Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGASIBIU

Facultatea de tiine Socio-Umane


Specializarea Jurnalism

LUCRARE DE LICEN

TELEVIZIUNEA N ERA DIGITALA

Conductor tiinific:
Lector univ. dr. Gabriel Hasmauchi
Absolvent:
SILVIU MOROGAN

Sibiu 2016

1.INTRODUCERE
Televiziunea face de peste 50 de ani parte din viata noastra si chiar daca in
ultimii ani si-a schimbat forma si calea de exprimare , a devenit un mod de viata.
Sunt printre cei care au cunoscut televiziunea in toate formele ei. De la tubul catodic
alb negru, la tehnologia LED. De la transmisia analogic latransmisia digital. Dac la
nceputuri vedeam lumea prin intermediul micului ecran de la trei ore pe zi i civa
ani mai tarziu 24/24, n ultimii ani am fcut parte din ea , din lumea televiziunii.
Dincolo de ecran lucrurile se intampla cu adevarat si are loc un proces unic care face
un eveniment sa fie memorat pe imagini de televiziune.
Televizunea, asa cum o stiam noi pana acum cativa ani, s-a schimbat.
De la un singur canal de televiziune in copilarie, la posibilitatea de a receptiona cateva
sute sau chiar mii pe un singur fir sau chiar fara niciunul, e cale lunga.
De la un desfasurator strict de program la posibilitatea de a alege orice oricum,
oriunde , e un drum ce in urma cu douazeciicinci de ani era de neimaginat.
Imi propun ca in lucrara de fata sa prezint acest univers al televiziunii privind spre
viitor, acolo unde se contureaza tot mai tare noua televiziune. Televiziunea
multimedia.
Pentru ca nu putem privi spre viitor fara sa cunoastem trecutul, in urmatoarele pagini
ne intoarcem 50 de ani, la incepturile primei televiziuni din Romania. Apoi sa vedem
ce s-a schimbat in timp si ceea ce se intampla azi. In final, vom trage concluzii si
vom privi spre universul multimedia.
Cap I. TELEVZIUNEA
1. Definire
Televiziunea poate fi definit ca un ansamblu de principii, metode i tehnici utilizate
pentru transmiterea electric pe un canal de comunicaie a imaginilor n micare. Ca i
radioul, televiziunea este este o invenie a perioadei interbelice, dei primele principii
au nceput s se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de aizeci de ani
de cnd, pe un ecran sferic, aprea prima imagine a unei prezentatoare.
2. Informatii tehnice
Televizorul este un obiect considerat de unii central n casele a peste dou miliarde de
oameni. Dar ce se afl n spatele ecranului? Din punct de vedere tehnic, televizorul
asigur dou funcii: Prima este aceea de a recepiona informaii electrice codificate.

Aceste semnale sunt selectate, amplificate, i tratate corespunztor, uneori cu ajutorul


telecomenzii.
Cealalt funcie const n a transforma aceste semnale, dup ce au fost selectate i
modulate, n imagini care s capteze ochiul i urechea telespectatorului.
3. Cum funcioneaz?
Procedeul este simplu: semnalul analogic al unui canal este digitalizat (numerizat),
compresat (micorat) i multiplexat (amestecat) cu alte canale.
Televiziunea Digital Terestr permite de asemenea transmisia programelor de nalta
definiie n formate multiple (16/9, etc)
Cap II . Istoria Televiziunii in Romania,
La 31 decembrie 1956, ntr-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a
transmis prima emisiune de televiziune din Romnia un film pe pelicula, care avea
sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice romne.
Astazi, Televiziunea Romna emite la scara nationala prin cele patru canale: TVR 1,
TVR 2, TVR International si TVR Cultural, asigurnd o emisie de 24 de ore din 24.
Ele au o productie de peste 20.000 ore de program, carora li se adauga Studiourile
teritoriale, cu o productie de peste 1000 de ore de program ( evaluare la nivelul anilor
2001).
Cap III. TELEVIZIUNEA VIITORULUI
1. Premise
Totusi, televiziunea clasica si-a trait veacul.Acum e timpul ca publicul sa detina
controlul pentru ceea ce vede. E timpul sa nu mai alegi programul la care vrei sa te
uiti ci sa alegi chiar elementele ce compun programul, cu mana ta , cu un singur click.
2. Televiziunea prin internet.
Transmisia imaginilor pe internet a devenit un proces complex atat din punct de
vedere tehnic cat si comercial.Transmisiile in sistem streaming sunt fie gratuite,
disponibile oricui acceseaza resursa respectiva, fie contra cost.
3. Serviciile IP TV
Spre deosebire de transmisia pe cale aeriana sau prin cablu catre un televizor, IPTV
foloseste protocolul IP (internet protocol) ca mijloc de transport si presupune
utilizarea unui IPTV set-top box pentru a decoda imaginile in timp real.

