Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Giurescu - Istoria Romanilor PDF
Giurescu - Istoria Romanilor PDF
GIURESCU
PROFESOR LA
UNIVERSITATEA
DIN
DUCIJR.E5TI
II
[1
ti
Almr."7-..
OMAN
www.dacoromanica.ro
CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A.
ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR.
LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTI
ISTORIA ROMANILOR
DIN CELE MAI VECHI =PURI PANA
LA MOARTEA REGELUI CAROL I
EDITIA A TREIA
www.dacoromanica.ro
PREFAT A
Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor"
aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Ea
cuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intr'o forma
cat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicine
are timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau intr'o
opera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceia
care ar dori sci se poata informa repede li precis asupra problemelon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asupra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta numeroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata. Ea.
cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii merg4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni-
www.dacoromanica.ro
PREFATA
mai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, amadaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istorica
nici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul cartografic respectiv.
Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto"
luat, de
due on s'a putut, din textele contemporane
care set rezume sau
set caracterizeze epoca sau personajul respectiv.
Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi popoare ale Europei i cel mai vechiu din sud-estul european. Stramosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezece
veacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccit
un popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela inceput de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intotdeauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane,
vite'ia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoi
cel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti vecinii
nostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra.
Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei care
a izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeierea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;,
au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mileniu, not inset nu.
Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea mai
departe, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucredere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural.
Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchine
munca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei.
CONST. C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
ABREVIATIUNI
I.
BIBLIOGRAFIE.
An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec-tiunii Istorice, Seria 2.
historische Classe.
II. ILUSTRA77I.
C. C. G. = Constantin C. Giurescu.
C. M. = Profesor Constantin Moisil.
C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei.
D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei).
G. N. = Gheorghe Nicolaiasa.
www.dacoromanica.ro
I0
N. I. = Nicolae lorga.
0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu.
0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei).
R. R. = General Radu Rosetti.
S. L.
V. C.
V. P.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
12
istoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului documentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutatea
gasirii tuturor izvoarelor i studiilor i, mai ales, a tuturor cauzelor,
deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omeneti. Dar tocmai
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
site ad, din epoca paleolitica, qi tine pana la anul 514 inainte de
Hristos, an la care se refers primele giri scrise (Herodot) privind
pe stramoii notri cei mai indepartaci : e vorba de Daci sau Geti
care se opun atunci numeroasei armate a regelui Darius.
Istoria veche tine dela 514 inainte de Hristos papa la 527
dupe Hristos (inceputul domniei lui Justinian), adica ceva mai mull
de un mileniu. Am ales aceasta data i nu cea obinuita pana
acum : 271 (de fapt 275 : parasirea Daciei Traiane) deoarece abia
in primele decenii ale secolului VI incep navalirile Slavilor, care
vor avea pentru not aceegi importanta pe care o au pentru neamurile romanice din apusul Europei Germanii. Pans la navalirea Sla-
celorlalti barbari. Dup5." ultimul val barbar, al Tatarilor, se intemeiaza statele romaneqti care ajung, in scurta vreme, sub carmuirea
unor personalitati exceptionale, la un prestigiu deosebit. La sfaqitul
acestei epoci, se introduce la not tiparul (15o8).
Istoria moderns tine dela 1541 pana la 1821, cand, prin micarea nationala i socials a lui Tudor Vladimirescu, incepe perioada
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
15
ment de l'unite, Paris, 1937, VIII + 665 p. in 8 ; N. IORGA, Istoria Romanilor, vol. IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8 ; CONSTANTIN C. GIURESCU,
Istoria Romeinilor, vol. I, edicia a patra, Bucuresti, 1942, XVI + 6o5 p. in 8 ;
vol. II, edicia a patra, Bucuresti, 1943, VIII + 803 p. in 8 ; vol. III, editia a
doua, Bucuresti, 7943) VIII + 445 P. in 8.
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL ROMANESC
In calea rautatilor".
(Grigore Ureche)
teadevar, nu e tot una sa fii la loc aparat sau in calea tuturor navalitorilor, dupe cum nu e tot una dace Zara pe care o locuiesti are
o anumita infatisare si bogatie sau alts. Un pamant manos, cu sesuri
intinse si bogate, indeamna la agriculture si cresterea vitelor, cursurile largi de ape si tarmurile de mare cu golfuri adanci fac din locuitorii asezati in preajma for pescari $i corabieri destoinici, iar bo
gatiile minerale, in special fierul si carbunele, indreapta spre vieata
industrials. Mai ales in vremea veche influenta pamantului asupra
omului a fost mare. Pe masura ce sporeste civilizatia, pe masura ce
se inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se poate supune
atinsesera Bugul iar la apus se intinsesera pans prin partile Budapestei. In evul mediu, de asemenea, intalneai pastori si plugari rorani din Munvii Pindului [Ana in Galitia si de pe tarmurile Adria-
www.dacoromanica.ro
17
ticei pang in Podolia. Astazi chiar, poporul nostru locueste si dincolo de hotarele statului nostru si anume de-a-lungul tarmului drept
al Dunarii, in valea Timocului, in Macedonia, in campia Tisei si
dincolo de Prut.
Pamantul romanesc. Pe intinsa suprafata pe care s'a desfa-
PAMANTUL ROMANESC
In scurta vreme, prin canalele RinDunare si OderDunare vapoarele vor putea taia Europa in doua, mergand dela Marea Neagra la Marea Nordului si Marea Baltica.
II
da
:nfatiFarca pamantului romanesc e de o rara simetrie i unitate, asa cum putine se mai gasesc in lume. De forma aproape rotunda, ca o medalie, in mijlocul lui se ridica podisul Ardealului, nu
prea inalt, de vrco 500 de metri, tocmai bun de locuit, prin urmare ;
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL ROMANESC
20
Un rol insemnat a avut ai padurea. 0 mare parte din trecutul nostru, mai ales in epoca intunecata a navalirilor barbare, s'a
deslasurat la adapostul padurii. Vorba cunoscuta : Codru-i frate
cu Romanul" exprima, din punct de vedere istoric, o puternica realitate. Muntele, ca loc de adapost, a fost important mai ales prin
padurile sale. De altfel, aceste paduri se intindeau pe suprafete
enorme si in regiunea dealurilor si a campiei. Vlasca, al carei nume,
PAMANTUL ROMANESC
21
Cea mai mare este, Fara indoiala, pamantul negru, minunat pentru
agriculture, dand recolte imbelsugate. Fanetele din luncile raurilor,
de pe dealuri si dela munte nutresc turme bogate de of si vite mari.
Ba ltile Dunarii, Delta, lacurile de langa tarmul marii si raurile cele
mari pot sa dea atata peste incat sa se hraneasca nu numai lumea
dela noi, dar sa trimitem si peste hotare. Pe dealuri, acuma in urma
si la ses in multe locuri, livezile de pomi, mai ales pruni, si viile
Fig. i
si
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL ROMANESC
22
si
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
PAMANTUL ROMANESC
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
25
vechile caracteristici. Soiurile s'au amestecat. Va trebui, treptat, treptat, sa revenim la vechea selectie, pe regiuni.
In ce priveste fauna, trebue sa insemnam disparicia unor soiuri
www.dacoromanica.ro
16
PAMANTUL ROMANESC
(Extras din Rev. 1st. Rom. X, /940); CONST. C. GIURESCU, Popu latia mot-
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
Impartirea epocii preistorice. Istoria incepe cu prima stire
scrisa. Tot ce este inainte de aceasta formeaza domeniul preistoriei.
Fava de epoca istorica, numarand numai vreo 3000 de ani, preistoria cuprinde asa dar un interval de timp mult mai mare. Cat de
mare anume, nu se poate spune exact. Se crede insa ca peste o suta
de mii de ani. Acast lung interval se imparte in 4 epoci, unele din
ele avand, la randu-le, mai multe subdiviziuni. Prima epoca i cea
mai lungs se numeste paleoliticul sau epoca pietrii cioplite. E vremea
cand omul incepe sa faca arme i unelte de piatra cioplita. Partea
ultima a acestei epoci facand trecerea spre epoca urmatoare se numeste mezolitic sau epoca de mijloc a pietrii. Urmeaza a doua epoca
preistorica anume neoliticul sau epoca pietrii lustruite. Ea vine pans
pe la anul r800 (dupa alvii 190o sau chiar z000) inainte de Hristos
cand incepe epoca a treia sau a bronzului, numita asa fiindc5. acuma
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
28
reaza insa papa pe la 700 inainte de Hristos. Asa dar, vine ceva
mai mutt ca in alte parvi. De asemenea epoca fierului se socoteste
pans pe la anul 5o al erei noastre, cu cateva decenii inainte de
domnia lui Decebal.
Preistoria Daciei. Ce stim not astazi despre preistoria Daciei ? Mijloacele noastre de informavie sunt urmele pe care le-a lasat
kl?
a,
-t
Fig. 2
Bucati de cremene (silexuri paleolitice), gIsite la Casla-Nedjimova, pe
Nistru, in judetul Hotin.
Serveau ca arme si unelte oamenilor din epoca
www.dacoromanica.ro
PREISTOIUA DACIEI
29
Vas de pamant, gasit la Cucuteni, judetul Iasi ; impodobit cu desenuri in dotal culori : cafeniu inchis si caramiziu, pe fond galbui-roz (ceramics
pictata). Atat forma cat si desenul si coloritul dovedesc un shut artistic deosebit. Inaltimea 37 cm. Circa z000-1800 de ani Inainte de Hristos. Muzeul
National, Bucuresti (M. N. A.).
Fig. 3
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
30
7'44
h-4,N\ .N.V\ ,
It, 0
/1/4 71-', .
-a;
417
,
'N
Fig. 4 - Vas de pamant ars, din epoca pietrii lustruite (epoca neolitica), gash,
la Vidra, judetul Ilfov, in 1932. Impodobit cu ornamente sapate in pencil
vasului si avand forma de carlige. Inal%imea So cm. Inauntru erau resturi de
grail carbonizat.
www.dacoromanica.ro
Muzeul
PREISTORIA DACIEI
31
urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totui abia la inceput : numarul statiunilor sapate este redus fats de ceea ce ramane
de facut pe viitor. Va mai trece vreme pang sa se poata ridica
o harta nu completa, dar cuprinzand macar esentialul, a aqezarilor
preistorice de pe pamantul romanesc.
Dintre toate provinciile, cea mai intens cercetata, sub raportul
preistoriei, este Transilvania ; iar cea mai putin, Moldova dintre
Prut i Nistru (vezi harta).
In urma sapaturilor facute pang acum, s'a ajuns la o serie de
concluzii. Prima dintre aceste concluzii este ca pamantul romanesc
a fost locuit Inca din paleolitic. S'a crezut la inceput ca n'ar exista
urme omeneti din acea vreme in Dacia. Descoperiri - facute in ultimele decenii in nordul Moldovei (vezi fig. z), in Ardeal, in Oltenia,
in Muntenia si in Dobrogea, au aratat insa contrariul. De altfel se
putea prespune acest lucru din capul locului, date fund posibilitatile optime de traiu pe care le ofera pamantul nostru.
Pentru neolitic, descoperirile preistorice arata o civilizatie
remarcabila pe tot intinsul pamantului romanesc. Aspectele mai im-
Caracteristica pentru civilizatia neolitica de pe pamantul nostru este ceramica pictata din eneolitic, adica vasele de pamant ars
de forme si marimi variabile
impodobite cu desenuri colorate, de o deosebita frumusete. Vasele mari, Matte de aproape un
metru, care s'au gasit la Fedeleqeni, (jud. Roman), constituie un stra-
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
32
Gasit la Vidra in
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. OICRESCU
DACIA PREISTORICA
H arta N11
Daraban
o Localitali preistorice
CaslaNedymova
oS pint
U Cetaii grecesti
Clurul Mare
Cancesti
Boinesti
Mclean'
Sarasau
Satu Mare
Petreni
o
Budesti
,Diosag
0
Orlguseni
Rucpinoasa
Boureni
-/ccr4soLlei
Arcalia
Fizesul-
o lzvoare
Gherlei
Apahlda
Cucuta'
0Fedeleseni
r-a-dea
Suseni
Calu
Ghernesig
Turda
oTg.Mur;es\
Otlaca
uo
Sangeorgiu
Lechin
Pecica
Borodino
TYRAS
0
Firiteez
Pal
t''
Domnestl 0
Turdas
Cost stio
ufhlau
-* 1 obolildeJos
Arius
Codleao
Cris
0 Gradistea Muncel.
Bigni est
Cristian
C clovIna
Data
0
(Cetetea Aibi)
Gusterita
o e restle
TImIsoara
RoginesU o
Beta
Alba lulta
Deva
corni
oSighisoara
Blaj
Baba Veche
e des
Biih
Pr dee
0
Oenta
t net
oAldeni
Drajna
J1dov
Genienea
Roast'
'0
0S.Herculsne
Moldova Veche
loqti
AdancatadeJos
T.Severin
HagiGhi
0
Monteoru
HALMYRIS?
YOunavata
Hamangia
co
Tartasoesti 8 nagov
tofeni
Ostr.Corbulin
o Poroina
Orevita
oGorGuala
Biserkuo
0
Ti osul
o Bog*
oGra6 tul
0
Scortaru
ii
4-
Cr sani
oTel
H I STROS
(Caranaauf)
lina
Sale*
Vidra n
le Mare.
ilarla vI
Cernavodacl
Sultana, Pisc.Coconi
nastirea 0Bua
TOMI
(Constania)
P.RareBsoalanomaCascioarele0 chlselet
oMaglavit
0
Vadastra
umelnita
Omac
Celei
T. Magurele
.0
215
10
75
Tailrace
CALLATIS
(Mangaha)
Zim cea
SCARA
oAtmag eau
DIONYSOPOLIS
(CRUNOI )
100 Km.
(Balm)
C (Re Ac ,NnEvA
(Ecrene)
www.dacoromanica.ro
BIZO E (cavarnal
U
TIRIZIS (Cahacra)
e Jos]
PREISTORIA DACIEI
33
Fig. 6
Varfuri de lance, topoare 5i un fragment de
sabie, toate de bronz. Toporul din mijloc, cu talisul rasuck, a servit, probabil, ca sceptru. Gasite la Drajna
de jos, judecul Prahova. Circa 1 too too inainte de
Hr. Muzeul National de Antichitaci, Bucuresti. (M. N. A.).
tot sud-estul european, pe o arie care, cuprinzand in intregime pamantul romanesc, se intinde din pusta ungara pans in Ucraina, in
regiunea Chievului, i din Carpa0i Nordici pans la Marea Egee.
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
34
EPOCA PREISTORICA
Fig. 7
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI
35
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
36
p. in 8.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
37
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TRACII SI ILIRII
39
limite etnice hotarite, regiunile de granita prezentand peste tot interferente de populatie. Cu atat mai mult in vremea aceea. Unele
neamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau in masa tracica, dupa
cum, de asemenea, unele neamuri tracice formau adevarate insule
sau prelungiri in mijlocul populatiei vecine.
www.dacoromanica.ro
40
C'r
-A
9"
421_151.11
4),
.
,40
7/
A.
.4:::;
,..
DINNOSiti,A
"'II .- ...M
' '
W4
II 1. /
P.--''''''''''''' 41....-0=.....
4
:I
'
'. I*
..
.. ..!.
` 'A
.:
. .
1i,'
.49-t
i", '
4,1
Coif de our (zo carate) din vremea Scitilor, circa Soo de ani inainte de
Fig. 8
Hristos. Gasit la Poiana, in judetul Prahova, cantareste 775 de grame. Pe par-
tea care apara urechile ;i ceafa, sunt reprezentate animale fantastice. Muzeul
National, Bucureti. (M. N. A.).
www.dacoromanica.ro
SCITII
41
Podoabe de argint, frumos executate, pe care Scitii le purtau la capestrele, fraiele, hamurile tailor lor. Gasite langi Craiova, impreuna cu alte
podoabe scitice. Circa boo Soo inainte de Hristos. Muzeul National BucuFig. 9
reti.
(M. N. A.).
Toate aceste neamuri au disparut insa in scurta vreme in mijlocul poioulaciei dacice, care le era 'Inuit superioara numericete.
Numele localitalii Sacidava, spre Sud-Est de Apulum, nume a carui
prima parte e scitica, iar cea de a doua specific daca, constitue un
elocvent exemplu de asimilare. Sacidava este orgul Sacilor iranieni
dacizati.
www.dacoromanica.ro
42
frunte. Astfel era, in secolul III, statul din regiunea orasului grec
Callatis (Mangalia de azi). Cunoastem si numele a case regisori de
acestia, anume Kanites, Sariakes, Tanusa, Aelis, Acrosas si Charas-
si
Nici aici insa Scivii n'au putut disloca populavia getica, ci, dimpotriva, au sfarsit prin a se topi in mijlocul ei. La inceptul veacului
intai dupa Hristos, Ovidiu, vorbind de locul exilului sau, spune :
Tata 'n a Gevilor vara's. Ei bine, sa mor printre dansii !". Iar in
alts parte : Coasta aceasta macar ca'ntre Gevi si'ntre Greci e'mparvita. Insa de Gevii rebeli pare ca vine mai mult !". Amintirea Scivilor o pastreaza in taxa dintre Dunare si Mare doar cateva numiri
topice, ca (A)sampeus i Calabeus, doua parliase, langa Histria,
apoi Zaldapa, asezare langa. Durostoram, precum si numele generic
de Scythia Minor pe care incepe sa-1 poarte, tarziu de tot, in timpul
imperiului roman, Dobrogea. Cu mult mai multa dreptate i s'ar fi
putut spune, sub raportul etnic, Dacia Pontica.
Asezfirile grecesti pe tarmul de apus al Mara Negre. Influenta for asupra Dacilor. In secolul al VII-lea inainte de Hristos, Grecii de pe coastele Asiei Mid ,Si din Grecia propriu zisa
incep o mare acciune de emigrare. Fie ca nu mai aveau loc la ei
acasa, din pricina inmulvirii populaviei, fie din dorinva de castig
mai mare, grupuri intregi de populavie yin si se aseaza pe vairmurile Marii Negre, intemeind o serie de orase care erau si cetavi $i
antrepozite in acelasi timp. Pe coasta de apus a Marii Negre, ele
se in lane. La varsarea Bugului (pe atunci Hipanis), Ionienii ridica
orasul Olbia ; la gura Nistrului, pe tarmul din spre apus al limanului, ei inalva cetatea Tyras. Pe o insula a marii aproape de arm,
acolo unde astazi e malul apusean al lacului Sinoe, se intemeiaza,
in anul 656 inainte de Christos, Histria.
Mai spre miazazi, pe locul actualei Constanta, aceiasi Ionieni
fundeaza Tomi. Dorienilor li se datoreste orasul Callatis, cel cu
ziduri puternice" intemeiat, pare-se, in secolul al VI-lea inainte de
Hristos. Astazi, pe ruinele Calatidei se inalva Mangalia. Mai spre
miazazi, dincolo de capul Caliacra, care in greceste inseamna capul sau stanca cea buns ", deoarece golful dindaratul lui ofera un
admirabil adapost corabillor, oricat de grozav ar bate crivavul, in
acest loc ferit s'au intemeiat doua orase grecesti : Bizone (actualul
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE GRECESTI
43
patia for esentiala era comertul cu populatia din hinterlandul oraselor respective. Cumparau dela Geti, de pilda, gran, miere i ceara,
.2,!*
li
rr
Fig. io
pe sclavi mai intotdeauna Daos sau Geta. In general, asa dar, Grecii
cumparau dela autohtoni materii prime, cu alte cuvinte marfa multa
cu bani putini. Vindeau in schimb produse fabricate ca, de pilda,
obiecte de podoaba, ceramics, untdelemn i yin grecesc, tesaturi fine,
intr'un cuvant produse i marfa de lux. Ocupau loc putin, costau
www.dacoromanica.ro
44
sa se apere impotriva acelorai populatii din hinterland i a conducatorilor Tor, cari voiau sa puns mana pe bogatiile din launtrul
zidurilor. Spre a fi ferici de asemenea atacuri, oraele incheiau
adesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul unei
anumite sume, le garanta linitea.
Prin negotul pe care-1 faceau, aceste orae grecwi au ajuns la
o deosebita bogatie i inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, inscriptiile i celelalte urme ale vietii for de odinioara. Marea Neagra.
www.dacoromanica.ro
CELTII
45
maritime si dunarene i
au durat sute de ani, credem ca n'au putut ramane fara nicio urmare asupra celor din urma. In ce priveste pe Scici, influenca greceasca e evidenta : ea se manifests in arta, in podoabele i vasele
de metal pe cari le-au facut acestia. In jurul coloniilor de pe carmul
nordic al Marii Negre, Herodot ne spune ca Scicii ajunsesera un
fel de jumatate greci (mixhelenes). Nu se putea deci ca stramosii
nostri sa" nu fi luat i ei unele elemente de civilizacie dela acesti
reprezentanci al lumii mediteraniene. Cat de multe anume, se va
putea preciza insa, numai dupa ce vor face sapaturi i cercetari mai
amanuncite. Deocamdata, influenca greats se vadeste in imitarea
banilor macedoneni (staterii lui Filip i drahmele lui Alexandru cel
Mare : vezi fig. to), si a celor din Thassos (tetradrahmele), precum
si in cermicii (vezi fig. t).
Celtii. A treia influenca a fost aceea a Celcilor care au navalit
in cinuturile noastre dupa anul 30o inainte de Christos. Ei au venit
din spre apus, pe doua drumuri : unul de-a-lungul Dunarii, celalalt
de-a-lungul Carpacilor. Ei cuprind Dacia din doua parci asa dar
si se aseaza in preajma hotarelor ei, ba unele neamuri cum sunt
Anarcii i Britolagii, patrund chiar i in interiorul Daciei. 0 parte
www.dacoromanica.ro
46
ei, Noviodunum (Isaccea deazi). In interiorul Daciei s'au mai stabilit 4i Anarcii, intre Tisa si Some i, in cazul cand caracterul lor
celtic este o realitate
ceea ce nu e demonstrat Ina
i Cotensii,
in rasaritul Munteniei, la hotarele cu Moldova .
In migratia lor, Celcii au dus cu ei i alte neamuri, cum sunt
Bastarnii germanici cari se vor geza in Galicia si in Podolia, la
Nord de Nistru, dand mult de lucru apoi Dacilor.
www.dacoromanica.ro
BUEREBISTA
47
Dupa Dromichetes, a urmat o epoca de scadere si de tulburare. Este epoca navalirii Celtilor. Puterea acestora a durat vreo
doua veacuri, in care rastimp se aminteste numele regelui get Remaxos, in preajma anului zoo inainte de Hristos. Acesta 'hi intindea autoritatea lui $i asupra Dobrogei, protejand cetatile grecesti
dela mare.
intindea la apus papa in Boemia, la miazazi pans la muntii Balcani ; tarmul marii era al lui, incepand dela Apollonia, la sud de
Balcani, papa la Olbia, la varsarea Bugului. Grecii din orasele de
pe acest tarm ascultau de el si it numeau cel dintai si cel mai
mare dintre regii din Tracia si stapAnitor al tuturor tinuturilor de
dincolo si de dincoace de Dunare" (inscrip%ia cetateanului Acornion
din Dionysopolis). Armata lui putea sa atinga. 200.000 de oameni,
www.dacoromanica.ro
48
zuse mult. Strabo ne spune ca nu mai puteau ridica acuma o armath' mai mare de 40.000 de oameni.
Roles este atacat in anul 28 inainte de Hristos de catre vecinul sau, regele Dapyx. El cere atunci ajutor prietenilor si aliatilor
sai Romanii. Acestia trim4 pe generalul Crassus care se afla in
apropiere, deoarece incepuse cu un an inainte lupta impotriva Bastarnilor si continua acum operatiile. Dapyx este asediat in cetatea
lui ; un tradator insa da putinIa. lui Crassus sa intre in cetate ;
atuncea Dapyx si cu fruntasii geti din jurul lui, anticipand gestul
eroic dela Sarmizegetusa, se ucid singuri, spre a nu cadea in mainile dusmanului. Poporul din cetate, luand ce avea mai de prey si
turmele, se refugiaza inteo mare pesters (probabil una din cele care
se pot vedea si astazi la locul numit Gura Dobrogei, intre Ulmetum
si Histria). Romanii zidesc atunci intrarea pentru a sili pe cei dinauntru sa se predea sau sa piara de foame.
Dupa ce ispraveste cu Dapyx, Crassus ataca gi pe vecinul
acestuia din spre miazanoapte, pe Zyraxes, deli nu avusese nimic
de suferit din partea lui. Motivul, ne spune Cassius Dio, era dorinta
in puternica cetate gets de pe malul Dunarei, Genucla. Crassus inconjura aceasta cetate pe uscat si pe apa yi o is dupa un timp re-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
49
www.dacoromanica.ro
5o
Dacii sau Getii: I. ANDRIWSCU, Piscul Crdsani. Descoperirile arheologice din vara anului 1923, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,
p. 1 III ; V. PARVAN, Getica. 0 protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. 1st.
Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851 (lucrare fundamentals) ; R. VULPE,
Piroboridava. La station protohistorique et daco-romaine de Poiana dans la
Moldavie inferieure, Paris, 1932, 4o p. in 8.
Scitii : ELLIS H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720
p. in 4 ; M. SUTZU, Contributiunea numismaticei la istoria antics a Romaniei transdunarene, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., t. XXXVIII (1915
1916) p. 523-531 ; M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia,
Oxford, 1922, XVI + 26o p. 4 ; V. PARVAN, Consideratiuni asupra unor
nume de rauri daco-scitice, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. I, p.
1-31 ; CARL PATSCH, Die Wolkerschaft der Agathyrsen, in Akademie der
Wissenschaften in Wien, Philosophisch-historische Classe, 1925,
nr. XII a,
p.
69-77 ; C. MOISIL, Introducere in numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea, Bucuresti, 1928, p. 145-175 ; AL. ROSETTI, Resturi de limbo scitosarmatd, Iasi, 1930, 16 p. in 80 ; M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bosforus, Bd I. Kritische Ubersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen,
Berlin, 1931, XI + 651 p. in 4 ; V. CANARACHE, Regii sciti ti regatele for
ditre Istru ti Pontul Euxin.
In lumina monetelor , in Bul. Soc. Numism.,
1932-1933, p. 60 -83 ; MARIO ATTILIO LEVI, La Spedizione scitica di
Dario, in Rivista di Filologia e d'Istruzione Classica, N. S., vol. XI (1933), p.
58-70 ; (indicat de C. Daicoviciu) ; FLORICA MOISIL, Doul monete scite
inedite, in Cronica numismaticd ti arheologica, XII (1936), p. 175-177.
Grecii: V. PARVAN, La penetration hellenique et hellenistique dans la
van& du Danube (D'apres les dernieres decouvertes archeologiques), in Bull.
Sect. Hist. Acad. Roum., X (1923), p. 3-47 ; G. GLOTZ, Histoire Grecque,
t. I. Des origines aux guerres mediques, Paris, 1925, XIX + 635 p. in 8.
Celti i: V. PARVAN, La Dacie d repoque celtique, in Cornpte-Rendus
des Seances de l'Academie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris, 1926, AvrilMai, p. 86-87 ; H. HUBERT, Les Celtes et l'expansion celtique jusqu'd l'epoque
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
010
(1.
.7
'.;;'
"A
,.
c
ri
11'CIVYS.,01\1.:1
Dacus").
www.dacoromanica.ro
si
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
michetes si a Scitilor, Dacii au fost un popor foarte numeros. Aceasta e una din cauzele care explica continuitatea for in ;inutul central carpato-danubian i expansiunea for pe o arie atat de intinsa
in jurul acestui %inut.
In ce priveste orasele, Ptolemeu indica un numar considera-
Trebue sa spunem ca multe din orasele pe care le vom intalni in Dacia Traiana, existau de mai inainte. Astfel erau : Po-
bil.
rolissum, Apulum, Potaissa, Germisara, Azizis, Berzovia, Acidava, Napoca, Drobeta, Dierna, Sucidava, Amutrium i altele. Ro-
manii n'au facut, in cele mai multe cazuri, decat sa desvolte centrele existente. Dar in afara de categoria de mai sus a oraselor
care sunt constatate documentar, prin inscriptii sau alte marturii,
;i in epoca romans, Ptolemeu insira o serie intreaga de orase dacice, de a caror soarta ulterioara, sub stapanirea cea noua, nu suntem
cu exceplia Piroboridavei i Comidavei
informati. Iata-le in
ordinea i cu localizarea pe care le-o dal el : i. Dokidava (Acm:Soluoc)
(poate Dacidava), in partea de Nord a Crisanei ; 2. Arcobadara
(ApxoPakpa) situat de Ptolemeu spre rasarit de Porolissum, deci
prin tinutul Rodnei sau al Bistritei ; 3. Trifulon (Tp(ccouXov) 4. Patridava (11capikua) i S. Carsidava (Kaper(Saua.) asezate tustrele in
;inutul Costobocilor, in nordul Moldovei ; 6. Petrodava (11Etp68g. uct)
Sangidava (ZDrii8exua) pe valea de sus a Muresului, cam prin partile Toplitei ; 8. Utidava (06t(baut2) in Moldova, spre Sud de Petrodava ; 9. Marcodava (Mapx6Saul) prin mijlocul Ardealului, spre
Nord-Est de Apulum ; to. Ziridava (ZtpiSocua) in extremitatea de
Vest a Daciei, spre Tisa mijlocie, poate la Cenad, pe Mures, unde
sunt urme romane ; i i. Singidava (Z:rriSaux) la Sud de Muntii
Apuseni, poate pe Mures, in regiunea Devei ; 12. Comidava (KepiSauer)
in partea sud-estica a Ardealului, in hotarul comunei
Rasnov ; 13. Ramidava (Pap.(8,xucx) prin Moldova sud-estica ; 14.
Zusidava (Zquoi8aux) prin nord-estul Munteniei ; 15. Zurobara
Zoupoi3ap7) puss de Ptolemeu in nord-vestul Banatului ; x6. Netindava (Nev(NSaux) in estul Munteniei, pe langa Ialomita ; 17.
Tiason (T(acov) in Muntenia centrals, spre Vest de Netindava ;
18. Arcina ('Apxivve:t) prin Oltenia de mijloc sau de Nord ; 19.
Sornon (E6pov) asezat in sudul Munteniei, prin Vlasca. Spre rasarit de Siret i in apropierea lui, Ptolemeu indica trei localitati cu
www.dacoromanica.ro
56
Dar, ca
si
la triburi,
si
Cea mai mare parte insa din populacia dacica Iocuia in sate,
asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de apa si in locuri 'mai adapostite. Casele se faceau, in regiunea de ses, din nuiele lipite cu
pamant. Multe aveau forma de bordeie, adica erau bagate pe jumatate in pamant, dupa cum ne arata sapaturile. La munte si la
deal, materialul intrebuincat era mai ales lemnul, casele se faceau
din barne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna lui Traian
ne infaviseaza in mai multe randuri asemenea case de lemn. De
forma patrata, nu rotunda, ele au doua camere si sunt inconjurate
fiecare de un gard de scanduri, taiate la varf.
Societatea se impartea in doua mari clase : nobilii, carora in
limba daca li se spuneau tarabostes, adica pe romaneste : domnii de
neam", si oamenii de rand.
In fruntea statului era regele. El guverna cara ajutat de un
sfat de nobili. In imprejurarile grele, cerea Si povata marelui preot.
Succesiunea la tron se facea
dupa cat se pare
pe baza
principiului ereditar-electiv. Inscriptia lui Acornion din Dionysopolis ne spune inteadevar ca, inainte de Buerebista, a fost rege al
Dacilor tatal acestuia, asa dar principiul succesiunii. Cassius Dio,
pe de alta parte, ne povesteste ca regele Duras, vazand greutacile
si primejdiile care amenincau statul, a dat domnia de buna voie lui
Decebal, asa dar principiul electiunii. Iar un alt izvor istoric, Dio
Chrysostom, ne arata lamurit ca Dacii aleg atat pe regi cat si pe
preovi (reges et sarcedotes), dintre cei nutni0 tarabostes, adica dintre
nobili. Aceste marturii credem a dovedi ca la Daci, intocmai ca $i
la Romani, mai tarziu, succesiunea la tron s'a facut pe temeiul in-
www.dacoromanica.ro
RELIC I A DACILOR
5T
Prin felul lor de vieata, prin moravurile lor austere, prin hrana lor,
preotii constituiau de fapt un adevarat ordin calugaresc. Ei nu se
casatoreau, nu mancau carne 1i niciun fel de vietate, ci numai lapte,
branza si miere. Duceau o vieata de asceti ; poporul ii inconjura de
un mare respect si ii numeau prea cuviosi" calatori prin nori"
OsocrePEtc Tit zc xcucvoficivm.
Numele lor propriu era Tusk' altul.
Grecii it traduc, in dreapta Dunarei, prin cuvantul 7.TEctac, iar
in stanga prin noXcatai. Ambele cuprind nociunea de fundator si
inseamna in romaneste intemeietorii".
In fruntea preocilor era marele preot. El cunostea semnele
cerului si facea precizari. Iii avea locuinca, dupe cum am spus,
intr'o pestera de pe muntele Cogheonul ; aci venea, in imprejurari
grele, regele dac spre a-i cere sfatul. Pentru popor, marele preot era
aproape un zeu ; de aceea si poruncile sale gaseau intotdeauna ascultare. Dintre marii preoci, trebue pomenit in primul rand Deceneu,
contemporanul lui Buerebista si colaboratorul acestuia in opera de
si
demnitatea de rege.
www.dacoromanica.ro
58
oameni patati, criminali, hoti sau prinsi de razboiu, la Daci alegerea se facea numai dintre oamenii liberi si fare pats. Iar faptul
ca solul nu murea strapuns de lanci era socotit ca o mare rusine
pentru el.
Nesocotind moartea ca un sfarsit, ci dimpotriva, ca inceputul
vietii celei noi, Tanga Zalmoxis, Dacii nu se temeau de ea, luptau
deci in razboiu cu un curaj extaordinar, cu o vitejie nebuna. Armele for erau : o sabie incovoiata, caracteristica, sulita si arcul, iar
pentru aparare aveau palose. Drept steag, purtau infipt intr'o prajinx un fel de balaur, cu trupul de pane sau piele si cu capul de
arama. Cand batea vantul, trupul balaurului flutura, iar din gura
iesea un sunet prelung si ascutit. Inainte de-a pleca la razboiu,
un fel de impartasanie
caci pentru ei batranul fluviu era sant, cum este pentru Indieni
Gangele. Cand lupta era pierduta, nu pregetau sa-si is viata : vezi
cazul lui Dapyx si al lui Decebal.
In ce priveste fortificatiile, ele erau de doua feluri, dupe natura locului. La Fs, apararea se facea prin valuri de pamant, prin
palisade de lemn si prin santuri. In regiunea muntoasa insa, fordficatiile erau de piatra si aveau proportii impunatoare. Se pot vedea
si astazi ruinele unor asemenea Intarituri la Gradistea Muncelului
si la Costesti, in judetul Hunedoara. Ziduri puternice, din blocuri
mari de piatra, platforme de observare succesive, turnuri de apa-
si
www.dacoromanica.ro
59
temeind cel mai puternic stat dela nordul Dunarei, cu regi care pot
sta cu cinste alaturi de cele mai frumoase figuri politice ale antichit5.tii, avand in sfarit o religie superioara, de un inalt idealism,
Dacii sau Getii au fost, sub toate raporturile, unul din popoarele
insemnate ale lumii vechi.
Rolul Dacilor in formarea poporului roman. Una din problemele cele mai grele i mai delicate in acelqi timp este sI stabileti contributia diferitelor elemente etnice la constituirea unui popor, sa arati ce a dat fiecare din aceste elemente sub raportul rasei,
al limbii, al organizkii de stat, al civilizatiei i culturii. Problems
grea, deoarece de multe on nu suntem bine informati asupra caracteristicelor insei ale elementelor componente ; nu cunoagem in
destul, uneori nu cunoqtem de loc, aspecte esentiale cum e, de pita,
limbo. Problems delicate in acelai timp, deoarece insuirile i scaderile unui popor nu derive numai din insuirile i scaderile elementelor componente : combinatia acestora din urrnO
chimica etnica
a for
poate s51 dea nagere la aspecte nou51, diferite de cele anterioare. Iar legile dupe care se face aceasta chimica etnicO nu ne
sunt cunoscute a4a cum cunoatem, bunaoarO, legile chimiei organice
sau anorganice. Se adaugO apoi influenta evo/utiei i mediului isto-
www.dacoromanica.ro
6o
www.dacoromanica.ro
'Attoinptov
www.dacoromanica.ro
62
BIBLIOGRAFIE
muntii Hunedoarei, in Corn. Mon. 1st. Sect. p. Trans., Raport pe anul 1924,
Cluj, 1926, p. 4o si urm. ; D. M. TEODORESCU, Cetatea data dela Costesti.
