Sunteți pe pagina 1din 6

Potentialul turistic al reliefului si valorificarea lui

Tipuri de relief: relief structural, relief petrografic, relief carstic, relief


vulcanic, relief glaciar, relief antropic, relief fluvial, relief litoral, relief
eolian.
Definitii:
1.

Relieful structural reprezinta un ansamblu de forme distincte pe care agentii externi


le creeaza pe diferite tipuri de structure geologice.

Structura geologica reprezinta modul de asezare al stratelor si al altor


corpuri de roci din scoarta terestra si raporturile dintre acestea.

2.

Relieful petrografic este constituit din totalitatea formelor de relief a caror geneza,
evolutie si aspect exterior sunt conditionate predominant de natura rocilor pe care acestea se
dezvolta.
- Formele de relief ale caror geneza, evolutie si fiziografie sunt determinate de raspunsul
rocii la complexul agentilor morfogenetici, alcatuiesc relieful petrografic.

3.

Relieful cartic este cel mai spectaculos tip de relief petrografic si s-a format prin
actiunea combinata, atat a proceselor fizice cat si chimice, dar rolul dominant revine
proceselor chimice, intre care dizolvarea are un rol esential ; este datorat proprietilor
chimice ale calcarelor ori rocilor carbonatice, grosimii depozitelor ori orizonturilor de
calcare sau roci carbonatice, adncimii ori prezenei pnzelor freatice, apei , care prin
coroziune, dizolv roca, respectiv realizeaz carstificarea ; este un relief specific format din
roci solubile.

4.

Relieful vulcanic este un relief petrografic de tranzitie, unde intervine si structira


vulcanica, rezultand forme specifice ; Vulcanismul i relieful creat reprezint efectul
deranjrii unor echilibre din scoar (termodinamice, hidrostatice, izostatice, fizico-chimice,
etc), care tind local spre realizarea unor noi echilibre i crearea unor noi structuri.

5.

Relieful glaciar reprezinta relieful format pe muntii in alti in timpul racirii climatice
din Cuaternar.

6.

Relieful antropic se refer la relieful

7.

Relieful fluvial reprezinta relieful creat prin actiunea complexa de eroziune, transport

format prin interven ia omului sau care


reflect totalitatea transformrilor mari datorate omului: lacuri artificiale (lacuri de
acumulare), canale (ex.: Canalul Dunre-Marea Neagr), cariere, exploatri miniere de
suprafa, baraje, diguri, halde de steril (din activitile miniere ), ramblee, deblee etc
si de depunere de catre rauri si fluvii.

8.

9.

Relieful litoral este un tip de relief creat in zona de interferenta dintre domeniul marin
si cel terestru.prin actiunea conjugate de eroziune, transport si acumulare exercitata de valuri,
mare si curenti marini, la care se adauga influenta umana.
Ia nastere in regiunea de contact dintre uscat si mare, in urma unor procese mecanice, chimice
sau fizice.

Relieful eolian reprezinta formele de relief, sedimentele create de vant sau in care
acesta a intervenit puternic.

Valorificarea turistica:
1. Relieful glaciar:
Vai glaciare, circuri glaciare, morene glaciare, berbeci glaciare, nunatak-uri, , creste, custuri
glaciare, ofera suportul peisagistic necesar proiectarii unei infrastructure si baze material pentru
desfasurarea activitatilor turistice in spatial montan.
Atractia peisajelor alpestre impune formele si tipurile de turism sportiv, de agrement, de
Aventura, competitional sau olimpic.
Vaile glaciaresunt cele mai favorabile accesului pe diferite trasee montane, constructiei si
amplasarii bazelor de cazare, , amplasarii unor refugii, cabane montane.

2.

Relieful vulcanic prezinta o paleta diversa de resurse turistice, stiintifice, peisagistice,


economice etc.
Studiul morfologiei ariilor vulcanice : conuri, caldere, platouri de lava, horsturi tectanovulcanice, batolite, lacolite, depresiuni vulcanice, munti vulcanici etc.
Studiul mecanismelor eruptiei : explozii, ejectii, efuziune, emanatii, eruptii de gaze si explozii
freatice.
Studiul tipului de activitate : islandez, hawaian, strombolian, vulcanian, vezuvian sau plinian,
plenean, Bandai-san, maar.
Studiul hazardelor, riscurilor ce insotesc eruptiile : cutremure, curgeri de noroi, avalanse
incadescente, curgeri de grohotisuri, prabusiri, alunecari, lacuri de baraj volcanic, valuri
tsunami, ploi cu cenusa, ploi de eruptie, fenomene electrice optice si acustice pot constitui
dezvoltarii si sustenabilitatii turismului stiintific. Eruptia vulcanului Vezuviu a conditional
disparitia oraselor Pompei si Herculaneum, iar eruptia vulcanului Santorin a dus la disparitia
civilizatiei Minoice si culturii.
Resurse economice -resurse de materii prime (cupru, zinc, plumb, aur, argint, materiale de
constructii, ape minerale, fertilitatea solului, energie geotermica, ape hidrotermale etc.)
Peisaje vulcanice -parcuri : gheizere Islandei, Pompei, Fuji, Vezuviu, Parcul Yellowstone)
-Insule vulcanice : Japoneze, Taiwan, Izu, Kurile, arhipelagul Indonezian
(500 de vulcani activi), arhipelagul Filipinez (40 de vulcani activi), Hawai, Tonga, Fiji etc.
-peisaje vulcanice continentale : americane : St. Helens, Sunset Crater,
Sangay, Chimborazo etc.
-Peisaje pseudovulcanice : vulcani noroiosi : Paclele Mari si Mici.
-Craterele meteorice : Meteor-Crater (Arizona)