4. HDTV adevrata fa a televiziunii

HD este un sistem de televiziune digitala cu o rezolutie a imagini foarte mare


spre deosebire de standardele clasice PAL si NTSC sau SECAM.
Tehnologia a fost prezentata pentru prima data in Statele Unite ale Americii in
anii 90.Uniunea Europeana a recomandat statelor membre sa utilizeze noul
sistem cat mai repede posibil.
In urmatorii ani, televiziunile vor trece la noul format, obligand telespectatorii
sa isi schimbe vechile aparate cu unele noi ce suporta noul format.E drept, noile
receptoare costa mult dar..experienta traita cu HD face toti banii.
Popularitatea de care se bucura noile ecrane imense si sistemele Home cineva
ce suporta HD au facut ca limitele impuse de vechiul sistem tv sa fie tot mai
vizibile.
Totusi trebuie mentionat ca un sistem HD care afiseaza o transmisie SD (in
vechiul format) nu aduce nicio imbunatatire acestuia.Pentru a putea vedea
diferentele se impune ca receptorul HD sa receptioneze un semnal de inalta
definitie, HD.
Semnalul HD se poate receptiona din mai multe surse:
-Din aer ca si televiziunea clasica terestra. In SUA in cele mai multe orase
mari, posturile principale de televiziune emit si in format HD.
In Romania, singurul canal care emite momentan in format HDTV este PRO
TV, doar in Bucuresti.
Pentru a receptiona semnalul in acest nou format este nevoie de u aparat special
numit HD Tuner, dar noile televizoare HD au deja incorporate aceste receptoare
de semnal digital.
Semnalul HD se mai poate receptiona prin cablu, operatorii de satelit etc, dar
momentan in Romania acest lucru nu este disponibil.In urmatorii ani, toate
programele tv vor fi emise in sistem HD.

Fig.10 Reprezentarea grafica a rezolutiei HDTV

Televiziunea HD ofera o calitate mult mai buna a imagini decat vechiul


standard.Pe langa claritatea foarte buna lipsita de interferente si zgomot, HD
aduce si culori naturale,sunet de inalta calitate.Pe langa multele beneficii,
formatul HD este si unul pretentios , un semnal prost sau o conversie gresita a
semnalelor poate face ca experienta HD sa nu fie observata.Chiar si unele
canale de telviziune in format HD nu emit la adevaratele standarde.In urmatorii
ani insa, calitatea va fi tot mai stricta iar raspandirea formatului se va extinde.

Rezolutia HD

Rezolutia SD
5

Fig..11 O privire mai atenta a imaginii HDTV.

10.IP Multimedia Subsystem sau Programul tv preferat pe telefonul mobil.


