Cei care au pisici se vd pe ei nii ca pe un fel de prini ai pisicilor, de vreme ce le poart de grij,

le alint i le vorbesc. Pisicile, ns, sunt departe de a-i vedea stpnii ca pe nite prini: viziunea
lor despre oamenii cu care mpart locuina este cu totul diferit.
Dup opinia dr. John Bradshaw, autorul unei cri numite Cat Sense, pisica nu-i vede stpnul ca
pe un printe, ci ca pe o alt pisic, mult mai mare i neamenintoare.
Dr. Bradshaw, biolog n cadrul University of Bristol, Marea Britanie, a studiat timp de 30 de ani
comportamentul pisicilor, iar cartea lui ofer noi perspective asupra felului n care pisicile
interacioneaz cu fiinele umane.
Punctul de pornire al analizei sale l constituie ideea c pisicile sunt nc animale slbatice, chira
dac triesc pe lng casa omului.
Spre deosebire de cini, care au fost domesticii i crescui de ctre oameni n scopuri specifice,
pisicile, n mare msur, s-au domesticit singure. Cnd oamenii s-au sedentarizat i au nceput
s practice agricultura, pisicile s-au instalat i ele n aezrile umane, pentru a vna oarecii i
obolanii, care veneau atrai de rezervele de alimente. Fcnd acest lucru, pisicile au devenit, n
ochii oamenilor, nite animale utile i plcute, aa c oamenii le-au inut pe lng casele lor.
Cu toate acestea, pisicile au rmas relativ slbatice; cele care triesc n case cu curte i la ferme se
mperecheaz, n foarte multe cazuri, cu exemplare slbticite, mai ales cu motani vagabonzi, ceea
ce menine caracterul slbatic al speciei.