Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

Protectia juridica a padurilor

Coordonator:
Conf. univ. dr. Cristina ONE

Student:
Marcu Cristina-Adriana
Anul III, Specializarea Drept,
grupa3

1
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

Pdurile reprezint cel mai important stlp de rezisten al sistemului ecologic,

avnd o importan existenial n viaa oricrui popor, ca factor de genez, conservare
i dezvoltare a fiinei naionale.
Binefacerile pdurii asupra mediului sunt rezultatul unor funcii deosebit de importante
pentru desfurarea normal a activitii social-economice. Pdurile sunt eseniale
pentru dezvoltarea economic i pentru subvenionarea tuturor formelor de via
(uman, animal, vegetal), avnd un rol important ca surse de bunuri i de servicii.
Prin protectia juridica a padurilor se intelege sistemul mijloacelor juridice ce se
utilizeaza in vederea restabilirii drepturilor incalcate si a asigurarii indeplnirii unor
scopuri determinate. In acceptiunea sa larga, notiunea de protectie uridica are atat
caracter reparaator-represiv cat si un caracter preventiv, acceptiunea restransa a
acestei notiuni presupune doar un caracter reparator-represiv. Scopul protectiei
padurilor il prezinta asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere. 1
Pentru realizarea funciilor pdurii este necesar un ansamblu de mijloace de
protecie care s armonizeze sfera intereselor economice, sociale i ecologice.
Un rol important n cadrul mijloacelor de protecie a fondului forestier l ocup categoria
instrumentelor juridice
Scopul instituirii mijloacelor de protecie este strns legat de caracterul de bun interes
naional al pdurii. Astfel, art.9 din Legea nr.26/1996 (Codul silvic), stabilete c scopul
proteciei l reprezint asigurarea gospodririi durabile a ecosistemelor forestiere.

1 Tratat de Dreptul protectiei mediului,Ernest Lupan, ed. C.H.Beck,p.350

2
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

Mijloacele juridice de protectie a padurilor pot fi grupate din mai multe puncte de
vedere.
Din punctul de vedere al scopului urmarit, distingem mijloace juridice de protectie
cantitativa si de protectie calitativa a padurilor.
In functie de natura normei juridice ce serveste protectia padurii, avem mijloacele ce
apartin unor ramuri diferite al sistemului nostru juridicc,
Dupa forma proprietatii padurii care ii serveste, putem distinge mijloace juridice cu
caracter general, cele specifice proprietatii publice si cele care privesc protectia pdurilor
private.
In functie de caracterul mijlocelor ce realizeaza protectia juridice, avem mijloace cu
caracter preventiv si mijloace juridice cu caracter reparator-represiv.2
Dispoziiile art.9 din Codul silvic prevd la alin.1 c: Fondul forestier naional
este supus regimului silvic constituit din norme tehnice silvice, economice i juridice, a
cror elaborare revine autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur i care
exercit i controlul aplicrii acestui regim 3
Aceasta nseamn c legiuitorul are ca obiectiv protecia pdurilor prin nsi
elaborarea Codului silvic i stabilirea regimului silvic prin lege. Prin aceasta se confer
juridic o natur imperativ majoritii normelor tehnice silvice, economice i strict juridice
ce alctuiesc regimul silvic.
In martie 2008, Parlamentul Romaniei a adoptat prin Legea 46 /2008 un nou Cod
Silvic (denumit in continuare Codul Silvic). Intrucat legea anterioara a fost modificata
,iar confuzia creata de aceste modificari a condus ea insasi la despadurire, astfel
Parlamentul a fost nevoit sa regandeasca un nou Cod Silvic. Acest nou Cod Silvic
intruchipeaza dorinta Guvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a
2 Op. cit, p 352
3 Legea nr.26/1996 Art. 9 (1)
3
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

face publicul constient de pericolul despaduririi si de a pune in aplicarea lege mai

bine mestesugita si mai inteligibila.
Codul Silvic prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat
si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazan
d astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. Legea permite
proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le
instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor Codului Silvic, care limiteaza
exercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod expres orice constructie pe
fondul forestier.4
Padurile care sunt proprietate publica a statului sunt administrate de Regia
Nationala a Padurilor ROMSILVA (numita in continuare ROMSILVA) care functioneaza
sub autoritatea Ministerului Agriculturii si a Dezvoltarii Rurale. Padurile care sunt
proprietate publica a unitatilor administrativ - teritoriale sunt administrate de ocoale
silvice private.
Normele juridice speciale privitoare la protectia padurilor proprietate publica fac
parte din regimul silvic caruia ele sunt supuse. Protectia juridica a padurilor propretate
pubilca se realizeaza, deci, cu ajutorul reglemenatarilor legale care stabilesc, prntre
altele, obligatii in aceasta privinta atat pentru detinatorii padurilor publie, cat si pentru
organele d e stat de specialitate si pentru toti cetatenii. 5
Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor, asigurarea sanatatii
acestora se realizeaza conform amenajamentelor silvice si a studiilor de specialitate de
catre Regia nationala a padurilor, care are in administrarea sa fondul forestier national
proprietate publica,
Aceasta regie are indatorirea de a lua msuri de prevenire si combatere a
daunatorilor si bolilor. Prin sisteme de supraveghere specifice, regia incomeste annual
4 Legea 46/2008
5 Dreptul Mediului, Dr. Ernest Lupan, ed Luminalex ,Bucuresti 2001, p.157
4
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