IP Multimedia Subsystem (IMS) este o arhitectur standardizat de Next
Generation Networking (NGN) pentru operatorii de telefonie care vor s ofere
servicii multimedia fixe sau mobile. Folosete o implementare de Voce peste IP
(VoIP) bazat pe implemetarea standardizat de ctre 3GPP a protocolului SIP,
care ruleaz peste standardul Internet Protocol (IP). Ambele sisteme telefonice
existente n prezent, att cele bazate pe comutaie de pachete, ct i cele bazate
pe comutaia de circuite, sunt suportate.
elul IMS-ului nu este numai de a furniza noi servicii, ci s poat oferi toate
serviciile (prezente i viitoare), pe care le ofer Internetul. n acest fel, IMS va
oferi operatorilor de reele posibilitatea s controleze i s taxeze fiecare
serviciu.

n plus, utilizatorii i vor putea folosi toate serviciile i cnd sunt n roaming,
i cnd sunt n reelele lor de baz. Pentru a ndeplini aceste obiective, IMS
folosete protocoale IP publice, definite de ctre IETF. Prin urmare, sesiunea
multimedia stabilit ntre doi utilizatori IMS, sau ntre un utilizator de IMS i
unul din internet, precum i ntre doi utilizatori din internet, va fi fcut

folosindu-se acelai protocoale. Mai mult, interfeele pentru dezvoltatorii de


servicii sunt de asemenea bazate pe protocoale IP. Din aceste motive, IMS-ul
unete Internetul cu lumea telefoniei celulare; foloeste tehnologiile celulare
pentru furnizarea accesului pe scar larg, i tehnologiile Internet pentru a
furniza servicii atrgtoare pentru utilizatori.

IMS a fost iniial definit de un forum al industriei numit 3G.IP, format n anul
1999. 3G.IP a proiectat arhitectura iniial de IMS, care a fost predat ctre 3rd
Generation Partnership Project (3GPP), ca parte a muncii de standardizare
pentru telefonia mobil 3G din reelele UMTS.
A aprut iniial n release-ul nr. 5 (Evoluia de la reele 2G la reele 3G), prin
adugarea de sesiuni multimedia bazate pe SIP. A fost de asemenea adugat i
suportul pentru mai vechile reele GSM i GPRS.

Implementrile iniiale de IMS au fost definite pentru a permite implementri


de IMS care nu aveau suport pentru toatalitatea cerinelor IMS-ului
(implementari pariale).
3GPP2 (o organizaie diferit) a pus fundamentele pentru CDMA2000
Multimedia Domain (MMD) pe 3GPP IMS, adugnd astfel suportul pentru
CDMA2000.
3GPP release-ul nr 6 a adugat interoperabilitatea cu Wireless LAN-urile.
3GPP release-ul nr 7 a adugat interoperabilitatea cu reelele de telefonie fix,
prin conlucrarea cu TISPAN R1.
11.Convergena Fix/Mobil
IMS a fost iniial proiectat pentru reelele mobile, dar prin adugarea TISPAN
din release-ul nr. 7, reelele de telefonie fix sunt de asemenea suportate. Acest
lucru este numit n englez Fixed/Mobile Convergence (FMC) - tradus n

romnete drept Convergena Fix/Mobil, care a devenit mai apoi unul dintre
principalele tendine din industria de telecomunicaii n anul 2005.
Viziunea este aceea ca utilizatorii s aib un telefon cu un singur numr de
telefon, o singur agend telefonic i mesajerie vocal, care s profite de
preul redus i limea mare de band a liniilor fixe de acas, precum i de
mobilitatea pe care o ofer reelele de telefonie mobil. IMS-ul include de
asemenea transferul far ntreruperi ale apelului telefonic ntre liniile fixe de
telefonie i reeaua de telefonie mobil.
Companiile de telefonie pot oferi servicii utilizatorilor far a fi limitate de locul
n care acetia sunt localizai, sau modul de acces, sau modelul terminalului.
IMS garanteaz interoperabilitatea dintre sistemele telefonice existente, dar i o
cale de modernizare spre sesiuni multimedia (precum videotelefoanele).

Criticii spun ca operatorii de telefonie fix sunt interesai n principal de


extinderea serviciilor lor n spaiul opeatorilor de telefonie mobil (i vice
versa), reducndu-i n acelai timp costurile operaionale prin folosirea
tehnologiei Voce peste IP.