3.

Relieful fluvial:

Vaile au fost primele spatii ale umanitatii: Tigru, Eufrat, Gange, Nil etc. dar si ultimele redute
ale spatiului natural (Amazon, Congo, Murray) pe care civilizatia tehnica le-a cucerit.
Luncile, terasele se caracterizeaza prin stabilitate morfologica si tectonica, fara restrictivitate
geomorfologica si hidrologica in constructii si infrastructura de comunicare si transport.
Vaile fluviale permit o valorificare turistica complexa: baze turistice, turism de agrement si
vizitare, turism cultural, turism stiintific, turism sportive si de aventura, turism religios.
*Exemple: Valea Loirei (fluviul regilor Frantei), Valea Senei, Valea fluviului Congo (fluviul
vietii), Mississippi (fluviul Epocii de aur intre 1811-1900), Valea Garonne (fluviul inteleptilor),
Valea Nilului, Yukon (fluviul aurului), Valea Rinului, Valea Gangelui (fluviul sacru), Colorado
(cursul cel mai adecvat practicarii rafting-ului), Valea Ebrului, Valea Indului (sursa vietii), Columbia
(fluviul vestul salbatic), Valea Tamisei (cu Tower Bridge), Enisei (fluviul deportatilor), Amazon
(fluviul padurilor), Valea Tibrului (fluviul civitei latine, Roma), Valea Arno (civita Florentei), Tigru
si Eufrat (raurile din gradina Raiului), Valea Dunarii (Regensburg, Walhalla), Elba (fluviul
dramelor), Meuse (fluviul reconcilierilor)

Turismul cultural-stiintific, istoric si religios confirma, prin formele de week-end, sezonier, de


circumstanta, cu destinatie, organizat, de grup sau individual, atractia deosebita pe care o executa
vaile fluviale, deltele si spatial piemontan asupra turistilor.

4.

Relieful litoral:
Litoralul concentreaza 60% din populatia lumii
Litoralul Egeean- golfuri, insule, peninsula, faleze de creta, plaje artificiale/natural.
Turism cultural, stiintific, religios.
*Exemple:
- Grecia: Insula Chios (Manastirea Nea Moni/Noua Manastire), Insula Patmos (Manastirea
Chora, Pestera Apocalipsei), Manastirea de la Muntele Athos (Peninsula Calcidica), Insula
Samos (Templul Herei si digul lui Polikrates), Insula Rodos (Colosul din Rodos, Palatul Marelui
Maestru-cruciat, Bazilica Mariei), Insula Delos (sanctuare ale Zeului Apollo), Insula Santorin
(insula ruinelor), Insula Creta (Palatul de la Knossos) etc.
- Turcia: Edirne (Moscheea Selim), Istambul (Palatul Paleologilor, Sfanta Sofia, Palatul
Topkapi, Mosheea Albastra, Moscheea Soliman Magnificul, podurile suspendate Uskudar,
turnul lui Leandru, turnul Galata), ruinele Troiei, Bergamul, Efes (vestigii elenistice, romane,
paleocrestine), Start (anticul Sardes), capitala Regatului Iydian al lui Cressus, Milet cu ruinele
teatrului roman etc.
- Cipru: Agios Iakovos (cele mai vechi temple din Cipru), Vuni si Eukomis (vestigii
elenistice), Manastirile Stavrovouni, Macheras si Khrisorroiatissa.
Turismul de agrement sic el balnear.
Statiuni turistice estivale:

*Exemple:
- Grecia: Halkidiki, Paralia Katerini, Salonic, Loutra, Kalamata, Insula Creta (Iraklion,
Sitia, Hios, Lindos, Phaistos), Insula Corfu (Kerkira), Insula Lesbos (Thassos, Zakinthos,
Mitilini, Thermi) etc.
- Turcia: Izmir, Efes, Troia, Priene, Antalia, Milet, Didyma, Alania, Side, Knidos, Marmaris.
- Cipru: Aya Napa, Padras, Paphos, Protaras, Limassol, Nicosia, Larnaka, Kirenia,
Famagusta etc.