Rezultatele generale ale sapaturilor arheologice, in Anuar. Corn. Mon. 1st. Sect.
p. Trans. pe 1929, Cluj, 193o, p. 265-298 ; C. SCHUCHARDT, Die Schulenburg bei Cotofeni and andere dakische Burgen, in Schumacher-Festschrift, Mainz
1930, p. 184 si urm. ; D. M. TEODORESCU, Cetatea data dela Gradiltea
Muncelului (judetul Hunedoara), in Anuar. Corn. Mon. 1st. Sect. p. Trans.,
1930-1931, p. 47-68 ; D. BERCIU, Burii, Buridava, Burebista, Craiova, 1931,
www.dacoromanica.ro
intinderea maxima.
www.dacoromanica.ro
64
cauza acestor atacuri, au avut loc mai multe lupte intre Daci si
Romani in veacul intai dupa Hristos. Cele mai insemnate s'au dat
spre sfarsitul veacului, in timpul lui Decebal, cel de al treilea mare
rcge al Dacilor si ultimul for rege de altfel.
Decebal
i se spunea si Diupaneus sau Diurpaneus
inceput domnia, se pare, in jurul anului 80. Era un stapanitor cu
mari insusiri, care a izbutit sa refaca unitatea poporului sau, reinviind, pentru catva timp, vremurile lui Buerebista (vezi fig. 13).
Un istoric antic, Cassius Dio, ne spune despre el ca era ager in
planurile de razboiu, ca si in implinirea lor, stia sa-si aleaga timpul
-and sa navaleasca asupra dusmanului, ca gi acela cand sa bata in
retragere, era dibaciu in a intinde curse, viteaz la lupta, stiind sa
se foloseasca intelept de biruinta si s iasa bine dintr'o infringere"
Iar un istoric din vremea noastra, remarcabilul cunoscator al antichitatii, profesorul Theodor Birt, afirma ca marele rege a facut din
poporul sau o putere mondiala" (eine Weltmacht) ca si imperiul
Partilor.
Conflictul cu Romanii, in timpul lui Decebal, incepe printeun
Totusi pacea care se incheie nu e o pace rea pentru Decebal. Acesta e recunoscut oficial de catre Romani ca rege al Dacilor, i se di o sums de bani anual $i i se trimit, ca unui aliat,
arme si masini de razboiu si mesteri pentru constructiile militare
pe care urma sa le ridice. Domitian celebreaza
e adevarat
la Roma un triumf asupra Dacilor ; nu impinge insa indrasneala
www.dacoromanica.ro
TRAIAN SI DECEBAL
6c
11
"
:e
k
,
-2!".
.1
ati
1;
Fig. 13
Capul lui Decebal, de pe Column lui Traian. Este, se pare, cea mai
fidela reproducere a chipului marelui rege. Pe cap, caciulita sau boneta caracteristici. Litera A din stanga, sus, a fost adaosa tarziu.
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
66
asa de departe incat sa is li titlul de Dacicus. Gurile rele din capitala imperiului afirmau chiar ca obiectele de pret care impodobeau ca prada triumful lui Domitian, fusesera luate, in realitate,
din tezaurul imperial. Situatia aceasta, umilitoare in fond pentru
Romani, ramane neschimbata pans ajunge imparat Traian (vezi
fig. 14).
Ideia cuceririi Daciei ajunsese sa-1 preocupe atat de mult incat, asemenea lui Cato cenzorul care-si termina discursurile cerand
invariabil distrugerea Cartaginei, Traian adaoga, la sfarsitul deciziilor sale, asa precum voi preface eu Dacia in provincie romans ".
Razboiul incepe in anul tot. Armata romans trece Dunarea
pe un pod de vase, pe la Viminacium, cum facuse pi Tettius Iulia-
pi
si,
www.dacoromanica.ro
Fig. 14
67
www.dacoromanica.ro
68
41,6k.
ii
'
'1= -S
.4i
.S.t.;4:1** 1,1334:
1.
"(
ti
"
,-,,,
ti
Una din metopele (adici sculpturile din partea de sus, care dadeau
Fig. 15
ocol monumentului) dela Tropaeum Traiani ; reprezinti un Slang sarmat,
www.dacoromanica.ro
69
for Sarmatii care luptau imbracati in zale de fier (vezi fig. 15), trecusera Dunarea si atacasera cetatile si orasele romane. In primavara,
se relua inaintarea came capitala lui Decebal. Dupa cateva lupte
victorioase, Romanii ajung in fala ei. Atunci regele dac, care incer-
case mai inainte, in doua randuri, prin soli, sa obtina pacea, dar
fara rezultat, vine, de data aceasta, el insusi in fata lui Traian si
o solicits. Imparatul i-o acorda, in urmatoarele conclitii : sa inapoieze toate armele, masinile si mesterii primiti dela Romani, sa
predea dezertorii, sa darame toate cetatile, ss paraseasca toate cuceririle acute in afara de propria sa lara, sa recunoasca
dupa
formula traditionala
de prieteni si dusmani, pe prietenii si dusmanii poporului roman si
in sfarsit
sa nu mai primeasca
niciun Roman, civil sau militar, in slujba sa" (toamna anului roz).
In schimb insa, sa primeasca garnizoane de legionari in unele din
orasele sale. In afara de acestea, Oltenia, daca nu in intregime, dar
macar pans in dreptul viitorului val (brazda lui Novac") si Banatul sunt anexate imperiului. Decebal, neavand incotro, e nevoit
sa accepte totul si Traian se intoarce triumfator la Roma, luand
titlul de Dacicus.
Al doilea rfizboiu dacic. Nu trecusera insa nici doi ani $i
sosi vestea ca regele dac nu se tine de cele fagaduite, ca uneltcste
impotriva imperiului, reintareste cetatile, primeste iarasi dezertorii
si ca incheie aliante cu popoarele vecine, atragandu-le de partea sa.
Atunci Traian se hotari sa ispraveasca cu Decebal si sa transforme
Dacia in provincie romans. In primele zile ale lui Iunie, anul io5,
incepu cel de al doilea razboiu. Inca dupa sfarsitul celui dintai, imparatul intarise linia Dunarii si pusese pe un arhitect vestit, Apollodor din Damasc, sa faca un pod de piatra peste fluviu, in dreptul
orasului Drobeta (astazi Turnu-Severin).
Lucrarea s'a executat repede : in primavara anului 105 era gata. Stalpii
tari sustineau 'suprastructura podului, in numar de zo, au fost facuti din piatra
legata cu ciment roman si din caramida. Ei se aflau la distanta de 170 de picioare unul de celalalt, adica vreo 50 de metri. Partea de deasupra a podului
era
se pare
de lemn. In luna Ianuarie 1858, scazand in mod neobisnuit
nivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproape stalpii podului si s'a
constatat ca in zidarie erau gauri in care fusesera asezate barne de stejar, gasindu-se chiar fi cateva bucati de lemn. Caramizile care acopereau stalpii
caramizi care au de fapt consisten%a ii soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai
www.dacoromanica.ro
7Q
poarta
marcile a diferite cohorte din Legiunea XIII-a Gemina precum si a altor cohorte independente , asa dar, la aceasta mare constructie tehnica, au lucrat, cum
era de altfel obiceiul la Romani, solda%ii.
'4
rli
17 RI,
',4 ',
'
,r
iLr'. l
n
,,,.., -lz"*.. ik-,
EN
)
;
.rir;i4...,-, -, zre.:_
,...-------- ..0,--;--......=,..--,.----,--....
,
_.;-&-=.:-.s
dry:
-e-f./....--
,,.......
,,,
%IN:
, ,.
....: T.:,
,ort.
..,
..
.4,
.,..
.-4`
--7-46.5..k
l':: _
-.
,
MEn
2 .......
. .,,,'
..
..,, e....yet,-
-----7----.ote:-.......- -
--,--
t,4 Tarc.<
.... a
,..
-.. il
'
" - w
' , c '''''1 ..
si
www.dacoromanica.ro
71
Fig. 17
Trofeul lui Traian (Tropaeum Traiani), reconstituire. Prin proportiile sale impresionante (inaltime circa 32 de metri, diametrul bazei 38,62 de
metri), acest monument era -vizibil dela mari departalri. Turcii i-au zis Adam-
www.dacoromanica.ro
72
Fig. 18
vi cupe care desfide orice evaluare" ca sa intrebuintam insasi cuvintele scriitorului antic Ioan Lydus, turme de vite, arme vi cincizeci
de mii de prizonieri. Cat de insemnata a fost prada luata de Romani din Dacia, se vede din urmatorul fapt : inainte de razboaiele
lui Traian, imperiul trecea printr'o grava criza financiara. Se numise chiar o comisie care sa propuna reduceri vi economii in cheltuielile publice. Dupa razboiu, dimpotriva, se constata o situatie
financiara infloritoare ; nu mai e vorba de reduceri ; mai mult, se
fac constructii insemnate, teatre, apeducte, fortificatii in diferite
parti ale imperiului, vi, ceea ce e inteadevar extraordinar, se su-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
73-
Dupa cum Cezar povestise cucerirea Galiei intr'o carte numita De bello gallico", tot aa i Traian a povestit razboaiele cu
Dacii tntr'o carte numita De bello dacico". Din nefericire insa,
aceasta carte s'a pierdut ; not nu mai cunoatem azi decat o singura
propozitie privitoare la drumul armatei prin Banat, in primul razboiu dacic : Inde Berzobim, deinde Aixim processimus" (De aici
am mers la Berzobis, apoi la Aixis). Daca s'ar gasi cumva cartes
pierduta a lui Traian, ar fi un mare catig pentru istoria noastra
veche : am gti in amanunte i cum s'au petrecut razboaiele cu Decebal gi felul de vieata al Dacilor.
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
Dacia Felix"
(Inscriptie de pe monerele romane.)
Populatia. 0 parte dintre bIrbatii daci murise in timpul nurneroaselor lupte, altii apucaser5 calea pribegiei, mai ramiseser5,
totusi un num5.r insemnat. C5.ci inainte de a se ispravi cel de at
doilea fazboiu, unele dintre triburi se daduser51 de partea lui Traian ; erau apoi femeile, copiii si bitranii. Ramasesera asa dar in
Dacia Traiana multi dintre 135stinasi ; din randurile for se vor recruta apoi corpuri de trup5 care vor fi trimise sa lupte in diferite
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
76
;.1.344147-t4T7'
.
6.414,Ggii641251=520.
...-7'31";0.Z"Varesr-); rnV
F1
O\ AD
..CARRtANT0
1-
T.,
co
AID
VITT, / \I
(N\i/(_ DAC:
-I
www.dacoromanica.ro
77
Dacorum", a carei garnizoana era in Macedonia, is parte la o expeditie in Mesopotamia. In aceeasi extremitate rasariteana a imperiului, langa Tigru si Eufrat, se afla o vexillatio Dacorum Parthica", adica o trupa de cavalerie care pazea hotarul spre Parti. In
alts extremitate a imperiului, in Britania, intalnim o cohorts de
Daci ; unul dintre ei poarta numele caracteristic de Decibalus.
cat a fost de numeroasa populatia bastinasa in Dacia, la sfarsitul fa."zboaielor dintre Traian si Decebal, adica in momentul cand
tare e prefacuta in provincie romans si se incepe colonizarea, nu
putem sti cu siguranta. Putem insa banui. Cu toate pierderile suferite in lupte, cu toata emigrarea unor triburi care, nevoind sa se
supuna imperiului, s'au retras in muntii dela miazanoapte, not credem ca populatia ramas'a a fost in numar insemnat, constituind
majoritatea locuitorilor noii provincii. Popor de agricultori in primul rand, Dacii au continuat sa locuiasca mai ales satele Orli lor,
colonistii romani stabilindu-se in primul rand in orasele sau in jurul
lagarelor militare. Si fiindca au locuit de preferinta satele, de aceea
nici nu avem un numar prea mare de inscriptii pomenind populatia
bastinasa. Ea nu obisnuia sa-si puie inscriptii funerare, in timp ce.
orasenii romani sau greci tineau mult la aceasta. Nu rezulta insa de
loc de aici Ca acesti oraseni ar fi format .majoritatea populatiei,
asa cum au fost inclinati unii filologi s'o creada, facand numaratoarea inscriptiilor din Dacia. Este ca si cum peste cateva sute sau
mu de ani, cineva ar judeca structura etnica a Romaniei de azi,
luandu-se dupa inscriptiile funerare din cimitirele oraselor actuale.
Dupa socoteala de mai sus, ar fi in drept sa conchida ca in Romania au locuit foarte multi straini, off, in orice caz, mai multi
oraseni decat tarani, deoarece acestia din urma n'au inscriptii care
pomeneasca. Asa s'a intamplat si in Dacia, acum o mie opt
sute de ani.
Peste bastinasi, Traian a adus in Dacia o sums de colonisti,
din toate partile : in primul rand din imprejurimi, dela miazazi de
Dunare, si anume din Moesia si Illyria, apoi din Panonia ; au venit
insa si din Gallia, din Asia Mica, ba chiar si din Africa $i din
Siria. Din Italia au venit mai putini, deoarece, in vremea aceea,
ea nu mai avea populatie deasa ca sa poata trimite si peste hotare.
Se intreceau colonistii sa se aseze in Dacia, deoarece ii mersese
de tali. bogata. In scurta
faima
mai ales din cauza aurului
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
78
n.
'St`e7"711-
41a
0'"
,t
r
'
L..,
Fig. 19
A.
4r-
www.dacoromanica.ro
79
158-159), de data aceasta, in trei : Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis i Dacia Malvensis. Cea dintai cuprindea jumatatea din spre
miazanoapte a Ardealului, cu tam Crisurilor, inclusiv Muntii Apuseni, si avea capitala la Porolissum (astazi Moigrad). Dacia Apulensis, numita astfel dupa orasul de resedinta Apulum (Alba-Iulia),
cuprindea restul Ardealului s1 Banatul, tar Dacia Malvensis, Oltenia, Muntenia si partea din Moldova aflata sub stapanirea romans.
Nu se stie sigur unde venea orasul Ma lva, dela care si-a luat numele provincia. In fruntea fiecareia din aceste trei impartiri se afla
un procurator care avea grija de strangerea darilor (azi i-am spune
administrator financiar") ; el era ajutat de o sums de functionari.
www.dacoromanica.ro
So
DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
DAC I A TRAIANA.
DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
(/)
Harta No. 2
METONIVM ?
CARRODVNVM
L EGENDA
oVIBANTAVARIVIII?
Horod ste
PATRIDAVA?
s . es
DOC1DAVA?
I
i
I
1
TRIPHVLIIM ?
/!
i
I
0 ARCO : ADARA ?
Fbs
V.TOVETA
10' A
ALBVRNVS
MARtS
[Wan
.....,_____51.../AE
.4
BVRTI
(VDATA)
Czar's
Oresa
aa
oTIBiscvm
C PVT BVBALI\
rad a
Phi
-,
\\
ADMEDIAM
MARGVM
NOVAE
\
\
I
%
\\
..
-..
I
1
..- ......
--1-
_____VP
...
\\
/ //
4 .0.ute9t,
''
Drag
,s
(:)`---- __../
RAT/
I-
50
I
PINVM ?
fss._
'' ''''
I
I
TRANSMARISCA
/
I
,.-,,
ft.*---7C,
I>
ALSOVIA
SSVS
2
HA MYRIS
Fs./
'1
CIVS
VLNIETVM
CAPIDAVA
,d-
APIARIA
ir
STRIA
,,
AXICIOLIS
Otchisen,
T.
SVCIDA
TOM!
CO
OVR(5670RVM
1.
TROAEVMTRAIANI
SAF1DES ?
6.1
CALLAT IS
PR1STA
8Iv
OESCVS-Asi:".....
.5
v%
ZALDAPA
DIMVS
75
VI
*c
IBIDA
,I
Fri/masa
SVCIDAVA
At\ 1/1:3---STAE---...._.--".
SCARA
0
ID
:I.'"
6mAtsGADA
BEROE
SORNVM ? IS:I
ASTRA NOVA
I
I
''..s.d
Resca
..._,------
w.
ALIOB'
TR0 siva-AEG
BONONIA
...-".i
NApAni_
1
'rot,
S iv nt
0 r'llpest,
1.4
HARPIS
NON!
ZVSIDAVA?
I
-,Pos
1*
ARRVB1V
ea,
//
.....,s9N71
D/NPIGEI\
J./A
B.ai:
Barb s
..,
NETINDAVA ?
04,_
ROMVLA o
Serbe 1
;0
(PELENDOVA)
L Br tes
Oragasani
ACI AVA
Enos t
........
...
RVS/DAVA
/
.//
"...-x,
....
/i
ITIASVM
scam
-i-:;...ENDA-1-'R/A9
\\
piRvm p
\.
..4
TALIATA
\\
0, 1
1._ '
r
Follestl
I
1
i
11
Tulucesti
r 'e t'
AMV RIVN,
EGEN
p,ON_IS ALVTI 2
/ERI ?
Lim
, :2 \
...
\\
omogu\
,i,
dab a
-..."
RAMYDAVA ?
PALO
\\
ow
ever n
BV 81gnVeAa"
PHRA
DROBETIS
Slavetesti-
Put me
Or ova O.
NAR)?VTELA
I ERNA
ii
IROB 0RIDAVA s?
AV.(/' ''''
\\
Cubm
I ILCVM
7jill
Rasnov9/
i
VETVS
'PR TO WM
ro nett, li
RC /NA
AD PANNONIO
K ad a
\\..........cr-V MINACIVM
PONS
LEDERATA
SIN IDV VM
I
APVT STENARVM
.
Bata
Bombast,
--,-
a PRAETORIA
A.Po
lo
Cornea
maw
erica
Pasul Velcan
(GAZANA)
vRGIDA A (ARCIO
,,,'''s
GAGANIS (AE)
Sia."12
Rogluz
51, ,,,'
.-NN_, ,..
ir
CO IDAVA
4/
....,...,
.44.;\
:refs
Olteni
CEDOItlie
Grad stea
MASCLIANis
svCEaNuTV}I-REA
AVM/ TI
-0
Pa /an
OVG
IR.
0 mirnnis
. Pauleni
ARMI GETVSA,RE A
(ULPIA TItAIANA)---
40
Od rhet
..,L Atom.
S/ /SOara
Tihnaclur3
ksorniirigice/
o Et Ve lurPe r
Odesafa-,
Cot Albax,
'Iv.")
.1
cn
TAMASIDAVA ?
(S.inFauH
ApolduldeSus
1304866w...a
s cu/ TAPA
PO
rtin
SACIDAVA
Arircurea
92e-GERMISAR
PETRAE hetrile
Ghimes
PREro IA AVGVSTAE
-0 Cet deBalti
VDEVSARA.
n En/ac i'-'
09
VKARTVM 'APVLV
BLAND
Alba lulta
AGNAVIA
A SISACMONIA
z
CANONIA,
Rosia
Z atna
AMPELVM
ANGVSTI
lnia
"'IL' &gate?
V.KAVIERET1VM
6 Sekts
if
Ca lu,aren
% MARCODAVA 9
BRVCLA
'DirioSin
Alud
brud' ADRVTTV,S
0111Pr
A bunar
o
V.CERNA ?
ef
SA
SALItiNIEra
9
V. PIRVSTAR
SIP a
d down
But n
Copanoa
Mingir
A TAVI
oPTOurTIISSA
istio.os' B E RZoBls
VA ?
SANGDAVA
0,,,,,t,
PETRO i
nest,
Branc
VAPOCA
au
V. P7s1 fkiN I V
4NI''',
KiMMENOSVM MAIDS 2
ZVROBAR
POTVLA
-\____
I GherIa
0
Cluj
V.SCLAIETA
Vete
MICIA
BACAVCA
pefri,
Zutor
ras
OPTATIANA
PittdkLB
.
:u um
ZIRIDAVA 2
LARGIAN.A !ups
yq
,a0sCarSvi V SAMVA I
"'''''''''Que
Case
I.
Dame,
V ANSIAMENSIVM REGIO
CERSIE
R mitall(CAIMIE)
8a
A Mine
ZARGIDAVA.
Onniu
POROLISSV
Mo g .9,0
V R E S Cell LoV8M
Castro
syM
I
I
Drum roman
Bltnic
il. VLPIANVM
tad a IV re
I 1
I I
I i
CLEPIDAVA?
-- Drum nesigur
. Val neexploalat
sr, a
Val exploetat
0ERACTVM ?
(OACIDAVA)0
a 'Mari
MunIcip m
O Colon's.
I
I
Aracto
ft)11 RTISCVM
CARSIDAVA?
Tsa Ioll
CB SSA
0 RVCCONIVM
/brany
100 Km.
is.
D1ONYSOPOLIS
T1RIZIS
ODESSOS
Var a C
www.dacoromanica.ro
1:14
NC
,'.3
?,
''.
attM
''
t;
X.
jor".'47... I
,......_ _......,..:,,,.........:r.....
,.
Fs''',
el.:.
A:
.,
.-, r.... -
e.
ajr:"--
" '- - Z . -
TIT.....
4'."'*'441ef,. fi.....Z.,...,11.^'
:,.
,.......,....
.
.
..:-..-
114.4ar, . 0
.,--6. ,...
. ..s
2,-.r:
,
ri
Va.- '
tt.,-:.
...."
'aro
v'-',..
e'ff
,F
Ge.'-j----
"
01.
wtr-
'-'-'C's.-",
...:
4,
s Ui
.er
..._
111,:'
-...
mtzri
iVw 1..b04..11:4
,.......
..
.
i:-,g D.,;.......ma
4 ......
.r.;,._.
....
4.1
.0? tt
41":'".
01
e"
0,10.11.
is
Jr...
....r11',''a'Pa";.
Ir
-?.."1... .1. . %
....r.-,,........
k
#1-[
, ,...,
, V II
......
.,.-zr-:,..........._...;;:r7-47g--.... ''-*-'"
'44.0.:t owl
4.
at
'7?"ttr-.`=-;t------,.,%.--,,_.:.7.,. --a:
':
'' 91
.,...,.......t. ...In.....
''''''...j.......
it
.17
I,
6, . "''''''Z
a"
1MY,.
rr.-'
4
,16'
A '.
,.......-u
,.......7
ft(
..,.......
..........
...
'-
_a,...,.,....^.14"
Tao lninNnua
......2
511
11. 1.
i
6
.g
H.LVS
Giurescu C. Consc.
go-
Un fragment din Tabula Peutingeriana, o harts a lumii vechi, din secolul al patrulea dupe HrisIn partea de sus, deasupra liniei serpuite care inchipue Dunarea, e Dacia. Se observe trei sosele care strabat
ptovincia ; de-a-lungul for sunt inirate orasele iar intre orase e aratata distanta, calculate in mii de pasi. Astfel
intre Arcidava si Centum Putea (prima posh) sunt XII mu de pasi ; Intre Centum Putea i Bersovia, tot XII
mii de pai. (Biblioteca Nationale, Viena).
Fig. 21
ct
tos.
www.dacoromanica.ro
00
8z
DACIA TRAIANA
un strat gros de bolovani, legat cu un ciment extrem de tare( formula lui nu se mai cunoate astazi). Unele portiuni de drumuri romane, de exemplu in Italia, servesc i astazi dupa aproape doua
mfi de ani. Stramoii notri au foss ava de impresionaii de trainicia
acestor drumuri i, in general, a constructillor romane, se vede
foarte numeroase in Dacia, incat au dat cuvantului pavimentum
care inseamna in limba latina : arie facuta din pietri i mortar
batut, podea de camera, pavaj de strada, strada pavata cu piatra
sau caramida, un inteles pe care nu-1 mai are in nicio limbs romanica, anume acela de pamant. Dei cunoteau evident i cuvantul
terra care a dat in romanete tara. Pavimentum e unul din termenii
a caror istorie amuck' lumina asupra unei epoci intregi din trecutul
nos tru.
mull inainte (vezi mai sus, p. 42 ; vezi i fig 22) ; a doua de-alungul Dunarii, trecand prin Transmarisca (Turtucaia), Durostorum
www.dacoromanica.ro
83
;-1
'14
of
9
,
Secolul al II-lea
inceputul secolului al III-lea. Este una din sculpturile cele mai de seams g-site in tam noastrl. Muzeul National, Bucureti (S. L.).
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
84
www.dacoromanica.ro
ORASE
85
tdt6"4`c
Fig. 25
Sculpture in marmura, reprezentand o scene de cult. In dreapta,
zeita Cybele, in stAnga, cavalerul trac care e o personificare a mortului eroizat
Colectia Canarache, Bucureti (V. C.).
la Napoca si la
www.dacoromanica.ro
86
DACIA TRAIANA
Mai.
Sumele s'au strans in cursul lunei Aprilie iar in ajunul banchetului s'au facut
cumparaturi : 5 miei care costa 18 dinari (iata cat e de vechiu obiceiul
mielului mancat pe iarba verde, de t Mai I), un purcel (porcellum") 5 dinari ;
paine alba (panem candidum") 2 dinari ; tamale din cea mai buns, desigur
pentru slujba care preceda masa, z dinari ; mirodenii, salad, otet si ceapa cu
sate, de cite un dinar fiecare ; vin obisnuit 95 dinari ; yin vechiu, 2 dinari ;
un alt articol, probabil tot bautura, fiindca e trecut la un loc cu aceasta, 20
dinari.
40'
www.dacoromanica.ro
SATE SI ORASE
87
E
(..;
LR,v
i
VT-1\
Ivsvi\
C0
v.s
Ni P \
Virtit.1 L
BANN'.
4.
:.-Net*
Inscriptie romans de multumire dedicata lui Esculap si Higeiei, zeilor
Fig. 26
vindecatori, de catre protectorul breslei fierarilor din Apulum. Literile sunt
frumos sapate asa cum se obisnuia in secolul al II-lea dupa Hristop. Muzeul
din Alba-Iulia. (M. N. A.).
erau, pare-se Vicus Sardes i Vicus Asbolodeina. In teritoriul orasulu,i Tomi ga-
sim un Vicus Narcisianus ; apoi langa Harsova, Vicus Verobrittianks ; la Babadag, un Vicus Novus, adica Satul Nou ; in apropiere un Vicus., Petra sau
Petrae, la Camena de astazi, iar in partea de miazAnoapte, pe langa Isaccea,
un Vicus Siribuendu .. In afara de Sucidava, Capidava i Buteridava, mai erau
in Dobrogea, cu nume tot asa specific dacice, urmatoarele asezari : Sagadava
Zisnudava i Muridava.
Incetul cu incetul, populacia data din sate si din rase a inceput si se amestece cu colonistii romani si sa deprincra limba Latina
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
88
Cti
; II
.A
J
4
ar".
*.
'''
4110
.;
.' -
LL
1s.
Fig. 28
4r
cand ispraveau serviciul militar ; copiii for vorbeau latineste si puteau ajunge la cele mai mari demnitivi sau slujbe. In cateva gene-
www.dacoromanica.ro
ROMANIZAREA DACILOR
89
,,
'.
r ,,,
a N r-,,
t
tt
f;
7:1i
11 !
,,
Li
g .,
if'
'
.,
4"
0..
Fig. 28
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
90
ratii : pe bunic it chianti Comozous, nume specific dac ; tatal poarta iara;i un
nume caracteristic bastinas : Daizus ; nepotii insa ai zice ca sunt Romani autentici : Justus si Valens. 0 alts inscriptie pomeneste de asemenea trei generatii :
bunicul se numeste Mucaporus, tatal Scoris si are ca sotie pe Aurelia Eftepir,
copiii, adica nepotii lui Mucaporus, poarta numele curat romane de Aurelius,
Sabina. Valens i Sabinianus. Daca bunicul si tacit hi pastreaza numele dacice,
r,
11
ICI
I
ri .o
rl
o
"
(-)
IRttl B
fl
mironNt
k AVM R
pvm IA IVPI
MI \ V N I
6
H
NI( mAt'iA
C(NOrtUoNIS
xArn u
11\10
mama copiilor are pronumele roman, Aurelia, iar copiii poarta cu totii nume
romane. Procesul de romanizare se poate u;or urmari.
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI
91
i- "
..:
1"?..-
43:
....v.'
1=
X.
"P
N it v
"'",.v.I.L:i'lei./4'
'
-h. -3-,.%4,i;,
;.3% ...4'
-, ,
'`'::*
rt'N,,:1:11.-
r\k't
V 7:1
CfC)
_
ftt
ren
ei
.,.
[1
.,f,
.1
1-'1RVS
1S k -COs
m.1
rE N
.!'',..-- .
L.,
?.'
r
1\1 1:ET L
DiNiro
o ;NT
". 1.
'.'..
_,
c CEOTE5
E &AIM
1 .'/t1V1
s'.
..kt;-.
, '%'
;',f,
c
.O
Ni) F,
1t
\T( -,R
ii-
sunt martelate adica distruse prin ciocanire. Muzeul din Histria. (0. N. T.).
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
92
impotrivi si unii imparati romani ca Decius au castigat chiar victorii stralucite impotriva Gotilor. In cele din urma insa, sub Aurelian, n'a mai fost chip de aparare si legiunile, retrase mai intai in
Banat si in Oltenia (anii 271-272), au trebuit sa treaca peste Durare care devine de aici inainte grani%a de miazanoapte a Imperiului (anul 275). Pentru a se acoperi oarecum, in bca lumii, path"sirea Daciei, se infiinta pe malul drept, intre cele doua Moesii, o
noui provincie numita Dacia Aureliana care se imparti in curand
in doua : Dacia Ripensis, spre Dunare, avand drept capitala Ratiaria (azi Arcear) si Dacia Mediterranea, spre Balcani, cu capitala
Serdica (azi Sofia).
data cu legiunile, au plecat din Dacia Traiana si functionarii precum si bogatasii care, cu averea lor, puteau trai
oriundc.
Marea multime insa, mestesugarii, micii negustori $i
pastorii au ramas pe loc. N'aveau de ce sa
treaca dincolo de Dunare, unde nu-i astepta o soarta mai buns.
De muncit tot trebuiau sa munceasca, oriunde s'ar fi dus ; biruri
tot trebuiau sa plateasca $i intr'o parte si intr'alta, ba chiar noilor
mai ales plugarii
si
stapani, Gotii, le dadeau ceva mai pu ;in decal dadusera mai inainte
perceptorului roman. Pe de aka parte, luand in stapanire tam,
Gotii n'au mai avut de ce s'o prade, asa incat lucrurile s'au linistit
si populatia, vorbind acum limba latina si purtand numele de Romani (de aci numele nostru de Romani), i-a putut duce viea ;a mai
departe.
La scriitorul antic Salvianus gasim urmatorul pasagiu caracteristic :
In-
teun glas se roaga taranii romani sa-i lase a tral cu barbarii... $i-apoi sa ne
miram ca nu pot fi invinsi Gotii, cand satenii cunt mai bucurosi sa fie cu ei,
decat cu not ". De altfel, chiar armata care trebuia sa-i apere de barbari implica
asemenea sarcini $i asemenea obligatiuni pentru locuitorii provinciilor amenincate,
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI
93
Fig. 31
Bustul Imparatului Septimiu Sever, un Innef name. al Daciei. Sculp(Muzeul Capitoliului, Roma).
www.dacoromanica.ro
94
DACIA TRAIANA
du-se la epoca mai tarzie a lui Justinian. Dar data toate acestea sunt adevaSi adaogam ca n'avem niciun motiv sa punem la indoiall afirmatiile
rate
atunci pentru ce ar fi plecat provincialii in sescriitorilor amintiti mai sus
colul al III-lea din Dacia care fusese data Goti lor in calitate de federaii, adica
de aliaji?
S'a facut mare caz de adversarii continuitatii in Dacia Traiana de faptul ca nu ni s'a pastrat numiri topice, adica privind
orase, sate, munti p rauri, dela Romani. Raspunsul e foarte usor de
dat. In marea majoritate a cazurilor, Romanii n'au dat nume noi,
de ale lor, locurilor din Dacia, ci le-au pastrat pe cele vechi : Inca
o dovada ca populatia autohtona a fost in numar mare. In general,
raurile, satele, chiar 1i o parte din orase au continuat sa se numeasca in tocmai ca pe vremea lui Buerebista i Decebal. Sarmizegetusa, Apulum, Parolissum, Napoca, Drobeta, Patavissa, Dierna,
Malva, spre a nu pomeni decat pe cele mai insernnate dintre orase,
nu si-au schimbat numele. Dupa cum nu si le-au schimbat nici marile ape : Dunaris, Aluta, Maris, Argessos, Tisa. Toponimie romans
cunoscuta pans acum in Dacia e asa dar putina : ea priveste aproape
exclusiv orasele si statiunile militare, adica tocmai asezarile care au
avut de suferit mai Inuit din pricina barbarilor si care au disparut
cu vremea. De aceea nici nu ni s'au pastrat. S'a afirmat ca Meedia
de astazi (numele popular, local al Mehadiei), ar pastra vechea denumire romans Ad Mediam : faptul nu e sigur. In Oltina, din Dobrogea, regasim romanul Altinum. Din numirile celelalte, dacice, mentinute de Romani, am vazut insa mai inainte (p. 6o) ca unele s'au
pastrat, mai ales acelea ale raurilor mari, de-a-lungul carora a continuat sa traiasca populatia Daciei. De astfel, trebue sa adaugam ca
cercetarile stiintifice de toponimie romaneasca sunt abia la inceput,
asa inclt nu e deloc exclusa posibilitatea de a se gasi si alte numiri
din epoca daco-romans, pe Tanga cele cunoscute astazi. In sfarsit,
e necesar sa se mai tie seams de faptul ca unele din aceste numiri
www.dacoromanica.ro
9S
www.dacoromanica.ro
96
DACIA TRAIANA
din jur Sarbii, Bulgarii, Grecii, unele chiar mai numeroase sau mai
puternice ca Polonii Ungurii, n'au reusit s'o faca ; spiritul politic
www.dacoromanica.ro
CRWCINAREA DACOROMANILOR.
Toate popoarele vecine, Bulgarii,
Scirbli,
Rusii,
V ngurii,
au lost
urma noastra.
Slovacii, Polonii,
crestinate mult in
Este sigur ca au existat crestini in Dacia si inainte de para.Crestinismul avea, in momentul and au plecat legiunile
dela noi, o vechime de aproape doua secole si jumatate ; el patrunsese in toate centrele mai importante ale imperiului roman,
intre altele, si in Peninsula Balcanica. Asa dar, nu este de loc
exclus ca printre colonistii adusi de Traian sa fi fost si crestini.
De asemenea, ei puteau fi $i in randurile trupelor care statusera
mai inainte in rasarit, cum era legiunea V-a Macedonica, si care-si
aveau acum garnizoana in Dada. Avem $i marturii de ale scriitocare ne arata ca patrunsese
rilor vechi
Tertulian $i Origene
cuvantul Domnului la noi inainte de anul 275.
sirea ei.
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
98
CRESTINAREA DACOROMANILOR
Marea majoritate a populatiei era insa tot plena. Insusi cuvantul pagan, derivand din latinul paganus care inseamna locuitor
al satului", al unui pagus", ne arata ca populatia rurall, deci multimea, s'a convertit mai tarziu, ca ea a continuat sa se inchine vechilor divinitati, in timp ce orasenii imbratisau noua credinta.
Crestinarea in masa a plugarilor si pastorilor daco-romani
s'a fa cut insa in cursul veacului al IV-lea si la inceputul celui de
Fig. 32 -- Inscrimie latina crwina gasita la Ulmetum, mentionand un detapment de tineri lancieri" (pedatura militum Lanciarium Juniorum"). Epoca
lui Justinian. (M. N. A.).
al V-lea. Ea este, in buns parte, opera misionarilor, adica a propovaduitorilor care au venit la not din dreapta Dunarii. Inteadevar,
in cele doua Moesii, in Dacia Aureliana si in Dacia Pontica erau
o sums de orase in care se gaseau numerosi crestini (vezi fig. 32).
Unele din aceste orase ca Tomi, Durostorum, Ratiaria (azi Arcear,
langa Vidin), Naissus (Nis), Serdica (Sofia) aveau $i episcopi care
cautau sa raspandeasca noua credinta cat mai mult, nu numai in
tinutul supus pastoriei lor, dar si dincoace de Dunare, in locurile
www.dacoromanica.ro
MISIONARI IN DACIA
99
an
Fig. 33
barbarilor noi veniti crestinismul. Uneori, acesti misionari isi ga.stau moartea in mijlocul barbarilor pagani, cum a fost, de pild'a,
www.dacoromanica.ro
100
CRESTINAREA DACOROMANILOR
sfantul Sava Goticul, innecat in raul Buzau, in anul 372, din ordinul regelui Atanaric al Vizigotilor.
Dintre episcopii din dreapta Dunarii, cel care s'a straduit mai
mult si cu mai mult succes sa crestineze pe locuitorii vechii Dacii
Traiane, este Niceta din oraiul Remesiana (in Dacia Mediterranee).
A trait in secolul al IV-lea si la inceputul celui de al V-lea. La 367
it intalnim ca episcop in orasul amintit ; la 414 era Inca in vieata.