statisitica si prognoza daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intregul fond forestier

national si ia masuri pentru prevenirea si combaterea acestora.
Masurile de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor, care reprezinta
pericol pentru paduri, se stabilesc de catre Ministerul Apelor si Protectai Mediului,
impreuna cu Ministerul Agriulturii, Alimentatiei si Padurilor.6
persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati ce pot aduce prin poluare
prejudicii padurilor, in general fondului forestier national si al vegetatiei forestiere din
afara acestui fond au obligatia sa ia masurile necesare entru respectarea indicatorilor
de calitate ai aerului, apei si solului.
Paza paduilor pe care il administreaza ste asigurat si exercitat de catre Regia
Nationala a Padurilor impotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor,
degradarilor, pasunatului, braconajului si altor fapte paguitoare si pentru prevenirea si
stingerea incendiilor.
Actiunile de paza sunt spriinite de prefectii, condiliile judetene si locale, precum si
de unitatile de politie, in mod obligatoriu si in limitele atributiilor ce le revin in temeiul
legii.
Actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in zonele cu vegetatie forestiera
sunt sprijinite si de frmatiile civile de pompieri, potrivit atributiilor lor legale.
Persoanele fizice aflate in zonele cu vegetatie forestera in care s-au produs
incendii au si ele obligatia sa participe la stingerea acestora. 7
Reglementarile legale referitoate la exploatarea masei lemnoase contribuie, de
asemenea, la protectia padurilor.

6 Op.cit.p158-159
7 Op cit. p 163
5
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

Exploatarea produselor lemnoaseale padurii se face in conformitate cu

amenajamentele silvice si cu instructiunile privind termenele, modalitatile si epocile de
recoltare, scoatere si transport al materilului lemnos emis de mnisterul de resort.
Arborii destinati taierii se vor marca, in prealabil, cu cicaone silvice de catre
personalul silvic.
La expoatarea masei lemnoase ocoalele silvice, agentii economici si persoanlele
fizice autorizate au obligatia sa folosesca tehnologii de recoltare si scoatere a lemnului
din padure care sa nu produca degradarea solului si malurilor apelor, distrugerea sau
vatamarea semnitisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele
admise.
Masa lemnasa neexploatata, ramasa pe picior sau doborata si nescoasa din
parchete pana la sfarsitul anului, constituie cu prioritate resursa pentru aul urmator, cu
obligatia respectarii psobilitatii stabilite prin amenajamentele silvice. 8

Codul Silvic prevede ca padurile ce fac obiectul proprietatii private nu pot fi

divizate in loturi mai mici de 1 hectar. Aceasta limitare se aplica atat instrainarilor inter
vivos cat si celor mortis causa. Daca totusi prin procedura succesorala proprietatea ar
trebui divizata in loturi mai mici de un hectar, atunci mostenirea va fi constituita in
favoarea unuia sau mai multor succesori pana la limita minima legala ( 1 hectar ) si, in
schimb, beneficiarul sau beneficiarii vor trebui sa plateasca celorlalti mostenitori o sulta.
Suma platita in compensare poate deriva fie din impartirea intregii mosteniri, fie din
fondurile proprii ale mostenitorului beneficiar.
Proprietarii de paduri si terenuri din fondul foretier privat au obligatia sa le
gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si regulile privind protectia mediului, in
special a padurilor. Modul de gospodarire a fondului forestier privat este stabilit prin
amenaamentele silvice, care se intocmesc pe tipuri de padure si ansamblul localitatii,
fara a afecta deptul de proprietate. Nerespectareaa acestor reguli constituie
8 Op cit. p164-165
6
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

contraventie sau infractiune dupa caz. Cheltuielile aferente intocmirii acestor

amenaamente silvice se suporta din bugetul de stat. 9
Detinatorii de paduri proprietate privata vor fi sprijinite in actiunile de paza a
padurilor si stingeea incendiilor de padure de catre organele silvice, cosiliile judetene si
loacale, unitatile de politie , unitatile si formatiunile de pompieri, unitatile Ministerului
Apararii Nationale, potrivit atributiiloc ce le revin prin lege.
Organele competente ale statului sau masuri preventive pentru impiedicarea
reducerii suprafetei padurilor proprietate privata, acestea fiind interzista, cu exceptia
situatiilor admise de lege. Este interzisa si defrisarea lenta, prin securir de arbori ori alte
procedee care duc la reducerea treptata a cosistentei padurii, ce trebuie, de asemenea,
controlata de organele silvice competente. 10

9 Op.cit p.166
10 Op.cit. p 167-168
7
Sibiu
2017

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.

Dreptul Mediului, Dr. Ernest Lupan, ed Luminalex ,Bucuresti 2001

Legea nr.26/1996
Legea 46/2008
Tratat de Dreptul protectiei mediului,Ernest Lupan, ed. C.H.Beck
2009

8
Sibiu
2017