Sunteți pe pagina 1din 18

Tema lucrrii : Grind continu pe mediu elastic

Sa se proiecteze grinda continua sub sirul de stalpi din figura folosind teoria grinzilor pe mediu
elastic

Stratul 1

Grosime [m]

[kN/m3]

14.5

Object 11

[]

24

c [kPa]

E [kPa]

6409

Winkler.
Grinda este realizat din beton armat si este asezata sub un sir de 3 stalpi, care au dimensiunile
egale cu 70 x 60cm.
Greutatea volumic a betonului armat din care este alctuit grinda este de 25 kN/m3.
Terenul de fundare pe care este aezat grinda are urmatoarea stratificaie:

n = 50 %
w = 14.6 %
wL = 34.2 %
wP = 16.8 %
l s 70cm
Dimensiunile stlpilor de deasupra fundaiei :
Proiectul va cuprinde:

bs 60cm
i

A) Partea scris:
1) Tema proiectului
2) Prezentare generala a metodei de calcul
3) Note de calcul referitoare la predimensionarea grinzii de fundare
4) Note de calcul referitoare la determinarea si trasarea diagramelor de presiune reactiva,
moment incovoietor, forta taietoare si deplasari, folosind teorema pe mediul elastic
Winkler
5) Note de calcul referitoare la armarea grinzii la fundare
B) Partea desenat:
1) Plana nr.1 : Plan armare cofrare, grinda de fundare (Scara1:50 sau 1:100)
C) Bibliografie
1) STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
2) STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii
directe.
3) NP 112/2004 Normativ privind proiectarea fundaiilor directe

4)
5)
6)
7)

Iacint Manoliu Geotehnic i fundaii


Lehr Hugo Fundaii. Exemple de calcul
Rileanu P. i colaboratorii Geotehnic i fundaii. Exemple de calcul.
Silion T. Geotehnic i fundaii

2) Prezentare general a metodei de calcul


Ipoteza care st la baza metodei propus n anul 1869 de Winkler o constituie rela ia liniar
dintre presiunea p aplicat ntr-un punct al mediului elastic i tasarea y a acelui punct: p = k s y,
unde ks reprezint un factor de propoionalitate denumit coeficient de pat.

Se consider, de asemenea, c tasarea ntr-un punct depinde numai de presiunea exercitat n


acel punct, fiind independent de presiunea exercitat n alt punct; totoodat se neglijeaz frecare ntre
fundaie i teren.
Echivalentul fizic al acestor ipoteze este acela ca terenul de fundare este asimilat cu un mediu
discret, alctuit dintr-o infinitate de resoarte
independente.
Modelul winkler pentru teren reprezint o
aproximare a realittii. Folosirea acestui model
conduce la concluzia c deformaiile terenului sar produce numai n limitele suprafeei ncrcate,
fr a se extinde si n afara acestor limite, aceast
concluzie fiind infirmat de observaiile experimentale. Pe de alt parte, pentru o grind supus unei
ncrcari uniform repartizat, presiunea pe talp ar fi uniform repartizat, iar tasarea ar fi egal n orice
punct, indiferent de rigiditatea grinzii, fapt de asemenea infirmat de realitate. n ciuda acestor
neconcoradane, metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate, mai ales la tlpile de fundaie
flexibile, deoarece permit determinarea cu suficient precizie a solicitrilor (momente i for e tietoare)

n tlpi, iar calculele necesare sunt mult mai simple dect n cazul metodelor bazate pe modelul
semispaial elastic.

3) Note de calcul referitoare la predimensionarea grinzii de fundare

Se cunoate adncimea de fundare: Df =1,5m.