Om invatat, autor al mai multor scrieri religioase, bun prieten cu
Muzeului Bruckenthal din Sibiu pang in anul 1941, cand profesorul sas K. Horedt a redescoperit-o, ca sa zicem asa, si i-a consacrat un studiu, aratand marea ei insemnatate. Inscriptia e in la-
www.dacoromanica.ro
MISIONARI IN DACIA
I01
'
' giorgiu, Sanziene, Sintilie, Santamaria, Samedru sau Sumedru (Sf. Dumitru), Sannicoara
(Sf. Nicolae). Creftinismul no-
Fig. 34
VVI.
fapt foarte
din Panonia in care se gasea civitas Bacensis" i
important pentru not
o facie de pamant in stanga Dunarii, in
Banat, cu localitale Literata
si
www.dacoromanica.ro
CRE$T1NAREA DACOROMANILOR
102
mente crestine in Dacia Traianii din sec. IIIII ? in Anuar. St. Clas. Cluj II
(1933-1935), p. 192-209 ; S. MEHEDINTI-SOVEJA, Crestinismul romeinesc.
Adaos la caracterizarea etnograficei a poporului roman, Bucuresti, 1941, 224 P.
in
www.dacoromanica.ro
Dacia
Pontici,
www.dacoromanica.ro
104
EPOCA NAVALIRILOR
ora care facuse distrus de navalitorii barbari ; ni s' apastrat inscriptia de multumire pe care locuitorii, recunoscatori, i-au dedicat-o (vezi
fig. 35).
;'
)T.)14NITA/Atf";
77,:;".441
A/011/1\44IIR
IBIOVERAR.B.
1,S71;',1
PHEA
fir EMORY
i\-E)C01',.1FIRETAPTIYAUL.11,1171,,
11.;()PEEI,JSIVIICIVIT.ASAVS.P.K.y.';W
lagOR OPERE
Inscriptie de multumire, puss de locuitorii orasului Tropaeum Traiani ce fusese distrus de barbari, cu prilejul reconstruirii acestui ora de catre
Constantin cel Mare si Liciniu. In urml, dupa ce Liciniu a fost bitut si 'inSmear din domnie (323 dupi Hristos), numele lui s'a sters de pe inscriptie prin
martelare. Muzeul Nacional de Antichitici, Bucuresti. (M. N. A.).
Fig. 35
limbs, putin la numar, i cateva tezaure (vezi fig. 36-37), dintre care cel mai cunoscut i mai de prey este tezaurul dela Pietroasa
(jud. Buzau). El se compune din 12 piese de aur 3i impodobite,
www.dacoromanica.ro
.--'
--.
..t?
,; r.
1,1111,
vr,
,..,
'4?..ev-
4:4-
.4:74'
iii
'1 '
105
.I1
.4
:,
:,..
,.....,..
.+
4-
Fig. 36
Fibule (agrafe) de aur, Impodobite cu pietre pretioase, din tezaurul
al doilea dela Simlaul Silvaniei. Secolul al IV-lea. Provin, se pare, dela neamurile germanice. (M. N. B.).
www.dacoromanica.ro
EPOCA NAVALIRILOR
106
pietre rosii, ale fibulei descoperite la Chiojdu, judetul Buzau. Muzeul National
de Antichitati Bucuresti (C. C. G.).
."
1...LAW4
aat
-r
47..
Fig. 38
www.dacoromanica.ro
SARMATII
107
-0'
.1
Torontal), Apahida (Cluj), Turda, Alba - Julia, Colovenii de jos (Dolj), Chiojd
(Buzau) (vezi fig. 37), Carol I (Roman), Meinzatelti (Balti).
Sarmatii. Cu prilejul expeditiei lui Constantin impotriva Gotilor, se da tinutului din stanga Dunarii
fara vreo alts precizare
numele de regiunea Sarmatilor". Scriitorul antic Orosius
www.dacoromanica.ro
EPOCA NAVALIRILOR
io8
is toric.
www.dacoromanica.ro
109
Hunii. Regale Atila. In anul 375, are for navalirea Hunilor, una din cele mai insemnate pe care le cunoaste istoria ; ea
provoaca o perturbare generals printre neamurile germanice din vinuturile noastre, silindu-le pe unele sa paraseasca asezarile de mai
inainte, pe altele sa piece pentru totdeauna de aici.
Hunii apartineau popoarelor altaice, numite astfel fiindca se
intindeau
ramasite de ale for sunt si astazi
in jurul muniilor
Altai, din nordul Chinei. Invatatii au impartit aceste neamuri altaice in trei mari ramuri dupa limba pe care o vorbesc : ramura
ramura tunguza. Nu se stie sigur careia
turd, ramura mongols
din aceste ramuri apartineau Hunii. Infatisarea for se asemana insa
cu aceea a Mongolilor : pometiii obrajilor iesici in afara, ochii oblici,
zarile lor, campia sau stepa unde turmele numeroase gasesc mai
usor hrana. Nu este o intamplare deci ca acesti navalitori au ales,
spre a se stabili, campia Dunarei si a Tisei, numita si pusta panonica.
tinutul Buzaului ; o alts parte a for trece peste Dunare, in imperiu. Mai tarziu, Vizigotii ajung in sudul Galiei si apoi in Spania
unde intemeiaza un regat, iar Ostrogotii ocupa Italia (anul 493),
c'apatand, sub regele for Teodoric, o insemnatate deosebita.
Dupa infrangerea neamurilor germanice, Hunii cuprind tot
www.dacoromanica.ro
EPOCA NAVALIRILOR
Atila a facut o serie de expeditii. A atacat mai intai imperiul roman de rasarit, odata prin
Caucaz, patrunzand in Asia Mica,
de doua on prin peninsula Balcanica : in anul 443, el ajunge pana
aproape de Constantinopol : im-
0:-.A:"
fsv%?e:.?
Tanga orasul
Troyes de astazi, e oprit de vestitul general roman Aetius care
www.dacoromanica.ro
111
si
nu era in tinuturile noastre, ci in pusta ungara, intre Tisa si Dudare. De aci, intreprind ei navaliri in toate partile, in Peninsula
Balcanica, in Italia, in Germania, papa cand sunt ba.tuti, in anul
796, de imparatul Carol cel Mare care le desfiinteaza si statul, cucerind ringul" sau capitala hunilor avari.
Torna, torna, fratre. In legatura cu una din navalirile Avarilor peste Dunare, se pomenesc, in cronicele bizantine, cateva cuvinte romanice care au dat nastere la o intreaga discutie. E vorba
de celebra expresie torna, torna, fratre" in care trial multi istorici
si filologi vad cea dintai mentiune a limbii romanesti.
In anul 587 Avarii navalisera in Peninsula Balcanica, ajungand pans in Tracia. La un moment dat, o parte din armata lor
se imprastie dupa prada, chaganul ramanand numai cu putini linprejurul sau. Atunci generalul bizantin Commentiolus care comanda
armata imperials se hotaraste sa dea atacul. Isi pune deci ostasii in
ordine de bataie si ordona inaintarea. Pe drum
se facuse noapte
cade de pe spatele animalului care-I purta, bagajul unui soldat din
primele randuri. Camarazii sai, vrand sa-i atraga atentia asupra
www.dacoromanica.ro
EPOCA NAVALIRILOR
112
se retraga. In acela4i timp, fugeau i Avarii in directia opusa, crezand ca sunt atacati ei.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
II3
Die Ostgoten.
D.
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
Insemnatatea for in istoria Romani lor. Dintre toate neamurile cate s'au asezat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane,
Slavii ne-au influentat sub raportul rasei, al limbii, al organizarii sociale si de stat, sub raportul cultural i bisericesc. Niciun
alt popor navalitor nu a avut o inraurire asa de puternica asupra
noastra. De aceea s'a i spus chiar, de catre slavistul Ion Bogdan,
www.dacoromanica.ro
I's
www.dacoromanica.ro
'16
tuiau un clan, iar mai multe clanuri un trib. Existau trei categorii
sociale : robii, oamenii liberi i fruntalii sau nobilii.
Proprietatea solului a fost la inceput colectiva ; nu exista proprietate
Muncile se faceau in comun ; ieseau toti la arat, la semanat, la
prasit, la secerat i recolta se imparcea proportional cu numarul sufletelor. Proprietatea individuals a existat in primele timpuri numai pentru mobile, pentru
lucrurile care erau in imediata legatura cu individul ; mai tarziu, ea s'a extins
Si asupra locurilor de aratura si a fanetelor, padurile
pasunile continuand sa
ramlna in devalmasie. Intelem mai bine de ce comunismul s'a putut introduce
in Rusia si de ce rezista el de peste doui decenii, cand tinem seama de acest
comunism agrar ancestral al Slavilor.
individuals.
arzand, ucigand si luand ca robi o multime de locuitori din imperiul roman de rasarit, pe care-i aduceau apoi in tinutunie noastre,
peste Dunare. Marea multime a Slavilor s'a diferentiat in mai multe
popoare, asezate in locuri deosebite. Astfel Rusii s'au intins peste
marele ses dela rasarit de Nistru. Polonii au ramas pe langa fluviile
Vistula si Niemen si in tinutul mlastinos al Pripetului, iar Cehii $i
Slovacii s'au coborit spre Carpati si patrulaterul Boemiei. Sarbii,
Croatii si Slovenii s'au asezat in partea de apus a Peninsulei Balcanice, iar Sclavinii gi Antii, in rasaritul ei, ocupand totdeodata si
Dacia.
www.dacoromanica.ro
117
P
VA It
I
Fig. 4x.
in fata raului Asemus, pe unde se zice ca au trecut trupele bizantine Dunarea. 0 a treia expeditie, fericita, are loc in anul boo, in
regiunea apuseana a Daciei din fata orasului Viminacium (vezi si
fig. 4r). Toate aceste expedi ;ii insa precum i 'altele care au urmat
n'au putut impiedeca inaintarea Slavilor, ocuparea de catre ei a
Peninsulei Balcanice si consecincele insemnate pe care le-a avut acest
act asupra romanitatii dunarene.
www.dacoromanica.ro
ii8
era totusi superioara prin cultural, a sfarsit prin a disparea in mijlocul acestora. Din intinsa masa romanica de odinioara, n'au mai
ramas decat unele fragmente : Romanii din Macedonia sau Aromanii
Istroromanit. Pana in veacul al XVIIllea mai traiau prin
Dalmatia $i Morlacit sau Maurovlahii, alts rarnaiva a populaviei
romanice din Balcani ; azi insa, ei au disparut cu desavarsire, fiind
asimilaci de catre Sarbi si Croaii.
La nord de Dunare, procesul etnic s'a desfasurat in sens in
vers : Slavi: au lost cei care au disparut, topindu -se treptat, treptat,
in masa dacoromana. Acest t apt e o stralucita." dovada a vitaliacii
stramosilor nostn. Nu numai ca au putut sal reziste, sute de ani, la
adapostul intinselor padun, navalirilor dusmane, dar au fost in
stare sal asimileze ei pe cei mai numerosi dintre barbari, pe Slavi.
In schimb, Slavii ne-au lasat o bogata mostenire. In vinele
noastre curge, dupa cum am valzut,
sange slay. Toponimia varii
noastre a suferit de asemenea o insemnata influents slava. Dintre
rauri, &strip (raul repede), aimbovita (raul stejarilor), lalomita
(in vechime Ialovnica adica raul cinutului pustiu, nelucrat : Baraganul), T4rnava (raul spinilor), Crasna (raul frumos), Putna, Milcovul, Teleajenul, Neajlovul i o surna altele poarta nume slave.
Dintre munti, numai in sirul Fagarasului, gasim peste zece varfuri
Cu nume slay, intre care si Negoiul. Ca nume de orase, chain Craiova (resedinca craiului), Ramnicul (rau sau iaz cu peste), Targoviite (locul Targului), Slatina (apa sarata), Zlatna (locul aurului) ;
ca nume de sate, cele terminate in -ica, de exemplu : Toplita, To-
Vlasia merits
mentul navalirii Slavilor, in ciimpie, ceea ce e foarte natural deoarece aci, in padurile dela ses, mai ales cand ele au numeroase
www.dacoromanica.ro
"9
de stat, sunt de original slava urmatorii termeni : boier, care inseamna cel de frunte, nobilul, stapcin, cu acelasi inteles ea in romaneste, jupein care la Slavi insemna conduc5.torul unei .,jupe ",
adica al unei organizatiuni teritoriale cuprinzand mai multe familii,
$i rob adica sclay. Apoi cneaz, care la vechii Slavi avea inteles de
principe" si voievod care insemna conducator de armata" ; la
noi, acest titlu s'a dat capului statului.
In domeniul religios, am imprumutat o serie de cuvinte privind atat credinta insasi cat si cultul si organizarea erarhica. Astfel
sunt cuvintele : rai, iad, utrenie, vecernie, maslu, a blagoslovi, vladica, starer.
www.dacoromanica.ro
120
$i
dela Ru$i.
BIBLIOGRAFIE
de l'antiquite slave, vol. III, Paris, 1923-1926, VIII + 246 si VII + 36o p.
in 8 ; IORGU IORDAN, Rumaninsche Toponomastik, III, Bonn si Leipzig
1924-1926, III + 198 p. in 8 ; P. SKOK, Les rap ports linguistiques slavo-rou-
www.dacoromanica.ro
BULGARII
Bulgarii, veniti din regiunile centrale
ale Asiei, se ateaza la miazazi de Dunare spre sfeirtitul veacului at taptelea.
Ei se crettineaza in anal 864, aiadar ca
www.dacoromanica.ro
BULGARII
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
BULGARII
124
Oc.
"-T.
is
b. ,lit ,s ^.
14,..
1
li
'
A.
.`
14
''
..'
.,
.j
5.
..
.01 el*RIVF:,',,
N1
El
,..
;0
e.
'
ii
S"1
r. ' .
1, .i,,T,
\W"
?,
.
-
,\,..
l'''.., ,
6,4
7'
11
,a110C
"
WOO
Mk'
Tezaurul de monete bizantine de our (1o6 piese), din care cea mai
Fig. 42
mare parte dela Vasile al II-lea Bulgaroctonul i dela Constantin al VIII-lea,
gasit la Dinogetia, in fats Galatilor, in August 1939, cu prilejul sapIturilor
(C. C. G.).
cile noastre, atat limba slava cat si noul alfabet. Aceasta schimbare
se explica $i prin faptul ca, in vremea aceea, mai erau in cinuturile
noastre o parte dintre navalitorii slavi care mai vorbeau limba lor,
care nu fusesera Inca asimilati de stramosii nostri. Mai tarziu, cand
$i
www.dacoromanica.ro
BIBLOGRAFIE
125
trimise in Wile vecine, s'au scris in limba slava. Bine inceles, poporul, in acest timp, a vorbit romanete. Tot a.s s'a intamplat i
in multe alte tari din apus, limba statului intrebuincata in biserica
si in cancelarie era una, limba poporului era alta. II} Germania, de
limba statului i a bisericii a fost timp indelungat cea latina,
in timp ce poporul vorbea limba lui germana. Tot ap., in Anglia,
dupa cucerirea normanda, limba oficiala, a cancelariei i a cur%ii, a
fost, multa vreme, cea franceza, pe cand poporul vorbea vechea
limba, anglo-saxona. Aceasta intrebuintare a doua limbi deosebite
in acelaqi stat, una de catre biserica qi cancelarie, alta de catre popor,
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
UNGURII
Dupa ce s'au afezat in pusta, in
anal 896, Ungurii au aflat de bunatatea Tarii Transilvane unde domnea
Gelu Romanul".
www.dacoromanica.ro
r27
Originari erau din mijlocul Asiei, din regiunea care se intinde la apus de ultimele ramificatii ale 'muntilor Altai, in apropiere de nordul Persiei. De aci plecara ei, in secolul intai dupa
Hristos, spre apus. Catava vreme au zabovit in tinuturile de steps
care se intind intre cursul mijlociu al Vo
si Muntii Urali. Mai
tarziu, pe la 83o, ii gasim intre Don si Nipru, in tinutul cunoscut
in izvoarele bizantine sub numele de Lebedia. Atacul Pecenegilor ii
sileste sa paraseasca insa si acest tinut. 0 parte se intorc indarat,
in Asia, restul se indreapta spre apus si ajung pe la 889, in Atelkuz
(in maghiara de azi Etelkoz) adica in tara dintre rauri". E regiunea cuprinsa intre cursul inferior al Prutului si al Nistrului sau
Bugeacul. Aci diferitele triburi ale Ungurilor se unesc si aleg drept
conducator pe Arpad.
Dospre acest conducator,
www.dacoromanica.ro
UNGURII
128
munci, scoborindu-se in campia Tisei (896). Odata stabiliti aci, Ungurii au inceput sa prade in toate par%ile. Se intorsese parca vremca
114
Fig. 43.
I'
.1
11-
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
UNGURII
130
1i
Pe de alts parte, toponimia Ardealului dovedeste ca populatia romano-slava era acolo, atunci cand au venit Ungurii. Dovada
faptul ca acestia au imprumutat o serie de numiri dela vechii locuitori, ca Maros, (dela Mores, Mures), Szamos (dela Somes), Koros
(dela Cris), apoi Brasso (din Brasov), Rozny6 (din Rasnov), Taplocza (din Toplita). Insusi numele celui mai mare dregator din
Transilvania, voievod, e de origins romano-slava.
Teoria de care se servesc, cu o rea credinta remarcabila, istooamenii politici ai Ungariei, spre a explica multimea elementului romanesc in Transilvania, anume aceea a unei infiltreiri lente
din spre miazazi, incepand dela finele secolului al XII-lea, infiltrare
care s'ar fi accentuat apoi in epoca moderns, in timpul dominatiei
turcesti si mai ales sub Fanarioti, este total falsa lipsitei de baza
documentara. Fenomenul a fost invers : Transilvania, pamantul de
ricii
www.dacoromanica.ro
CRESTINAREA UNGURILOR
131
colele XIIIXIV
(de ex. Maneciu-Ungureni, Valea Vii-Ungureni, PopestiUngureni, Posesti-Ungureni, etc., sau numite chiar simplu Ungureni,
Ungureni
Cretinarea Ungurilor. Venind in contact cu populacia romano-slava, Ungurii au inceput a deprinde felul de vieata mai
asezat al acesteia. Ba chiar unii dintre conducatorii Ungurilor s'au
5i botezat, intrand in legaturi cu patriarhia de Constantinopol. Dar
www.dacoromanica.ro
UNGURII
132
portul, felul de ali face casele i altele. Dela o vreme, unii dintre
Secui trecura i peste munti, in Moldova, unde se gezara in partite
Bacaului i Romanului : sunt Ciangaii de astazi.
.r......,
.!.
.
In
,v AA
. h..,
''I
' ;''''' . ., !. IT
.7
rik,
A
Fig, 44
V ,L
In afara de Secui, regii unguri mai adusera i coloniti germani, spre a da un nou avant exploatarii bogatiilor miniere, meteugurilor i comercului. Acesti colonisti venires din partite Flandrei,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
133
in Transilvania, dar chiar i dincoace de munti, in Tara Romaneasca gi in Moldova. Ba unii dintre dansii, intocmai ca Secuii, s'au
Ungurii : EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn. ed. 2-a, vol. III
(Pressburg), 1900, 506 + 572 p. in 8 ; AKOS VON TIMON, Ungarische Verfassungs- and Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten, ed. 2-a, Berlin 1909, XVI + 835 p. in 8 ; N. IORGA, Histoire
des Roumains de Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucureiti, 1915-1916,
414 + 404 p. in 16 ; GUSTAV KISCH, Zur Wortforschung. Erloschenes Slaventurn in Siebenburgen, in Korrespondenzblatt des Vereins fiir siebenbiirgische
Landeskunde, XLVII (1924), p. 5-9 5i 25-45 ; GUSTAV KISCH, Siebenbiirgen im Lichte der Sprache, ein Beitrag zur Kulturgeschichte der Karpathen-
www.dacoromanica.ro
134
UNGURII
GH. I. BRATIANU, 0 enigma it un miracol istoric : Poporul Roman, Bucurgti, 1940, 138 p. in 8 ; E. GAMILLSCHEG, Zur Herkunttsfrage der Rumiinen, in Sudost-Forschungen, V (1940), t, p. 1-21 ; BALINT HOMAN,
Geschichte des ungarischen Mittelalters, Berlin, 1940, XVI + 439 p. in 8
Saiii st Secuii : G. D. TEUTSCH, Geschichte der SiebenbUrger Sachsen
tiir das siichsische Volk. ed. 4-a, vol. I, Sibiu, 1925, XIX -I- 611 p. in 8 ,
G POPA LISSEANU, Secuii si secuizarea Romanilor, Bucureti, 1932, 63 p
in 8 ; SABIN OPREANU, Die Szekler. Eine valkische Minderheit inmitten des
Rumiincntum3, Sibiu, 1939, 211 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
din spre vest, ai caror urmasi sunt I stroromanii de astazi. Iar din
grupa Macedoromanilor, s'au despartit Me glenoromanii. In afara
de cele doua grupe, din spre miazanoapte si miazazi, au ramas Si
altele mai putin insemnate $i numeroase, dar care 'i -au continuat
existenta pans spre sfarsitul Evului Mediu, contopindu-se apoi cu
populatia slava Inconjuratoare. La sud de Dundre, procesul etnic
www.dacoromanica.ro
136
s'a desfasurat asa dar in defavoarea noastra, invers de cum s'a intamplat la nord. Si ce a mai ramas din neamul nostru, Macedoromanii si Istroromanii, dace vor continua sa locuiasca tot acolo,
vor disparea cu siguranca. Mai intai Istroromanii care-s mai pucini
asupra carora influenva Croacilor este foarte accentuate, apoi
Macedoromanii
Meglenoromanii care se vor slaviza sau greciza.
Singura scapare e sa-i colonizam inauntrul hotarelor statului nostru.
Am putea, multumita lor, sa schimbam aspectul etnic al multor
orase ti targuri romanesti si al unor regiuni de granite, cu deosebire
amenincate sub raportul demografic.
Raspandirea Romani lor in Peninsula Baleanica. Constatam
populacie romaneasca in cursul evului mediu in numeroase regiuni
ale Peninsulei Balcanice. Un grup compact de Vlahi locuiau muntii
Pindului
tinuturile de prin prejur. Din cauza numarului for insemnat, ei facusera chiar ca aceste tinuturi sa fie cunoscute sub numele de Vlahia. Erau aci de fapt trei Vlahii : Vlahia Mare in Tesalia, Vlahia Mica in Etolia si Acarnania qi Vlahia de Sus in Epir.
Cate si trele sunt pomenite in izvoarele bizantine.
Macedonia propriu zisa si in special partea dela apus de raul
Vardar, cu tinutul Moglenei numit $i Karadzova, cu localitavile
Bitolia, Ochrida, Veria, Vlahoklisura, Moscopole, era plin de popu-
www.dacoromanica.ro
137
al
www.dacoromanica.ro
138
pune o noua dare care lovea in primul rand pe cei care aveau
turme de of i cirezi de vite. Era tocmai cazul Vlahilor pentru
care pastoritul insemna indeletnicirea principala. Acetia trimit pe
doi celnici" sau conducatori de ai lor, Petru i Asan, ca sa redame. La curte insa, plangerile for nu sunt luate in seama, ba, mai
mult, Asan e
si
www.dacoromanica.ro
139
marcabile insusiri de militar gi om politic. A tntins hotarele statului, a obvinut nu numai reeunoasterea oficiala a lui, atat din partea
Tarnovo pe Ionita ca rege al Bulgarilor $i at Vlahilor" (rex Bulgarorum et Blachorum), nu ca car (imperator), cum se astepta el,
si-i cla diadema, sceptrul
gi
www.dacoromanica.ro
140
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
141
rumanische Elemente im Bulgarischen, in Balkan-archiv, III (1927), p. 262289 ; IVAN STOIANOV, Asean i Petr, Sofia, 1930, 71 p. in 8 ; V. N. ZLATARSKI, Ivan Asen II (1218-1241), Sofia, 193o in Balgarsca istoricesca biblio-
teca, III, nr. 3, 193o, p. 1-55 ; CONST. C. GIURESCU, Despre Vlahia Asanestilor, Cluj, 1931, 18 p, in 4 ; A. SACERDOTEANU, Vlahii din Calcidica,
in In memoria lui Vasile Parvan, Bucureti, 1934, p. 303-311. TH. CAPIDAN,
Les Macgdo-Roumains, Bucurepi, 1943, z86 p. in
8.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PECENEGII $1 CUMANII
143
J
Can de our din tezaurul dela San-Nicolaul Mare in Banat. Calarevul barbar inzauat vine de par un rob ; capul taiat al unui duman e legat de
oblancul elei. Tezaurul, dupi toate probabilitavile, e de origine pecenegi gi
anume din anii goo-92o. Muzeul din Viena. (M. N. B.).
Fig. 45
www.dacoromanica.ro
144
de ai for fiind mort, ei sapara o groapa mare in care 1-au asezat cu multi
pompa si stump imbracat, pe un scaun, si au pus impreuna cu el, de vii, pe
cel mai bun cal ce avea si pe cel mai bun ostas al sau. Inainte de a se baga
acest ostas in groapa... fiind fa4a regele Cumanilor si alti seniori puternici,
acestia si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de bani de
our si de argint si zicandu-i fiecare : cand voiu veni eu in ceea lume, imi vei
intoarce ceea ce-ti imprumut. Iar el raspundea : asa voi face negresit. Marele
rege al Cumanilor i-a dat apoi niste scrisori adresate predecesorului sau, fostului
rege, unde atesta. ca (zisul ostas) traise foarte bine si ca-i slujise tot asa, pentru
care ruga sa-1 rasplateasca. Apoi ostasul a fost bagat in groapa de viu impreuna
cu stapanul sau si cu calul, groapa s'a astupat cu scanduri bine tintuite yi toata
oastea s'a apucat sa arunce deasupra-i pamant ss pietre, altfel, ca, Inainte de
a se inopta, in memoria celor ingropati, s'a inaltat deasupra for o mare movila".
Uncle din movilele cAmpiei muntene si ale Dobrogei pot fi deci fi monumente
funerare ale acestor navalitori.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Harta No. 3
SCARA
0
25
50
100 Km.
75
.L
a
Sitmar
oApa
orlauSilL1
Rod a
DUCATUL
oes
LUI
Oradea
Dej
Bistrita
oOarol
Beseneli (Heideno'orr)
MEN U M 0 UT
roe
Apahida
v
Cluj
DUCATUL
Turda
GE
Pee /ca
Arad
Alba Julia
Periam
-Mare
0 R NG AVAR
Timis
U1 gee
oBesenova
A
Tim\ s"
ra 0
D
0
Besinau
5e bef II/
Deva
DUCATUL
EENTORUM
LUI
EAN
ARA
LOVIST( EP
ATEG1.1L
CIVEZAT.
LUI
BAN,ATUL
5
Chiba
-9
C N\EZ A UL
Pace/mica
0
Ca ma
LIT' VOI
VLASIA
BONONIA
Odin 0
A rcer
0 aupercem.
oGludto
RATIARIA
'
AXIOPOLI
141* Celan/
CosoventoCN
t.P.V15\o
15
LU
Caracalo
IOAN ?
arstor
14,
C-
Suhna
-,
VL ETVM
1a1 0
IV
cina Po
Cain nao
BARAGAN
04,
u.
LUI
S
A
Pece -a.a
Ludy
VOEV DULUI
Severin
0 ODGWV
STAPANIREA
Pietroasa
SENE/SLAU
FARCA
DE
SEVEhIN
?.
f<;\'Mt PicineagBulraPvchioidatilio
)1. uil
(Tyres
VOEVO ATU
sprokastron
lel
1?"34
0
GLAD
)e'
r\--el-, C.-
Resinbay
N 01- .
Sinzaeni
oazent-LeIgkl
Sibiu
CA-TUL
.5p ? X
S11,...:_arsliLi -A COB U M
ighisoara
Cel ,eB.alta
19-
tot
1
(1
TOMI
es
Constanta
111))*C'TROPAEVM g%)
se
DVRVSTORVM
9-
Mangaha
,..qiu 0
Cavarna
Cahacra
Value
'Ababa
Po on
www.dacoromanica.ro
146
imperiu, pe Batu-han. Sub acestia, are loc marea invazie din 1241.
Armata Mongolilor numara, dupa cate se pare, 15o.000 de oameni,
o cifra uriasa pentru vremurile acelea. Mai intai fu atacata Rusia,
impartita pe atunci intr'o serie de cnezate si mari cnezate. Una cam
una cazura aceste formatiuni politice ; orase infloritoare, intre altele
Moscova si Chievul, cel cu multe biserici, furs preficute in cenusa.
Dupa aceea, veni randul Polonilor. In cateva intalniri, armatele for
furl batute si multe orase avura aceeasi soarta ca acele rusesti. In
Polonia, armata Tatarilor se imparti in doua : o parte se indrepti
spre Silezia si Germania, cuceri Breslau si batu armata germana la
Liegnitz ; partea cealalta, sub conducerea directs a lui Batu-han,
porni asupra Ungariei $i tinuturilor noastre. Ea se imparti, la randu-i, in mai multe corpuri. Cel principal trecu Carpatii prin pasul
Vereczke (Poarta Rusiei) si sfarama armata regelui Bela at IV-lea
in lupta la raul Sajo (un afluent de pe dreapta Tisei, spre nord-est
de Buda). Regele insusi de abia scapa cu fuga si nu se opri decat
pe o insula din Marea Adriatica. T5.tarii, dupa ocuparea capitalei,
inaintara pang la coasta Dalmatiei, Band foc oraselor $i ucizand
sau facand robi pe locuitori.
In timp ce corpul principal opera in felul acesta, altele strabateau Ardealul, Moldova si Tara Romaneasca. Cadan i Buri, doi
dintre principalii comandanti tatari, trecura la 31 Martie Carpatii,
pe la Vatra Dornei, si se indreptara spre Rodna. Orasul, vestit prin
www.dacoromanica.ro
TATARII
147
_op
-(5.
"
www.dacoromanica.ro
14.2
/1.A.
148
www.dacoromanica.ro
149
Aceste formatiuni romanesti dela miazazi si rasarit de Carpat' n'au fost impiedecate, dupa cum am spus, in desvoltarea for
de catre Tatari ; acestia s'au multumit sa-si is dijmele din grane si
vite 5i vamile dela negotul care incepe sa se poarte tot mai viu
prin cuprinsul cnezatelor 5i voievodatelor noastre. Inteadevar, in
aceasta vreme, negustori tot mai numerosi, din orasele sasesti ale
Ardealului si din orasele germane ale Galitiei, incep ca coboare cu
mar furile for spre Dunare 5i Mare spre a lua in schimb produsele
noastre 5i cele venite din ra'sarit. Se desemneaza astfel doua curente
comerciale : unul al Brasovenilor si Sibienilor spre schelele dela
Dunire, Braila, Giurgiu, Turnu, Calafat 5i Severin, celalalt al Liovenilor (locuitorii orasului Lwow) si al celorlalti negustori galitieni
www.dacoromanica.ro
-s
os
-4--As
.^
4.v.5
el .; .
Fig. 46
1.7.J 74.
Cetatea Alba, vedere spre limanul Nistrului. Se observl zidurile puternice i fortul interior, cu
turnuri circulare. (D. P.).
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
151
(1924-1925), P. 255-274 ; HAROLD T. CHESHIRE, The great Tartar invasion of Europe, in The Slavonic Review, V (1926), p. 89-105 ; GENERAL T.
NICOLAU, Invazia Tatarilor si prima ocupare a Buda-Pestei, Bucuresti, 1930,
500 p. in 8 ; GIOVANNI SORANZO, II papato, l'Europa cristiana e i Tartari, Milano, 1930, in 8 ; 13. A. SACERDOTEANU, Marea invazie tatara si
sud-estul european, Bucuresti, 1933, 91 p. in 8 ; CONST. C. GIURESCU,
Despre ills, in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 253-257.
www.dacoromanica.ro
152
1938, P. 24-38
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1 54
urmase aci in scaun Tohomer sau Tihomir, iar dupe acesta, fiul
sat] Basarab. Cum s'au desfasurat evenimentele care au dus la
i ormarea statului 'cirri Romanesti, nu tim exact ; constatam insa
ca in 1324 acest star exista $i avea ca down stapanitor pe Basarab.
F foarte probabil ca Banatul $i cetatea Severinului au fost ocupate
cu sabia. Cert este ca intre 1291 $i 1324 nu se mai gasesc in documentele ungare mentionati banii de Severin", ceea ce inseamna ca
aceasta posesiune nu se mai afla in stapanirea coroanei ungare.
Voiev odatul lui Litovoi precum $i cnezatele unde stapanisera in
247 loan $i Farcas se poate sa fi fost $i ele ocupate tot cu sabia.
Se poate de asemenea ca relatii de familie
o inrudire prin casatorie de pilda
sa fi permis reunirea unora dintre aceste formatiuni. Cert este ca. in 1324, voievodul dela Arges $i Campulung,
Basarab Intemeietorul, stapanea un tinut intins, intre Carpati $i
Dunare, incepand dela Portile de Fier $i mergand pana in marginea
Baraganului. Tara Rornaneasca sau Muntenia se intemeiase.
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
+nsotit de doi credincioi, f uge spre dreapta, uitindu-se ingrozit la locul de-
zastrului. Unul dintre arcaii romlni, cu pletele pe umeri, poarta sarick. (M. M.).
www.dacoromanica.ro
157
ostasii regelui era cu totul prinsi, ca niste pesti in varsi sau in mreaja. Au
cazut tineri
si
batrani, principi
intamplare a tinut mult, din ziva a sasea a saptarnanii pada. in ziva a doua a
saptamanii viitoare (adica de Sambaed. pada. Marti !), in care zile ostasii alesi
asa se izbeau unii de altii precum in leagan se leagana si se scutura pruncii sau
ca niste trestii batute de vant. Uciderea cea mai cumplita
cad a cazut multime de ostasi, principi Si nobili si numarul for nu se poate socoti
a fost
in ziva a sasea, in preseara Sfantului Martin si dupe' aceea, in ziva urmatoare
(adica in zilele de 9 si ro Noemvrie ; Sfantul Martin e la x x Noemvrie !). Acolo
an murit si trei prepoziti (administratori bisericesci !) anume : magistrul Andrei,
prepozitul bisericii albense, barbat foarte venerabil, vice-cancelarul Majestatii
Sale Regale ; fiind el acolo, a pierit cu sigiliul regelui ; mai departe, Mihail prepozitul din Poszega 6 Nicolae, prepozitul din Alba transilvana ; dupe' aceea
Andrei plebanul din Sarus Si monahul Petre din Ordinul Predicatorilor, barbat
onest, acolo a primit paharul mortii crancene, pentduca, in creierii capului...
le-au batut cuie de lemn. $i unii preoti care erau capelanii regelui, furl ucisi.
A cazut in sfarsit o multime nenumarata de Cumani. Trupurile tuturor, atat
ale fetelor bisericesti cat $i ale nobililor laici, acolo, pe locul luptei, asteapta
timpul invierii de apoi. Nici cei mai de aproape ai for nu putura se' gaseasca
pe iubitii for ca sa-i ingroape, din cauza navalirii dusmanilor. $i Romanii au
dus multi prinsi cu sine, atat ra'niti cat si nevatamati, si au luat foarte multe
arme si hainele pretioase ale tuturor celor cazuci ; si bani In our ci in argint
si vase pretioase si cingatori de sabie 5i multe pungi cu grosite late (cu bani !)
si multi cai cu sei ci fraie, ce toate le-au luat si le-au dus lui Basarab voievod.
lar regele ii-a schimbat insemnele armelor sale, cu care a imbreicat pe Desev,
fiul lui Dionisie, pe care, crezandu-1 a fi insusi regele, Romanii cu cruzime I-au
omorit. $i regele abia a sapat cu ativa inii. Caci au star imprejurul lui ca
niste ziduri de piatra, Danciul cu fiul sau Ladislav 4i alti ostasi, care erau in
serviciul personal al regelui, 4i magistrul Martin, fiul lui Berend ; acestia toate
loviturile de sabii si de sageti le-au primit asupra lor, ca niste stropi de ploaie
torentiala, ca sa scape view regelui de lovitura mortii".
www.dacoromanica.ro
I.
`7141::142`.
111
0144,i
.1,-
L.
ir
Biserica Domneasca din Curtea de Arges, cel mai vechi lacas bisericesc in fiinta in Muntenia. Cradita de Basarab Intemeietorul ; pictura s'a
ispravit abia sub Radu I. Atat prin plan cat si prin tehnica de construccie
randuri de caramida, alternand cu randuri de piatra
Biserica Domneasca din
Fig. 48
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
159
Intemeierea Tarii Romcinesti: D. ONCIUL, Originile Principatelor Romane, Bucureti, 1899, VI 253 p. in 8 ; D. ONCIUL, Anul mortii marelui
Basarab Voevod, in Bul. Corn, Mon. 1st., XXVI (5957-1923), p. 101-104 ;
N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le pasta des Roumains. II.
www.dacoromanica.ro
760
(1923), p. 499-510 ; AL. LAPEDATU, Cum s'a alccituit traditia nationals despre originile Tarii Romcineiti, in Anuar. 1st. Cluj, II (1923), p. 289-314 ; 1.
