizarea portretului vorbit, gi vor fi completate cu descrierea intregului corp gi al imbracamintei. OtCriminalistics Descrierea semnalmentelor personale': 1. TRASATURI STATICE (ANATOMICE) Trace = i ad i “pins Tani cope ~inge 4308 ieee a [vet ne 30.6039 mune = pon ak — bac i 2 | Seta mile ~robuad 3 mle ab 7 Dina round pat and 2 Dinpp cone nom dung 7 Taine eon ere Tai 7 2 Layne gets ee. 3 Petiesauinlina i veils proeinents 4 Com bobs. nei Tag i te 5. | Sprincene 3 Doinee nee, ei loa 5 Conran, dre; epimers T Galore era nc, ep! desc, vera alba Paradarsipe hide culo die, precy uo ered cles pe cis 7 | ont 2 Pai orbite ei. obIi pe intevion an exterie arian: arabia (onvergentaa divergent, lawn och sau laambi), albeap. prota ocular 1 Tedlmea ar, lc, ak 2 Lipime dans dine foe mane ingest. loca at 3 Preonlnepe nif ard: mids mile re Nasu! 4 Cra: dept, conver, cone, put 5 Prati: orzont, iat, coborit. Pericalaredp: oare mic su foarte mat. te rovund, cim, blobares ef T Grama ah, Re 9. | Busele 2 Proenivet:taambce bares nual wa, Paricalartiy: weracia bunt. 10 | Gua ‘Merime iek iece, ate 1 Deen fous, milo oak 2 Lite ingest, nee Ia. n | Biba 3. Poske rere inapol, vertical, rosin 4. Contr pla, niles, bomb Rarsadraie pn eoonecra gris bie bili dab"). 1 Buzatu, NE. Lonescu, L. op, city pp. 69-74. 3Nicoleta-Elens Busawu Uneches Tareas, medi, ate 2 Fora: ovis erundi, wiunghivis, deprunghials 4 Pea ii, indep. “4 manage sobi, ep, bombay, clint zoe 5 Lob * upd contr ot angi, Klto20ne 4UelaAntina, dupa fcr: deta, emir, Hit ip grime: eb, mpl pin a Pies 1 Calera ter) bo, ie, 2 Bilas prtor mare ile, mic Parieari cone, ej sane, wu, Slepes paes ee nice acre (ire pe fn spe pe rate nr prncene. ic, eal rs 1 Forde, onda, bude. 2 Cabra, cin, Hod oy ae ve poze colo ‘oscil 3. Inirupire saree (ope, parte pase. oil. ot) 4 Des: esr, gral de che (alti) forma chi. 0. ing ist a eae = paul! pend mses forms -snotal de abnere 6 ‘Alreebserayt (se completene dactete eal) TRASKTURI DINAMICE (FUNCTIONALE) Thus, 2 Maio: lipie de corp, yd sever busine ee. 3. Cap: dep, ntns nant, seat pe patent ine-o pre Mere ine fre ajo, presi apis, PETE, pi ATT pa mat mi unghie desde hie te ‘ericadari hinge, lesen buona Gestcuata i mimicn eae) “thuderea un ech -sringrea bnclor “scipinst sabe (oc complemsi) “ Voces si verbirer T Timber a 2 Intent sib. mile. pues rides uae 3. Cleric, elaine Paricoartae dere de vbr de verbal, bali, cwinte sau epCrimsinalistick Semnele particulare sunt defecte anatomice sau funcrionale ori se datoresc unor malformagii congenitale, intervengii chirurgicale, accidente etc, Pot imbrica diferite forme, cum sunt: cicatrice, culoarea pielii, negi, alunige, pete, alte semne de la nasterc, tatuaj etc. Accstca constituic clemente deoscbit de importante pentru identificarea persoanclor gi a cadavrclor. Imbricimintea si obicetele portabile congin numeroase caracteristic de semnalmentele identificacoare, care completeazi tabloul informagiilor of scle dinamice. Se vor desctie toate obiectele de vestimentagie, precum i statice incalgimintea. Obiectele portabile (inele, lingigoare, ceasuri, pixuri etc.) sunt de obicei usor de recunoscut de rudele sau cunostingele apropiate ale victimei. 3. Metode tehnice de realizare a portretului vorbit Portretul schigat sau schita de portret (crochiu) consta in desenarea unui portret, dupa descrierea victimei sau a martorilor, de cdtre o persoana cu calitigi plastice foarte bune. Fotroboml constituie un procedeu de idencificare cu ajutorul unui colaj forografic de clemente faciale. Figura a fost impiryita in tei zone de baza (frontal, nazala si bucali) objinandu-se 50 de clemente din prima zoni, 200 din cea de a . Fotografia compusi se copiazi, se retugeazi gi apoi doua gi 100 din cea de a trei se multiplica pentru activitatea de urmirire. Sintetizatornl fotografie este 0 variant. perfectionata a fororobotului. Selectioneazi elementele faciale din fotografi obignuite si realizear’ montajul cu patru dispozitive ce proiecteaza pe un ecran cite 0 zond a ferei. Identi-kit si Photo-identi-kits. Consti in combinarea manual sau automata a elementelor faciale desenate pe un material transparent (12 grupe compuse din 500 -700 fise). Pe baza datelor furnizate de martor se aleg cele corespunzatoare fi se reconstituie portretul persoanei. Elementele faciale sunt codificate prin simboluri (cifre si litere). Pentru asamblare se ucilizeazi agezarea pe o cutie cu un geam transparent iluminat dedesubs, Portrecul astfel rcalizat este forograflat si difuzat pentru urmirire sau se comunicd formula alcicuité dupa coduri, portretul find realizar la terminal.'"