Lungimea tlpii fundaiei se calculeaz astfel:
1) se cunoate distana interax dintre doi stlpi consecutiv
2) se cunoaste distanta intre consola si stalp lc = 0.7 m

l1

=4.3 m;

3) se cunoate lungimea grinzii L= 2lc +2l = 20,7 + 24,3= 10m;


1 1
H ( ) l (1,43 0,71) m H 1m
3 6
4) nlimea grinzii
bs 60cm
5)
limea grinzii rezult din condiia de a se asigura n jurul stlpului o
bg bs 2 0.1 0.6 0.2 0.8m

bancheta de 510 cm pentru cofrare :


Grinda de fundare are rolul de a prelua momente ncovoietoare i fore tietoare. Pentru a
asigura transmiterea ncrcrilor de la grind la terenul de fundare, fr a depi capacitatea portant a
acestuia, grinda are la partea inferioar o plac de lime B, mai mare dect limea grinzii b ceea ce
face ca forma n seciune a fundaiei s fie aceea a unui T rsturnat.
Stabilirea limii tlpii fundaiei se face pe baza condiiei ca presiunea efectiv dezvoltat sub
talpa fundaiei s nu depeasc presiunea corespunztoare stratului de fundare.
Deoarece grinda este ncrcat numai cu fore axiale din stlpi (P) condia de determinare a
limii B este:
Pef _ med Pconv

Pef _ med

care

Pef _ med

N
BL

med

presiunea

D f Pconv

efectiv

Bnec

medie

dezvoltat

sub

talpa

fundaiei;

L ( Pconv med D f )

P1 = P3 = Fz = 804 kN
P2 = 1504 kN

N 2P P
1

2 804 1504 3112kN

Pconv

- presiunea convenional a terenului de fundare n valoare corectat cu adncimea de fundare i


cu limea fundaiei, determinat confirm NP125:2010.
Pconv
=120 kPa;
3112
N
Bnec

L ( Pconv med D f ) 10 (120 14.5 1.5)


B 3.5m
=3.17m
l 0 l1 l s 4300 700 l 0 3600mm 3.6m
h 1 1
h 0.5m
H 3 2

b bs 2 s 600 2 50 700mm s 2.5 5cm)


(
Inaltimea Ht a talpii fundatiei in dreptul grinzii se va lua ca la fundatii elastice

Ht = ( 0,25 0,35) B = (0.875 1.225) = 1m


1 1

Inaltimea talpii fundatiei la marginea placii


ht = ( 2 3 ) Ht=(0,5 0,33 );

ht = 0,4 m

4) Note de calcul referitoare la determinarea si trasarea diagramelor de presiune reactiva,


moment incovoietor, forta taietoare si deplasari, dolosind teoria Winkler.
Metode de calcul exacte sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul grinzilor pe
mediu elastic. n modelul Winkler terenul de fundare este asimilat prin resoarte elastice.

Mediul de tip Winkler se caracterizeaz prin relaia de proporionalitate ntre presiunea P ntr-un
P Ks Y,
punct al mediului si tasarea Y a acelui punct:
n care Ks este denumit coeficint de pat.
Valoarea acestui coeficient se determin experimental, fiind funcie de natura terenului, valoarea
ncrcrii ct i de mrimea i forma fundaiei.
K s B 2M
, unde M este modulul edometric corespunztor unui interval de presiuni.
Se cunoate modulul de deformaie liniar E=6409 kPa, iar pe baza acestuia se poate calcula
modulul de deformaie edometric cu relaia:

B Ks

= 2M2-3 = 25233.9 = 10467.8 kPa

M2-3 = 5233.9 kPa


Ks = (2 M2-3) / B = 10467.8/3.5 = 2990.8 kN/m3 = 2.99 daN/cm3

V1 ....V4

Se mparte grinda n 7 poriuni introducndu-se forele fictive


la distanele prezentate n
figura. Momentul de inerie pentru o seciune a grinzi se poate calcula cu relaia:

yg =

A i y Gi = 0.5 0.7 0.42+0.5 3.5 0.08 = 0.287 =0.137 m


A

0.5 0.7+0.5 3.5

2.1

I
I momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia
I

bg ( H ht )
12

bg ( H ht )(Ye Yg ) 2

BH 3
12

(de fapt calculat cu Steiner)

Bht3
Bh (Yg Yt ) 2
12

3.5 0.4
0.8(1 0.4) 3
I
0.8 (1 0.4) (1 0.137) 2
3.5 0.5 (0.137 0.25) 2 0.413m 4
12
12
3