C. FILITTI, Despre Negru-Voila, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV
(1924-7925), p. 7-39 ; N. A CONSTANT1NESCU, Posada 133o, 9-12 Noemvrie, Bucuresti, 1930, p. in 16 ; 0. TAFRALI, Monuments byzantins de
Curtea de Arges, 2 vol., Paris, 1931, XXI + 352 si 16 + 158 planse; 1. MINEA, Rcizboiul lui Basarab cel Mare cu regele Carol Robert (Noemvrie 1330),
in Cercet. 1st., VVII (1929-7930, p. 324-343 ; 1. LUPA$, Atacul regelui
Carol Robert contra lui Basarab cel Mare 5330, Cluj, 1932, 22 p. in 80; ION
CONEA, Basarabii din Argeb Despre originea for teritoriala si etnica, Bucuresti,
1935, 23 p. in 4 (Extras din RAnduiala, I, 2); A. SACERDOTEANU, Mormantisl de la Arge; si zidirea Bisericii Domnelti, Bucuresti, 1936, 12 p. in 4 (Ex.
tras din Bul. Com. Mon. 1st. XXVIII, 1935); L LUPA5, Un voevod al Tran-
www.dacoromanica.ro
Lcipciclatu
www.dacoromanica.ro
11
162
0'
%10
-i
I"
.16
I I
mi A
11
re(
411
;haw
."ri
RI. 1.,
pc,
:
L
6
...
fte4
..4.4-
Fig. 49
Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru, in biserica manissirii
Negru-Voda din Campulung. Inscripcia e in limba slavi (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
163
164
alcatuia din nobili", din Secui i din multi ost4 dintre cei mai de seama`,
avusece o prima ciocnire, victorioasa, cu armata munteana, comandata de comitele Dragomir". Dar dupa aceea
continua cronica
inainand fara grija
mai departe prin... paduri, and se infundase pe nige poteci foarte Inguste",
Nicolae, voievodul Transilvaniei, a lost atacat de multimea Romaniior din
padssri si din munti si a ramas mort imprecina cu vrednicul barbat Petru, vicevoevodul au, cu Deseu zis Vas, cu Petru Ruf fits, castelanul dela Cctatca de
Ba!ta, cu Secuii Petru si Ladislau, blirbati viteji, si cu alti numerosi ostasi si
nobili de seama. Si dupa ce Ungurii, parasind oastea, dadura dosul qi o rupse-i
la fuga, a'ungand prin locuri noroioase i mlatinoase, multi dintre ei fura ucigi
de RomAni ; numai cativa au scapat cu mare primejdie pentru persoana for ti
cu pagube in avut. Iar trupul vocvodului Nicolae, scotandu-1 cu lupta grea din
mainile Romanilor, 1-au adus in Ungaria, sa-1 inmormInteze la Strigoniu, in
m'anastirea Fecioara Maria".
In urma infr'angerii, regele ungar a incheiat pace, lasand Vidinul pe seama lui Sracimir si ingaduind lui Vlaicu sa-si pastreze
feudele de peste munti.
In afara de luptele glorioase si de marirea Orli, Vlaicu mai
e insemnat si prin grija ce a purtat de cele bisericesti. In vremea
lui, in 1370, s'a intemeiat o noua eparhie
o episcopie
pentru
tinuturile oltene, cu resedinta, dupa toate probabilitatile, la Severin.
Tot sub el, calugarul Nicodim, venit din Serbia, a zidit cea dintai
mdniistire munteana, Vodi ;a, spre apus de Turnu Severin. Domnul
a inzestrat acest lacas dumnezeesc cu sate, mosii, robi, vesminte si
odoare bisericesti si cu o sums de bani pe fiecare an. Ni s'a pa.strat
actul de danie, care e cei dintai document intern cunoscut din Tara
Romilneascrl.
www.dacoromanica.ro
;";--.
I .11"/.30Williff-wirliq
les
io
n!,
'
",...i.,
'.3,
...
,-,A, -"
3
fn..
-II-_,
. '''.
t:f
..'.`4,4A0a_.'
#.)? ; -........
'Ili
.1.,
kr'
31.g
4 -,.
:'
,
-{.{2
iiiir,41..ir-
erT
'
0.
r;9
'
'.
---7-T
1
or.
.I, 4
.,,
f}V
twit..
Fig. so
Man'astirea Cozia, pe valea Oltului, in judetul Valcea. Clopotnita mare e a bisericii
zidite de Mircea ; clopotnita cea mica e a unui paraclis ulterior, cuprins in rand cu chiliile. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
166
Inca Vlaicu, in 1385 gasim ca domn pe Dan ; intre aceste doua date
cade asa dar domnia lui Radu. El este insemnat prin grija pe care
a purtat-o color bisericesti. In vremea lui, se ridica marile manastiri
Cozia si Tismana, apoi manastirea Cotmeana, precum si unele lacasuri mai mici, ca schitul Bradetul din judecul Arges (vezi fig. 5o).
buita lui Radu Negru". De ani nulnele s'a tot transmis, timp de peste doua
sure de ani, si abia in vremea noastra s'a lamurit confuzia.
www.dacoromanica.ro
""Vr'P..?,'Irrr"1","
.6-;'1"
,,
if
VIP
-d-,
. ,
uII
.
;......- .........-,,,).k'
'-'
'`b
4.r
ar.
'
F$:
A.0.161
1".?.
S--i. 40101
Paftaua de aur a lui Basarab, gasita in mormantul sat' din biserica Domneasca dela Curtea de
Infatiseaza un castel medieval, avand in centru, facuta din bronz, o fiinta supranaturala, cu cap de
femeie si trup de lebada. Inele de aur, unele impodobite cu pietre precioase Ii avand inscriptii slave si latine,
precum si o aplica dintr'un aliaj de aur, reprezentand un cavaler medieval, gasite toate in mormintele din
Biserica Domneasca dela Curtea de Arges (C. M. I.).
Fig. 51
Arges.
www.dacoromanica.ro
168
Fig. 52
rica Domneasca dela Curtea de Arges. Al treilea din stanga, in randul de jos.
are inscriptia in limba slava. Cel de deasupra lui, are inscriptia in limba latina
Colectia Comisiei Monumentelor Istorice Bucuresti. (C. M. I.).
si
stralucirea curtii
Dan I, fiul lui Radu, are o domnie scurta, (c. 1384c. 1386).
El desavarseste lacasurile bisericesti incepute de tatal sau si le inzestreaza cu sate, mosii si diferite privilegii. Poarta
www.dacoromanica.ro
si
lupte : a atacat
BIBLIOGRAFIE
169
7:0:),
8Yi TCT/V
Ilvi7..sXsiditovog
It0V6) KOtria0U110UPeiatov,
Atena,
76,v
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MOLDOVEI
In anal 6867 (1359) dela
lumii,
cu
voia
lui
facerea
Dumnezeu, s'au
www.dacoromanica.ro
ALUNGAREA TATARILOR
171
vine, se pare, dela Mo/id); in fruntea ei fu asezat Dragon, voievodul maramuresan. El trebuia s apere trecatorile prin care Tatarii obinuiau sa patrunda peste munti ; era supus regelui Ungariei, si-i avea resedinta in orasul Baia, centru cu o importanta
colonie saseasca, venita din partile Rodnei si Bistritei. Drago a
domnit putin : vreo doi ani de zile, daca indicatiile cronicelor sunt
exacte ; dupa el a urmat fiul sau Sas cu o domnie iarai scurta,
de patru ani.
www.dacoromanica.ro
172
INTEMEIEREA MOLDOVEI
al XIV-lea i cu inscriptie latina, a cetkii sau oraului moldovenesc (civitas Moldavia") Baia, in care se aezasera coloniti germani i unguri, alaturi de batinaii romani. Despre Campulung i
tinutul Inconjurator, Dimitrie Cantemir ne spune, ca i despre Vrancea, ca el forma un fel de republics, cu anumite drepturi i avantaje
pastrate din moi stramoi. Descalickorii Modovei au gasit aci
o veche forma de organizare, probabil vreun cnezat, 5i
se pare
au lasat batinailor, in schimbul supunerii, o parte din drepturile
lor. In extremitatea nordica, in sfarit, a teritoriului pe care se va
intinde statul moldovenesc, exista pe la jumkatea veacului al
XIV-lea o tara"
probabil un voevodat
a Sepenitului. Cronicarul polon Dlugosz ne da i numele voevodului, Stefan, i arata
www.dacoromanica.ro
173
Intemeierea Moldovei independente. Bogdan descalecatorul. In aceeasi vreme cu Dragon si Sas traia in Maramures un
voievod cu numele de Bogdan care era, Inca in 1343, in dusmanie
cu regele Ungariei. El stapanea o mosie intinsa, Cuhnea, de care
tineau mai multe sate, cu munti, paduri si ape. In 1359, ne mai
putand sta in Maramures, din cauza dusmaniei amintite, Bogdan
se hotaraste sa treaca in Moldova ; aci tocmai murise Sas, lasand
mai multi fii, dintre care Balc sau Ba/ita trebuia sa-i urmeze in
scaun. Insotit de fiii sai, de rudele si tovarasii care vroiau sa-1
urmeze, trecu Bogdan muntii si sili prin lupta pe fiii lui Sas sa-i
lase locul. 0 sums dintre locuitorii Moldovei i se alaturara dela
inceput si, astfel, el putu sa respingi mai multe atacuri ale regelui
Ungariei care voia sa restabileasca pe Balc. In 1365, printr'un document oficial, acesta din urrna primea,
redusa compensatie
mosia Cuhnea din Maramures
pentru tam pe care o pierduse
a lui Bogdan. Moldova era acum independents, intocmai ca $i
Tara Romaneasca, dupa razboiul din 133o ; exista deci acum un
al doilea stat romanesc.
www.dacoromanica.ro
174
INTEMEIEREA MOLDOVEI
cr ;
oar
"
----ggiFinAtt==ttr_
.Je..-N.."_.ta
Fig. 53
independente. In aceasta biserica se afla mormintele celor dintai voevozi moldoveni. Nu are abside laterale, are in schimb contraforturi ca la catedralele
Bogdan a inchis ochii in 1365 : vase ani de zile dup5. descIlecat. Scurta domnie, cand ne gandim la aceea a lui Basarab, dar
asem5na'toare in multe privinti cu ea. Intocmai ca si intemeietorul
statului muntean, ;i Bogdan a asigurat independenta farii sale ;i
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
175
Intemeierea Moldovei : ROMUL VUIA, Legenda lui Dragob Contributiuni pentru explicarea orginii i formarii legendei privitoare la intemeierea
Moldovei, in Anuar. 1st. Cluj, I (1921-1922), p. 300-309 ; V. MOTOGNA,
Urmaiii lui Dragoi (an document necunoscut), in Rev. 1st., XI (1925), p,
201 -204 ; AL. ARBORE, Toponimie putneanil, in Milcovia, I (1930), P.
sec. XIIIXIV, in
Cercet.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
19
178
In x375, ajunge la tronul Moldovei Petru Voievod, fiul Musatei si al lui Costea ; el domnete, potrivit cronicilor, 16 ani, deci
pang in 1391. A fost in bune legaturi cu regele Poloniei, Vladislav
Iagello, a carui suzeranitate a recunoscut-o in 1387, printr'un act
omagial dat in orasul LwOw- (Liov, cum ii spuneau ai nostri). In
anul urmator, 1388, el imprumuta chiar pe Vladislav cu 3000 de
ruble de argint, o suma insemnata pentru vremea aceea. Drept ga-
Fig. 54
Tot in timpul domniei lui, s'au batut ,Si cei dintili bani moldoveni. Ei sunt de argint, ceva mai mici deck o moneta de cinci
lei de astazi. Pe de o parte au un scut cu flori de crin si bare transversale, pe cealalta, capul de bour, sterna Moldovei (vezi fig. 54).
Roman Voievod, fratele lui Petru, a domnit vreo trei ani de
zile, papa in 1394. Sub el, Moldova atinge hotarul firesc spre miazazi,
www.dacoromanica.ro
STEFAN VOIEVOD
179
amestecul Intr'un razboiu purtat dincolo de Nistru, la orasul Camenita. Pentru acest oral, se certau Vitold, ducele Lituaniei, si
Teodor Koriatovici, un principe tot de origine lituana, dar care se
stabilise in nordul Ungariei unde avea mai multe posesiuni. Roman
is partea celui de al doilea ; armatele for sunt insa" invinse, iar
domnul Moldovei e prins si dus in Polonia unde a stat mai multi
ani sub paza Intr'o cetate. Mormantul sau se afla la Radauti, langa
acela al lui Bogdan si al lui Lacco.
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
cel mai
Hotarele arii. Mircea cel Batran a fost unul dintre cei mai
straluciti voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca (vezi fig. 55).
Viteaz in razboiu, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator
i carmuitor de cara, evlavios cretin, putini dintre domnii notri
ii pot sta alaturi. Dumanii inii 1-au laudat ; astfel, un cronicar
al Turcilor, Leunclavius, il socotqte drept cel mai viteaz i cel
mai ager" dintre principii cretini. Pe vremea lui Mircea, Tara
Romaneasca a atins cea mai mare intindere din' toate timpurile ;
hotarele ei se vad lamurit din impunatorul titlu pe care-1 poarta
domnul : Eu, cel intru Hristos Dumnezeu bine credinciosul i bine
cinstitorul i de Hristos iubitorul i singur seapanitorul Io Mircea,
mare Voievod i Domn, cu mila lui Dumnezeu i cu darul lui
Dumnezeu seapanind i domnind toatI Tara Ungrovlahiei i partile de peste munti, Inca i spre partile tatarwi qi Amlaului i
Figargului herveg i Banatului de Severin Domn i de amandou'a
parcile de peste toata Dunarea i pana la Marea cea mare i cefacii
Darstorului sthipanitor". Toate tinuturile infirate in acest strcilucit
titlu au fost inteadevar in stapcinirea lui Mircea. Tara Romaneasca
se Intindea aa dar i peste munti unde domnul avea ca feude Amlaul i Fagargul,' cuprindea i malul drept al Dunairii Incepand
cam din dreptul TurtucIii. Mai inainte, Dobrogea fusese a unui
despot cu numele Dobrotici care o primise impreurfa: cu orgele de
pe tirmul marii, panI la Mesemvria, le sud de Varna, dela Impa.-
www.dacoromanica.ro
182
*14
DarstorulSilistra de azi
va fi si el castigat, dar dupa
Fig. 55
Chipul lui Mircea cel Batran
pe tabloul ctitoricesc dela Biserica Episcopala din Curtea de Arge. Inscripcia,
Toate
razboaiele lui Mircea se fac
cu Turcii, niciunul cu Ungurii, cu Moldovenii, si cu atat mai pucin,
diplomatica a lui.
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
183
www.dacoromanica.ro
184
nului. Indati dupi aceea, in Aprilie, ostile celor doi monarhi atacari pe Tura care trebuira sa piriseasca Tara Romaneasca ; cetatea Turnu care cizuse in mina lor, inainte de lupta dela Rovine,
fu recastigati.
Dunire $i, eventual, chiar gonirea lor din Europa. In luna Mai a
anului 1396, incepuri sa soseasci la Buda cavalerii francezi si burgunzi. Venira apoi cavalerii germani, sub conducerea burggrafului
de Nuremberg, stramosul actualului nostru rege,
si
cavalerii englezi.
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
185
,s-,
..r
:
.,
-..4 -^r :.
ID
17' ,;-:
V,
..'lf...,,,
..
:.... 4. .44,P._4,-_tkg_-_
-r
. .--.,
6-
,-
I
Lv.../
_.,-
........
-,,.-..,.. ....,4
:.
S.
...,-'
.i.' b i
:.,__:_-"_.; r'"
Fig. 56
Ruinele cetatii Enisala, unde au stat de paza soldatii lui Mircea cel
Batran. Sapaturile efecuate in vara anului 1939 au dat la iveala, pe langa o
www.dacoromanica.ro
86
(vezi fig. 56) ; Tara Romaneasca era amenintata asa dar si din
spre rasarit. Mircea, dupa treizeci de ani de lupte si atatea victorii,
fu silit sa recunoasca superioritatea Turcilor ; el se angajk sa le
plateasca o sums de bani anual, un haraciu cum se spunea atunci ;
era un mijloc de a avea liniste, tam ramanand altfel cu vechile ei
rosturi ; Turcii nu se amestecau in organizarea ei interns, care se
pastra neatinsk.
Activitate interns. Ctitoriile. In afara de luptele sale stralucite, Mircea mai e insemnat 5i prin felul cum a stiut sa gospodkreasca tam, facand s se desvolte comertul 5i industria si prin grija
www.dacoromanica.ro
187
1f
,,
I. liccit:
.
.::
L---Z
. IP
.;
.,,
;4
-2 2..- ''
t
; 4...
;'
-.
Fig. 57
Biserica fostei manastiri a Snagovului, pe insula din mijlocul lacului
Snagov. Printr'un document Fara data Mircea intareste rugatorului Domniei
Mele popei chir Lazar dela Snagov, un sat numit Ciulinita... pe Buzau, ce 1-a
adaos fratele Domniei Mele jupan Staico manastirii Domniei Mele dela Snagov".
Actuala biserica nu e din timpul lui Mircea, ci mai noua (0. N. T.).
www.dacoromanica.ro
188
-.
'5 '9
,..
1,
re,
t;
A.
.
r_......,
,
..
-i
'
.
,.-.
ir
..,
.
...,
i''
',A...et
-,
4.;
...-...--..;
r. P
.4, 4
""". '...,..e."'
41/4 -....:4
Fig. 58
Sarcofagul lui Mircea cel Batran, de piatra, gasit la manastirea Cozia
in urma sapaturilor facute. Forma lui dovedwe o influents apuseani. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
5i
189
Bumbesti !). A facut daruri si la Muntele Athos, mlnastirii Cutlumuz, ctitoria inaintasilor sai Nicolae Alexandru 5i Vlaicu Voda.
BIBLIOGRAFIE
Mircea cel Batran it epoca sa : D. ONCIUL, Titlul lui Mircea cel Batran
;i posesiunile lui, in Cony. Lit., XXXV (i9ox), p. 1010-1033 ; XXXVI (1902),
p. 27-53 Si 716-753 ; XXXVII (1903), p. 16-30 si 209-231 ; REGELE
CAROL I, Nicopole 1396-1877-19oz, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s.
2,
Mircea cel Beltran din 10 lunie 1415, ibid., p. 109I15 ; C. GIURESCU, Capitulatiile Moldovei cu Poarta Otonzana, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8; N.
IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt, voi
www.dacoromanica.ro
190
Mircea cel B.Itrein la lupta dela Ankara? in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
192
e numit. in inscripcia greaca, Io Alexandru voevod, autocrat al intregii Moldovlahii i al p'artilor de lank' mare" (N. I.).
www.dacoromanica.ro
Harta No. 4
CONSTANTIN C. GIURESCU
o Colomea
oSmatin
JK'
Hot
Hmielo
Telma
erniut)
SCAR A
st Peri
Sire
03. .....
Sitmar
MS Horodm
Suceava
Cara Humor.
C.Lung
Rodna
75
100 Km.
T NUTUL
Hirliu
Baia
CARLI TUREI
MStNeamtt 4t.Nednfului
0
Tg.Nea t
0 Btstrifa
Del
Crisul
50
Riau!'
vita
Mo
25
Dorohoi
Cluj
hisiniu
PM! Vir a
O Rom n
Pier; 81's
MgluiChipriant
Tg.Frumos /as/
Ohinhdisioraitni
Oradea
II
nghinaci
tr
Turda
Vaslut
aca
TINUT L
Ofirhe
tired
Deva
0 0'
Oraptie
Igrad
Acihulsicei
Timisoara
ADJUD.
Chiha
,,tPod Dimbovito
Au4.0
Cet
'
ehadi j
LE
thIsiCosuolea
M:Vodit
up.
MO
Severm
8
Ca
SanNt
JUD.
GI ORT
Slam
toeneor
ur'n
Smil
Brii, *0
Jun
SACUENI
ra
de/lrges
silo
cnel
rid t
_ffnc
CHiojdubo
PAD RET
Tg.th u
HORINCEI
Brasov
ASUL
P saga
UD
Cet.A/ba
TINUTUL
(9.71nca
ARA FAGARASULUI
Or lat
djud
figiras
(.:,Sibiu
Tilisca
st Prislop
' TI'?
Media,
Birlad
Sascut
TOTRUS.
Sighisoara
BAhLAdULUI
T NUTUL
Buziu
leac ea
Tulce
t Pat D alul
rgov
Sulina
Vicina
S/Cheorghe
larg, r
Gherghita
Cet.de Plod
LUI
e3
MsSnagov
0
3 8i1CMC
Ci Capitate
tit,0
o Sate
6 Manhttri
* Cep
X
.1Bol" till
Slating
Orase
o Targuri
Bucure,,
icum e
ti
Constants
Bovine
Odin
Giurgi
Calera; O4'.
Turtucala
vs'S
.:;.447. A
Kk-a
Corabia
Turnu
Dfirstor
Plangalia
MEM.
Nicopo
Locum de lupte
Caliacra
Polemic
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU VECINII
193
n'avem vreo stire despre cuprinsul lor. In sfarsit, din anul 1413
inainte, hotarul spre miazanoapte e impins dincolo de Ceremus, el
ingloband si Pocucia. Suprafata Moldovei era prin urmare considerabila. Domnia lui Alexandru inseamna, sub acest raport, dupa
cum am spus, punctul cel mai inalt dela intemeiere incoace. El
Na fi intrecut numai pe vremea lui Stefan, cand ara va avea si
cetatea Craciunei spre miazazi si posesiunile din Ardeal, Ciceiul si
Cetatea de Balta.
www.dacoromanica.ro
13
194
www.dacoromanica.ro
195
urma cei mai multi dintre domnii nostri, este politica, am putea
spune, traditionala a poporului nostru, care nu are tendinte de imperialism, ci doreste numai sa poata trai in cuprinsul hotarelor sale
etnice.
Alexandru cel Bun si Biserica. Un merit deosebit si-a castigat Alexandru cel Bun in domeniul bisericesc. El pune capat mai
intai conflictului cu Patriarhia de Constantinopol, conflict care incepuse, dupe cum am vazut, in timpul tatalui sau Roman. Chiar
la inceputul domniei, in 1401, anatema este ridicata, Iosif este recunoscut ca Mitropolit al Moldovei 5i astfel Cara iii statorniceste
organizarea ei ierarhica bisericeasca. Aceasta organizare se desavarseste apoi prin infiintarea, de catre Alexandru, a doua episcopii
una la Radauti, pentru partea de miazanoapte a tarii, alta la Roman, pentru partea de miazazi.
Tot Alexandru este $i ctitorul a doul mari si vechi manastiri
moldovene : Bistrita i Moldovita ; el le-a inaltat din temelie si
www.dacoromanica.ro
196
gator al lui Alexandru, si Horodnic, care era manastire de calugarite. $i Muntele Athos a cunoscut milostenia cucernicului domn al
Moldovei : manastirea Zografos de acolo are un act de danie din
anul 1429.
Tot in latura aceasta, a vietii bisericesti, trebue pomenita si
www.dacoromanica.ro
197
Sicriul sau racla de argint in care sunt moatele santului loan cel
Nou. Scene le sapate in partile laterale ale raclei reprezinta momentele insemnate din vieata santultu. Pe capac, pictata, Adormirea intro Domnul a
Fig. 61
sfantului.
clips buzele si fruntea de sfantul trup al mucenicului, cel ce vindeca bolile si apara pamantul Moldovei. Viea;a Sfantului Joan cel
Nou a fost scrisa chiar in vremea lui Alexandru cel Bun de catre
un calugar invatat Grigore T amblac. Acesta era de fel din Tarnovo, in Bulgaria ; fusese trimis in Moldova in 1401 de catre Patriarhul de Constantinopol spre a pune capat conflictului biseri-
www.dacoromanica.ro
198
V40\
mt.
alfg:
(7/3k0
9
)S\
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
199
Un alt privilegiu comercial a dat Alexandru cel Bun negustorilor din Bra 5ov ; cei din Bistrica 5tiau si ei in mod precis cat
Alexandru cel Bun si epoca sa: I. URSU, Relatiunile Moldovei cu PoIonia piina la moartea lui $tefan cel Mare, 1504, Piatra-Neam%, 1900, zoo p.
in 8 ; D. ONCIUL, Date le cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai
lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2, t. XVVII
(19o4-19o5), p. 201-225 ; I. NISTOR, Die auswartigen Handelsbeziehungen
der Moldau im XIV., XV. and XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240
p. in 8 ; N. IORGA, Patrafirul lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom.
Mem. Sect. 1st., S. 2, t. XXXV (1912-1913), p. p. 343-346 ; C. AUNER, Episcopia dela Baia, in Rev. Cat., IV 1915, p. 89-127 ; N. IORGA. G. BAL5,
L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in 8; ORESTE LUTIA, Legenda Sf. loan cel
Non dela Suceava in frescurile dela Voronet, in Codrul Cozminului, I (1924),
P. 279-354 ; C. KARADJA, Delegatii din Cara noastra la conciliul din Constanta (in Baden) in anul Lys, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, r.
VII (1926-1927) ; ILIE MINEA, Vlad Dracul i vremea sa, Iasi, 1928,
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
IANCU DE HUNIEDOARA
Atlettil cel mai pute;nic
lui Hrzstos".
al
www.dacoromanica.ro
202
IANCU DE HUNIEDOARA
loc o consfatuire a rasculatilor pe dealul Bobcilna (teritoriul comunei Olpret) Si se forma o delegatie care ceru nobililor sa revina
la vechile libertati. Acestia insa, avand de partea for pe voievodul
Transilvaniei, pe Ladislau Csaky, in loc sa dea ascultare plangerilor, schingiuira Si ucisera pe rrimitii taranilor. Izbucni atunci o rascoala infricosetoare ; multi cazura de o parte si de alta, pans cand
nobilii, dandu-si seama de gra vitatea situatiei, facura o legatura cu
Sasii, care avusesera si ei de suferit de pe urma miscarii, si cu
.Secuii. Actul, incheiat la Ciipii/nea, in ziva de 16 Septemvrie 1437,
www.dacoromanica.ro
IANCU DE HUNIEDOARA
203
SUS.
-PonA
,eAk,
g;
710 A "
eriuto4. *tr.:7W 1
.
.4, Ix, p
',....:,
CZ4 44.
4.44'4 N r4L1i5.,
1.41.4., fo.,A
,7'4,7, .I.. ..., c::4) ',...c.s,
47'
''''
Fig. 63
,r.rcixNa.tv
pm.
Noy,.
a ,,Lg
.
r -,ficid,.. Tv,ro
qe.4.4
434".
4
k,r7Zin.
:,....'''Ir
! z.T.
,^ ,v,,,,,.. ,.,1...,..44..,
re-7 1-.A...,_. i-e fv!,-;:,-;-. '." 7,tv:/ 71.\".'",Z'':.
pgg,6 ti.Fey,
.t
-fs,4
,c4v.
"/" .9..4.
e74-
fp
^'
;01,.
-s-6v"r
274,4)
I 4,
?_pc.... ,,,
,,,'.,
41...
,....F.
CLX
i:
"'a . ;r f"..)--,-,-
'-
gariei daruieste in 1409 lui Voicu, tatal lui Iancu de Huniedoara, fracilor sai
Mogo, Radul
gi
un at doilea Radul i lui Iancu insug domeniul regal al Huniedoarei. (M. N. B.).
www.dacoromanica.ro
..0
V2IVOCEINf1H 3G fIDNIVI
Irk o
11111111,
a
4
^
NM MOW
411,1
i
111,'
_..
rr
t.
c-t-v..rc,
i.i
,
2,-2: r .y Z.,
C
u.,9 - _
ti '
i,
,,J
.
yc
.i.
..
04
Castelul dela Huniedoara. E cel mai insemnat castel medieval din tara ; apoi vine cel dela Bran. Ferestre
www.dacoromanica.ro
mici si inguste in partea superioara a cladirii
ca sa nu patrund5 proiectilele asediatorilor ; extremitatea podului din
stinga, de la poarta de intrare, altadata era mobila yi se ridica prin ajutorul scripetelor (D. P.).
Fig. 64
IANCU DE HUNIEDOARA
205
(vezi fig. 65). Cele mai insemnate din aceste victorii au fost in
1442, cand a staramat doua armate turcesti, una la Poarta de Fier,
Fig. 65
Iancu de Huniedoara.
pe unde treci din Ardeal in Banat, si alta pe Ialom4a, in Muntenia, apoi in 1443, cand a ajuns cu armata sa pana in inima Bal-
www.dacoromanica.ro
206
IANCU DE HUNIEDOARA
1456) atat Muntenia cat si Moldova au stat sub directa lui inraurire. El a facut domni sau i-a dat jos din scaun, dupa. voie ;
unii din acesti domni 11 considerau drept parintele" for ; adeseori
a trecut cu armata peste munvi, in luptele impotriva Turcilor.
piere dupa doi ani de domnie, in lupta cu Dan al II-lea, fiul lui
Dan I. Invingatorul, la randul lui, este nevoit sa lupte cu un alt
fiu al lui Mircea, Radu zis Praznaglava, adica, pe romaneste,
Chelul. Acesta izbuteste sa domneasca si el, ate puvin in mai multe
randuri. Dan 1si incheie stapanirea in 1431, fiind nevoit sa se retraga in fava lui Alexandru Aldea, un al treilea fiu al lui Mircea,
care vine din Moldova, ajutat cu oaste de catre Alexandru cel Bun.
Domnia lui Alexandru Aldea vine pans la finele anului 1436 sau
inceputul lui 1437 ; acest voievod ar fi vrut sa se impotriveasca
www.dacoromanica.ro
207
Fig. 66
Usa de lemn a uneia din cele trei biserici dela manastirea Snagov.
Inscriptia e in limba slava ; ea pomeneste numele ctitorului, Vladislav voevod,
www.dacoromanica.ro
IANCU DE HUNIEDOARA
zoo
1437-1446). A luat domnia cu ajutorul regelui Sigismund al Ungariei ; din cauza vecinitatii imediate a Turcilor care stapaneau,
admirabil sculptata, a acestei biserici s'a pastrat papa in zilele noastre (vezi
fig. 66).
www.dacoromanica.ro
209
straini
www.dacoromanica.ro
14
210
IANCU DE HUNIEDOARA
Si
Bogdan are un sfarsit tragic : el este surprins pe cand petrecea la un boier, in satul Rauseni, de un frate al sau, Petru Aron,
Sub domnia acestuia din urma
si decapitat (1451, Octomvrie).
are, pentru a c'astiga tronul, recursese deci la o crima, Moldova
plateste, pentru intaia oars, haraciu Turcilor. In acelasi timp, domnul era supus i Polonilor ; ;am lui Alexandru cel Bun ajunsese
Intr'o stare de umilinta din care o va scoate insa $tefan cel Mare.
BIBLIOGRAFIE
Romeind din Ardeal. lancu de Huniedoara. N. IORGA, lstoria Romanilor din Ardeat si Ungaria, vol. I-its. Peina /a miscarea lui Horia (1784), Bucuresti, 1915, 463 p. in 8 ; COLONEL T. NICOLAU, loan Huniade Corvin,
Bucuresti, 1925, 261 p. in 8 ; TEODOR POPA, lancu Corwin de Huniedoara
(loan Hunyadi), Huniedoara, 1928, 184 p. in 8.
Utmaszi lui Mircea cel Batriin : AL. XENOPOL, Lupta intre Dracules:i
si Danests in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., S. 2, t. XXX (5907), p. 183-272 ;
AL. A. VASILESCU, Urmasti lut Mircea cel Batriin peingi la Vlad Tepes
1418-1456, I. Deli moaned lui Mircea cel Btitriin Nina' la Vlad Dracul, 1418 -
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
211
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPE
Se speriaserii intru atoita mailman (Turcilor) inat se socotea
Crulerea Constantinopolului i urmarile ei. Dupa. Mohamed I, contemporanul lui Mircea cel Batran, urma ca Sultan al
Turcilor Murad at 11-lea, un stapanitor cu insusiri deosebite, mare
www.dacoromanica.ro
CADEREA CONSTANTINOPOLULUI
213
primelor trei zile in rastimpul carora fu ingaduita prada, Mohamed lua masuri de organizare ; fixa popula %iei ramase locuinte ;
numi un nou patriarh, pe invatatul Ghenadie II Scholarios, incheie
un tratat cu negustorii genovezi din Galata (un cartier al Constantinopolului). Vieata iii relua cursul ; populatia orasului crescu in
scurta vreme in chip considerabil, iar Grecii se grupara in jurul Patriarhiei, in cartierul Fanarului ; unii dintre ei ajunsera, cu timpul,
la situatii importante ; un calugar grec Critobul, din insula Imbros,
scrise chiar o cronica foarte favorabila lui Mohamed al II-lea, iar
Ghenadie patriarhul alcatui, la cererea acestuia din urma, o Marturisire" cuprinzand un rezumat al credintei crestine.
Cucerirea Constantinopolului avu un rasunet extraordinar in
Intreaga crestinatate ; avu de asemenea urmari insemnate. Unii
dintre invatatii 1i artistii greci se stabilira in Italia si in alte taxi,
contribuind la desteptarea interesului pentru limba Si literatura
greaca. Dar mai ales in domeniul politic si economic urmarile furl
mari. Avand Bosforul si Dardanelele, Turcii devenira de fapt sta.-
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES
214
pe care o aplica atat facatorilor de rele cat qi celor care turburau linitea tariff. S'a exage-
Fig. 67
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
2I5
presalii ale lui Tepe care trase in teapa sau arse de vii pe o
sums de negustori braoveni si prada tinutul Sibiului si Tara Barsei
(1459). Unul din acesti pretendenti, Dan, care venise cu oaste sa-si
incerce norocul, fu batut si prins. Tepe dadu porunca s i se sape
www.dacoromanica.ro
216
\TAD TEPES
incat
Campania din 1462. Evident, o asemenea indrasneafa prov ocare nu putea ramane Cara raspuns din partea lui Mohamed al
1I-lea. In primavara anului 1462, o armata insemnata
cronicarul grec Halcocondil di cifra, mult exagerata insa, de 25o.000
porni spre Dunare. Fate de puhoiul turcesc, Tepe nu avea
dear oastea de tara, calareti in cea mai mare parte, vreo zece mii
de oameni in totul. 01upta pe camp deschis nu era deci cu putinta.
Trecerea pe tarmul sting s'a facut in dreptul Nicopolei, ai notri
neputand-o impiedeca. Urmara apoi o serie de ciocniri, in locuri
alese de Tepes, unde multimea Turcilor n'avea cum sa se desfasoare
tactica clasica a domnilor nostri
si unde repeziciunea de
micari, indrasneala si vitejia voievodului pricinuira dusmanului
pagube insemnate. Intr'o noapte, Tepe ataca insasi tabara nirLeasca, vrand sa patrunda papa la cortul Sultanului spre a-I ucide.
Ajutati de intunerec i de zapaceala produsa de o asemenea extraordinara tentative, ai nostri macelarira un numar considerabil de
Turci i se retrasera fara maxi pierderi. 0 hotarire pe calea armelor era vadit el nu se va putea obtine. Mai ales ca nastea Sultanului ducea lipsa de alimente
se facuse pustiul in fata navalitorilor, dupe metoda straveche
si pe deasupra se ivise si ciuma.
Pe de alts parte, nici flota trimisa sa cucereasca cetatea Chiliei
unde era garnizoana pusa de Iancu de Huniedoara
nu putuse
ispravi nimic si fusese nevoita sa se retraga. Asa trick, campania
s'ar fi terminat lamentabil, daca Sultanul n'ar fi gash in persoana
lui Radu cel Frumos, omul care-i trebuia. Acest irate bun al lui
Vlad Tepes se grabi sa fagaduiasca supunere si tribut : el izbuti sa
atraga de partea lui o sums dintre boieri, mai ales dupe ce pusese
mina pe locul
pare-se manastirea Snagov
unde acestia isi
adapostisera familiile si averea. Mohamed it investi deci ca domn
at Tarii Romanesti si trecu indarat Dunarea. Vlad trebui sa se retraga peste munti in Ardeal, asteptand acolo sprijinul lui Mateias
(August 1462). Acesta porni inteadevar o armata spre a-1 restabili
pe tron ; o intriga insa a dusmanilor lui Tepes, probabil a Sasilor
din Brasov, care nu puteau uita represaliile din 1459, zadarnici
www.dacoromanica.ro
217
Fig. 68
www.dacoromanica.ro
218
VLAD TEPES
total. I se prezentara lui Mateia trei scrisori, ca din partea voieN odului, dintre care una adresata lui Mohamed al II-lea, prin care
el se ruga de iertare Si fagaduia sa-i inlesneasca Sultanului cucerirea
Ardealului, dupa care ar putea usor urma supunerea intregii Ungani. Aceste scrisori erau un fals, asemenea falsului care se va produce mai tarziu, spre a se justifica asasinarea lui Mihai Viteazul.