Litoralul Adriatic:
Turism cultural, religios, stiintific, de aventura, sportive etc.
Centre si obiective turistice:
Kotor (Muntenegru), Dubrovnik, Split, Pola, Rovinj, Vrsar, Insula Cres, Insula Pag
(Croatia), Portoroz (Slovenia), Trieste, Venetia, Ravenna, Rimini, Ancona, Pesaro, Pescara, Bari,
Trinitapoli, Bridisi, Insulele Pianosa, Insulele Termiti etc.

Litoralul Liguric:
Riviera di Ponente, Riviera del Levante, Genova, San Remo, Savona, Nervi, Porto Fino,
Rapallo, Viareggio etc.

Litoralul spaniol:
-Torremolonos, G. Algeziras, Gibraltar (Stanca lui Tariq), Ponferrada, Puerto de San
Isidro, Puerto de San Glorio, Leon, Burgos, Valladolid, Oviedo)
-Litoralul Antlantic spaniol intre Capo Bares si Capul Higuer cu statiunile Vineiro,
Ribadeo, Aviles, Ribessela, Laredo, Castro Urdiales, Santander, Bilbao etc.

Litoralul portughez:
-Tarm cu riass, unde arhitectura monumentelor, plajele si artizanatul sunt punctle forte
ale turismului portughez.

-Punto de Santa Tecla- Cabo Bares, zona litorala cunoscuta sub denumirea de Riass
Gallegas.
-Statiuni turistice marine: Baiona, Cangas, Ferrol, ponte Verda, O Grove etc.

Litoralul mediteran african: marocan, tunisian, algerian, egiptean.


-Maroc: Agadir, Bon Knadel, Temara, Tomaris, Casablanca etc.
-Tunisia: Coasta de Cristal (ruine feniciene si romane), Tunis, Cartagina, Sidi Bou Said,
Hammammet, Jebel Oust etc.
-Algeria: Alger, Bejafa, Constantine, Annaba, Oran, Tipassa etc.
-Egipt: Cairo, Heliopolis, El Fayul (cu Sfinxul), Piramidele lui Keops, Kefren,
complexul pyramidal de la Sakkara, Memphis, Alexandria, oasa Siwa, complexul Luxor-Quena,
Valea Regilor, Theba, statiunea Hurgada de la Marea Rosie, Lacul Nasser, barajul de la Assuan.

5.

Relieful antropic:
Turismul cultural-stiintific, turismul cultural-istoric, de recreere si agrement sunt tipurile de
turism prezente in valorificarea morfologiilor antropice, prin formele sale de week-end,
sezonier, conjunctural, individual sau de grup, organizat sau semiorganizat etc.
Spatiul European incita la - vizitarea si studiul constructiilor antice: stanci monolitice de la
Stonehenge, drumuri romane, apeducte, poduri, termele, castre, orase si amfiteatre romane.
-constructiile perioadei medieval: cetati, palate, manastiri,
catedrale, canale, poduri, fortarete.
-impactul revolutiei industriale: forme de relief impuse de
exploatarea resurselor, prelucrarea si comercializarea lor.
-impactul uman in perioada postindustriala si tehnocratica.
Vestigiile antichitatii romane demonstreaza impactul acestei civilizatii in bazinul maritime al
Mediteranei, al Europei, Asiei Mici si nordului Africii. Antichitatea onromana s-a remarcat
prin tehnica constructiilor civile si militare, al drumurilor, podurilor, castrelor, amfiteatrelor,
oraselor, marcand o noua morfologie spatiului european.
Drumurile romane in dale de piatra/din piatra, pietris si pamant, a caror tehnica de
constructie sta la baza drumurilor modern europene, urmau aliniamentul culmilor
interfluviale ori erau drumuri de coasta, rar traseul urma aliniamentul vailor, iar in aceste
cazuri, erau preferate vaile largi, cu vizibilitate buna. Traversarea vailor se realiza prin
constructia de poduri (Podul lui Traian- Drobeta Turnu Severin, Podul de la Regensburg), iar
constructia drumurilor de coasta necesita debleierea si rembleierea, defrisarea, dar si
exploatarea rocilor de constructie.