Eb 2.7 10 7 kN / m 2

Se

va folosi beton clasa C16/20 -

k = coeficientul de pat; conform tabelului 8.2 din NP 112-4, pentru Ic = 1 k = 100 000 kPa

Ks B
4EI

100000 3.5
0.298
4 2.7 10 7 0.413

le

1
3.36m

Metoda grinzii de lungime infinita echivalenta. Se considera o grinda de lungime data AB,
incarcata ca in figura, care pe intervalul AB se comporta ca si grinda initiala. Valorile momentelor,
taietoarelor, presiunilor pe talpa si a deplasarilor se calculeaza cu relatiile:
P
P
P
P
M ( x)
3 (x); T 4 (x); P K S Y K S
1 (x)
1 (x)
4
2
2K S
2
Se pleac de la presupunerea existenei unor fore fictive notate cu V 1,V2, V3, V4 la capetele
grinzii (n afara acesteia). Valoarea acestor fore se va determina punndu-se condiiile :
momentele din capetele grinzii sunt nule: MA=MB=0
forele tietoare din capetele grinzii sunt tot nule: TA=TB=0
Poziia forelor fictive poate fi oarecare, pentru simplificarea calculului acestea pot fi amplasate
la distane particulare fa de punctul A i B astfel nct momentele i forele tietoare s devin nule.
Dac X3 4 i X4 4 efectul forelor fictive V3 i V4 devine neglijabil n seciunea A (idem
pentru V1 i V2 n seciunea B), deci sistemul de 4 ecuaii cu 4 necunoscute devine unul de 4 ecuaii cu
o singur necunoscut.
Condiia de moment nul n capete este:

P
i

iA

( i ) Vi iA ( i ) 0

(n punctul A)
Dup aflarea forelor fictive V1....V4 se determin y, M i T n diferite seciuni ale grinzii finite
A-B sub efectul tuturor forelor V1...V4 i P1...Pn.

x1

V1 ,V2 ,V3 ,V4


se aplica la distantele

l e 2.64m
4

x2
si

l e 5.28m
2

Calculul fortelor fictive


Calculul fortelor fictive - Neglijand V3, V4 deoarece x>4 - Sectiunea 0 - p, Q=0,M=0
Fort
f4(x)
f3(x)
Valoare
x
x
f4(x)
Q=P*f4/2
M=P*le*f3/4
a
+
alfa
1.5
541.9631
V1-t 5.28
0.0000 0.0000
-0.2080
0.00
-0.17
7
V20.7
1729.0061
2.64
0.3225 0.3225
0.0000
0.16
0.00
m
9

804.0000

P1

0.80

1504.0000

P2

5.50

804.0000

P3

V3

V3m

V4

V4-t

10.2
0
13.6
4
16.2
7

0.2
4
1.6
4
3.0
4
4.0
6
4.8
5

0.7655

-0.7655

0.5795

-307.74

391.38

-0.0128

0.0128

-0.2070

9.64

-261.55

-0.0480

0.0480

-0.0520

19.30

-35.15

Se neglijeaza influenta lor

-278.79

94.69

Calculul fortelor fictive - Neglijand V1,V2 deoarece x>4 - Sectiunea 8 - p, Q=0,M=0


Fort
f4(x)
Q=P*f4/2
M=P*le*f3/4
Valoare
a
x
x
+
f4(x)
f3(x)
16.2 4.8
V1
V1-t
7
5
Se neglijeaza influenta lor
13.6 4.0
V2
V2-m
4
6
10.2 3.0
804.0000
P1
-0.0480
-0.0520
-19.30
-35.15
0
4
-0.0480
1.6
1504.0000
P2
5.50
-0.0128
-0.2070
-9.64
-261.55
4
-0.0128
0.2
804.0000
P3
0.80
0.7655
0.5795
307.74
391.38
4
0.7655
0.7
1729.0061 V3-m 2.64
0.3225
0.0000
-0.16
0.00
9
-0.3225
1.5
541.9631
V4-t
5.27
0.0000
-0.2080
0.00
-0.17
7
0.0000
278.79