Architectur
Subsitemul IP Multimedia Core Network este o colecie de diferite funcii,
legate ntre ele prin intermediul unor interfee standardizate. O funcie nu este

un nod (o cutie fizic): un implementatori este liber s grupeze dou funcii


ntr-un singur nod, sau s mpart o singur funcie n dou sau mai multe
noduri.
Fiecare nod poate de asemenea fi prezent n reea de mai multe ori pentru
distribuia sarcinii sau probleme organizaionale.

12.Un portal cat o lume YOU TUBE

Privit inca de la lasare cu ochi nu foarte buni din partea celor cu vederi
conservatoare in ceea ce priveste viitorul televizunii.
Portalul YouTube este din punct de vedere tehnic un site web ce ofera
utilizatorilor sai posiblitatea de a uploada si a downloada continut video si de a
schimba intre ei clipuri video .

Fig. 17 Portalul YouTube

Clipurile sunt fie

filmari realizate de utilizatori fie, copiate de pe emisia

posturilior de televiziune, lucru ce a starnit vehemente proteste din partea

10

marilor retele de televiziune pentru ca aceasta practica incalca drepturile de


autor detinute de posturile de televiziune ce difuzeaza programele respective.
Mai exact, o persoana ce realizeaza cu telefonul mobil sau camera personala un
clip si doreste ca acesta sa fie vazut de o lume intreaga nu trebuie decat sa
acceseze site-ul si sa trimita fiserul spre Youtube facandu-se astfel conversia
intre formatul video in care a fost realizat fisierul video si un format perfect
compatibil cu transmisia pe site.
Iata o aplicatie practica :
Sa presupunem ca baietelul dumneavoastra implineste cinci ani si in timpul
petrecerii un lucru foarte amuzant se intampla.Filmati totul si vreti sa aratati
planetei intregi.Nimic mai simplu, uploadati filmul pe youtube si sigur va avea
parte de cateva milioane de accesari din partea oamenilor de pe intreaga
planeta.

Fig. 18 Luis de Funes pe You Tube


Dar nu doar fisierele realizate in sistem home-made se afla aici sau
emisiuni prefereate de pe canalele TV din intreaga lume.In youtube utilizatorii
au uploadat pana si momente de maxima importanta din istoria omenirii din
primii ani ai existentei camerei de filmat.

11

De la marile congrese ale lui Nicolae

Ceausescu si pana la groaznicele

momente ale zilei de 11 septembrie 2001, de la momente celebre cu Louis


Defunes pana la inregistrari cu Irina Loghin, continutul video al Youtube este
pe putin spus divers.

Fig 19. Imagini memorabile din timpul Revolutiei romane , pe YouTube


Viitorul acestui tip de web sharing este pus sub semnul intrebari in urma
numeroaselor scandaluri si procese pe care marile retele de televiziune
americane le-au intentat YouTube pentru faptul ca retransmite si stocheaza
programele lor pentru care nu detin licenta.Cei de la YouTube se apara spunand
ca nu ei aduc continut in site ci chiar de simplii utilizatori.

Cap IV. Studiu de caz


1.CNN si televiziunea viitorului

12

Lansat in urma cu mai multi ani streamingul video de la CNN a ajuns acum la
maturitateasau poate abia se naste.Incepand de anul trecut CNN a lansat o sectiune a
site-ului numita CNN Pipeline.
In aceasta sectiune clientii site-ului pot sa urmareasca non stop 4 programe transmise
live printre care si versiunea CNN International usor adaptata pentru streaming.Pentru
ca utilizatorul plateste in avansa aceste servicii, programele sunt scutite de
publicitatea prezenta pe televizor.
Cele trei mari sectiuni ale site-ului sunt
-LIVE
-On demand
-Browse

CUPRINS :
1.INTRODUCERE
13

Cap I. TELEVZIUNEA
1. Definire
2. Informatii tehnice
3. Cum funcioneaz?
Cap II . ISTORIA TELEVIZIUNII IN ROMANIA,
Cap III. TELEVIZIUNEA VIITORULUI
1. Premise
2. Televiziunea prin internet.
3. Serviciile IP TV
4. HDTV adevrata fa a televiziunii
Cap IV. Studiu de caz
1.CNN si televiziunea viitorului

14