Mateias le-a dat insa crezare, a intrerupt expeditia si a pus pe
Vlad la inchisoare, in Buda, unde a stat mai bine de 10 ani. Abia
in 1476 isi putu reocupa el tronul ; cea de a doua domnie dura
insa foarte putin, deoarece Tepes fu surprins de rivalul sau Basarab Laiota venit cu o oaste turceasca si cazu in lupta care
avu loc.
Nu cunoastem mormantul acestui viteaz voievod ; ni s'a pastrat in schimb un frumos portret a lui, aflator actualmente la
castelul din Ambras (Tirol ; vezi fig. 68). Alte patru portrete,
dintre care doua mai pucin reunite, se afla in brourile nemveti
tiparite in acea vreme, care cuprind povestirea cruzimilor" lui
Tepes. S'a alcatuit o asemenea povestire si in limba rusa, raspandita in multe manuscrise.
Urmand tradicia inaintasilor sai, Vlad Tepes a fost si ctitor
de lacasuri sfinte : el a zidit manastirea Comana i a inzestrat-o
cu mosia Calugareni ; a zidit apoi o biserica in Teirvor ; a facut,
in sfarit, danii la Muntele Athos.
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
cand altora le-a dat numat unele insusiri st anume prudentil impreunata
cu Oretenie, altora virtuti eroice sz
spirit de dreptate, altora biruinta
contra dusmanttlui, numat tie It le-a
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA DOMNIEI
221
www.dacoromanica.ro
222
II I MI1111111111111
L--
gza
nignuz
OrP1/111.4 )74 I:
/IItra,, dn e a
rt,- .
Att.28.
'...t...
:,
Fig. 70
Mateias Corvinul, unul din cei mai mari regi ai Ungariei, fiul lui
Iancu de Huniedoara, Roman de origine. Mateias mai stia Inca limba romaneasca.
www.dacoromanica.ro
223
dovei, tot ca raspuns pentru adapostul dat lui Petru Aron, se amestecase si in rascoala care izbucnise in Ardeal impotriva lui Mateias,
in 1467 ; toate acestea facura pe regele Ungariei sa intreprincla
o expeclicie spre a scoate pe Stefan din domnie. Armata ungu-
Roman
e,,,
Bacau
cfo
Bretcud
Legenda
Moldoveni
49
Unguri
&Apt,
Granita
la Baia drept uria dezastru".
Stefan a; socotit insa ca Fig. 71
Drumul urmat de Mateiq
atata nu era deajuns. $i de Corvinul in campania din Moldova i
lupta dela Baia. (R. R.).
aceea a trecut in anul urmator,
1468, ca o furtuna in Ardeal, a
facut mari pradaciuni. si s'a intors nesuparat indarat. In curand
dupa aceea, in 1496, a izbutit sa se scape de Petru Aron. Acesta a
fost chemat prin scrisori .de niste boieri care se prefaceau ca-s nemulcumivi de domnia lui Stefan ; la locul intalnirii a g'isit insa oastea moldoveneasca si pe calau care i-a taiat capul. Crima dela Rauseni fu astfel razbunata, iar tronul asigurat. Scapat de aceasta
www.dacoromanica.ro
224
(27
Fevruarie
147o
In anul urmator, 1471, Radu cel Frumos, cu o puternica armate., gandi sa se razbune pentru pradaciunea ce suferise. Navali
deci in Tara de jos, dar nu putu inainta mult, deoarece la Soci,
in judetul Bacau, fu intampinat de Stefan. Lupta se ispravi printr'o
infrangere desavarsita a domnului muntean care pierdu si toate
www.dacoromanica.ro
225
Barlad. In ziva de to Ianuarie 1475, intro Matli, se lasase o negura deasa care favoriza in gradul cel mai inalt atacul pentru cei
care stiau locurile si, dimpotriva, incurca pe strainii necunoscatori.
www.dacoromanica.ro
15
226
sau ucisi acolo de Moldoveni, can aveau cai mai iuti, sau au fost
innecaci de valuri. Aproape pe toci prizonierii turci, afara de cei
mai de frunte, i-a tras in teapa. Cadavrele celor ucisi le-a ars iar
cateva gramezi cu oasele for se vad pads astazi si sunt marturia
eterna a unei victorii atat de insemnate
Toata oastea lui s'a
imbogacit foarte tare din prada luata dela Turci : aur, argint, purpura, cai si alte obiecte precioase". Impresionante sunt apoi accentele pe care le gaseste Dlugosz pentru a Lauda pe Stefan : O,
barbat demn de admirat
exclama el
Intru nimic inferior
ducilor eroici, pe cari atat ii admiram, care cel dintai dintre principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atat de straluciti
in contra Turcilor. Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic sa
i se incredin;eze conducerea si stapanirea lumii si mai ales funcciunea de comandant si conducator contra Turcilor, cu sfatul comun, In %elegerea si hotarirea crestinilor, pe cand ceilalci regi Si
principi crestini trandavesc in lene, in desfatari si lupte civile".
Dupa biruinta, Stefan trimise monarhilor europeni o scrisoare
admirabila ; iata cuprinsul ei Prea luminacilor, prea puternicilor
si alesilor domni a toata crestinatatea... Noi Stefan Voievod, din
mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, ma inchin cu prietenie voila tuturora carora va scriu si va doresc tot binele si va
spun domniilor voastre ca necredinciosul imparat al Turcilor a fost
de multa vreme si este Inca pierzatorul intregii crestinataci... De
aceea, facem cunoscut domniilor voastre ca pe la Boboteaza trecuta,
mai sus numitul Turc a trimis in jara noastra si impotriva noastra
www.dacoromanica.ro
227
cu toata puterea lui de Ieniceri. Acesti mai sus numiti erau toti
capitanii cei maxi, cu stile lor. Auzind i vazand noi acestea, am
luat sabia in traria
cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru
atotputernic, am mers impotriva dumanilor crestinatatii, i-am biruit ;i i-am calcat in picioare,
pe toti i-am trecut sub ascutisul
sabiei noastre ; pentru care lucru laudat sa fie Domnul Dumnezeul
nostru. Auzind despre acestea, paganul imparat al Turcilor iii puse
$i
pen tru legea crestineasca, noi cu capul nostru. Asa trebue sa faceti
si voi, pe mare si pe uscat, dupa ce, cu ajutorul lui Dumnezeu cel
a-tot-puternic, noi i-am taiat mana dreapta. Deci, fiti gata farI
intarziere. Data in Suceava... luna Ianuarie 25, anul Domnului
1475"
www.dacoromanica.ro
228
ingadue razesilor sa se
duck'
17!.
curtenii sai.
VI
':,t
ra
tatea, aparata de boierul Sendrea, cumnatul lui Stefan, rezista cu succes. Nici Hotinul,
fi
t
cr."'".k;-*ti.,.
Fig. 72
Ruinele Cetatii Neamtului.
Prin asezarea sa, aceastI cetate era greu
de cucerit. Aici se refugiau, in vremuri
de bejenie, familiile domnilor si boierilor moldoveni. (D. P.).
www.dacoromanica.ro
229
Stefan a mai facut o incercare de a avea de partea sa Muntenia, instaland ca domn al ei pe Vlad Ca/ugarui, fiu al lui Vlad
Dracul (1482). Dar Si acesta fu nevoit sa se piece Turcilor si asa
tamase pana la sfarsitul domniei. Era clar prin urmare : once incercare s'ar fi facut de a se aduce Tara Romaneasca in sfera de
influents a Moldovei, ea era sortita, mai curand sau mai tarziu,
insuccesului, din pricina amenintarii continue pe care o reprezenta
pentru domnul din Bucuresti garnizoana turceasca din Giurgiu si
din celelalte cetati dunarene. Zece ani incercase Stefan, cu o admirabila tenacitate, sa-si impuna vointa ; imprejurarile insa erau mai
puternice ; de aceea, dupa experienca cu Vlad Calugarul, el n'a
mai perseverat. S'a multumit cu intarirea granitei sale spre Muntenia, prin ocuparea cetatii Craciuna, fapt care a avut loc la sfaritul domniei lui Tepelu (to Martie 1482) si a renuntat sa mai
intervina in treburile de peste Milcov.
De altfel, situatia generals nu era de nature sa Incurajeze
pe Stefan a continua lupta impotriva Turcilor. Regele Cazimir al
cu putin
Poloniei incheiase Inca din pritnavara anului 1476
inainte de Razboieni
o intelegere cu Sultanul ; Venetienii fac
pace in 1479 ; Ungaria, la randul ei, prinsa de lupta cu imparatul
Frederic al Austriei, incheie cu Baiazid, succesorul lui Mohamed al
www.dacoromanica.ro
23o
act de tradare.
Pierderea acestor doua cetati a insemnat o mare lovitura
data Moldovei. Lovitura politica si militara, in primul rand : garnizoanele turcesti din Chilia si Cetatea Alba aveau sa fie o vesnica
amenintare, putand oricand sa prade taxa si sa stinghereasca miscarile lui $tefan ; lovitura economics, in al doilea rand, deoarece
negotul de import si export prin aceste doua mari porturi urma
de asemenea sa fie ingreunat. De aceea, Stefan a cautat prin toate
mijloacele sa redobandeasca cetatile pierdute. Un atac, prin surprindere. n'a izbutit ; a cerut atunci ajutor Polonilor $i, in acest
scop, a trebuit sa primeasca a presta personal omagiu regelui Cazimir. Actul a avut loc la Kolomea, un oras in apropierea granitei,
si s'a facut in mod public, in vazul tuturor : era o umilinta pentru
Stefan, de care acesta I i va aduce aminte mai tarziu. $i nici macar
rezultatul nu fu obtinut : Polonii nu-i dadura ajutorul necesar pentru a relua cetatile, ci numai un corp de trei mii de calareti care
participara la victoria dela Ccitlabuga asupra Turcilor (Noemvrie
1485). Acestia, in timp cat $tefan era dus la Kolomea, naval isera
i.n tare, pradand si arzand papa la Suceava inclusiv.
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL CU POLONII
231
In primavara urmatoare, Sultanul trimise o noul oaste impreuna cu pretendentul Petre Hronot sau Hruet. Stefan le iesi tnainte la Scheia, in judetul Roman, si dupa o lupta apriga in care
domnul era sa piarda nu numai biruinta, dar sf vieata
cazuse
de pe cal si a fost scapat de boierul Purice
izbuti sa-i respinga,
prinzand si pe Hronot care plati cu capul indrasneala sa (Martie
1486). Aceste atacuri repetate, desi neincununate de succes, dovedeau insa un lucru : ca. Moldova, data nu se intelegea cu Turcii,
nu avea sa mai aiba liniste. Stefan hi dadu seama de aceasta trista
necesitate, mai ales ca Polonii, uitand cele fagaduite la Kolomea,
se grabisera sa incheie un tratat de pace cu Sultanul, in 1489.
Indata dupa ei, facu si Stefan acelasi lucru. Se adevereau deci cuvintele trimise de el Venetienilor, printr'un sol, cu mult inainte
Si clack Dumnezeu va vrea ca eu sa nu fiu ajutat, se vor intampla
doua lucruri : on se va pierde aceasta taxa, on voiu fi silit de necesitate sa ma supun pi;ganilor". In 1492, Moldova platea haraci
Sultanului.
Suparat de atitudinea Polonilor, Stefan se intoarse spre Mateias, regele Ungariei ; acesta se grabi sa-i ofere, ca o slaba cornpensatie pentru pierderea Chiliei si Cetatii Albe, doua cetati in
Ardeal : Ciceiul, cu saizeci de sate imprejur, in linutul Somesului,
si Cetatea de Balta, pe Tarnava Mica. In urma acestui fapt, Stefan
Razboiul cu Polonii. Chestia Pocu %iei. In schimb, se striearl acelea cu Polonii. Jignit de tratamentul dela Kolomea, neputand uita ca regele Cazimir nu-i daduse ajutorul fagaduit pentru
redobandirea cetatilor pierdute, Stefan nu astepta deck prilejul ca
sa poata raspunde cum se cuvine. Acest prilej se ivi in 1497, cand
urmasul lui Cazimir, fiul sau Joan Albert, cacti marea greseala sa
porneasca impotriva Moldovei, cu gandul de a pune ca domn in
ea pe f ratele sau Sigismund. Pretextul campaniei era lupta contra
Turcilor, eliberarea Chiliei $i Cetatii Albe ; in realitate insa, armata
polona se indrepta spre Suceav a. Stefan, care simlise viclesugul
craiului, isi lua masurile de aparare : rasa o garnizoana puternica
in cetatea sa de scaun, iii concentra armata la Roman si trimise
dupa ajutor la Unguri si la Turci. Polonii asediara cetatea, dar
fara rezultat, deoarece stricaciunile pricinuite de tunuri ziva, erau
www.dacoromanica.ro
Selz()
KRAKOW
C
Zamosc
o)
Przeworsk
0
Llaros/aw
Radymno
Lancu
ro
San
LWOW
4:11
CZCh0 w
*Przemysl
(Cihoy
\\
oPomorzany
Bus
Tarnopol
tr
0 Wo/OC/Sk
Rohatyn
Sambo
AO
0Drohobicz
galicz
80PiSla V
Buc acz
/esupol
,..,,
Stanis /au0
Tysmienica 0
\......
N s-.
Muncaci
\y\
Husf
oL
beromx,0
N
0 i/or
Gwozdzieco
Kolon:46.,...t_91719/1/7
'
( Satm ar)
o Bar
,.Camenec* Podo/sky
A.
enka
MOHIL EW
oColman/4.Hotin
c sipmf,
Aaup
d6Lentesti
; Tyra`
04 Poo'rig a
Siret
\% Radauti
0XDarminesti
SUCEAVA
e 4fistr
Lipnic
ire-errniuti oxMovila
6 Mst.Peri
s4
VaSC.aUfl
Sighet
Smerinka
f,
0 Jagielnica
Bereg
Satu Mare
Trembowla
Podhajec 0
O Stryi
Soroca
4
Gf
73
Expeditia de pedeapsi a lui Stefan cel Mare in Polonia. Linia neagra cu s'ageci arail drumul urmat de armata
Fig.
o suta de
spun cronica
moldoveana. Au Lost cucerite i arse cetIvile Trembowla, Buczacz i Podhajec ; au fost luati
mii de tobi pe care Stefan i-a wzat apoi in jude%ele de miazanoapte ale Moldovei.
www.dacoromanica.ro
NSkqVa
RAZBOIUL CU POLONII
233
:}"
').,...1, #
1
....., 0
,r;,!
ne
"..
,0
!. -
,;
44%,
.....
.....--....
..
iL-11--
,I.::,.
Fig. 74
Biserica manastirii Putna, ctitoria lui Stefan cel Mare. Ferestrele,
ascu %ite in partea superioara, arata influenca apuseana ; ele sunt asemenea f erestrelor dela catedralele din Apus. Biserica a fost refacuta in veacul al XVIIlea si apoi restaurata, acum cateva decenii, de catre Austriaci. (C. M. I).
www.dacoromanica.ro
234
Fig. 75
dintre soldatii lui Ioan Albert iii mai vazura Cara. 0 aka' oaste
polona, de calareti mazuri, era sdrobita, in aceeasi vreme, de catre
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL CU POLONII
235
In ce priveste pe prizonieri,
traditia,
consemnata
de Neculce in O seams de
cuvinte", spune, ca Stefan ar
fi poruncit sa fie pusi sa are
mai multe locuri intinse pe
care le-a semanat
apoi
cu
Ca urmare a biruincei, Stefan naval in Polonia, in vara anului urmator, cuceri i arse o sums
de cetaci i ajunse pang
aproape de Cracovia, lu-
www.dacoromanica.ro
236
Fig. 77
Picturile
exterioare sunt, Impreuna cu cele dela Sucevita, printre cele mai reusite din
intreaga noastra arts veche (0. N. T.).
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE
237
la ospete omora fara jude%. Amintrelea, era om intreg la fire, nelenes si lucrul
sau tl stia a-1 acoperi, sP unde nu gandeai, acolo tl aflai. La lucrurile de razboaie
!nester, unde era nevoie, insusi se vIra, ca vazandu-1 ai sai, sa nu indarapteze,
unde-1 biruia altii, nu pierdea nasP pentru aceea rar razboiu de nu biruia,
dejdea, ca stiindu-se cazut jos, se ridica deasupra biruitorilor".
Ctitoriile. Domnia lui Stefan cel Mare cea mai lungs domnie din cate a cunoscut Moldova : peste patruzeci si sapte de ani
e insemnata nu numai prin faptele vitejesti savarsite, prin stralu-.
citele biruinti castigate asupra tuturor dusmanilor, dar si prin felul
Fig. 79
Tripticul, adica intreita icoana a lui Stefan cel Mare. La mijloc,
Isus Hristos, in sanga, Maica Domnului, in dreapta, Sf. Joan Botezatorul.
Lucrat in argint frumos cizelat si impodobit cu pietre scumpe. Potrivit traditiei, acest triptic insotea intotdeauna pe marele domn in luptele sale. Se afla
la manastirea Putna. (D. P.).
intelept in care a fost gospodarita Cara, sporita bogAia ei. E insemnata iarasi prin grija pe care a purtat-o domnul bisericii, prin
numeroasele lacasuri dumnezeesti, pe care le-a ridicat in intreaga ;ark
www.dacoromanica.ro
23S
1:
Sit
'1111'
Fig. 79
Biserica dela Baia, ctitorie a lui Stefan cel Mare. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE
Fig. 8o
239
www.dacoromanica.ro
240
lui
,Stefan,
Razboieni,
Rauseni unde a pierit tatal sau Bogdan. In Muntenia, a inalcat o biserica la Raimnicul-Sarat ; la muntele Athos a adus diferite imbunatkiri manastirii Zografu i i-a facut danii insemnate ;
in Ardeal, el este, dupa toate probabilitkile, ctitorul marii biserici
de piatra a Manastirii dela Vad:,47)Some, in apropierea cetkii
Ciceiul. Niciun alt voievod de ai 110tri n'a zidit atatea lacquri
dumnezeiegi i nu le-a inzestrat atat de bogat. Credinca lui .refan era puternica ; ea I-a ajutat in toate imprejurarile ; cu ajutorul
lui Dumnezeu a putut el strabate prin toate incercarile i greutkile
(vezi i fig. 79 si 8o).
Viteaz, intelept, credincios, bun cArmuitor gi cu dragoste de
BIBLIOGRAFIE
Stefan cel Mare : N. IORGA, Istoria lui Stefan cel Mare, Bucurqti, 1904
374 P. in 8 ; V. PARVAN, RelaFiile lui Stefan cel Mare cu Ungaria, Bucuroti
1905, 142 p. in 80; ANDREI RADULESCU, Luptele lui Stefan cel Mare cu
Turcii in anii 1475 5i 1476, Bucureti, 1908, 90 p. in 8 ; AL. LAPEDATU, 0
Inseria a lui Stefan cel Mare in Tara Romiineasca, in Bul. Corn. Mon. 1st.,
III (1910), p. 007-009 ; GENERAL RADU ROSETTI, Incerciiri critice asupra
reizboaielor din anii 1475 fi 1476 dintre Stefan cel Mare si Turd, Bucuregi,
1904; 44 P. in 8 ; GH. I. BRAT1ANU, Lupta dela Baia, (dupii izvoare unguteiti), in Rev. ht., V (1919), p. 216-224 ; I. URSU, Stefan cel Mare Domn al
Moldovei dela 12 Aprilie 1457 pa'n;-i la 2 Julie 1504, Bucurqd, 1925, 463 P.
in 8 ; G. BAL$, Bisericile lui Stefan cel Mare, Bucureti, 1926, 331 p. in f
(Bul. Mon. 1st., XVIII, 1925) ; P. HENRY, Le rhne et les constructions
d'Etienne-le-Grand, prince de Moldavie (1457-1504), in Melanges Diehl, II,
Paris, 1930, p. 43-58 ; V1RGINIE VASIL1U, Les Tatars et la Moidavie an
temps d'Etienne-le-Grand. in Rev. Hist. Sud-Est., VIII (7930, p. 188-191 ;
P. P. PANAITESCU, Contributii la istoria lui Stefan cel Mare, in Mem. Sect.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
1st.
247
Cranitele Moldovei De vremea lui $tefan cel Mare, in Mem. Sect 1st. Acad.
Rom, t. XV (1934). p. 81-91 ; GENERAL RADU ROSETTI, Despre uncle
precizari recente ale locurilor bataliilor dela Doljwi, Vaslui si Scheia, in Mem.
Sect. 1st. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 707-225 ; GENERAL RADU RO-
SETTI, 0 mica intregire la istoria lui $tefan cel Mare, in Mem. Sect. 1st.
Acad. Rom., t. XVI (1934I935), P. 45-58 ; I. APNEA, Un pupas al regelui
Mateiai in Moldova, in Cercet. 1st., XXII (1934-1936), 2, p. 89-94 ; D.
URZICA, &Italia din dumbrava dela Lipinti,
Const. C. Giurescu
Ia.i,
7937, 36 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
16
o gasim in veacul
si se daal XVI-lea in Paliia dela Orastie (vezi mai jos pag. 295)
toreste influencei literare. Ruman este insa vechiul nume al Romanilor, modificat dupa legile desvoltarii limbii noastre. Suntem singurul popor romanic care am pastrat numele vechilor stapanitori ;
www.dacoromanica.ro
243
stravechiu, noi am avut i alte nume, locale, dupa formatiile politice sau individualitalile geografice in care locuiam. Ni s'a spus
si ne-am spus astfel Olteni, Munteni, Moldoveni, Ardeleni, Banateni gi Maramureieni. Chiar in cuprinsul regiunilor care au determinat aceste numiri, s'au format apoi alte denumiri, corespunzand
unor imparliri si mai mici, unor cinuturi caracteristice. Astfel, s'au
deosebit in Ardeal Beirsanii (in Cara Barsei), Marginenii (in regiunea
Sibiului) gi Motu ; in Moldova, Vrancenii. 0 diferergiere a avut
loc si in legatura cu opozitia dintre munte gi campie. Locuitorii
www.dacoromanica.ro
244
sa tie seams de obiceiul pamantului, adica de o sums de legi nescrise, transmise din generatie in generatie prin viu graiu. Nu avea
deci, asa cum s'a crezut mai inainte, o putere absoluta"" ; de proprietatea particulars, boiereasca, nu se putea atinge, decat in urmatoarele trei cazuri :
in caz de inalta tradare sau viclenie" ; xj
in caz de desherengi adica dad proprietarul murea fara sa alba
vreo rudi care sa-1 mosteneasca ; 3) pentru neplata cliirilor. In
schimb, apartineau domnului locurile pustii adica neocupate de
alti proprietari (frecvente mai ales in Moldova), braniitile adica
terenurile rezer v ate pentru fan, pentru vanat si pescuit, precum Si
hotarele targurilor si oraselor adica mosiile pe care erau asezate
acestea. Bine inteles, domnul mai avea, ca orisicare boier, proprietatile sale personale, mostenite dela parinti sau cumparate.
Succesiunea la tron nu se caeca pe temeiul unei reguli fixe,
cum e astazi, ci boierii puteau sa aleaga pe orizare dintre urmasii,
legitimi 4i nelegitimi, ai domnului raposat, sau pe vreuna din rudele
lui. Din aceasta cauza au avut loc la not multe lupte pentru
domnie ; ele au Post o adevarata nenorocire.
www.dacoromanica.ro
DREGATORII
245
sau purtatorul spatei domnwi ; mai tarziu, in Muntenia, el comanda i oastea calare ; Paharnicul, numit in Moldova ;i ceafnicul,
adica cel ce are grija de bautura domnului ; el toarna acestuia in
treti vistiernic i mai multi vistiernicei, paharnicul un vtori paharnic, un treti paharnic i mai multi pahamicei, etc.).
Dupa marii dregatori veneau, la curtea domneasca, o sums
alcii, de rang mai mic, avand diferite rosturi. Astfel era : Camarasul,
purtand grija monetariei ; Armalul, care aducea la indeplinire execuciile capitale fi pedepsele corporale hotarite de domn ; Clucerul,
in seama caruia erau carnarile cu provizii ; Sulgerul care aproviziona curtea cu came ; $etrarul, mai mare peste corturile domnqti, etc.
www.dacoromanica.ro
246
In veacul al XVI-lea apare in Moldova hatmanul (din germanul Hauptmann, prin filiera polona !) care avea comanda asupra
Orasele i satele. Oraele erau carmuite de un consiliu comunal alcatuit din doisprezece pargari (in orwle sasesti Burger ;
de aci vine chiar cuvantul romanesc), avand in frunte, in Mun-
www.dacoromanica.ro
ORASELE $I SATELE
247
azi disparuta, Chilia, Braila, Darstor, Giurg. Severin) i in Ardeal (vezi fig. 8i). La inceput, in unele orar ale noastre au fost
colonii de Sail, veniti din Ardeal (aa, de pikla, in Campulungul
Muscelului, in Ramnicul Valcei, in Targul Neam ;, in Baia i in
Suceava) sau de Germani veniti din Galitia (in Siret). Au fost gi
colonii unguregi in cateva targuri moldovene precum i colonii de
Armeni, foarte pricepuci la negot. In orasele dela Dunare i Mare,
,
t:
o
'
7-
-rg4;
41. ri,
;
".
tk"
..,>4
:en',
Fig. 81
31 /
www.dacoromanica.ro
248
'
ab
i,
rf:
: ......
x.
,-
.1'
Fig. 8z
I..
f '"
'''
:::;kx, :. : .!. .
_, .:. ,i......,:is. 4. 7..
....iq
7-'
: F 'AT
1\
;Nik
"7"-k ., ..
...3k. 7
+'
"
,r
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA
249
tH
.
rr
-tit
'
Fig. 83
Ruinele Cetatii Albe. Poarta i fortul central. Daca dumanul
izbutea sa pktrunda inlauntrul incintei fonificate, atunci aparatorii aveau, ca
ultim refugiu i loc de rezistenta, fortul central. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
250
Cetatile erau atat la hotare cat i inlauntrul tariff ; mai numeroase i mai insemnate au fost cetatile moldovene (vezi i fig.
82, 83, 84) In Ardeal, orgele av eau ziduri puternice, cu tumuri
de aparare ; resturi de ale
for se mai vad i astazi la
Brasov, la Sibiu, la Sighisoara i in alte parti. In
afara de cetati, au servit ca
toc de aparare i de refugiu,
<41- t
atat de o parte cat i de alta
a Carpatilor, manastirile i
bisericile intarite. Unele fac
din mijlocul laturilor ; astfel, de pilda, manastirile Pobrata i Sucevita, in Moldova, apoi bisericile dela Ci-
cul
Fig. 84
6984
domn fiind Io Stefan Voevod iar parcalabi panul Luca si panul Herman. (M. M.).
www.dacoromanica.ro
CLASELE SOCIALE
25I
numele lor
Iata unul
din cele mai vechi ravase" de acest fel scrise in limba romans, vIrstata insa
cu uncle formule de cancelarie slave : Zde (aici) meghiasii tocmelnici ai lui
Stoian i ai Borcii ot Sabiceu, poim (anume) :
01 (din) Chiojd Stroe i (si)
Dragomir Sersea ; ot Sabiceu Dobrota Hranitul, i ot Patarlage Stan Braditeanul
i Patru postelnic i ot Basceni Vlasie, ca sa caute pentru niste ocina den Sibiceu,
Hoch, ucigaii i hiclenii" sau vinovatii de inalta tradare se pedepseau cu moartea sau cu trimiterea la ocnci. Ultima instants, in
materie de judecata, era Domnul : el nu putea insa trece peste
hotarirea juratorilor.
Clasele sociale. Din documentele veacurilor XIV i XV re
zulta ca au existat in Principate patru mari categorii sociale : boierii,
orZtsenii, rumanii sau vecinii i robii.
Boieri erau, in epoca veche, toti proprietarii de pamant, indi
ferent de suprafata stapanita. $i cel care avea zeci de sate i acela
care traia in devalmaie cu rudele lui pe o parte dintr'un sat
tot boier se chema. Acest cuvant
adica moineagul sau raza,sul
insemna nobil, de frunte ; not 1-am luat dela Slavi iar acetia, la
randul lor, dela Bulgari sau poate chiar dela Avari.
In primele timpuri ale vietii de stat romaneti, nobilimea a
fost reprezentata, prin urmare, de proprietarii pamantului. Acetia
sunt anteriori intemeierii ; in diploma Ioanitilor, din 1247, li se
spune majores terrae". Ei ajuta pe Litovoi in lupta impotriva Ungurilor, ei sunt biruitorii din 133o asupra lui Carol Robert ; tot
ei ajuta lui Bogdan i tovarailor acestuia sa respinga ogile trimise
de regele Ludovic al Ungariei.
In afara de numirea generics de boieri, proprietarii de pamant
www.dacoromanica.ro
252
.11
!A
tks
41911
I
7"
[9.
VklaZ,:.
1
1.%
stapani de vecini sau rumani" ; aceste doua intelesuri ale termenului cneaz, cuvant de origine slava, sunt redate prin acele doua
www.dacoromanica.ro
CLASELE SOCIALE
253
de stapanul
domn, boier sau manistire
pe mosia caruia
traieste ; el este obligat sa-i lucreze la ce-1 va pune, aceasta e obligatia de capetenie, sa-i dea apoi dijma din produsele campului si
plateasca dari pentru vitele pe care be creste. Eliberarea de
rumanie nu se poate face faro consimtamcintul stapcinului ; chiar
cand se rascumpara cu bani, faptul e considerat ca o pomana a
st50.nului, ca un act de mill sau de iertare" din partea acestuia.
Numai in caz de robie, rumanul scapa
e si natural
de legItura fata de stapanul sau. Daca se intoarce din robie, acesta nu mai
are niciun drept asupra lui. Situatia de om neliber, de om cu stapan,
se transmite si asupra urmasilor in linie barbateasca a rumanului.
$i copiii sai si nepotii 4i stranepotii, inteun cuvant toti descenden %ii
sai sunt de asemenea rumani. Femeia nu impartaseste soarta barba-
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA
2S5
insa decat cei obinuiti, nu i caii buni de tail" (astfel in privilegiul lui Alexandru cel Bun !) care erau pastrati desigur pentru
nevoile armatei. Veneau apoi pieile, blanurile (de jder, de vulpe,
de ras, etc.), graul, pegele sarat, mierea i ceara, sarea, care, transportata la Dunare pe drumuri ale sarii", trecea in Peninsula Balcanica, i vinul (cotnarul ajunsese bine cunoscut in Polonia !). Nu
existau drumuri pietruite, ci simple leauri ; podurile erau rare.
Negustorii se intovaraeau cate mai multi, cand plecau cu carele
cu marfuri ; intre Prut i Nistru se pare ca erau straji domneqti care
insoteau convoaiele. In Moldova, drumurile principale strabateau
Mara de-a-lungul, venind din Polonia (Liov, Camenita) i raspun-
www.dacoromanica.ro
25
Organizarea financiarfi. Locuitorii carilor noastre erau supusi la o serie de indatoriri fiscale. Ei dadeau dijme din produsele
cuvantul e de
lor, plateau bir i facea munci sau slujbe. Dijma
se lua din grane, in care caz se numea galeata,
origine slava
cablarit sau, in Moldova, ilia, din yin (vineiriciu), din miere ceara
(albinarit), din of merit), din porci sau ramatori (gogina), din pro-
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICEASCA
117
Inse*F-1;
Fig. 86
man ; mai tarziu, sub Ieremia Moghila, se va infiinta a treia episcopie, a Hulilor.
Preotii plateau o anumita dare episcopului sau mitropolitului
din eparhia respective ; erau indatorati de asemenea sa-i dea plocoane. Mai mari peste preoti erau protopopii ; ei aveau grija de
executarea dispozitiilor inaltilor ierarhi.
Manastirile, numeroase i bogate, dispunand de adevarate
latifundii, erau obligate sa ajute pe domn, la vreme de nevoie, cu
anumite sume de bani ; aceasta obligatie se numea imprumuta.
C oust. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
17
258
L.
r.
:7
00
4.n
'
Fig. 87
www.dacoromanica.ro
259
mo
',1
-.
,.
:.
-4,
:__
,-
..
.....
U
:...1il.b. Y
,47,46.
-.
i..s. , - ..
.s.e.
.4.
'
,g,'
.r.',:..,
7; M.
..
-i,
,.'
_1,4
...7.;,:a
._.
),
u .-
, . ..,
....,
_,.,
._
'.." ,5.
4; -
-.,.....,
--e...7.-,-yr,...
_
PIP
:,
'
.6.
's,
,
,44,,,,..
--4- -
.1-
,/ 1
'
4:
.:.
..
oi....---, ,,,,....
'.
-<;--,:'
0 : . 4'
71E3'"
,,.5,.;.4--:1
re.
.,..---tr:..,. 4
creC ,,,
/, "f/'...,rrij
,.,'
'.-
... ta,: i.
,..."-'0,, ,
,%'',
'4.
41agr'
r....,:,
' 1 I
Pa.e.
Fig. 88
Pictura pe peretele de miazazi, la Biserica Domneasca din Curtea
de Arge; ; a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Pe vremea aceea, nu se
www.dacoromanica.ro
2.6o
Fig. 89
www.dacoromanica.ro
ARTA
261
4c
dr
r".
Biserica mlnastirii Vatra Moldovitei. De remarcat picturile eaterioare, precum si forma ogivala a ferestrelor si a usilor (0. N. T.).
Fig. 90
lemn din Ardeal (vezi i fig. 87), bisericile lui Stefan cel Mare,
Petru Rarq, Brancoveanu), din operele de arts ale epocii contemporane. Avem, intr'un grad deosebit, sim ;ul colorilor, al proportiilor, al nuantelor. Contribucia noastra la cultura omenirii a fost,
in trecut, mai ales in domeniul artei.
0 insemnatate deosebita a avut la not arhitectura bisericeasca.
Chiar din primele timpuri ale viecii de stat, s'au cladit lacauri dumnezeieti remarcabile. Infaciarea acestor lacapri ca i felul for de
construccie dovedesc o puternica inragrire bizantina ; ca pilda poate
www.dacoromanica.ro
262
gi
si in
Moldova. Tipice pentru stilul moldovenesc, rezultat tocmai din imbinarea celor doua influence, sunt bisericile lui $tefan cel Mare.
BfBLIOGRAFIE
p. 356-358 ; V. BOGREA,
fi altele in Anuar 1st. Cluj, III
(1924-1925), P. 508-509 ; CONST. C. GIURESCU, Miscellanea I. Desprr
Vrancca, Bucuresti, 1935, 8 p. in 8.
Organizarea administrative. CONST. C. GIURESCU, Contributiuni la
studiul marilor dregAtorii in secolele XIV fi XV, VIlenii de Munte, 1926, 176
p. in 80; CONST. C. GIURESCU, Noi contributiuni la studiul marilor dreglitorii in secolele XIV it XV, Bucuresti, 2925, 75 p. in 8 ; V. MERUTIU,
Jiscletele din Ardeal fi dm Maramures plina in Banat, Cluj, 1929, 239 p. m 8.
CONST. C. GIURESCU, Judeje dispiirute din Tara Romaneasca, Bucuresci,
1937, 8 p. in 8 ; CONST. C. GIURESCU, Vechile noastre judete, in volumul
Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 153-162.
Organizarea mtlitara. N. IORGA, Istoria armatei romdnesti, ed. 2-a, vol.
Bucuresti, 1929-1930, 383 + 256 p. in 8 ; GENERAL RADU ROSETTI, Essais sur Part militaire des Roumains, Bucuresti, 1935, :too p. in 8.
Organizarea judecatoreasca. I. C. FILITTI, Vechiul drept penal roman
(schita). Intregirt privitoare la vechea organizare judecatoreasca, Bucuresti, 1934,
74 P. in 8.
Clasele sociale. CONST. GIURESCU, Vechimea rumdniei in Tara Romdneasca fl legatura lui Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem Sect. 1st.,
III,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
263
p. 253-257.
Organizarea Bisersceasca. N. IORGA, Istoria bisericii romilnesti si a virtu
teligioase a Romani lor, ed. 2-a vol. III, Bucuresti, 1929, 1932, 432 1- 493
p in 8.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-.
-41111.
/4
1\1
'-s.
.t.
teetc
...,..i,--:.- -4.r!..411e-171-.44(4.-c-!,---14646".....;-F,.),
Ze-44(16;4;Th'''
6.1.- '
2,........Lae
IN
....,
at.
4i1
fo
it
--,.."..047,...- ....
I ell
.11.
..
Zlit
.1..........,'
,..,
,
Ellil
Fig. 91
-;- 1 ii
......'.
-41"....
-W'
t-.....
r.
,...
....... -
_ :."-.... ,.e.-7.7-1
,
e ..
.
.
.......
..