V1

V2

= 94.69/0.17= 557 kN
= 278.79/0.16 = 1742.44kN

V3
=1768.87 kN

V4

=278.5 kN

94.69

Calculul fortei taietoare (Q), a momentului (M) si a presiunilor (p)


Valoar
e

For
ta

541.96
31

V1t

5.2
7

1.5
7

1729.0
061

V2m

2.6
4

0.7
9

804.00
00

P1

0.8
0

0.2
4

1504.0
000

P2

5.5
0

1.6
4

804.00
00

P3

10.
20

3.0
4

1729.0
061

V3m

13.
64

4.0
6

541.96
31

V4t

16.
27

4.8
5

Sectiunea 0 - p, Q=0,M=0
Q=f1(x f3( f4( f4(
P*f4/
)
x)
x) +
x)
2
0.207
0.20 0.00 0.00
0.04
7
80
02
02
0.644 0.00 0.32 0.32
278.7
5
05
25
25
9
0.951 0.57 0.76
307.7
0.76
6
95
55
4
55
0.180
0.01
0.20 0.01
-9.64
4
28
70
28
0.04
0.043 0.05 0.04
-19.30
80
0
20
80
0.00
0.01
0.024
0.01
-9.00
36
04
4
04
0.001 0.00 0.00
0.00
0.45
8
16
17
17
Y=p/
0.02
Ks
-8.51
59
[m]

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

-94.69

3.99

0.71

39.48

391.38

27.11

-261.55

9.61

-35.15

-1.22

5.21

-1.50

0.74

0.03

6.66

77.50

Sectiunea 1 - p, Q, M
Valoar
e

For
ta

f1(
x)

541.963
1

V1-t

5.6
7

1.6
9

0.16
13

1729.00
61

V2m

3.0
4

0.9
0

0.56
80

804.000
0

P1

0.4
0

0.1
2

0.98
71

1504.00
00

P2

5.1
0

1.5
2

0.23
01

804.000

P3

9.8

2.9

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

Q=P*f4
/2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

0.20
55
0.06
79

0.02
17

0.02
17

5.89

-93.55

3.10

0.24
99

0.24
99

216.
00

-98.64

34.80

0.77
54

0.88
18

354.
48

523.70

28.12

8.31

-261.51

12.26

-43.20

-1.17

0.20
70
-

0.01
11
-

0.88
18
0.01
11
0.05

1729.00
61

V3m

13.
24

3.9
4

541.963
1

V4-t

15.
87

4.7
3

0.04
10
0.02
74

0.06
40

0.01
72

0.00
11

Y=p/
Ks
[m]

0.02
53

0.00
06

0.05
30
0.01
34
0.01
34

30
0.01
34
0.01
34

21.3
0
11.5
8

0.88

-1.68

3.63

0.52

0.33

123.
43

28.20

75.76

Sectiunea 2 - p, Q, M
Valoare

For
ta

f1(x
)

541.963
1

V1-t

6.07

1.8
1

0.120
2

1729.00
61

V2m

3.44

1.0
2

0.493
7

804.000
0

P1

0.00

0.0
0

1.000
0

1504.00
00

P2

4.70

1.4
0

0.284
7

804.000
0

P3

9.40

2.8
0

1729.00
61

V3m

12.8
4

3.8
2

541.963
1

V4-t

15.4
7

4.6
1

0.037
0
0.030
4
0.010
7
Y=p/
Ks
[m]

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

Q=P*f4/
2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

0.19
81
0.11
99

0.03
89

0.03
89

10.55

-90.18

2.31

0.18
71

0.18
71

161.7
5

-174.17

30.25

1.00
00

1.00
00

402.0
0

675.36

28.49

31.46

-253.99

15.17

0.05
70

22.90

-52.58

-1.05

0.01
68

14.48

-4.90

-1.86

0.00
10

-0.27

4.10

-0.21

244.6
0

103.64

73.09

0.20
10
0.07
79
0.00
34
0.00
90

0.04
18
0.05
70
0.01
68
0.00
10

1.00
00
0.04
18

0.02
44

Sectiunea 3 - p, Q, M

Q=P*f4/
2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

17.68

-51.71

-0.34

23.78

-295.84

9.11

0.37
98

152.6
8

40.37

19.92

0.37
98

285.6
0

75.52

37.26

0.06
20

-24.94

-113.05

1.25

0.04
38

-37.84

-64.84

-2.63

0.01
42

-3.86

-0.11

-0.54

107.7
6

-409.66

64.02

Q=P*f4/2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

10.98

-16.96

-0.83

57.92

-181.47

-0.52

-16.82

-135.78

8.11

752.00

1263.36

53.29

16.82

-135.78

8.11

Valoare

For
ta

f1(x
)

