Sipos Bogdan, a X-a A

Gaman Bogdan,a XI-a A

Jarca Denisa, a XI-a A
Pop Cosmin, a XI-a A

Dan Barbilian

Nascut pe data de 18 martie 1895, la CmpulungMuscel, a fost un poet si un mare matematician roman.
Pasiunea si daruirea sa pentru matematica au fost
remarcate inca din perioada liceului, acesta publicand si
aducand remarcabile contributii in Gazeta de
matematica.
Talentul sau in aceasta arta a matematicii a fost
cultivat de unii din cei mai mari matematicieni la vremea
aceea, si anume : Gheorghe ieica, Dimitrie Pompeiu si
Traian Lalescu, care l+au sprinijit si sustinut pe acesta
in cariera sa de matematician.

Sipos Bogdan, a X-a A

Gaman Bogdan,a XI-a A
Jarca Denisa, a XI-a A
Pop Cosmin, a XI-a A

In anul 1929 isi sustine teza de doctorat, urmand ca

mai apoi sa participe la diferite conferinte
internationale de matematica, cum ar fi Congresele
Internationale de Matematica de la Hamburg(1936),
Gottingen si Viena (1938).
De deosebit importan sunt dou dintre contribu iile
lui: o scurt lucrare de dou pagini aprut n Casopis
Matematiky a Fysiky (1934-1935), n care define te o
procedur de metrizare care va fi numit de Leonard
M. Blumenthal spaii Barbilian, i dou lucrri n Jber.
Deutsch. Math. Verein., aprute n 1940 i respectiv n
1941, intitulate Zur Axiomatik der Projectiven ebenen
Ringgeometrien, i care au inspirat o direcie de
cercetare n geometria inelelor, direcie asociat azi n
literatura de specialitate cu numele sau.
Dup 1933, Barbilian s-a manifestat n domeniul
matematicii n special ca geometru, reprezentant al
programului de la Erlangen al lui Felix Klein i astfel au
trecut la fondarea axiomatic a geometriei algebrice i
a mecanicii clasice.

Sipos Bogdan, a X-a A

Gaman Bogdan,a XI-a A
Jarca Denisa, a XI-a A
Pop Cosmin, a XI-a A

Dan Barbilian s-a mai ocupat i de teoriile algebrei

moderne (1946 - 1951), de teoria algebric a numerelor
(1951 - 1957), de teoria determinismului i de ine
prioritatea mondial n precizarea unei clase largi de
funcii distan.