6. Relieful eolian:
Deserturile pietroase si masivele muntoase reziduale prezinta un relief ruiniform puternic
contrastant, reprezentat prin turnuri, coloane (Coloanele lui Solomon din Desertul Negrev),
piramide cu dimensiuni variate, stanci cu contururi bizarre (Stalpii lui Solomon din Negrev) etc.
Deserturile nisipoase ocupa cele mai intinse suprafete din zonele aride ale Terrei, iar
deserturile argiloase supun atentiei turistului arii endoreice cu morfologii specific.
Evolutia reliefului eolian este marcata de largirea depresiunilor de deflatie si coraziune,
largirea depresiunilor interdunare de tip gassi, interceptarea nivelului freatic si aparitia oazelor,
toate contribuind la modificarea continua a morfologiei si peisajelor desertice.
Turismul cultural stiintific si cel cultural istoric sunt tipuri de turism prezente in valorificarea
morfologiei modelate de agentul eolian.
Turismul cultural religios este present in perimetrul orasului Cairo prin pelerinajul la
Moscheea lui Mahomed Ali si in Peninsula Sinai, in Muntele lui Moise. Desertul Sinai prezinta

aspect contrastante: munti granitici degradati pana la arena granitica, multi zvelti cu o
morfologie piramidala (Muntele lui Moise sau Muntele Horeb).

7.

Relieful petrografic:
Turismul de recreere, agrement, sportive cu forme de turism de week-end, sezonier, de
circumstanta, organizat, semi-organizat, neorganizat, individual, de grup, cu destitatie etc. este
present in regiunile cu roci cristaline. Oferta spatiilor montane este data de peisajele alpestre cu
posibilitatea observatiei panoramice, meditatiei, curie de aer, drumetiilor, expeditiilor,
escaladelor, iar vaile se preteaza in sectoarele de defile practicarii raftingului.
Vizitele, drumetiile si excursiile in regiunile carstice sunt cele care exploateaza atractivitatea
peisajului carstic la nivel senzoriaal. Plimbarile in natura ofera turistului contactul direct cu
formele exocarstului, dar si cu cele ale exocarstului, mai precis cu pesterile. Pentru practicarea
unui turism de recreere sunt recomandate parcurile naturale (Yellowstone-SUA, Abruzzo si
Dolomiti-Italia, Hohen Tauern-Austria, Parcul National Apuseni, Piatra Craiului, Cheile
Bicazului etc.) si rezervatii natural care include areale carstice representative (Canyon VillageSUA, Portile de fier si Cazanele Dunarii, Platoul Scarisoara, Cetatile Ponorului, Cheile Turzii
etc.)
Turismul stiintific, cultural istoric si religios se asociaza in perimetrul ariilor depresionare
intramontane sprin studiul oportunitatilor oferite de regiunile cristaline pentru valorificarea
resurselor solului si subsolului ori pentru descifrarea unor procese geografice, geologice,
biologice, pedologice, a unor fenomene demografice, de evolutie a vetrelor de asezari, prezentei
unei culture materiale sau a unor vestigii arheologice.
Gresiile si conglomeratele prezinta cea mai diversa paleta a formelor de relief. Modul de
articulare a suprafetelor si muchiilor impune o perceptive diferentiata din partea observatorului
interest ori turistului sensibilizat de contrastul peisajului. Acestea prezinta un comportament
fizico-mecanic si chimic similar, concordat cu natura cimentului. Cimentul de natura calcaroasa
favorizeaza aparitia unor forme pseudocarstice (lapiezuri, doline, chei, pesteri), iar cimentul
argilor ori marnos sustin un peisaj geomorphologic cu alunecari de teren, prabusiri, surpari,
ogase, ravane.
Atractia peisajului carstic este exprimata prin diversitatea formelor exocastice (lapiezuri, polii,
doline, uvale, vai oarbe, depresiuni arstice) si endocarstice (pesteri cu o bogata paleta de
speleoterme de tavan, podea si perietale).
Cercetarea pesterilor este o activitate deosebit de importanta in argumentarea evolutiei climei
si schimbarilor climatice pe glob, intrucat procesele carstice s-au derulat in corelatie cu
schimbarile survenite in mediul morfogeneic exogen, de-a lungul evolutiei paleogeografice a
Terrei.
Pesterile au constituit adaposturi pentru oameni in timpurile preistorice, dovada o reprezinta
picturile lupeste din Pestera Lacaux, pestera descoperita de doi scolari, la 12 septembrie 1940.
Pesterile de astazi sunt amenajate pentru desfasurarea unor activitari culturale, in special
concerte de camera, jazz, concerte simfonice. Cunoscute pentru includerea lor in circuitul
cultural (expozitii, concerte, itinerare culturale) sunt in principal pesterile din Europa (Romania,
Italia, Grecia, Muntenegru, Slovenia, Franta, Austria), dar si cele din Africa de Sud, China,
Malaiezia, Japonia.
Romania este cunoscuta pentru concertele cu acustica carstica din 1984, primul concert fiind
realizat in Pestera Romanesti-Muntii Poiana Rusca. Pestera Bolii-rezervatia Gradistea
Muncelului, judetul Hunedoara, este cunoscuta pentru concertele camerale, in special muzica
religioasa sau gregoriana.

S-ar putea să vă placă și