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

541.963
1

V1-t

8.42

2.5
1

0.017
9

1729.00
61

V2m

5.79

1.7
2

0.148
7

0.11
36
0.20
37

0.06
53
0.02
75

0.06
53
0.02
75

0.699
3

0.05
98

0.37
98

0.05
98

0.37
98

0.16
74
0.04
46
0.00
02
0.02
14

0.06
20
0.04
38
0.01
42

804.000
0

P1

2.35

0.7
0

1504.00
00

P2

2.35

0.7
0

0.699
3

804.000
0

P3

7.05

2.1
0

0.043
8

1729.00
61

V3m

10.4
9

3.1
2

541.963
1

V4-t

13.1
2

3.9
1

0.043
0
0.028
2
Y=p/K
s [m]

Sectiunea 4 - p, Q, M
Valoar
e

For
ta

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

541.963
1

V1-t

10.
77

3.2
1

0.03
73
0.12
50
0.20
10

0.04
05
0.06
70

0.04
05
0.06
70

1729.00
61

V2m

8.1
4

2.4
2

804.000
0

P1

4.7
0

1.4
0

0.284
7

0.04
18

0.04
18

1504.00
00

P2

0.0
0

0.0
0

1.000
0

1.00
00

1.00
00

804.000
0

P3

4.7
0

1.4
0

0.284
7

0.20
10

0.04
18

f1(x)
0.043
0
0.008
4

1.00
00
0.04
18

1729.00
61

V3m

8.1
4

2.4
2

541.963
1

V4-t

10.
77

3.2
1

0.008
4
0.043
0
Y=p/K
s [m]

0.12
50
0.03
73
0.02
23

0.06
70
0.04
05

0.06
70

-57.92

-181.47

-0.52

0.04
05

-10.98

-16.96

-0.83

752.00

594.93

66.82

Sectiunea 5 - p, Q, M
Valoare

For
ta

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

541.963
1

V1-t

13.1
2

3.9
1

0.699
3

0.00
02
0.04
46
0.16
74
0.05
98

0.01
42
0.04
38
0.06
20
0.37
98

0.7
0

0.699
3

0.05
98

0.37
98

0.01
42
0.04
38
0.06
20
0.37
98
0.37
98

1729.00
61

V2m

10.4
9

3.1
2

804.000
0

P1

7.05

2.1
0

0.043
8

1504.00
00

P2

2.35

0.7
0

804.000
0

P3

2.35

1729.00
61

V3m

5.79

1.7
2

0.148
7

8.42

2.5
1

0.20
37
0.11
36
0.02
14

0.02
75
0.06
53

541.963
1

V4-t

f1(x)
0.028
2
0.043
0

0.017
9
Y=p/K
s [m]

Q=P*f4/2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

3.86

-0.11

-0.54

37.84

-64.84

-2.63

24.94

-113.05

1.25

285.60

75.52

37.26

152.68

40.37

19.92

0.02
75

-23.78

-295.84

9.11

0.06
53

-17.68

-51.71

-0.34

107.76

-409.66

64.02

Sectiunea 6 - p, Q, M
Valoare

For
ta

f1(x)

f3(
x)

541.963
1

V1-t

15.4
7

4.6
1

0.0107

0.00
90

1729.00
61

V2m

12.8
4

3.8
2

0.0304

0.00

f4(
x) +

f4(
x)