® 8° Jonescu, L.—op. ee, 2007, p. 152. 5Nicoleta-Hlena Buzam ‘Minicompositoral (MIMIC) foloseste acclasi principi ca si Identi-kie-tl, dar clementele faciale de pe benzile transparente de celuloid sunt actionate electromagnetic, printr-un dispozitiy, in spatele unui ecran transparent. Portretul robot computerizat consti in compunerea elementelor faciale cu ajutorul tehnicii de calcul electronic, prin exploatarea eficienti a datelor furnizate de victime gi martoti si prin utilizarea unor date stocate in memoria computerului ce se refera la infractori identificari si persoane disparute. Sistemul Imagetrack tnlocuieste clasoarele clasice cu forografii de semnalmente ale persoanelor arestare sau condamnate pentru comiterea unor infracyiuni cu moduri de operare. Sistemul permite stocarea datelor de stare civiki pentru aproximativ 500.000 de persoane si stocarea a sase fotografii digitale pentru fiecare persoana: trei pentru identificarea persoanei gi trei pentru semnalmente. O persoana poate fi regisiti in baza de date dupa urmitoarcle elemente: date de stare civild, semnalmente, semne particulare, fotografii digitale sau fotografii pe suport de hartie, algoritm de recunoastere faciala (L.F.A.), portretul-robot realizat cu aplicayia E-FIT, fapta, mod de operare etc. Sistemul este integrat la nivel national si are in componenta un server central, instalat la Institutul Nagional de Criminalisticd, Ia care sunt conectate 42 de stagii de lucru, instalate la fiecare judey silaD.GP.MB. 4, Tehnici biometrice de identificare a persoanci Acestea se folosesc la verificarea si stabilirea operativa a identitagii unei persoane, prin procesarea automat a unor caracteristici anatomice si funcyionale. Cele mai raspindite sisteme biometrice au la bazi un sablon de identificare tetinei $i amprentei digitale. Existi sisteme biometrice care codified geometria mainii, figura umana, vocea care se obtine prin codificarea caracteristicilor irisul gi semnatura, ins& acestea au o raspindire mai redusa. Unele tehnici biometrice ofera posibilitatea codificirii caracteristicilor pe care le au anumite elemente de provenienga industriala, cum este cazul lentilelor de contact!" 100 Seameay, Eas Matel, G. — Evolupi in sttomele de idemifcare bionserrica nord americane, it vol. Rolul sé contributia probelor eriminalisice si medico-legale in stabilitea edevérelui, Eaivura Luceafirul, Bucuresti, 2005, p. 52 si arm. 36iis Jrisul are. 0 morfologic unica gi irepetabili care exclude posibilitatca existentei identice. Codul de fotografice. Acestea sunt previzute cu un sistem special de captare gi procesare a a doua irisu identificare se obyine cu ajutorul unor camere imaginii irisului. Sistemul calculeazi pozigia ochilor gi localizeazi marginile pleoapelor gi irisului, conturind circular imaginea acestuia. Retina contine pe suprafaga sa o multitudine de vase de singe cu structura gi dispunere extrem de variate, care diferi de la o persoana la alta. Pentru inregistrarea caracteristicilor se foloseste 0 camera video previzuti cu sursi de radiatii infrarosii de mic intensitate, care se proiectear’ direct pe tetind. Aceasta capteazi doar reqeaua vaselor de singe, pe care o proceseazi ulterior prin intermediul unui algoritm si 0 converteste intr-un cod de identificare. Amprenta digirald. Imaginea acesteia este obinuta pe cale electronica, astfel: se ageazi degetul pe un ecran de sticli gi se inregistreazi imaginea desenului papilar cu ajutorul unui spot luminos proiectat direct pe deget ori se foloseste un senzor cu circuite bioelectrice care detecteazd cimpul electric al degeculii si formeaza o imagine bioelectrici a amprentei digitale, Dupi captarea imaginii, sistemul extrage si prelucreaza caracteristicile desenului papilar, convertindu-le cu ajutorul unui algoritm complex intr-un cod de identificare, 7