1 !-
'-'
'
. '
,..,0 1 . O
.-
Biserica lui Neagoe, la Curtea de Arges, ziditi de mesterul Manole. RestauratI de Carol I,
aceastX biserici c locul de vesnicK odihn:i al Regilor Romtniei (0. N. T.).
www.dacoromanica.ro
z66
www.dacoromanica.ro
_371-11,..sor
.-W7,4j1.
P.
61..dr
-,,.._.-f
t-'4
a i-t-ii:f..-
...
.r 7.,...,,,.r-nr.....
ofir,ogic?,,.
: 0..c.c_tp....,:.
.0
?,
..
4.Priloroe;:cul.pr o a ot-,.
'1 .
11
.-i'':
'''
fp .:
,.i. ...
;. , ' ,
F.'.1
-r- . 'Ail
01/41' ......
i-f.
4 ":
I
,1.
, a ..
* .4.,
.
.,-
,.
..
:;'.,q:/
f:-4:
,..;,,,,,N,..,.,
..
i.1= 3-
,c9
A:
!'..SIrA4 ir,14t
II
.;:t1,":7!
qo
4e
Fig. 92
Icoana facuti din porunca despinei (fiicei de despot !) Elena, sotia lui
Neagoe Basarab. Infaviseazi pe Maica Domnului, plangandu-si fiul mort, co-
www.dacoromanica.ro
268
pe Turci. El a stapinit in
Ardeal doua posesiuni Vincul de jos i Vurparul. Sub
prejur fu transformata de
Turci in raia i intra in
posesia lor. Sub Mircea
Ciobanul care a domnit in
doua rAnduri (1545-1554
i 15 57 -1 5 9 ; vezi si fig.
95), sunt miscari de ale boierilor ce nu se impacau cu
firea autoritara a Domnului ; multi dintre ei iii
pierd, din aceasta pricing,
vieaca. Intre cele doua
domnii ale lui Mircea Cio-
care a incercat sa Lea unele innoiri, insa n'a gasit sprijinul necesar in boierime si a trebuit sa para.-
mulcumindu-se
sa
la Poarta. Li se poate a-
Fig. 93
www.dacoromanica.ro
269
aplica mai tuturor cuvintele doamnei Ecaterina, so ;ia voievodului Alexandru al II-lea, dintr'o
scrisoare
a ei trimisa la Venetia :
r
!' lirt A 01)147374P)Azi suntem i maine nu suntem,
dupa voia lui Dumnezeu, i ne
aflam in mana Turcului si nici
not nu stim unde vom fi pang la
capat". Inteadevar, pentru a -ji
4,
Y.
arzand
(C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
270
.
1/1
6111,
itimswitir!egsan
al atla al
ka
7 %11.44
,011
tor
44!)
1.1.1.1111,00V, Or MI IN MVP
NW 111
-11111111
Cl
1;111eilelt,...r."P'
v. .-ii.;}
4-471 01 I ; .1 1721t
_._,,.
''
-. 31.
,1".."7 '2 1
rr
.41
:400,
n511
I NP 1
rb., .0..
TW' A' 1 re"
.,.. a,
..,.)a
, a silo ,
Fig. 95
Biserica dela vechea Curte domneasci din Bucuresti (pe strada Carol,
linga Plata de Flori) ; e ctitoria lui Mircea Ciobanul si cea mai veche biserica
din cite se pistreazi azi In capitala Orli. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
271
continua cronica
si au ars Rohatinul, oras mare si vestit,
si multi avutie $i bunatate dintr'insul au luat. Luat-au din Rohatin si dopotul cel mare, ce-i la mitropolie in Suceava, si multi oameni fi boieri au robit... si cu mare izbanda s'a tutors la scaunul sau, la Suceava, fag de nicio
pretutindenea
....
..
.... t r
kcg
"
'11
. . ,, .
AT...
.i ,e,-
s.' t t
....
a,
, ;;;f;'',..erOrfr../.41r. :
.J
.1k,
---ifs
s;_...-,:":1-:
-.
.,
..
''',,=.
(...e.. ...tie)7),?7.,.'
.'
00r
."
e,
\ drli
.1
t''?.4 .t:11,
Me.
t.
41.1
,....,
--b.7.
,...
'4,
,..y.:
iir,
irtdo..74 it!
-,t4
,!-
tagO.'
Isvi. t-Nc., ,
:(..".
..te,
, ca.t4.0
; r:
C'
r4-1
_:- , 4tvl
.:
.....,
1E,
_41
,4
a-
.. ..r_
l'es
,.t-i.,
. CI 4 i:dt:.
fiS,
Ir....
...,,,,,-j"
I ..2
,-.,
sminteala,
Sara sa",
Dupe Bogdan, urmI fiul sau $tefrinicii (1517-1527) carenevarstnic fiind, domni la inceput sub tutela boierului Arbor; por-
www.dacoromanica.ro
172
1
,
S4!
'-44S
.11 :
,E
51
V:4
A E 1.
mt
.;*
Tc
1;
www.dacoromanica.ro
CONSTANTINDEC. GIURESCU
* ALBA IULIA
Adjud
20
Mures
hrSI
Ov
IU
Ta/maciu
"VGenuneo
ledineni
Verna
.,..,
Bi trita 6
Ica n
Tismana
0 rsova
Bala de 2remd j A L. ES
\.,,,,,
Glogova
Poenari
JUD.
Govora
RET
a'40
..,,
MgValef
Tg.Gilortta)(19.Bengii-
TA R G OV I S C &i /gota
Dealui
Cotmean
"P"
&Pop
GILORT
Pita fi
Severin MOTRI
t!..,
1110,0
Stanesfi
Dalga
C-
oo
C
ni fir'
C:7)
niSala
Bet.deFloci
Peas
(9,6,
1134
1i. o
Cle 'an,
to
Babel
QJ
CURE T1
Ifiga
Tinganu
Cernavoda
Popeffl.
czn
Constanta
Sterem
Calugaren.
tgerpitesti
co
Rush deVede
Calafat
StaneskeL.,..0
Ge
SI LISTR A
rtucaia
fladivwe-NS,GIURGIU
Corabia
62;4
LEGENDA
o Targuri
6 M5nistiri
* Cetati
o Sate
X Locuri de lupta
O Orase
ti
Itarsova
Lichlresti
Viipoara
0
Caracal
MiNiVodit
heorghe
HERGMITA
c'''
Clavaciocu
A Atiminapti
Y8 cavil)
cl,
SLATINA
8C/000c/OC
N\---Cosuna
VIDIN
Sulina
it
Roman
Cure Motrului
CRAIG A
BUZAU
ce
0
accea
uR
A Snagov
Didrih
Clocanestix
Arumati
443
MI' Colentina
Bohntintg 8
Cu
o'
Won
RAIL A
sk4co
i.e le ajen
0) TAR
blucit
N\
oti
6'e111'o
arrest,
Sea
arc
hilia Noun
A
Ismail
A ginoa.29
04,
ilp
R.)
Solislefi S AC U ENI
ANaani
8cov >6 ceptufw
R.Sarat
Catlabu
Reni
Galati
10
Vintila V. 6
JU D.
.DEAF(GES
Jilis e
IMenedic)
tar Chloe
*11
AT6-
oc`
JUD. lc
AM PULR)111h1
Ratezati
tte" 1.,,a,6 oi
et.Damboviti:r
R. VA LC EA
Cozia 6
ani
RasnovA * BRASOV
IK .1=.4.
ad...)Psk,
100 Km.
ow.
Tecuci
r5 iun
"."
-rte
60
FAGARAS
011M bar
Gurpni
60
enhul
ID
Sf.Gheorghe
EVA
f,
40
Tg.S5cuesc
Mangalia
tineiudx
RUSCIUC
4.Turnu
CS
REA
Nicopoli
Sistov
Cava rn a
Ecrene
Cali acra
Paten&
www.dacoromanica.ro
5-
MOLDOVA INTRE
1432 SI 1606
DE
Harta No. 6
CONSTANTIN C. GIURESCU
Is
'S.
Horoo'enCa
(!)
LF'rl
KOLOMEA
%.<""rt
Cofmani
et.
A Sipm0
Ti
N.
Rodna
* ,
Cicelul
eg,0%
Falticeni
e
Rdsca
Mace
Vatra Dornei
.9
^i,t
T.
Iu D.
othesli
6 %,
("P.
Tama
*ROMAN
>
G
Cractuna
Boitnest,
-r-l
.,
4N-
. .e..,...
\.),.
Roscani
5Mrle
6',..,
o..
Star Chia/ 0
%.
Aninoasa
f.
th
CETATEA ALBA
(Akerman)
Gahul
of
o
Q,
1.....-''
.... -.0.0
No
Vedullui /sac
OJ
0 41
r% Ste
/i''
Re ezap
R.Sgrat
.4
Odobes i
0
3
VintiliV. (Nenedlc)
idibt
Tecuci
Ion
Focsani
..e*
L.
.;3'
tk,
cc
=1'
.it-
C.oE AR1GES
BARLAD
vJUD.
vt-
*Prejmer
*BRASOV
"%r.
CAMPU U
ilm-47T Pift
Sf Gh orghe
.
FAGARAS
)(*r.
st,
oT 9 Sar5tei
.r.
ut
0 Stoborta
4\0
Doco //na
BARLAD LUI
ie.= o,h,,
Chilean,
421
oA
JU D.
A Soot P
/ Tg.Tro usj,,VID.Ocna
.
4: I IGHINA *
;et.
HUSI
\L 1povat
-\,-.
Tg.Lapusnei
Ohisina-u
8
8a,,ad
fkresti 6
Tg.Skeuesiclua
)...t.
Cipriano
08o tin
.2
Ciuc
OVc
/peresti
N./ASLUI,x,
SIGHISOARA
SIBIU
8-
rutora
Odbrovat
(Cetateallou5)
o
Miercurea -
Sgpotem
IS',oteni)
t t\
Scantela
IL
Cetatea de BaIt5
o (Fran /en)
Tazlau
Odorhei
Orhei
Fro uleni
(Rasboem)
6
6 &stmt.
o
is
c,
CARLIGATIJREI
ot,e
PIATRA LU I CR ACIUN
(P.NE'A T)
R. VALCEA
.-
.0,,
JUD
ofiartau
oCotnari
. Probofa S
Volu Poorafat
100Km.
Pingdra
aftil.
08a/of/no
(BaMta)
No/day/fa
SU C EIAVA
Zaharest
6 Cosu /a
rani
4.-noro
o
HARCAULUI
CAMPULUN
.Humor. R.
e 0,X,Verxiconi Sipoteie
oronef
80
2 Cosiest,
Putna
TRADAA
o
80109ani
Sucev/fa
Li'acuf/
Steranesti
C).
Pafrauf,
ArbureaS
Darminesti2,5,' /toad,
40
30
. Serbanca
P'"P?
O orohoi Podagra
BRinesli Ji3ia
Slatina BAIA
BISTRITA
Dej Unguras
SIRE
oro nic
20
SOROCA
Ifrlowia)
,,,eav a
"S:
Cetafi
ab Locuri de lupta
SCARA
oxAtovile
al
fampol
o'o
Codrul Cosmin.
I
a
Lipinp (bow)
1Vrosiuti
'C'ernaufi
mac
o Targuri
o Safe
0a
Leniesti
asca'uti Tetina
6 Ministiri
@ Orase
HOTIN
Peri
LEGENDA
st
Swann 1:
'.4%,.
GALAT
12.
%'''
BUZAU
www.dacoromanica.ro
Rem
0.
Cnbabuga
Chillalloui
ae
Ismail
OLNAR
Mdcm A
Oblum a
0
Isaccea
4;
Sulina
Potonfc
Marta No. 7
CONSTANTIN C. GIURESCU
LEGENDA
,go
O Targuri
o Safe
stru
Munkacs
* Cefiti
HOTIN
X Locuri de lupta
40
60
GE R N AUT I
SCARA
20
KOLOMEA
t Manasfiri
Orase
BO
100610.
El
Hustul
Per/
t Apse
SIRET
Mgloc
0
Oncesfi
Seini
RA OALITI
\Cuhea
Sara
Jeud
CLUNG
Chioaru
Rodna Vech
\.759,A0\
Ora
ZALAU
Orel
,1
Rep e
DEJ
intre Hi au
Si Teton/
Ciceiul
Vad
Bobalne
()
ORADEA
Mast
S /timbal-caw/a
Gorisl5u
ss.0 IM art
* se
Unguras
OcnaDejului
Pf
SUCEAV
BAIA
Vatra Oornei
8istrita
Ai
rlst.Neamt
T.NEAMT
BISTRITA
fd
fildu I de Sus
Cr IsLc\ e
BEIUS
tcses Ca0
Rieni
Posaga
Geoagiu t
campul
0
fre'iu
p_yalopt
'IS'
w r
S.
Gureni
i
o
R.Barbat
e,,
:eve-VarnaVulcan
15 aesava
thstri fa
Corth
Tg.Sfive
ss
eorghek
0 Sf.G
Feldioar
x;
*iPrejmer
Cod lea
135rovA )
Ta....47ma.p.cciu
v-or.
..x.-
'/Vama Ge tine
Ciuc
sissoA
m
RA
Serc aia
,e.`
Mierc rea-
1e
_411osman
IBIU
I.,
Maria Orlea
TOOCN
Odorhei
Capalnea
MEDIAS
4.ta,aa"ve
0
/Ms inari
.---
-ul de Mori
Caransebe
Cet.
de Ban
Almasu
Or6fiePanil
Huniedoare 2:t( tSgdgeorz-Sfrew
DeazEt.-
tact,
ernut
-c2$`"' Nouhs.f8es,
ALBA IULIA
DEVA Turd
TIMISOARA
Pof,s
de.
Sant-lmbru s
Criscior
Lipova
inful
Mireslau
'Nita
Bisiribeasca
S an Petru
ss.
Rs
Inaul
\----1-"k
Rediu
SCO
PIA RA
4.
Gur
sas
WASOV
cetilara 4/ 7
PoeAari \ ? 411
*
? CA1MPULUNG
.,,,ii
,0
,A
&
0G
o
&area?'
e,,. ..
-1
R.VALCEA
Isera
ehadi
Tismana
0 C.DeARGES
0 T.JIU
Fd
Tg.Gilorfului
TAR OVIS
IfejLGRA
-1,71/40"-
os; /
Pitest:
o4
Orsova
Severin
'SLAT INA
O
_I__11111MENNEWpOMPINENIP1111,
www.dacoromanica.ro
RGHITA
O
Ses
'
Cure Marulur
Po Ionic.
TAR SOR
B CURESTI
PETRU RARES
273
Aw
.
_
,t
:4;4.7
s'.1%
,.
c,
'
od
.;
..
..
4*
.... ;1,
se.
41' .
" 1,r2i4
L'
Vo.
41.
.
I ..L
41
0,j:I
?.i'''
'
.'
.. .
..4
0,
A ''.!*
P.
,..-t
.''
...
4.
i.
5.:
."' ..,'.4.,:
..
' 'h
S 4 I, '' 1,.
..
14', 41,'
i :.
-7
.J.
1, VV
i',
44
es
4.
.
..
,. r,
es
4.
,71
,,,,
.0,
r,
j
'
Fig. 98
Chipul lui Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, pe tabloul ctitoricesc
al bisericii Sf. Gheorghe din Suceava, inceputI de acest voievod in anul 1514
(C. M. I.).
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
18
274
bucurop de sprijinul lui Rare ; acesta i-1 dete lui Zapolya pe care-1
suscinea i Sultanul. Doua oti moldoveneti patrunsera in Ardeal ;
cea din spre miazanoapte ocupa Ciceiul, cea din spre miazazi, con-
Assi
aar
"
.7iClif-
roa
111PIA--
1-- 7
4.N/re
ts
!CAA:. r
my,..,
-
A+
Fig. 99
Cetatea dela Feldioara, in apropierea careia armata moldoveana trimisa de Petru Rare a repurtat o biruintk deplink asupra armatei imperiale, la
22 'Wale 1529. (D. P.).
Rare oraele Bistrita i Rodna, precum i cetatea Ungurapd, intarindu-i totdeodata ,Si vechile posesiuni ale lui Stefan cel Mare,
Ciceiul i Cetatea de Balta. Bistritenii refuzara la inceput sa recu-
www.dacoromanica.ro
PETRU RARES
27
' 4;47Z.-
4044e*Rerrr41.10,5,
,--
Ili
Fig. too
un prieten. Asediat in cetatea Mediasului de catre Ardeleni i Moldoveni, el fu nevoit in cele din urma sa se predea i plati cu capul
visurile sale de domnie. Acest act supara insa pe Sultan ; se adaogara parile Polonilor ; cand in sfarsit Rams refuza sa trimita un
contingent de loon de calareci cerut de Poarta, soarta sa fu pecetluita. Soliman veni cu o armata uriasa in Moldova ; parasit de
boieri, Rare trebui sa fuga singur, pe poteci, peste munti, in Ardeal (1538).
www.dacoromanica.ro
276
povesteste cronica
au dat la
stramtori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru, ci i-au cautat a rasa
calul. $i asa case zile invaluindu-se
adica ratacind
prin munte, flamand
si trudit, au nemerit la un parau ce cura spre Sacui, i mergand pre parau in
jos, au dat peste niste pascari carii, data i-au luat seama, cu dragoste 1-au
.
"
!1.
r;
,., it:Ho
hula )
tylc\11
purr,
I-A
lowaacemtv40,420
1, l ow _to at,
.19nyoNauf,
km,nnminItattar
primit. Iara Petru Voda Infricosandu-se de dansii, s'au speriat, iar ei cu juramant s'au jurat inaintea lui, cumu-i vor fi cu dreptate gi nimica sal nu se
teams ; iara el le-au dat for 7o de galbeni. $i dad au vazut ei galbenii, cu
bucurie 1-au primit, si 1-au dus la otacul lor, de 1-au ospatat cu paine si cu
www.dacoromanica.ro
PETRU RARE$
277
peste fript, spat pescaresc, de ce-au avut si ei si data au inserat, 1-au imbracat cu haine proaste de a for si cu cominac in cap, si de aci 1-au scos la
Ardeal. $i fiind oastea ungureasca tocmita de straja la margine, i-au intrebat
pe clansii : ce oameni santeti ? Ei au zis : santem pascari, si asa au trecut prin
straja ungureasca si nimenea nu 1-au cunoscut". La 18 Septemvrie, dimineata
...,.,
:'
'x
;e1'!*.ey.
'1
?.
,.
.. jg1,111,'11 7.,..1
'4.
r-. c
114
'
.'"Li..'4,1'.1. sl-
La
LI
-.1
Fig. ioz
Petru Rares, sotia sa Doamna Elina" si fiii for Ilia; si Stefan, asa
cum sunt infatisati pe tabloul ctitoricesc dela Moldovita. Voievodul inching
Mantuitorului ctitoria sa. Inscriptia in limba slava. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
27Q
considerabila (vezi fig. too). Rare ramase catva timp in Cetatea Ciceiului, apoi se duse la Constantinopol unde Sultanul it ierta
si-i dadu din nou domnia Moldovei. Aceasta a doua domnie fu mai
;;
=-
5....
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU LAPU$NEANU
27,
Alexandru Lapuineanu. Fiji lui Rare$ n'au semanat parintelui for : Mob dupa cinci ani de domnie, a parasit Cara si s'a turcit,
iar ,Stefan a pierit ucis de boierii nemultumiti (155z). In urma lui,
a ocupat tronul Alexandru Lapumeanu. Acesta avu de furca, intocmai ca si contemporanul sau din Tara Romaneasca, Mircea Ciobanul, cu boierii nestatornici, gata de mi$cari, fiind nevoit sa taie
Fig. 104
Moneta cea mare de argint a lui Despot Vocra, bltuta
in 1563. Pe avers e infatisat voievodul, cu urmatoarea legends in
latineste : A lui Heraclide Despot, Orintele patriei" ; pe revers,
sterna pe care 5i -o alcatuise el, avAnd, nitre alte elemente, si vulturul
bicef al bizantin.
Legenda
www.dacoromanica.ro
:So
cifra haraciului
aa cum ii poruncisera Turindoiasca
www.dacoromanica.ro
281
In prima jum'atate a veacului al XVI-lea, Reforma se raspandete cu repeziciune in Ardeal. Saii trec la luteranism i incearca sa converteasca i pe Romani. Ungurii imbratieaza calvinismul ; principii Transilvaniei cauta, la randul lor, sa atraga pe
fra ;ii notri la aceasta confesiune. Nici una, nici cealalta incercare
www.dacoromanica.ro
282
I F--'i
rs
.1
,1
h'S
w
AV
/.'
sV\,
i."1
I'
.--''`-'s
--, -;:-.
t...
.
"---........
../
17--44i, -'..":"..--A'-'1
wsuran.
J. ,-.-- A i
,..64
'....
7! '
......01
L..,\:V,.
P.4
v,.
ik .5, kt;..k
iv 4,
,,_,
.--
_,A
ii e'...
/,..., t
,_.---:`
'
44
-.._:-
- -_- -,.:,,,
1- .,,7-.77-
V'
--l--...
4V--
Y..
..,
:;:-..,
:''
-.-.
...,
1`1
;,,,
.
.
;4
`.
11111+UNitlillUllithl-tt,
e.--
AI '
'''''
ii11i4iiiiiie
,
.,
.:--,,
-
4
-, z
..
r--
_..,..,
V',
.5..: ,..
'
--L
,...-.1-.....,,....- .;
.,'
.,
_
...40,
..
"...'"r4I '''''
I
'
.Nk,.;;; ..
'.NtilNX III'
- ,:t,,,,e'
..-1,--
\ ..,\\.
*,
i,;,'",..
,,.:..:
--,-,--
,,,..
...,....
Ifl
-:,,:.
'-'
,'''''
- - -,,..
?I.
'
-:-..
"'
....A.,, ..
,4.7..,,,.../
_....
i,
0. 0,
INSIGNIA EIVSD
,,,-ENSIS ,i'lf - r-r---I"
.
--
-,, CV 4III!
-.T.
-4:,-.4.51...
Z...-
"" ,
.,
-,
-.
t
-,
;id
.i ...7.,:fr:',..7
-,_.
,
___- .-:
.......
;,,,,xp,-xr::-. I
11
-:.1
:.-- '
.---
,-r,
...-
"
..:,..
' ---'5,
__, -
C.: ",
...7:..z,,.,C '
,..._,,_-", k ,........--.;--
, ,..,., ,..-.,,,
'71 r.........1
gr ..:', ;I.*.
,..\(-...),_....,,-,,, . r ....... ,z , ,
\
,/
.......,
,.."
;...4.4]1.74,/.
.....\....-",:,-,,:...,
.3
;.'''
4.,
- ._",
4.
r4
. JO1P
C::
'
..!.
.--,-..- -..,
.."" ..."'
-V'
.,...... --i. .
:.
.--:
<J. ' .
s.' INt
't
,,
-..,...
...rel.'
,i.
.......
, C.T.:lp
-!.,:e
'''..-'
..._
'.%
..,:..
,..
.. N
.%
-.,...,...,,r, ,,---, ,,
,.
i:
..,_____,--.-,
14
....
*.e.,:.; 4 '..:::::.--..%
.
, X ;,p
It=
'
..d>....,
74r,
.44Var
" ''X :. ":
',..'",..
ATr
I. ,.:(
p,.
...
.--tp
o, ,
--
,,,AR.....
F Y.r
4.-,
S.:,:t.:: .. i . :,,,,,:....
,17eigq,--;:
w
tt.)
--i
.
..
..._. .
I1
,. N
.._--
.....4
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
283
n'au izbutit ; ele ne-au adus totusi un folos : au favorizat traducerea, tipsarirea 5i raspandirea artilor bisericesti in limba romans,
deoarece, potrivit nouilor confesiuni, slujba trebuia ficut51, pentru
fiecare popor, in limba sa.
BIBLIOGRAFIE
CONST .
GIURESCU,
Capitulatiile Moldcvei
cu
Poarra
www.dacoromanica.ro
8.
57o).
Starea politica. Veacul al XVI-lea este vremea in care dependenta Tarilor Romaneti de Turci se accentuiaza. Domnii incep
www.dacoromanica.ro
285
etc. Muntenia si Moldova devin locul de aprovizionare al Constantinopolului, chelerul", cum se spunea pe atunci, al imparatiei.
Transilvania ajunge si ea, incepand din 1541, sub suzeranitatea turceasca ; plateste haraciu ca si celelalte doul tari romanesci
iar principii ei trebue confirmati de catre Poarta. Sfaramarea Un-
citul au adaus in cara galeata", iar Petru Cercel au pus birul curtii foarte
mare si au scos in tara gostina de or. In a doua domnie, Mihnea Turcitul au
.daus :n tara un bir ce i-au zis napaste (numele insu5i e elocuent !) 5i pe rnegiasi
galeata de paine Si dijrna din cinci stupi un stup". In sfarsit despre Aron TiI anul, in Moldova, ni se spune ca prada" tam, ca agentii care strangeau dabi-
mosnenii sau
www.dacoromanica.ro
286
sfarsitul veacului al XVI-lea, insasi libertatea for personala. Ei devin deci rumani sau vecini. Numarul acestora create mereu ; totdeodata, create si puterea acelora care le cumpara mosiile, adica a
boierilor. Boierimea iii formeaza proprietati intinse, devine bogata
(vezi fig. 107) si ajunge adeseori in conflict cu domnul. Nu e de
L
Fig. 107
Snagov.
www.dacoromanica.ro
287
Fig. to8
Starea culturala. In schimb, sub raportul cultural, constatam uncle fapte noi, de o deosebita insemnalate : in acest veac al
XVI-lea, se traduc in romaneste cartile bisericesti ; ba chiar, la
finele lui, sub Petru $chiopul si Mihai Viteazul, limba romans patrunde si in cancelaria domneasca (vezi fig. io8). Se fac apoi pri-
www.dacoromanica.ro
2 38
Fig. 109
www.dacoromanica.ro
Fig. 1 to
289
cioara Maria iar in dreapta pe Sf. Joan Botezatorul. Ferecaturi de argint. (D. P.).
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
19
290
Taler de argint, din anul lion, face parte din tezaurul descoperit,
acum cativa ani, la Coveiu, in judetul Dolj. Muzeul Regional Oltean din
Craiova. (M. R. 0.)
Fig. x r i
Stilul sau este insa greoi i complicat, imitat dupa stilul cronicarului bizantin Manasses.
bilk*.
Astfel, de exemplu, in loc sa scrie, simplu 0 scurt, data 7058, el Introbuinteaza urmatoarea perifraza : in anul ce se capita Baca numeri de same
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA
291
Eftimie, egumenul manastirii Capriana, povesteste istoria Moldovei dela 1542 pans la 1554 ; el lauds pe Alexandru Lapusneanu
stilul sau e greoi. Azarie, un ucenic de-al lui Macarie, duce poN estirea mai departe, dela 1551 path. la 1574 ; el e favorabil lui
Petru Schiopul ; stilul sau e ceva mai limpede. Toate aceste trei
cronici sunt scrise, bine inteles, in limba slava. Sub Alexandru Lapusneanu, se traduce in limba polona la Iasi, de catre un Polon,
letopisetul zis dela Putna ; traducatorul continua povestirea si
adauga si unele informatii asupra tinuturilor, ostasilor si dregatorilor moldoveni.
si
www.dacoromanica.ro
292
I..
i
i
--i
.4..
/0 2
ill /16 f/1 ti iS"'0 Al fi'll, it f 0 417 ti 1 Oil 06A. C 4%Erd f fi-A
1....
7.?:.
C'h
611
11
II
'
0 tti All
'
7...
if
i'_..-
'Ns.,
,...
iterok ty
ti
;
,-
-......
-I c i I 4%240 i A4 1 4.-- 1 E e
A, 7 ,e, C AN VA 41 t t 0;t:
AI'/IAA
, h EC Op 4-
.:
.
t 6, A ov- I r( A c E If 2f :44 Et f 4 rt III t III CA trt -Ili:- --
',__-'
..
'.;
'
*,
..
....
.7
f 4;
iii
-.
,,
...
,-,
.7; \
. sms.5- a '.
se poate citi
:'
.
0
....
.--'-- 7.\---:.---.
,,
Fig. 112
''
.a
www.dacoromanica.ro
293
frazei, unii termeni slavi care aveau doua sensuri, sunt redati in
romaneste cu sensul gresit, nu cu cel care se potrivea in fraza respective. Asa, bunaoara, cuvantul slavon grad care inseamna
1i
cetate
www.dacoromanica.ro
294
patru carp. Ne mai putand lucra acolo, el veni in Tara Romaneasca, la curtea lui Radu cel Mare care it primi bine. Tipari aci,
in i 5o8, un Liturghier, apoi, peste doi ani, un Octoih, iar peste alti
doi ani, in timpul lui Neagoe Basarab, o Evanghelie : care i trele
in limba slava. Dupa acestea, urmeaza o intrerupere, pans la 1545,
cand un alt tipograf Dimitrie Liubavici scoate si el un Molitvenic
urmat, peste scurt timp, de un Apostol, ambele tot in limba slava.
Cel mai de seams tipograf al nostru, in veacul al XVI-lea,
este insa Diaconul Coresi. El a lucrat timp de aproape trei decenii,
incepand din 1557, cand publics la Brasov un Octoih mic, qi pang
in 1583 cand, impreuna cu un tovaras al sau, scoate un Evangheliar.
Dar meritul lui cel mai mare este ca a tiparit carti bisericesti in
romeineite, ca a dat putinta sa se faca slujba in biserica in romaEwe. Mai inainte, aparuse la Sibiu, in 1544, un Catechism luteran,
tot in romaneste, din care nu ni s'a pastrat insa nici un exemplar ;
Coresi scoate o serie intreaga de carci bisericesti in romaneste :
Evanghelia (1561), Psaltirea (157o), Liturghierul (157o), Cazania
(1581), etc. In afara de acestea, a tiparit multe carci si in slavoneste. Tipa'riturile lui Coresi s'au raspandit nu numai in Ardeal,
dar si dincoace, peste munci. In cele romaneti Osim inceputul
limbii noastre literare.
Motivul pentru care Coresi a tiparit cartile bisericesti in romaneste, apare
limpede in epilogul" Psaltirei din 157o : Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul
Coresi, deaca vazui ca mai toate limbile. au cuvantul lui Dumnezeu in limba
lor, numai noi Romlnii n'avamu si Hristos zice : tine citeste sa Inteleaga..."
deaceea inceputu-se-au a se scrie aceste sfente Psaltiri".
Coresi a fost ajutat in activitatea sa tipografica de catre primarul Brasovului, sasul Hans Benkner, care era $i fabricant de
hartie ; acesta urmarea, pe de o parte, castigarea Romanilor pentru
protestantism, pe de alts parte, un beneficiu material. Si calvinii au
incercat sa ne atraga spre confesiunea for ; in acest scop, au ajutat
www.dacoromanica.ro
TIPARUL
295
.1
I "trii
.4.
`'
.
6._
.W-
17:f4
4.
....1......,,,
.tjian.
`"
'
".k
!.
3rtP"
Manastirca Cornet, in judetul Valcea ; dateaza din secolul al XVIlea ; zidurile au randuri de caramizi aparente, asa cum se obinuiau in acel secol.
Fig. 113
(C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
296
t*ggl
news OA
nova
r10
14ga
Fig. 114
www.dacoromanica.ro
BIBL1OGRAFIE
297
Starca politica. I. C. Fl LITT!, Evolutia claselor sociale in trecutul Principatelor Romane, II, in Arhiva pentru stiinta $: reforma sociala, V (1924), p.
7*-111, 337-370 5i VI (1927), p. 318-346.
Starea sociala fi economics. C. GIURESCU, Vechimea rumaniei in Tara
Romcineasca $i legatura lut Mihai Viteazul, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st.,
s. 2, t. XXXVII (1915), p. 479-543 ; G. I. BRATIANU, Servage de la glge
et regime fiscal. Essat d'histotre cornparie roumaine, slave et byzantine, to
Annales d'histoire gconomtque et sociale, 1933, P. 445 -462 ; N. IORGA, Istorta
comertulut romdnesc, Vol. 1, Epoca veche, ed. 2-a, Bucuregi, 1925, 327 p. in 8"
www.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
I o Mihail V oievod, din mila lut
Domn al T eirii Rom
neiti, al Ardealului fi a toatei Tara
Dumnezeu,
oldovei".
(Titlul lui Mihai Viteazul in hrisoavele sale din vara anului 1600).
Vieata lui e una din cele mai impresionante din cate s'au
desfa5urat pe pamantul stra.mo5ilor. Mihai Viteazul a cunoscut din
plin si bucuriile $i durerile vietii ; a cunoscut dulceata biruintei 51
amaraciunea infrangerii ; a stapanit cat nici unul dintre voievozii
no5tri, pentru ca, inteo clips, sa piarda totul ; a vazut pe cei trufa5i inchinandu-i-se 5i a cazut prin tradarea lor. Contemporanii,
prieteni sau dumani, au sim%it ca au in fats o personalitate exceptionala ; unii 1-au ridicat in slavi, altii 1-au urit cu patima, cu totii
insa au ramas impresionati de aceasta aparitie unica.
www.dacoromanica.ro
300
MIHAI VITEAZUL
5i
capt-
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL DOMNIEI
301
Nu
...
ix.-
--...---4,------4-a.,-,.::_, -;._ , i
.t., a.,c_-
.-L-tilfe4,;:--f
www.dacoromanica.ro
302
MIHAI VITEAZUL
ea aducea pe inlocuitorul lui Aron Voda, pe ,Stefan Surdul. Incurajaci de aceste succese, ostasii munteni fac incursiuni pe tot malul
www.dacoromanica.ro
303
..,;
jI
'C. '2,
.6./laWIL
6 ..: ...Abell
.._
161
r.-
141c1:::,Y4n1
;,oral I.;
1;0,ferntrr ;.
Fig.
it x6
o gravurl in amnia a
(C. C. G.).
www.dacoromanica.ro
304
MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
UNIREA TARR ROMAINE ST1, A MOLDOVEI FDA ARDEALULUI sus MIHAI VITEAZUL (1600)
Harta No. 8
CONSTANTIN C. GIURESCU
EOLOMEA
SCARA
HOTIN
100 Km
50
erniuti
Telma
SOROCA
Darohoi
SIRET
RADAUT
Rodna
Botosani
SU EAVA
CAMPULUNG
Orhei
Frumos
Get Neamt*.
ORADEA
o Scheia
T9 Hearn!
ZAL AU
Chwnau
D 141 0
ROMAN
CRACIUN
BEILIS
AR D
A LUL
L.
In5u1
VASLUI
BACAU
lernut
Vintu deJoe
Odorhei
Minellu
Gel de Biwa
CET ALBA
BARLAD
MEM
ALBA IULIA
DEVA
91.5Pur, i .TIGHINA
Adjud
EBESUL SASESC
SIBIU
Sf heorghe
Orastie
Tecuci
14.
FAGARA
F, sanI
IN. 131,OV
Galati
Wm;
anunf
small
RSirat
!same
BUZAU
CURTIA
4
ChiliaVeche
Wins
DEAR
Mehadia
Tg.Gilorl
Cohnrana
E LGRAD
Orsova
Em Sala
tt
Del de Flom
Piteetl
Severin
SLATINA
aura Motrum
Cernaroda
BUC REST]
Dcitirta
Constants
L EGE N DA
0 Orase
Tirguri
o Sate
a Will
Caraca
VIDIN
SILISTRA
Turtucaia
Y. Locuri de luPti
Drumuri princi pale
171721+
us. de Vede
Corabia
A
Nicopoli
istov
Cavarna
&Tens(
www.dacoromanica.ro
Caliacra
Polaaie
3S
si
doua sute
4i
Noaptea care se lasa aduse incetarea bataliei. Biruinta r5.masese de partea noastra. Dar pentru ca sa se bucure de roadele
ei, ar fi trebuit ca Mihai sa poata continua urmarirea, ca odinioara
Stefan dupa lupta dela Vaslui, sa poata svarli pe dusman in Dunare. Din nefericire, aceasta nu era cu putinta. Turcii fusesera
batuti, dar nu distrusi ; superioritatea for numerics era Inca sdrobiware. Pe de aka parte, armata insasi a lui Mihai era obosita, dup.i
o lupta care durase mai bine de 16 ceasuri. Iar unii dintre boieri
izvoarele vorbesc de Dan vistierul si Miraslau logof5.tul
erau
nemulturniti si, dupa un pacatos obiceiu, gata sa tradeze. Tinand
stama de toate aceste elemente, hotari domnul retragerea la munte,
spre a astepta acolo ajutorul zabavnicului Sigismund. In urma lui,
Turcii ocupara Cara, facand in Bucuresti o palancl" adica o reduta de pamant, in jurul manastirii Radu Voda, fortificand 'Fargov istea si asezand prin sate subasi" adica primari. Se parea ca
Muntenia va fi prefacuta in pasalac.