0.00
10
0.01

0.00
10
0.01

Q=P*f4/2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

0.27

4.10

-0.21

14.48

-4.90

-1.86

804.000
0

P1

9.40

2.8
0

0.0370

1504.00
00

P2

4.70

1.4
0

0.2847

804.000
0

P3

0.00

0.0
0

1.0000

1729.00
61

V3m

3.44

1.0
2

0.4937

541.963
1

V4-t

6.07

1.8
1

0.1202
Y=p/Ks
[m]

34
0.07
79
0.20
10

68
0.05
70

68
0.05
70

0.04
18

0.04
18

1.00
00

1.00
00

0.11
99
0.19
81
0.02
44

0.18
71
0.03
89

1.00
00
0.18
71
0.03
89

22.90

-52.58

-1.05

-31.46

-253.99

15.17

402.00

675.36

28.49

161.75

-174.17

30.25

-10.55

-90.18

2.31

559.40

103.64

73.09

Sectiunea 7 - p, Q, M
Valoar
e

For
ta

f1(x)

f3(
x)

f4(
x) +

f4(
x)

541.963
1

V1-t

15.
87

4.7
3

0.0088

0.00
90

1729.00
61

V2m

13.
24

3.9
4

0.0274

0.00
06

804.000
0

P1

9.8
0

2.9
2

0.0410

0.00
00
0.01
34
0.05
30

0.00
00
0.01
34
0.05
30

1504.00
00

P2

5.1
0

1.5
2

0.2301

0.01
11

0.01
11

804.000
0

P3

0.4
0

0.1
2

0.9871

0.88
18

1729.00
61

V3m

3.0
4

0.9
0

0.5680

0.88
18
0.24
99

541.963
1

V4-t

5.6
7

1.6
9

0.1613
Y=p/Ks
[m]

0.06
40
0.20
70
0.77
54
0.06
79
0.20
55
0.02
52

0.24
99
0.02
17

0.02
17

Q=P*f4/2

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

0.00

4.10

-0.17

11.58

0.88

-1.68

21.30

-43.20

-1.17

-8.31

-261.51

12.26

-354.48

523.70

28.12

216.00

-98.64

34.80

-5.89

-93.55

3.10

-119.80

31.78

75.26

Valoar
e
541.963
1

For
ta

V1-t

16.
27

4.8
5

1729.00
61

V2m

13.
64

4.0
6

804.000
0

P1

10.
20

3.0
4

1504.00
00

P2

5.5
0

1.6
4

804.000
0

P3

0.8
0

0.2
4

1729.00
61

V3m

2.6
4

0.7
9

541.963
1

V4-t

5.2
7

1.5
7

Sectiunea 8 - p, Q, M
f3( f4( f4(
Q=f1(x)
x)
x) +
x)
P*f4/2
0.00 0.00 0.00
-0.27
0.0068
90
10
10
0.00
0.01 0.01
9.00
0.0244
36
04
04
0.05 0.04 0.04
19.30
0.0430
20
80
80
0.1804 0.20 0.01 0.01
9.64
70
28
28
0.57 0.76 0.76
0.9516
-307.74
95
55
55
0.00 0.32
0.6445
0.32 278.79
05
25
25
0.00
0.2077 0.20 0.00
-0.04
02
80
02
Y=p/K 0.02
8.69
s [m]
59

M=P*le*f
3/4

p=P/
(2*b*le)*f1

4.10

-0.13

5.21

-1.50

-35.15

-1.22

-261.55

9.61

391.38

27.11

0.71

39.48

-94.69

3.99

10.02

77.34

Tabel centralizator Rezultate finale

0
1
2
2

0.00
123.43
244.60
-559.40

0
1
2
2

107.76
3
4
4

3
752.00
-752.00

4
4

-107.76
5
6

5
559.40

0.00
28.20
103.6
4
103.6
4
409.6
6
594.9
3
594.9
3
409.6
6
103.6
4

0
0
1
2

77.50
77.50
75.76
73.09
64.02

3
4
4

66.82
66.82
64.02

5
6

73.09

-244.60

6
7
8

6
7
8

-119.80
8.69

103.6
4
31.78
0.00

6
7
8

73.09
75.26
77.34

864.32
72.03

Diagrame

Diagrama de forta taietoare


1000.00
752.00

559.40

500.00
0.00

123.43

0.00

-500.00

244.60

107.76

-559.40

8.69
-107.76
-119.80
-244.60
-752.00

-1000.00
0

10

Diagrama de moment
-500.00

-409.66

0.00

0.00

-409.66

28.20 103.64

103.64 31.78

500.00

0.00

594.93

1000.00
0

10

Diagrama presiunilor
0

10

0.00
20.00

40.00
60.00
73.09
80.00 77.50 75.76

64.02 66.82 64.02

73.09 75.26 77.34

100.00

Armarea grinzii continue de fundare


Armarea longitudinal se face ca pentru o seciune T de beton, dublu armat, solicitat la
ncovoiere cu for tietoare.
Armarea n seciunea transversal a tlpii fundaiei continue se calculeaz ca pentru o consol
ncastrat i ncrcat, de jos n sus, cu presiunile reactive mobilizate n terenul de fundare.
Materiale folosite:
-

beton C16/20;

beton de egalizare C8/10;

armtur de rezisten PC52;

armtur de repartiie OB37;

1. Dimensionarea ariei de armatura longitudinal superioara:


M sup 409.66 kN m

M
409.66 10 6

0.044
b h02 Rc 800 960 2 12.5
m

Pe baza coeficientului m rezulta p=0.044% <pmin =0.2%


b h0
800 960
Aanec p min
0.2
1536mm 2
100
100

Aaef 5 20 1570mm 2

Se alege
2. Dimensionarea ariei de armatura longitudinala inferioara:

M inf 594.93kNm
m

M
594.93 10 6

0.065
b h02 Rc 800 960 2 12.5

Pe baza coeficientului m rezulta p=0.065% <p=0.2%;


Aanec p

b h0
800 960
0.2
1536mm 2
100
100

Aaef 5 20 1570mm
Se alege

Pentru armarea intregii suprafete se foloseste regula de trei simpla:


0.8m.. 5 bare
3.5 m. x bare
x =22 bare
Aaef 22 22 8360 mm 2

3. Dimensionarea ariei de armatura transversala necesara talpii fundatiei

p ef _ med 110.66kN / m 2
;

Mx My

2B b
2 3.5 0.8
2
2
B b p
3.5 0.8 110.66 262.18kNm
24
24

M
262.18 10 6

0.046
b h02 Rc 3500 360 2 12.5

Pe baza coeficientului m rezulta p =0.19> pmin =0.1% ( conform NP 112-04).


b h0
3500 360
p min
0.19
2394mm 2 ;
100
100

Aa nec

Pentru armarea intregii suprafete se foloseste regula de trei simpla:


3.5m.2394 mm2;
10 m.. x mm2;
x = 6840 mm2
Aa ef = 1922 = 7220 mm2
4. Dimensionarea ariei de armatura laterala
Conform normativului NP 112 -04, pe fetele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim
10/300 mm OB37.
5. Dimensionarea ariei de armatura transversala
Conform normativului NP 112 -04, etrierii rezulta din calculul de verificare la forta taietoare si
moment de torsiune , procentul minim de armare transversala fiind 0.1%.
Daca latimea grinzii continue de fundare (b) este mai mare sau egala cu 400 mm, se dispun
etrieri dubli(etrieri cu 4 ramuri).
Q = 722 kN;
Qeb 2 b h02 mt Rt qe p ne Ae mat Ra
qe

ne Ae mat Ra
;
ae

mt 1;
mat 0.8;
Rt 1.25MPa;
Ra 210 MPa;
b

h0

(mm)

(mm)

(mm)

(mm)

700

960

40

920

mt

mat

0.8

Aa

Rt

Ra

(mm)

(N/mm)

(N/mm)

2394

1.25

210

ne

Ae

ae

qe

pl

Qeb

(mm)

(mm)

(mm)

(kN/m)

(%)

(kN)

10

72.2

150

323.46

0.19

970.38

Se alege armtura transversal format din etrieri dubli 12/100 OB37 n zona potenial
plastic i etrieri dubli 10/300 OB37 n afara acesteia, conform planului de armare.