Sigismund Bathory trecu peste Carpati abea pe la Inceputul
lui Octomvrie ; armata sa se uni cu aceea a lui Mihai si campania reincepu. Fu asediata si luata intai Targovistea (vezi fig. 117) ;
veni apoi randul Bucurestilor care cazura si ei. Sinan, vazand acestea, se grabi sa. treaca Dunarea indarat ; o parte a armatei lui mai
era insa pe malul nostru, and Mihai navali asupra ei. Podul,
bombardat puternic, fu rupt si o suma dintre Turci pierira innecati
sau de sabie. Mai bine de opt mii de robi fura eliberati. In sfarsit,
cetatea Giurgiului, asediata, cazu, in ziva de zo Octomvrie. Expeditia de pedepsire, ordonata de Sultan, se ispravi deci in chip
rusinos ; Sinan Pasa fu destituit din functia de mare vizir ; un
Const. C. Giurecu
www.dacoromanica.ro
20
IfIZVILIA
Cr
CN
e- 9
A Tw Su.
era
0015,1.1:ri,11,
,-6110
E !Der 11,6n nder,
..1j1:Ar
-
GiDer _A Jiet
n
Jel
dt
kArnmen
tits
ABMS DER B E LEGRV NG TER.G0 VIST VIVD DER SCHLACHT SO VOM 9e V011 S I BEN B V R.GN G ESCH E1-1 EN ANO IS9S )44 od,i:
Fig.
reawww.dacoromanica.ro
podului dela Giurgiu. (C. C. G.).
1595)
rupe-
307
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
308
si
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI
309
;Sehmberg
De
aceea,
Mihai
teazul.
cuceririi Ardealului
fusese a lui, iar nu sugerata. de Imperiali ; inicip-
Ideea
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
310
5i
gi
www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI
31i
1111111/11
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
312
455\
(fp
OICIAM
NI
lit.A.V2a7fy
&MEV (0)a.II
ht : auc
regulat tributul Turcilor, era ima dusman lui Mihai Viteazul ; incercase chiar
fapt foarte gray
sa-1 omoare cu otrava sau
prin tradare". Indepartarea acestui tnversunat adversar se impunea :
o cerea nu numai siguranta personals a lui Mihai, dar si planul
insusi de lupta impotriva Turcilor, plan care cuprindea, in tabara
cresting, si Moldova. De aceea, Mihai se hotart sa goneasca pe
Ieremia. In primavara anului i600, la 4/14 Mai, ostasii sai, intrand
pe la Oituz, coborau valea Trotusului ; un alt detasament patrundea
www.dacoromanica.ro
MIRASLAU
313
www.dacoromanica.ro
314
MIHAI VITEAZUL
t-1=a pe care si-o alcatuise din nou, trecu el muncii indarat, tot
pe la Buzau, si incerca sa opreasca pe Poloni. Soarta razboiului ii
fu insa si de data aceasta potrivnica : dupa o prima infrangere, la
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
316
ca un copaciu
ne spune cronica Tarii Romaneti
pentruca
nu tiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza".
Ucigaii ii taiara capul, acesta fu luat de comisul Radu Florescu
i adus la manastirea Dealului, unde qi astazi odihnete, iar trupul
eroului fu ingropat pe campia Turzii. ,,Si ramasera crestinii i mai
vartos Tara Romaneasca saraci de dansul... Caci era ajutor cresti-
4"
t.,,
INt
.a. ir
)
',1r
T.,,.
,- IAmr,Levill
iv , h. 411)
r
- .1 -11..,=4S,
i,"7 A...,,
-.- .....
'
14 '
"
-o
, It zor7 V Itnl., ,
4.'-'rl .1.1.=-,,, '
-s ,i, .0
'
-. .
)4."*
IIISPeY
do
''
La
.---- 1'
I - - T, 4 0 / ' '
;mai "-
' -1
----
as u
on
,Ti
\ t:i
Xey. .mf gem B43/i.: K. 2,1,: N1.4
4..tior it}
51:4L.
saviag.:AA
rdedve....4
-Jfix-r
er4.14:,
z..fr .
cdm. J. vimm
141.1,
eml..0.44 klmfeM: oes. AR JCS: 7,49
Jeeed,mieje,fi
-sf-
eliw
..j
4.74.
44.117.1.-
L-Vt-4-sa
nilor
adoga cronica
i sta tare ca un viteaz bun pentru ci,
cat facuse pre Turci de tremura de frica lui".
Mihai Viteazul a dat deosebita aten ;ie vietii religioase. In
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
317
aceasta cara saraca a noastr5 ca sa fac un scut al intregii lumi cregine". Sunt cuvinte simbolice, pornite din inima si luminand puternic intreaga actiune a eroului.
BIBLIOGRAFIE
Mihai Viteazul. Dr. ION SARBU, Istoria lui Mihai Voda Viteazul Dom-
nul Tarii Rominesti, vol. III, Bucuregi, 1904 Si 1907, XVI -4- 596 Si VIII
+ 344 P. in 8 ; CONSTANTIN GIURESCU, Vechimea rumaniei in Tara
Romaneasca ji legatura lui Mihai Viteazul in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st.,
S. z, C. XXXVII (1915), p. 479-543 ; CONST, C. GIURESCU, Cateva cuvinte
asupra Legaturii s; asezatnantului lui Mihai Voda", in Cony. Lit., LII (19201,
www.dacoromanica.ro
meni cu marl
si vestifi
osteni at
lurnei".
Urmaii lui Mihai Viteazul. Dintre urmasii lui Mihai Viteazul cel mai de seams a fost Radu 5erban (1602-1611). El a
urmat politica de alianO. cu crestinii a marelui sau inaintas si a
dovedit vitejie pe campul de lupta. A trebuit sa poarte razboiu
mai lintai cu Tatarii care veneau sa aseze pe tron pe Simion Moghila i i-a silit sa se retraga, dupa luptele dela Ogretin i Teiusani
13/23 i 14/24 Septemvrie 1602). In acest razboiu, a avut loc vestitul duel intre boierul Stroe Buzescu si cumnatul Hanului, in care
cel dintai a 1nvins si a ucis pe ultimul, fiind insa si el rank greu
www.dacoromanica.ro
RADU $ERBAN
319
Ultimul razboiu 1-a purtat Radu cu Gabriel Bcithory, principele Transilvaniei. Acesta navalise, spre sfarsitul lui Decemvrie
i61o, in Tara Romaneasc, pe neasteptate, silind pe domn sa fuga
k Moldova. Intors cu ajutoare dela Moldoveni Poloni, avand
un tratat cu Imperialii, Radu intra in Ardeal si tot langa Brasov.
in acelas loc chiar in care biruise pe Moise Secuiul, sfarama si pe.
Gabriel Bathory (27 Iunie/7 Iulie 1611). Mil de Unguri ramasera
pe campul de lupta ; vazandu-i, a doua zi, biruitorul exclama :
www.dacoromanica.ro
320
spune ca, in acest rastimp, cele doui taxi au fost intr'un fel de
unire, sub acelai domn.
www.dacoromanica.ro
1
Cs
O
C.
1;141:17.
.`
VHNHINI navy
.5,
I
.
=.
I,
!1
'
,
I
e*. II
"Ilt
1
1Z17,' ,
o.
'3
f\.,
I`
10t*RV i;q3:1
velt. d
..
'' ".'
..,.
kt
3'1
Ar:'
4.4
v;.,1,
al
424.j,....A.',..1,
,,...
Manastirea Sucevita, ctitoria Movilestilor. Cu zidurile groase care o inconjoara si cu cele cinci
turnuri de aparare, ea seamana unei cetati. De fapt, in timp de razboi, ea servea si de adapost locuiFig. 123
322
vocat dezastrul casei sale. Unul dintre feciori, Constantin, a pietit, innecat in apa Niprului, pe cand era dus in robie de Tatari, in
urma luptei nenorocite dela Cornul ltd Sas (1612) ; un ginere al el,
nobilul polon Wisznieviecki, a pierit, se zice otravit ; un alt ginere
Corecki, tot nobil polon, apoi fiii ei Alexandru Vocla si Bogdan i
ea insai au ajuns robi la Turci, in urma infrangerii dela Dragam
3 August 1616).
Povesteste Miron Costin lupta care s'a dat in acest loc intre putina
mai mult Poloni
a doamnei Elisaveta si Turcii si Tatarii care
aduceau ca domn pe Radu Mihnea. Si dupe ce arata cum au fost luaci robi,
adaoga amanuntul ca doamna a ispravit in haremul unui age iar fiul ei Bogdan
s'a turcit. Inainte de a porni din cara, doamna Elisaveta si-a taiat parul si I-a
of to
trimis la ctitoria socului ei, la manastirea Sucevita (vezi fig. 123), uncle si astazi
ce poate vedea intro sfera de argint sub policandru.
www.dacoromanica.ro
MIRON BARNOWSKI
323
"
R'`
f
1
'
7)`r
L'r
1,C1...14.
g Tiovri
II
'AV
www.dacoromanica.ro
324
ci
O."
Creterea influentei greceti. In timpul primelor trei decenii ale veacului al XVII-lea, constatam o cregere a influencei
gteceti in Iarile noastre. Aceasta influence era veche i se manifestase pe diferite cal Mai intai, pe cale bisericeasca : primii
tropolki ai Tarii Romanesti fusesera Greci, trim4i de Patriarhia
din Constantinopol ; mai tarziu, venisera calugari greci dela Mun
tele Athos ; numarul for a sporit atunci cand s'a introdus obiceiui
in carile noastre sa se inchine mkiastirile de aici catre alte manastiri
vestite din rasarit, sa se pupa, cu alte cuvinte, sub ocrotirea i con-
www.dacoromanica.ro
325
i negustori ; plan
Lupu
cu
vieata
incercarea
sa,
deoarece,
sub
domnul urmator,
insa i
el fu prins cu viclesug de catre Turci i tras in teapa. Abia cea de
el insusiri deosebite
care 1 -au facut sa comita greseli $i, in cele din urma, sa piarda.
ca era om cu hirea inalta si mai mult imparateasca decat domneasca", aka dar nepotrivita cu mijloacele Moldovei (vezi fig. 126).
www.dacoromanica.ro
326
;
tr
_._.
.,t.t4!.r.b.(4,,,t.
1>1
.
leZCia;
'
"ief:
.
;W."
+-Nr
,
Fig. 125
3-71===snrcz
A-i
1
Ince-
putul celor doui versuri de jos : Hostes terret" adieu pe dusrnani inspaimanta". (M. M.).
www.dacoromanica.ro
327
nat
...
.
--,.....P,
..
AcilL
0;
v
ix.
"eiterveld: rimed
wahw
www.dacoromanica.ro
328
intre satele Ojogeni si Nenifort (azi satul Armasesti in jud. Ia lomita) ; Vasile Lupu abia scapa cu fuga la Braila si de acolo trebue
ca piece pe turis, deoarece era sa fie prins de Turci.
Dupa aceasta a doua infrangere, relaciile se restabile5e ; ca
semn de pace si de bunavointa, fiecare din cei doi domni zideste
un ilea dumnezeiesc in Cara celuilalt. Matei inalta manastirea
Soveja, in Onutul Putnei, iar Vasile reface biserica Ste lea din T1r,goviste. Cei zece ani care urmeaza sunt ani de linis.te si de belsug.
A bia in 1649 are loc o ciocnire cu Tatarii, provocata insa de Motdoveni care iau acestora o parte din prada cu care se intorceau din
Polonia. Drept raspuns, Hanul trimite, in anul urmator, o oaste
a supra Moldovei ; data cu ea, navalira 5i Cazacii. Acestia erau o
stransura de oameni de toate natiile, locuiau in Ucraina, in special
in regiunea dela pragurile sau cataractele Niprului si ascultau de
Poloni. In 1648, din cauza prigonirilor, se rascoala insa, avand in
frunte pe hatmanul Bogdan Hmielnitki. Bogdan voia sa-si faczi
legaturi intre vecini si se gandise sa casatoreasca pe fiul sau Timus
cu Ruxandra, frumoasa fiica a lui Vasile Lupu. Acesta insa nu
voia sa dea un raspuns larnurit si pe drept cuvant : feciorul hatmanului era doar un barbar fata de rafinata domnita moldoveana ;
ca mijloc de convingere, navalira Cazacii impreuna cu Tatarii.
Tara fu arsa gi pradafa ; se luara multi robi si Vasile Lupu trebui
sz consimta la nunta care se si facu, in 1652, la Iasi, cu alaiu
mare. Hmielnitchi fagadui, in schimb, ajutor la nevoie.
Aceasta alianta a domnului Moldovei cu Cazacii nelinisti
insa atat pe Matei Basarab cat si pe noul principe al Transilvaniei,
Gheorghe Rakoczy al 11 -lea. Ei se sfatuira sa-1 indeparteze deci
de pe tron si dadura, in acest scop, ajutor de oaste unui boier moldov ean, logofatul Gheorghe Stefan, care ravnea domnia. Vasile
Lupu fu surprins nepregatit si trebui sa fuga la Hotin, iar de acolo
peste Nistru, asteptand ajutor dela ginerele sau Timus. Acesta sosi
inteadevar, Gheorghe Stefan fu respins, dar biruitorii, in loc sa fie
multumiti cu atata, pornira mai departe, peste Milcov, spre a pedepsi pe Matei. In lupta care avu loc la Finta, vitejia batranului
domn muntean triumfa iarasi ; desi ranit la picior de un glonc,
acesta statu in mijlocul ostasilor sai, luptand alaturi de ei si imbarbatandu-i. Silit sa se retraga, cu pierderi grele, Vasile fu urmarit
www.dacoromanica.ro
329
si
Matei
Fig. 127
boieri. Inmormantate mai intai in Biserica Domneasca din Targoviste, famasicele pamantesti ale voievodului au fost duse mai tarziu
si
not la manastirile Negru Voda din Campulung, Plataregi Fi Plumbuita (Ilfov), Liictilece (Dambov4a), Episcopia din Buzau i Brebu
www.dacoromanica.ro
330
$1
VASILE LUPU
In afara hotarelor, Matei a ridicat trei biserici : una in Ardeal i doua in Bulgaria. Biserica din Ardeal se afla in Satul Porcesti
(judetul Sibiu) si a fost zidita in 1653, din Aprilie papa in Septemvrie ; cele doua. din Bulgaria se gasesc pe malul Dunarii. Una
apare de altfel impreuna cu acela al lui Matei pe multe din pisaniile manastirilor i bisericilor ridicate de acesta. Il intalnim astfel
la Strehaia, la Maxineni, la Laculete, la Platareti, etc.
Nu s'a stabilit pans acum cu preciziune numarul ctitoriilor
lui Matei Basarab. Un contemporan, clericul sirian Paul de Alep,
care a fost prin Muntenia in doua randuri in timpul domniei lui,
da cifra de o sutii cincizeci de manastiri si biserici, zidite magnific
din piatra". Este, evident, o exagerare. Cronica carii, scrisa mai
tarziu, da numai douiizeci de biserici i manastiri, ceea ce e sub
realitate. Un lucru e sigur insa : Niciunul dintre domnii Tarii Romanesti nu a ridicat ateitea hicasuri bisericesti ca Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro
331
P'
-..
1J) .
i 1 . j, 1,1!-. ..-,
r.,. ,ir.
.
,,
.-. 4,, . .
...,,,,:',..,..._
p''
so
1. [dill
lu
e-
.
1
irk.
- '
1. 11.
cid ,
---......11
.`
.i4%
-;;
41
-).
i.
11,14,,ti,pia
Di,
:I ....
J...
,-",
,.....-i.
....Ala
Pei
. 454_,.,,
'.
;I.71. ,
-,
,:"
..
,
.,,`.
-,.. IA
;:nc.,.?',.i
.:
PS
.
1..
II j..
;144!
.t.375T3'
.,...<771
,o6-.;
.r-
Fig. 128
Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria lui Vasi le Lupu, restaurati de
Regele Carol I. Zidurile sunt acoperite in intregime de sculpturi in piatrl.
(D. P.).
www.dacoromanica.ro
332
' ''cr,
.7
..-..
__.
f_-
b - ilE ,,,,
0
.-
.-,
22,A1,4
t.../SULleery
B.- 2L
b$1,17C
--
V
.o
-*.2Pt
`e-
",,4M
?--N?4Crt,%.34,,r
-"` 41,
.An
tat
,
.1
ti41CcetZtbAKII
."-
fAVAI2A
A At
.t
"'V
r-f
i
t.,Le t-
...
',mew
r'
alma
4V114t 110 tA
1-
5.-
Fig. 129
Detaliu dela Biserica Trei Ierarbi din Iasi. Usa de intrare, uor
ogivala, -i pisania. Se observa bine dantela de piatra sculptata care acopera
www.dacoromanica.ro
333
sobor sau sinod la Iasi (1642), in care s'au discutat probleme dogmatice. El poate fi considerat deci
sub raportul bisericesc, cum
era de altfel si sub acela al fastului
ca un adevarat urmas al
imparacilor bizantini.
In ce priveste constructiile, Vasile Lupu incepe prin a ispravi
biserica Sfeintului loan Botezatorul din laii, ctitoria lui Miron Bar-
1-77=1:711:1
Fig. 13o
Biserica Golia din Iasi, ctitoria lui Vasile Lupu. Numele 11 are dela
primul ctitor, boierul Gale. (D. P.).
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
33S
IORGA, Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de Rasarit in tutelarea pitriarhiei de Constantinopole si a bisericii orhodoxe, in An. Acad. Rom. Mem.
Sect. 1st., S. 2, t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236 ; CONST C. GIURESCU,
Le voyage de Niccolo Barn en Moldavie (1633), Paris-Bucarest 0925, 56 p. zn
8 ; FR. BABINGER, Originea lui Vasile Lupu, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom.,
www.dacoromanica.ro
sta nu o ai
fi pohtit... ca de nici
nastirii Braneoveni).
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASCA
INTRE 1601 *11821
DE
Harta
No. 9
CONSTANTIN C. GIURESCU
0
SIGHISOARA
Blaj
latna
Rosia
0 ALBA IULIA
Mures
DEVA
0 T
R
0
SIBIU
"N.
Filciu
'S.
40
20
o Domne i
80
100 Km.
01
Cahul
ECUCI
6Mera
FAGARA
111
or
if
CO-
60
Trotu
Adjud
VA
p.
Miercurea
o To bee
ac
'8
Hateg
11.
"to..4
r__, _el\
Caransebes
"(-
Mehadia
Crete
..f
ti
Adakal6h
Orsova
Cladova
6
Severin
oCerneti
'
o'
X.
acneleMarll
Strehaia
Craiova
Drincea
.0
2Calafat
Caracal
Lom Palanca
Rahova
Orase
CilugireniCamCa.
itA\
Co en,
rsla
oRadovanul
0/t vita
.R.0`
414.
Babadag
03
Harsova
C.7
(Cernavoda)
x4.
S ILIST
dk"
6 Boazchioi
0
uciuk Kainargi
Constanta
47
Mangalia
mA
S Fan sti
61Ifogosoaia
P.
BaneasaMPera Arumati
0
0
re,
Mara Domn.
Chiajna
Bazargic
Beala
rb
0'
taelincul
O
Razgrad
Sistov
biles*
Phitiresti
Negoesti \Clocanesh Lichir s
OBabn
Xl Cetati
X Locuri de luptg
lui teach.
RUSCILIC
,61
co
TURTUCAIA
Zimnic
Mg. 0
Oheorghe
1410nlita
Fritest,
,TURNU
Sulina
Vizirul
Fundeni herasi
DAeei 6
Nicopoli
e.s
6 Manistiri
`...,Vacaresti
)(7.
'><'
o
ULCEA
ti
GIURGIU
Corabia
0 L
A ISACCEA
7/
Orasul de Floci
ocajogeni
Plumbuita
CURESTI a
6Pldviceni
SchelaCiobanutui
O Targuri
o Sate
IraniGherghitaminggiori
Vil,,nuraslxpirme,esti)
Heisti0
6 Sadova
LEGEN DA
ea
tT
11..
Wacin
00a.ieni
Caldirusan7 Fierbinfl
o , os , aia
Atillnat,
tattooer,'
Glava loc
Rusti eVede
0
Se arcea,
Vidin
Pot
Clocomoc
BUZAU
ISMAIL
Cartel
poso lea
nagov
co
Brancovent
Jifianu
Negotm
O.
Ogretin
xrinta
.0.
'o
170ESTI
7
Ranesti
11
SLATINA
Jra
e sus
Glupavii
0
ornate
...
Ce ta tea
MitaSarU
0
tanesti6
isvadul
TARGOVTE
/./BRA ILA
issi:24
Mamul
R.Sarat
Vieor\it
Maxineni
CHILIA N.
en
Galati
Mirtinesti
Weal
0
() s eats
o
rginel,, ampina Mastanesti Sarata
Liculete
(Apostoiacne)
V- binei Faurei
Dealt',
V1.Schiailor
Scireni
Doiesti
Cotmeana
!),`
Va) llaVodal
Teitlani x
bu6
Nehoiasu
St.C1-ibjd
Sinaia
0 Al esti
PITE.STI
0,
Ostrovul
FlarentiR
R:\;a'ar
P.Buz u
Slatioar fe
OeUnLem
Tg.Bengai
(Carbunesti)
Tcipolnita
4.-
&Idea
Surpat l
Brachceni
Baia de Arami
6.
Cortiet
1
apigneni
Suici
BaliF
. 0 musetest
TG.JI
dei r
Tism6 ana
ruled
Cozia
0
ota
Cure
L
Polovragt Nur
PValea 1
Porceni
Fo sani .
;RASOV
7
Qo
Viva ti
Sarafin st.
)..,Ir
1s- et.tre
en;
rc
BakiC Cavarna
Arbinasio
(Poroiste)
Colentina
Plumbuita
6Fundenii-D.
flop
6Pantelimon
Cotroceni 6
Marcuta
M.,MCernica
BUCUREST
Vicirefti 0
timbovita
Popesti 0
SUMLA tT
POLONIC
www.dacoromanica.ro
Varna
Chna
BUCURESTII cu IMPREJURIMI
337
era intre cele trei sari romanesti, legatura care amintea pe aceea
mai veche, din vremea lui Mihai Viteazul, Turcii devin banuitori.
Ei se folosesc de faptul ca Ralcoczy intreprinde fara voia lor, o expeditie in Polonia (voia sa ocupe tronul acesteia !), expeditie la care
trimit cate un detasament si Gheorghe Stefan si Constantin Serban,
pentru a scoate din domnie pe acestia doi. Ralcoczy insusi e inlocuit
si moare curand dup5. aceea (8 Iunie 166o) de pe urma ranilor capatate lute() lupta cu Turcii.
Duca iesirea din domnie, atat Constantin Serban cat si Gheor-
chiar si in Suedia ;
sfarsit zilele
se se prezinte inrudit cu domnii de call, dandu-se drept fiul lui Radu Mihnea
Ca si cel de al doilea, a trait la Turci, dar odata suit pe scaun, se ridica imCOnst. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
22
338
V.Wr.
LO.
www.dacoromanica.ro
339
porriva for si le face razboiu, cu acelas rezultat de altfel. Are insusiri : e poet,
erudit, caligraf, cunoaste turca, araba, persana, greaca, latina si romana. Iii ia
ca model pe Mihai Viteazul'si iii schimbi, spre a-i semana, numele, zicandu-si :
Io Mihail Radu Voevod". In urma rascoalei impotriva Turcilor, a trebuit sa
paraseasca tronul ; a murk la Sitmar, in 1660.
In rastimpul dintre 1663, cand a fost ucis Postelnicul si 1678, cand s'a
suit pe tron fiul sau, s'au perindat in Tara Romaneasca patru domni ; mai de
seams este Antonie Voclii din Popesti, un batran bland si bun ; in vremea
are loc pedepsirea lui Stroe Leurdeanu si reabilitarea memoriei Postelnicului.
www.dacoromanica.ro
SERBAN CANTACUZINO
340
flutura din timpul sultanului Soliman at II-lea ; in anul urmator crestinii repurteaza o mare biruinta la Mohacs, acolo unde fusesera infranti mai bine de un veac si jumatate inainte. In felul acesta armatele imparatului Leopold ajung la hotarul Tarii Romanesti. $erban Cantacuzino se hotaraste atunci sa inceapa tratative cu crestinii, spre a scapa de suzeranitatea turceasca. Se fac
Fropuncri de o parte si de alta, dar tocmai cand era sa se incheie actul, in care scop trimisese o numeroasa delegatie la Viena,
in frunte cu unul din fravii sai, $erban moare.
Domnia lui e insemnata si prin fapte de ordin cultural. El
intemeiaza, la Bucuresti, in 1679, o scoala de invafatura superioara,
Sal, cum se spunea atunci, o Academie, unde cursurile se faceau insa
Constantin Brancoveanu (1688-1714) a avut una din domniile cele mai lungi din istoria Munteniei. Nepot al lui $erban
Cantacuzino
mama sa era sora fostului domn
fruntas intre
dregatori
era vel logofat
stapanind o avere insemnata si
mulcumit cu situatia sa, el nu voia tronul ; a fost insa impins sa-1
primeasca de catre ceilalci boieri care-i precuiau firea chibzuita,
pasnica p aleasa (vezi fig. 132).
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BRANCOVEANU
341
,:W. 7.--
711,1
dfcs se
47
ec h.
VItirat, ,,"tjtc!..11t
t..
;....' 7 ''`,
,o .
_.,.
,_.,.,
aft.
Fig. 132
Constantin Brancoveanu i cei patru fii ai sal, Constantin, Stefan, Radu qi Matei. Dedesubt sterna tarn. Inscripvia,
in italienege, ne arata ca aceasta gravura s'a facut dupi uciderea
Voievodului. (D. P.).
www.dacoromanica.ro
342
CONSTANTIN BRANCOVEANU
www.dacoromanica.ro
:
-_1'.1--\--:-1,
f.
.i:'
, ,...*-,
-*
:,_.
f' .
lc
ft
(T44.
,.
-!,."4- .,-..
ttit+i co."7
1k
::' ...-'
.-
fINVaAODNYTHE NIINIVISNOD
.. A
z
z
o
,
,
1
Ii."--
'4---11
F,
?;-
.. 1
-"Q"..*-- 'S
77
Constantin Brancoveanu, sotia sa Doamna Marica $i copii lor, pe tabloul ctitoricesc dela Hurezi.
spune ccicbrul bizantinolog
Aceste fresce sunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arra romana.
Fig. 133
Ch. Diehl
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BRANCOVEANU
344
se bats
chipul
'0'1
rt
resti un trimis
al Sultanului.
Fig. 134
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE
345
Ctitoriile. Constantin Brancoveanu a fost un mare credinCronica it arata ca pe un domn cretin i pravoslavnic, cu
dragoste i cu ravna cretineasca i fierbinte" : nu e deloc o exagerare. Acest puternic sentiment 1-a calauzit intreaga sa vie** i
i-a fost sprijinul cel mai tare in ceasul crancen al mortii.
Numeroasele lacauri dumnezeieti pe care le ridica, le reface,
le inzestreaza pe intreg cuprinsul 'Orli i in afara hotarelor ei, sunt
manifestari concrete ale credintei sale. Inca pe and era boier, inalta
el doua biserici pe proprietatile lui : una la Potlogi, in Dambovita,
alta la Mogoioaia, langa Bucureti. Scurt timp dupa ce se suie pe
scaun, in vara celui de al doilea an de stapanire (1690), incep lucrarile manastirii Hurezi (Valcea) punandu-se temeliile. Acest laca
e cea mai de seam ctitorie a lui Brancoveanu ; constructia lui, cu
modificarile aduse ulterior, cu zugravelile, cu adaosele, cu diferitele
paradise, tine pans in 1705 (vezi fig. 135) ; esentialul era gata insa
la 18/28 Septemvrie 1697 cand domnul, vizitand manastirea, o gasi
cios.
Impreuna cu unchiul sau Mihai Cantacuzino, facu Brancoveanu intre 1691 i 1697 o puternica manastire, la Ramnicul
rat. Inconjurata de ziduri inalte de 8 'metri, prevazute la colturi si
pe doua din laturi cu turnuri patrate sau octogonale, ea era i un loc
www.dacoromanica.ro
346
Fig. 135
CONSTANTIN BRANCOVEANU
Biserica manastirii Hurezi, ctitoria cea mai de seams a lui Constantin Brancoveanu (0. N. T.).
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BRANCOVEANU
348
rn
tr
-.,..-.X,"....,o.-..,
44
.-1`' ' .
,sti itl!'t',7c'z
,zi,,,?:.f.
&,6
r.....f 1
.... (41;.
...::._:..::_.
L.--___
Fig.
,.
.......
,,....
__
.1
t'
-1,-, ,,_
...*
'
___,,,,..01.___ ...7_.%.
'
.,,
04
'..,
.'
IFIr
..:%A.11
Restaurat in zilele noastre de arhitectul Cantacuzino, acest palat e o adevarata podoaba, el ne arata gradul de rafinament si eleganta al curcii voievodului Constantin Brancoveanu. (C. M. I.).
www.dacoromanica.ro
349
Steag ostasesc moldovean din a doua jumatate a secolului al XVIIIn partea stanga, sus, e o inscriptie in romaneste, cu urmatorul cuprins :
Vitejiia direaptal sa biruiasca". (M. M.).
Fig. 138
lea.
www.dacoromanica.ro
CANTEMIRESTII
350
CantemirWii. Dintre domnii care urmeaza pe tronul Moldovei dupi Ghwrghe Stefan, merits sa fie pomenit Istrate Dabija
(1661i665), domn de tara, podgorean din tinutul Putnei. A lasat
o buns amintire ; a Post ultimul domn care a batut bani moldovenesti, bani marunti de ararna, numiti salai" (schilling). Dupa d
a venit Gheorghe Duca, al carui neam era din Peninsula Balcanica.
A domnit in trei randuri si a participat si el la asediul Vienei. In
a doua si mai ales in a treia domnie a pus biruri mari si a deslantuit
si
si
polona.
Cronicarul Ion Neculce ii face urmatorul portret sugestiv Acest domn
Cantemir Voda... carte nu stia, ci numai iscalitura invatase de o facea ; practica
bung avea ; la voroava era sanatos ; manta bine si bea bine. Semne multe avea
pe trup, dela razboaie, in cap si la maini, de pe cand fusese slujitor in Tara
Leseasca. La stat nu era mare : era gros, burduhos, ruman la fats, buzat ; barba
si
a lasat o bung
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE CANTEMIR
35r
T emettic
t)t: ItruiN%riths,,4
;tinikotruffIgiirr !';
nutf$
not
1)'
41.
ante nrir,
WO nitillotbditit,
-.4.
.2. Mil
,
tr.
.11
Fig. 139
Dimitrie Cantemir, pe and era in Rusia.
Legenda ce insoceste acest portret ii da titlul de Principe al Imperiului Rusesc si al Moldovei, membru al
inaltului Senat si consilier privat al imparatului Petru
cel Mare. (M. M.).
intre anii 1710-1711 (vezi fig. 139). Era foarte invatat, iii Meuse
legaturi stranse cu marii demnitari dela Poarta Turcii credeau,
1.
Adica ostas".
www.dacoromanica.ro
352
CANTEMIRESTII
dandu-i tronul, ca vor avca In el un domn cu totul devotat intereselor lor. S'a intamplat insa tocmai dimpotriva. Cand Petru cel
Mare, varul Rusiei, incepe razboiul cu Turcii, in 1711, Dimitrie
Cantemir, cunoscand slabiciunea acestora din urma, trece de partea
lui. Prin convencia incheiata cu acest prilej, Moldova urma sa aiba
vechile ei hotare, dela Dunare si Mare ; domnia devenea ereditara
in familia lui Dimitrie Cantemir ; Rush trebuiau sa dea solda necesaral pentru intretinerea unei oti moldovene de Io.000 de oameni
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
Harta No. zo
DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
Horodenca 0
oKOLOMEA
N
A
oZastavna
0 Sniatin
HOTIN
Comani
Cernauca
_0
Vascauti
CERNAUTI
Vijnit
Toporguti
X Bolan
gtorojinet
S,
progaR
8
Sucevita 6
0 Stauceni
Galata .
L focal,/
lampol
ama
6R6d5uti-1
DrayArna
CAMPUL
xr
G.Humor
01\Varatec
IASI
.0
Tazlau
Negrep
Tatiram
Odorhei
0
C.
Paean,
Virthresti
6
Bratuleni
CHISINAU
Varnita
8-.
Vaslui
Tighina
Slobozia
A
Stilmesti
Husi
Causani
Clobirciu
co
OlanestP..
Capfl,
0
0
Barlad
CET.ALBA
dE
Domneso
Cahul
0
p0e0
o Targuri
o Sate
Tecuci
Odobesti
1""
e,
Mara
0 Tobac
Focsani
8 Manastirk
;Jo('
Buzau
zY Cetati
w00.0i0
Galati
Ogretin
Buz5u
Nilo.
Carta!
db
BRAILA 0
a
4011
v(11/
11
Macin
www.dacoromanica.ro
oh
Chilia Noua
Rem
Mixineni
0
R.Sarat
Martmestr
as
A Locuri de lupta
/Palanca
Ad ud
6 Soveja
Orase
../
Tigheou
Sascut
651anic
LEGENDA
t::
do t'%.
Falciu
.1.TROTU
g Ocn o
Miercurea
Bretcu
S CA RA
25
50 Km
Tg L'pusn
mov B1BB,i
Cominests
SIGHIOARA
OO
Cipria
Cantgiresti
BACAU
s-.
Comarna
Ortel
Birnova
Roman
Sthstea
of
Osolu
LASH cu IMPREJURIMILE
yutort
Pra
oprqd
(6)
o Sims
6 Bornova
aura;
or
AScheia
PNIATRA
rr
Chipirest,
Poem
Go
Bucium
,Bisericam
Pangarapt 6 6 Biqr/ta
Reghin
0
Gurghiu
aut
Balt'
Orem,
6 Hangu
oSocola
o unca Barnova
OTOSAN
Prot
6Frumoasa B
0 Rascov
Stel'ane.sti
Cris testi
oMoara Duncan
1/lincea
DOROHOIU
Domuce0 m
Rusem
Camenca
Rodna
Catalina
Soroca
Solca
SUCEAVA
Moldy ita
(fl,ngheni
0.1 ronVodi
rg,
No ratat,
et
100eav a
Coada Stance
IASI
Copou
0 Movilau
0
Herta
Siret
Putna
Cirhgu
Isaccea
Tulcea
0
I.Serpilor
Sulina
POLONIC
Harta No. xi
CONSTANTIN C. GIURESCU
.....
00,.
'7
lillIngvar
J...,
T 4/
st
fc.
(2-
.-,,k"
A
.0
/t".1 fr
iNI
-1/
4s.
0744/
c.)
,9
Totay
F9
Erlau
Valea fulitlthal
t Bihor
ZZLAU
Salonta
Cluj-
. Bolus
Nidlac
ReghIn
g Radna
Zam
orillmara de Sus
AARimep
t"6
madied GeoagluldeSus
orrestla
Talus.
Aistemfg
molaud..,a.
nor
. .0 j4.11J
yIk,
Mbar
0,20
6118Aelmacs;ici:in,eu7,0
Silvaso
Prtalopo
Hateg
LUGOJ
ot
Palanca
Cabin .4ird'
o
Semendria
Maidwaveoe
Pojarevdt Itinaree
Xj
-50)6 Sambata
oDejant
cirman BRASOV
9 '
0,Ra
Jfiroeftivirar jiTnnis
rii .),..e.v.-k
Poi
Marti&
-N.):
P BIuza'u
P Predeai
0 CAM PULUNG
C de Arges
Bala de Arami
Mehadia0
uesc 7
0-.10,_
0 Avry
&strip
C.,
o
R.VALC6A
IX
BiserIcaAlbti
Tg
SEGherghe
FAGARAS
6 Poe ;Cash
To.JIU
0 Panclova
&eta,
In:alfi.'
ila:SC
0.
MI rcurea
SIGHISOARA
Id'
Vfirset
Cominesti
Vurpir
.0
Garansebes
Od .rhm
jbweau A
edial
........---"S
Crasovul
Oic SanMartin
..".)"(*)4" P Cimem
Earlovitz
-S,.
otigirbIclu
ad)
mirriaesti
Huniedoara0
RES
cergiuMr0
Becicherecul Mr.
tr a<
Gladova
TIMISOARA
0,.
..,tV.I.GFiAD
ORM; .T.L
Cheor Igzies,ni
0 To,M
Tf) PIATRA
0
Praid
0 Zenta
Semlinilli
Curginul
..
66Feleac
o
ea
A ;
Altura
Ltpova
Chichinda Mare
Mures.
eg
xtupsa
NIAbrud ea.,
ARAD
Noes
Campeni
geOlf
Ineul
0
' Gherla
ChigneuCris
Mack
Bistrita
frianaftur Turda
Szeghedin
Baia,
VatraDornei
CLUJ
Giliu
Albac
Campulung
1-
Huedin
@
SLICEAVA
ei
DEJ
ReceaCriatur
Bichts Ciaba
Rodna
ORADEA
Bicnig 0166,
of
0
Maud
at
0 MezoTur
RADAUI
Vad t
Recea o
Szo/nok
&
''S."
41'.
Simla 'Savant&
'-,s
Jr
100 Km.
l,.P
istarghita
Sinlab
-N-
Chigara
'
Arded
80
1.5
t,
Ba Sprie
Carel
A Locuri de lupla
S CARA
40
60
20
1..
4)
6 Man5stiri
* Cetati
0 Targuri
0 Sate
&
Sigh;
Satmar
iJOBRITIN
ill
t Peri
pia
sy
*Rust
(trap
ko-r.
BEREG
r..)
LEGENDA
.virl
4112"k:,....
Nunkaos
9:,
A..
S
TARGOVIST2t
Tg.Ben.ii
A-
Orsoxva X. Adakaleh
oSeverin
Gladovr
..
T A R A
www.dacoromanica.ro
o\,
PLOESTI
GHERGHITA
1'1
IC
lalomtta
BUCURESTI
0Slatina
POLONM
PITEST
BIBLIOGRAFIE
353
p. 111-119.
Cantemirestii : C. GIURESCU, Tratatul lui Constantin Cantemir cu Austriacii (1690), Bucuresti, 1910, 09 p. in 8 ; I. MINEA, Despre Thmitrie
Cantemir. Omut
Scriitorul
Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p. in 8 ; AL.
LAPEDATU, Jurnalul Principelui Iacob Sobieski, fiul Regelui loan asupra
campaniei in Moldova la i686, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. XIII (19321933), IL 279-314.
Const. C. Giurescu
www.dacoromanica.ro
'.3
forme de
www.dacoromanica.ro
355
iv
'61
Dar, in timp ce dregatorii se imbogateau, micii proprietari, raza$ii sau mopenii, saraceau. Din pricina birurilor tot mai grele,
ei trebuiau adesea sa-si vanda petecele for de mcqie care merg sa
sporeasca latifundiile boierilor. In prima jumatate a secolului, asemenea vanzari sunt foarte dese ; odata cu mosia. raza$ii sau moqnenii se vand adeseaori si pe ei, devenind vecini sau rumani. In
acela$i timp, asistam $i la fenomenul contrar : vecini sau rumani
care-$i rascumpara mo$ia si deci si libertatea. Acest fenomen e tot
mai des in a doua jumii tate a secolului.
Iata un document din 1628, Decemvrie 15, prin care mai multi mosneni
se vand rumani : Adeca noi, satul Polovinele, mosneanii satului, scris-am aceasta
www.dacoromanica.ro
356
Din punct de vedere economic, se constata, ca si din punct de yedere politic, o dependents tot mai stransa de Turci. Comertul oraselor sasesti do Ardeal, ai caror negustori ne vindeau marfuri venite
din apus, spre a cumpara, in schimb, produse rasaritene, sosite cu
corabiile in porturile dela Mare si Dunare, continua sa scads. In
schimb, e in crestere comertul nostru cu Turcii care sunt clientii
principali pentru multe din produsele ;ardor noastre, precum :
mierea gi ceara, untul, graul, oile, etc. Preturile pe care le platesc
ei nu corespund insa intotdeauna celor adevarate, fiind sub acestea,
deci o pierdere pentru producatorii nostri.
Tocmai faptul ca unul din produsele Orli, graul, era cautat
de Turci, deci nu intotdeauna rentabil, explica repeziciunea cu care
s'a intins cultivarea unei alte cereale, porumbul, pe care acestea
.3,',
c.
jkrtt:
Fig. 140
www.dacoromanica.ro
357
01,
t
1
I)
s,
tvitilt 1 iii\
l4-4
.,
1t
1.141
otti
e-"
I
4
(/
0/7/74p 11
4
1,(e--411(-4" L
,;"`---c.--43
.AS
4-1
A
,
i-1'"'N. /--1-
.ef:i t
fiYA(144-- ;'1,
_..
ov"
...,,,,
7 s
4:
-._;-----.
!egotist, leat 7195 (5687) Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Cant(acuzino) biv vel stolnic". Academia Romans, Manuscrise (G. N.).
www.dacoromanica.ro
358
www.dacoromanica.ro
SCRIERILE RELIGIOASE
359
Nicolae Milescu, dar activitatea for culturala s'a desfaurat mai mult
r-
\-144 silt;
Amin.
-ZIxmatair.,..,
Perrot.
'ti?
tL
/
e4-7.-
le
041;6
Oa
le
6:1'1
On 4z ;If st
7E44
,
.
4:.
.
;ewl-Ltril c
""*""1
A-
`3' 9 t;
11"
ay
www.dacoromanica.ro
X60
ctitoria sa. Tot aici tipareste Varlaam $i Raspunsul" ski la catehismul calvinesc, aparut cu cativa ani mai inainte in Ardeal, cornbatand invataturile acestuia.
Petru Movill (1596-1646) era fiul lui Simeon Moghila (Movila) fostul
domn al Moldovei. A voit si el sa ocupe tronul, dar neizbutind, s'a consacrat
vietii religioase. Ajuns de tanar
avea treizeci si sapte de ani
Mitropolit
al Chievului, a desfasurat o vie activitate bisericeasca. N'a uitat Insi ca era
Roman de neam si fiu de domn ; a ajutat tarile noastre, trimitand materialul
mesterii necesari pentru infiintarea cate unei tipografii.
In cea de a doua epoca, apar lucrarile mitropolitului Dosofteiu. El traduce Psaltirea in versuri, avand un model polon, i o
tipareste peste hotare, la Uniev, in 1673. Valoarea poetics a acestei
lucrari e redusa ; trebue s se cilia seams 112sa de faptul ca e prima
opera romaneasca, de mari proporvii, in versuri. Ici colo, se intaineste i cate o strofa reuita ca aceea, bine cunoscuta, privind
robin babiloniana: La apa Vavilonului, Jelind de tam Domnului,
AcolC ezum i plansam, La voroava ce ne stransam".
In 1682-1686, la Iasi, publics Dosofteiu Vieata ii petrecerea
sfintilor, in patru volume ; ea a constituit mult timp una din lectur:le preferite ale stramoilor notri. Tot acest inalt ierarh a tradus
di' greceite in limba slava o serie de carti bisericqti.
In Tara Romaneasca s'au alcatuit gi tiparit de asemenea
multe lucrari bisericqti. Aci existau doua tipografii, infiincate amandoua de Matei Basarab, cu ajutorul lui Petru Movila al Chievului
una era la Campulung, alta la manastirea Govora care apoi a fort
transportata Ia manastirea Dealului si Ia Targovite. La Govora,
a aparut, in 1642, o Evanghelie invatatoare" sau Cazanie, in romanete, sub privegherea lui Udrige Nasturel, boier inva%at i cum-
nat al lui Matei Basarab. S'au tiparit i multe alte carti bisericqti,
atat in romanqte cat i in slavonege. Relevam, dintre de, Imitatia
lui liristos, tradusa din limba latina in cea slava de catre Udrige
Nasturel i aparuta la Dealul, in 1647.
In epoca cea de a doua, sub Serban Cantacuzino, aceasta
www.dacoromanica.ro
SCRIERILE RELIGIOASE
04
361
tiffOtttitilitiffillUMUMUITitt, !Ill
1.4
g
M'
:443 ig
3.ef-'45)e5+7:----e..76eaWeexi7Tscifivi.a516..),axafrocase-acK-00.7.--5--, a ,-,,---, c 74
Jr .-.. u '
1-
iMlitiArTgAIS1 111115111".
,F.I.
i Ces
hplAin% iioffilA
r.
,-,.;
be I
./..
bo
Illeig
El.
Mit
=
be;
5 z...,..
=r'; -.
Pr...
,,
..
IlKe 1
lit
la
6.0.0 I
liv: .:
oi
AM
1c Imo.
1,0
.4*
C
i
41
1 MO
941:
be
;60
18410
di*
0. Ft4
;be,
.. ,
* tV,
'''.-- fm
. - .-.
il
I.-
be
All
...
All
, b.
cI
et
11
'
nl
OA.
.l.il
Vit;117
(P.
6i:40
en hip
.. /,..,
1
1,;
BO
,..,;,
"Anir
tile
, be
11.1
P.:01 Aore4>mriff
.,
?I:1 01 . '
,.
.11
,(*:,
o;
itt.
...:1
_._...
0 paging dela inceputul uneia din tipariturile lui Constantin Brancoveanu, infatisAnd sterna tarn si opt versuri politice" scrise de mica si
plecata sluga Mariei Tale Radul logofat".
Fig. 143
www.dacoromanica.ro
362
activitatea continua. Acum apare vestita Bib lie din 1688, la a carei
traducere, din greceste, facuta de fracii Radu 5i Serban Greceanu,
a colaborat si stolnicul Constantin Cantacuzino. Aceasta biblie s'a
raspandit pe intreg pamantul romanesc 5i e scrisa intr'o limba fru-
moasa care s'a impus ca limba literara. Iata un fragment din prefaca : Cercet4 scripturile, zice Domnul, ca. intru acestea
incheie toata cunostin%a celor dumnezaesti 5i omenesti lucruri. Acestea
cuprind poruncile 5i legea lui Dumnezau, care porunci iaste intelep-
5i
www.dacoromanica.ro
CRONICARII MOLDOVENI
363
originea romans a poporului nostru : Dela Ram (Roma !) ne tragem gi cu a for cuvinte ni-i mestecat graiul... Dela Ramleni, ce le
zicem Latini : paine, ei zic panis ; came, ei zic caro ; gaina, ei zic
galena ; al nostru, noster i altele multe din limba latineasca, i de
am socoti pre amanuntul, mate cuvintele le-am intelege".. Grigore
Ureche scrie cu dragoste de taxa i de trecutul ei ; el vrea, in acela4i
timp, ca opera sa sal aiba i un rol educativ : urmaii, citind faptele
rizboiu, cum au fost 5i cum s'au dmplat, nice unii parti nefitirind ; ca nimica
nu stiici credinta a$a, celor ce scriu leatopisetele, ca fitiria, sand veghe voea
unuia $i pogoara lucru cu hull altuia. Noi macar ca am fi datori cu pomenire
liudatk mai mult lui Stefan Vodi, dela carele multi mill am avut, declt jut
Vasile Vodl, dela carele multa urgie parincii no5tri au petrecut ; earl' direptatea
socotind, nu pociu scrie intealt chip". Pentru talentul lui Miron Costin de a
lnPatisa plastic, sugestiv, oamenii 5i Imprejurarile, iata acum un alt pasaj, in
care e vorba de parcalabul de Soroca, Stefan, din timpul lui Vasile Lupu : Om
www.dacoromanica.ro
364
,si
www.dacoromanica.ro
CRONICARII MUNTENI
365
ele
au o valoare mai mica decat cele moldovene, deoarece sunt partinitoare. Astfel, logofatul Stoica Ludescu scrie Istoria Tarii Romanefti de and au descalecat Rumanii, povestind evenimentele dela
1290 pans la 1688 ; el este insa omul de cask' al Cantacuzinilor,
e partinitor deci fats de acestia si, dimpotriva, patimas faca de
partida boiereasca adversa, a Balenilor. In schimb, Radu Popescu,
autorul unui alt letopisec, intitulat Istoriile domnilor Tarii Rumcinesti, (129o-1728) este favorabil Balenilor Si dusman Cantacuzinilor.
Am aratat mai sus (p. 340) cum Infatiseaza el inceputul domniei lui
Serban Cantacuzino. Iata acum ce spune despre &idle acestuia : Pentru dajdi,
ce sa zic ?... Fars cat stiu foarte bine ca in anul dentai au luat din ;ark' 2.003
de pungi de bani, iar al doilea 3.000, al treilia si mai mult
cat rasuflu
boierii, slujitorii, birnicii nu mai avea : batuti, cazniti in toata vremea, isi vindia
mosaile, viile si tot ce avia, de le cumpara Sarban Voda, 5i ai lui ; iar saracii
plangia si pliniia tot ce le ceria, ca era legati de stalpii ce era Infipti la puscarie,
inlauntru si afara. de-i batia cumplit ; pre boiari, pre capitani, pre slujitori -pan i-au saracit pe toti ; si, care cum scapa, umplia carafe, carei nu muriia de
batai sau de necazuri".
www.dacoromanica.ro
366
mci in chip, nici in unele obiceie, nici in taria si in faptura trupului, deck
Rumanii acestia si limba for rumaneasca, ca a acestora, numai mai stricata si
mai amestecata cu de ceasta proasta greceasca si cu turceasca".
www.dacoromanica.ro
ARTA
367
N'a lipsit de asemenea Vieata !i pildele lui Esop ale carui fabule
s'au raspandit pretutindeni.
Arta. Epoca lui Serban Cantacuzino si Constantin Brancoeanu are insetnnatate si din punctul de vedere al artei. Acum se
formeaza al doilea stil in arhitectura bisericeasca munteana, stilul
breincovenesc. Lacasurile sunt, in genere, armonios proportionate,
au un pridvor cu stalpi i chenare de piatra sculptata de jur Imprejurul ferestrelor si esilor. Motivele ornamentale ale acestor
clienare sunt alcatuite mai cu seama din vreji cu Frunze si flori,
www.dacoromanica.ro
368
Fig. 144
Chivot de argint din timpul lui Constantin
Brancoveanu (1692). Se observa motivele ornamentale
ale stilului brincovenesc, vrejurile cu frunze 1i flori
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
369
Starea sociala si economics. RADU ROSETTI, Pamantul, satend si stipand in Moldova, t. I Dela origini china la 1834, Bucuresti, 1907, V + 555 P.
in 8 ; IOANA R. ROSETTI, Iordache Ruset, in Rev. 1st. Rom., VII (19371,
p. 100-122.
N. IORGA, Anciennete dela culture du mais en Roumanie, in Bull.
Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1923), p. 185-191 ; MIHAI POPESCU, Fabucile
de heirtie ale lid Matei Basarab, in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 384-188 ;
CONST. C. GIURESCU, Inceputuri de industrie in Tarile Ronuinesti, Bucuresti, 1938, x8 p. in 8 (Extras din Analele Industriei si Comertului, FebruarieMarcie 1938).
Scrierde religioase. ION BIANU si NERVA HODO$, Bibliografia romcineasca veche 15o8-183c. Tomul I 1508-1716, Bucuresti, 1903, IX + 572
p. in f; CONST. SOLOMON, Biblia dela Bucuresti (1688). Contribuciuni noun
istorico-literare, Tccuciu, 1932, 48 p. in 40.
Crorucani moldoveni. C. GIURESCU, Noui contributiuni la studiul cronicelor moldovene. Letopisecul lui Eustratie logofatul 1i letopisecul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Sinuon Dascalul st Misail Calugarul, Bucure,5ti, 1908
www.dacoromanica.ro
24
37o
www.dacoromanica.ro
atatea speran%e, la Rusi (17n), Turcii se hotarasc sa nu mai incredinteze tronul Moldovei unui domn de jars, ci sa-1 dea unui
Grec pe care sa-1 aiba oricand in mana lor. Persoana aleasa este
Nicolae Mavrocordat, fiul marelui dragoman Alexandru Mavro-
www.dacoromanica.ro
EPOCA FANARIOTILOR
372
Fig. 145
www.dacoromanica.ro
Gravuri
373
www.dacoromanica.ro
xontonivmva vpoda
H
=
Fig. 146
interiorul bisericii tanastirii Vacaresti, ctitoria lui Nicolae Mavrocordat. Remarcabile coloane ae
piatra sculptata. Motive le ornamentale
sunt acelea brancovenesti. Biserica manistirii Vacaresti e unul din cele
www.dacoromanica.ro
mai reusite lacasuri dumnezeiesti din intreaga tars.
375
-Jr
,
94i.
`i
411)
it
'
Fig. 147
www.dacoromanica.ro
EPOCA FANARIOTILOR
376
Nicolae Mavrocordat 1 Mihai Racovita. Din familia Mavrocordat, mai insemnaci au fost Nicolae, cel dintai domn fanariot,
1.7
rt.
Fig. 148
(0. N. T.).
Sculpture in piatra
marginea Bucurqtilor (vezi fig. 146-148), o biblioteca foarte frumoasa, cuprinzand multe carci i manuscrise rare, cumparate cu
sume marl, de pretutindeni. A pus de asemenea sa se copieze cronicile carii, facandu-se o singura povestire i a insarcinat cu scrierea
www.dacoromanica.ro
377
sa anunte pe Tatari si acestia sfaramara langa Iasi catanele imparatesti ; Ferenc, facut prizonier, plati cu capul indrasneala sa.
Dupa biruinca, Mihai Racovita fu nevoit sa ingadue Tatarilor
drept plata
pradarea carii intre Siret si munte ; pretextul era
ca locuitori de acolo se dadusera cu Nerntii ; ciambulurile", adica
detasamentele tataresti, trecura si in Ardeal, pe la Vama, si pradara
colcul nord-estic al lui, ferindu-se tug, dupa recomandarea domnului, de gospodariile romanesti.
Razboiul dintre Turci si Austriaci se ispravi prin pacea dela
www.dacoromanica.ro
EPOCA FANARIOTILOR
378
Oltenia sub Austriaci. Stapanirea austriaca a durat in Oltenia douazeci si unu de ani, papa in 1739, cand, in urma unui alt
Constantin Mavrocordat i reformele lui. Restituirea 01teniei se face in timpul lui Constantin Mavrocordat. Acesta mostenise dela tatal sau, Nicolae, inclinarea spre cultura, invatase in
scoli superioare, cunostea limba italiana, franceza, turca, persana,
greaca moderns si clasica, Linea corespondenta cis personalitatile
culturale de peste hotare, era, intr'un cuvant, un spirit luminat.
El se hotari sa dea o noua organizare tarilor noastre
in acest
scop, facu atat in Muntenia cat si in Moldova care o serie de reforme. Principiile generale ale acestor reforme se gasesc exprimate
www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
38o
EPOCA .FANARIOTILOR
:
..4 A
Fig. 149
4.- --I.
'41
C.,..m;(14,,,t
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IPSILANTI
381
de-a-lungul muntilor. Austriacii numira Moldova de sus Bucovina, cuvant care inseamna, in limba slava, piidure de fag, avand
in vedere marele codru dela Cozmin. Grigore Ghica, pe atunci
domn al Moldovei, protests impotriva acestui furt nerusinat ; ceea
ce vazand Austriacii, intervenira pe tanga Turci. Acestia, sub
cuvant ca Ghica s'ar fi dat de partea Rusilor in timpul razboiului,
trimit la Iasi un capugiu adica un agent executor, insotit de cativa
oameni, care ucid pe domn (1777). In asa hal ajunsesera tarile noastre, incat era deajuns un trimis al Sultanului ca sa poata lua viata
domnului in insasi capitala sa, inconjurat de at'ata fume care insa
nu indrasnea sa miste, cand auzea cuvantul magic : firman"Aceeasi soarta o va avea mai tarziu voievodul Constantin Hangerliu caruia i se va taia capul in mijlocul Bucurestilor. Un al
treilea, Nicolae Mavrogheni, deli va aduce servicii militare Turcilor
www.dacoromanica.ro
EPOCA FANARIOTILOR
382
si
rti
r/WG"
1;4* t."
..!P-14
-
-2111;a:li
Alexandru Ipsilanti, pe cand era domn in Moldova (1786-1788). GravurI in anima, contemporanI
(M. M.).
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IPSILANTI
33;
pot
cu putin pret. $i pentruca sa fie stiut Ii si fie de mirare celor ce se vor afla
dupa noi auzind, vom scrie cevas din parte, bou de jug in lei, I 2, 15 cel ales,
vaca 6 lei cu lapte, cal, cArlan de trei ani 8 lei, so, cal bun de calarime zo lei,
ales 25, ear cal boeresc telegar, pretul cel mai mare 4o lei, oaia cu miel i leu,
capra cu ied i zlot, carnea ocaua i para sau mult 2, vinu vadra so parale pe
ales, ocaua de yin la arciume 2 parale, gaina a sau 3 parale, puiu i sau 2
parale, oua zece de o para, gAsca 6, 7, 8 parale, curca so parale, curcanul cel
mare 15, faina de gilts i para, cand era mai scumpa o para si o Pascale... era
i pestele berechet, morunu proaspat la Dunare ocaua 4 parale, la targ la
scaune ocaua 8 parale, crapu, somnu 5 parale si 4, ocaua, cosacu Si alt peste
marunt era o para ocaua nici ii lua cineva, raci 20 de o para, icre tescuite
de morun 3o parale ocaua, de cele proaspete zo parale ocaua, fasolea, lintea,
mazarea 1-2 para ocaua..."
Tratatul dela Bucureti. 0 alts schimbare insemnata teritoriala pe care au suferit-o carile noastre in epoca Fanariocilor a
fost aceea a Moldovei dintre Prut i Nistru, numita de catre Rui.
Basarabia. In anul 18o6 incepuse un nou razboiu intre Rui i Turci,
www.dacoromanica.ro
EPOCA FANARIOTILOR
384
BIBLIOGRAFIE
1i
XXXIII (1911), p. 147-185 ; G. I. BRATIANU, La Bessarabie. Droits natiofaux et historiques, Bucurqti, 1943, 228 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
ORIENTUL
SI
Harta No. .2
Charkov
Carle
04::qa
Viena
Chiev
6 Way/
Duna,.
Vinita
8,a10
Me
Munkacs Kolomea
"'Student!
c=2
Szegedin
ad
sent
Zara
.
Adakaleh
Durmitor
A
Durazz
Dorm
o
6
.
Mart
BealacbAraaaa
No
Trite!'
Arta
tk
San ,Stefano
..
At
we) k ss,
ea
co'
Saturn
oBrusse
Baku
corned /a
0 Kees
Tiflis
Sinop
Ankara
Ararat
III
%Aso
0
Gezarsea
Smyrna
Chios
onstantinopo
Vineen.aen
anpob
I;
.
'M.
[71,11,00
aleon
tt
eor.tto
Sozopol
4,6e, t Luba.
4Kefsionla
kcesarai
Mangafia
Adrian poi
titAthosn
,.1..... v
Lemn050 q.'6
Constants
area
Mesembria
OThasaa
Lco4 lanma
0 mete
*"
Arbinap
rnova
\ Fdipopol
pole
6
Argm castron
OV
Pti
Baa2/7
Strurnita%
8 frinastirSIO
is Cavalla
na
7:
Bucuresti
.Stbstra
Sam Raecrad
Sofia
_.,
scope -.,
a.
Perekop
Cet Al
Ca/a!, Chi a
Cimpulung
Rim is
Astracha
Azov
,0_,I,,,
'arida
Niropom
Cattaro
TIghina
1r
'Calaf -1
rs
Oceaco
.1,
0 Brasov
Caiova
Vidin
CriA vat
ca
'Pe
e
oV
Belgra
10,, c*,i:,
sit?.
Iasi
lba lulia
Tin4oara seea_sibil,
Retr
Zaporojie
0.
C uj
Arad
an
Cehrin
Ba /ta
Siciceava
Ban
Poltava
ra
Snroca
Debrecen,
Oradea
Agra
Fiume
1,1
Cer'au
Ladyszyn
nn
Buda
'ton
O erbaieb
,./iMfgalon apileanl
t..urcma
Lperoscp(hlax0S
t 4;"
embasia
itt
.Cipru
Muntele Athos
(Sfetagora )
rat
Famagusta
a
Pan.
0
Antiobia
Mosul
Alep
Igahodoa
I.Creta
al
re
Beirut
Bagdad
Damase
001.
somot
lerusalim
ad
arslm
Alexandri
m'"o,,,,..
crs
Zara,. !Boo
V.Istocrater
vrenopte
Fat.
Tfelfan
(q,
4-,
oef.rakallu
CV
WPM u.WPtinrs7(ProOros,
t.
5,/ten
Afeti:
io
ZOOS
tt:
no'N'
OiCularl
COnStantiDOPL, %o and
M.
Pen .Sinai
Marmara
www.dacoromanica.ro
lalova
Nelabcee
Mudania
ImprejurimiLe
11 Rorie
N corned a
nk p0
M armara
of r nsaa
o
Atua aV,
A
o
Stefano
Sinai
Oi
Pa 7
Ceatatgea 8010"`"
Rodosto
,lopotamoa
440
M arar"Isles r 1
00
Ctortu
Ca Icidici
88
ki
an
MONK
Constantinopolutut
O
oo
Brussa
lemsen r
Harta No. 13
CONSTANTIN C. GIURESCU
(!)
CHIEV
Oo
BERESTECZKO
BROD!
JITOMIR
LWOW
TARNOPOL
Zbaraz
BERDICEV
PEREISLAV.
KHARKOV
Donet
KANIEV
PULTAVA
Proscurov
Stryi
Trembowla
Buczacz
Hanciu
Bolekhov
O
KOLOMEA
Oberlin
Vinita
CAM ENITA
(Ifamernec -I3odolsk)
Usria
Storojinet
Sighet
ERNAUTI
. 9
I 4. A
STRITA,
Curghil,
Balti
fi
IASI
Orhei
Ghwrgher4TRA
ROMAN
vi
BACA U
OLVIOPOL
ALTA
Huss
\ Tg.Trotu s
Ca
KRIVOIROG
SIBIU
ii Dasovului
OCEACOV
CET. ALBA 0
Haw
CHERSON
ZAPOROJIE
(Alexandrovsc)
V.
Kimburun
Ovidiopol
Melitopol
Colonceae
Moldavca
ia
e, e'
,b.
c
1-
Pereco
\1\
P.,
Jenikale
Focsani 9
BRASOV
R.SArat 0
0 CAmpulung
R.VnIcea
I
BUZAU O
TARGOVISTE
GALATI
,0
BRAILA
Rem
Ism il
CHILIA N.
C RI MEE
lsaccea O
Kertch
Kara
( Teodosia)
BAKCESARAI
BVESTI
ILISTRA
Turtucaia
TURNU
Rusciuc
Beata
CHERSON
GIURGIU
Nicopoli
\A
SIMFEROPOL
TULCE
PLOESTI
PITESTI
SLATINA
Berdiansc
C.)
FAGARAS
------
cc`
Is.
ALESCHI
Cahul
(!)
trOjeni
\.
0 NICOLAEV
(vo 1A-oAsov)
Oociubey
Causam
B RLAD
B,.
"
Bobrinet
Vosnesensc
Suoleia
Tg,LapusnaTighina (Taraspol)
Vaslui
?t,rgi
Odorhei
SIGHISOARA
Volofcaia
E DIS A N
Grjgoriopol
46,
ECATERINOSLAV
O
ELISABETGRAD
Glodasi
Varnsta
Cet de Balta
BL
Alexandria
Dubasari
Cosnita
CHISINAlr
\Bistrika 6
To.MURES
Movomirgorod
Moldovanca
R.ibruta
0 ANANIEV
Ocni;
Peng
otusani og 5"
lhurluc Veep liolului\
if;
amt tyt
vita 44
Skim
Botosam
- \ BAIA
CREMENCIUG
A
CEHRIN
Inrin)
DUCC5'.
0Codama
sampulung
'
oRascov
Umen
tr Tar
LUI
Olgopol
Zvenigorodka
Ladyszyn
qtr4
SUCEAVA i
Yz
SOROCA
Ridgutie
./
1
DEJ
RA
Hai=
BRATLAV
Moghilau
Atachi laruga
lampol
Tiganauca
OTIN
CERKA
r
NIEMIROV
tJ
S udenita
Darohm
Ciceiu
011
IBA
SNYATIN
7.
Kuciuk Kainargi
01
CONSTAN TA
Mangalta
o Razgrad
POLON/C
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
25
386
;1r
_
--1 11
7,7
vatri.,
arnav,
Moda constantinopolitana birue in imbracaminte, in mancare, in ceremonii, in vieata de curte, etc. Costumul domnului si
al boierilor imita pe cele turcesti ; se poarta" acum haine largi, orien-
www.dacoromanica.ro
STAREA SOCIALA
387
dintai de limba greaca, platit cu 600 lei ; dascalul al doilea de limba greaci
30o de lei ; dascalul de greaci bisericeasca, 18o lei ; dascalul de latineste, 240
lei ; dascalul de limba romans, 120 lei ; bibliotecarul, izo lei. Pentru intretinerea
www.dacoromanica.ro
388
.-4
www.dacoromanica.ro
ORASELE
389
ciaslovul, psaltirea, octoihul, catehismul moldovenesc 0 ruse5te, alatuirea serisorilor moldovene5ti, psaltichia dupg melodia greceasca, gramatica, geografia
cea tIlmIcit'al de episcopul Amfilohie dupa Buff ier, piatra evangheliei asupra
despartirii bisericii rasaritului de a apusului, epistolia arhiepiscopului Eughenie,
,;;;;.4.2.
=
'
Ss\
1\
,
.'
,
".
_...-=,,,,
-(1
l'
4
, ,, ,1
ii'14 ''
',
...' :
,'1
1
.
'' ...'-1
?ii I ,:\ki
j
'
,..,"
t(
'I "?''..
e.
, ''' r
e.
''
'
'l
.
.9.,
,.;
r,.
....
P:
..
4{w4
i'
',N
i11.1F.W.-...
PI'
Fig. 153
istoria bisericii dupi Evsevie 5i alti istorici, dela inceputul cre5tinatItii plug la
www.dacoromanica.ro
390
nate de Sultan, ei isi iau adesea lumea in cap, trec peste hotare,
foarte adesea peste Dunare, unde nu au sa asculte decal de un singur
stipan : Turcul, sau peste Nistru. Multe sate scad ca numar de
locuitori, altele se pustiesc, devin sill; ti.
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA
391
S 'area culturala. In epoca fanariota exists o activitate culturala destul de vie ; ea nu egaleaza insa pe aceea a veacului al
XVII-lea. In domeniul operelor religioase, se continua traducerile
5i tipariturile de carti biserice$ti. In privinta aceasta, se distingc,
in Muntenia, episcopul Damaschin al Ramnicului care a tradus, in
pnmele decenii, ale veacului al XVIII-lea, o serie de texte, ce as
fost apoi imprimate, 5i Chesarie, tot al Ramnicului (1773-178o),
sub care se incepe publicarea Mineelor, tz volume. In Moldova,
trebue amintita figura mitropolitului Iacov Stamate, un carturar de
seams, care $tia latinege $i citea pe Montesquieu, a lui Paisie Velicicovschi, egumenul de Neamc, care dadu acestei manastiri o noui
stralucire, in sfarlit a lui Vartolomeu Mazareanu, egumenul Putnei,
care intemeie aci o $coala bung $i alcatui o lucrare despre Stefan
cel Mare.
www.dacoromanica.ro
392
Costin, scriind a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (17111716), si a intocmit un corp de cronici moldovene, pe spatarul
loan Canta care alcatueste un Letopisec", dela a doua pana la a
ratra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1731-1769) si pe
Gheorgachi al doilea logo fat care scrie o Condica ce are intru
sine obiceiuri vechi gi noua a prea innaltatilor Domni" (Iasi 1762).
E o carte de ceremonial in care se arata cum se procedeaza la
instalarea Domnilor, la sarbatorile cele mari, la inmormantari, etc.
In mod gresit s'a atribuit o cronica a Moldovei care povesteste evenimcritele dintre anii 144-1-1730 1U1 Nicolae Muste, stari diac de divan ; autorul
nu c el. Nici cronica atribuita lui Enache Kogalniceanu, cronica relatand eveni-
In Tara Romaneasca, merita sa fie amintit Mihail Cantacu7ino, mare vistier si mare ban, care trece de partea Rusilor in razboiul incheiat prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. El scrie o Genealcgie a familiei sale si o Istorie a Tarii Romanesti intre 1225 si
1774 care, tradusa in greceste, s'a publicat mai tarziu de fra %ii
Tunusli la Viena. Aceasta istorie, cuprinzand si o sums de date
geografice si statistice, a servit si lui Dionisie Fotino la alcatuirea
lucrarii sale grecesti Istoria vechii Dacii", in trei volume, aparuta
tot la Viena, in 1818. De asemenea in greceste
publicat invatatul Dimitrie Philippide Istoria Romiiniei" din care n'a iesit insa
ducat primul volum (pana la intemeierea Principatelor) si Geog-afia Romaniei", cuprinzand Intreg pamantul locuit de neamul
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
393
In domeniul 1lteraturii, e de re%inut numele lui Enache Vacare feu, autorul a mai multe poezii dintre care cele mai cunoscute
cunt -,Amarita turturea" si indemnul c5tre urmasii sal : Urmasilor
mei Vacaresti, las voui mostenire, cresterea limbii romanesti s'a
patriei cinstire !"
Tot el a scris si o Gramatica a limbii romanesti care a aparut
in doua editii, una la Viena, alta in tarsi, la Ramnic (1787), precum si o Istorie pe scurt a Sultanilor dintre 1300-1791.
BIBLIOGRAFIE
POULOS Sur les sources du Code Callimaque, in Rev. 1st. Rom. I (1931), p
; D RUSSO, Studii istorice greco-romane, t. II, Bucuresti, 19;9, p
351-692 in 8 ; GH. T. KIRILEANU, aislusire. 0 scriere inedittl a lui Zilot
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
UNIREA CU ROMA
395
7.72Th
of
introduceau insa
patru puncte not i
anume : I) Papa dela
Se
Roma e recunoscut ca
lei al bisericii. 2) La
adica
Duhul
inainte de a intl.' in
raiu. 4) Impartasania
se face cu azima (p1ine nedospita).
Multi preoci nu
voira sa primeasca insa aceasta unire si alesera un nou episcop or-
'Se
chea credinca.
Rezistenta popu-
-S.
Cruce din lemn de chiparos, ferecata in argint, dela biserica Sf. Nicolae din
Fig. 154
Brasov.
www.dacoromanica.ro
396
in 19 puncte, prin care se cerea, in primul rand, libertate religioasa, consultarea %aril in vederea numirii unui episcop ortodox si
eliberarea celor inchisi. In urma acestui fapt, Curtea dela Viena
care urmarea, prin Consiliul ei de Stat, cu multa atentie, problema
www.dacoromanica.ro
397
dupa
procedat impartial, numIrul acestora din urrnI ar fi fost
numai de 11.907 adia 7,7/o din popula %ia
ultimele cercetIri
totals. Aceste cifre aratI de ce se putea vorbi la Viena, in Con.
siliul de Stat, de esuarea" Unirii. Lui Sofronie i se intents proces ; sentinta : 5 ani inchisoare, nu putu fi insa executatI, deoarece
el trecuse din timp in Muntenia, unde ajunse egumen la manastirea
din Curtea de Arges.
Miscarea impotriva unirii a durat mula vreme, vreo 6o de
ani, si a dat nastere la prigoniri. 0 sums de preovi furI inchisi ;
NIranul Nicolae Oprea din SIliste statu decenii intregi in inchisoare, sfarsindu-si acolo zilele.
Intr-un sat, venise un slujbas cu o porunca imparateasca ; Romanii ascultara citirea cuviinciosi, apoi un batran grai : Acest cojoc, care-1 am pe mine,
e acum al meu. Dar data ar vrea sa mi-1 ia craiasa 1), i-1 dau. Cu aceste slabe
maini si picioare si cu trupul meu am lucrat, zi si noapte, ca sa platesc porcia 2).
Ele sunt ale craiesei si de ar vi ea sa mi le ia, nu am ce face. Dar nu am decat
un suflet, pe care eu 11 pastrez pentru Dumnezeu din cer si nici o putete omeneasca nu-1 poate indoi".
www.dacoromanica.ro
398
www.dacoromanica.ro
399
pana acum in ordine buns, atat in cele religioase, cat 4i in cele politice 41
cconomice. In fine cer aceea ce clerului si plebei valahe, dupal firea ei pre
rine cunoscuta, nu i se cuvine nicioclati. La aceste cereri nu mai auzite 41
toarte insemnate ale episcopului, noua, sraturilor 1) care am venit la aceasta
Dicta nu ne este iertat a raspunde, nefiind autorizati si pregatiti a ne declara
intr'o chestiune ark de important5. 4i de neageptati".
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
C. Const.
_,tI,34
=-'
.=
9
4
.r.
%.
fRci, At
F.1 CA *4
,1,1
74,
1,'
11:VAitet.
li'O
\ALAI!
44,2t; (INV
''' :,'
ro
Fig. 156
Sot
11
Horia, Cloqca i Crian, conducitorii mic'arii din Ardeal la 1784. (D. P.).
0
M
G")
www.dacoromanica.ro
402
cruce pe care i-ar fi dat-o acesta cand 1-a primit la Viena, in primavara din anul miscarii. Pe de alts parte, se apropia iarna si
oamenii trebuiau sa-si ingrijeasca de gospodarii. Horia dadu deci
drumul la ai sai si el se retrase in codrul urias al Scoragetului, cu
gandul sa astepte acolo primavara, spre a vedea ce are de facut.
Capul lui si al celor doi tovarasi fusese insa pus la pre; de
catre autoritati ; se gasira deci cativa tradatori ticalosi care calauzira catanele prin potecile codrului si cazura pe neasteptate asupra
lor. Legati in lanturi, furs dui cei trei la Alba-Iulia si aci incepu
procesul razvratirii. Crisan, stiind bine care va fi sfasitul, se
strangula in inchisoare cu noji;ele dela opinci. Horia si Closca
furl condamnati sa fie trasi pe roata o moarte crancena la care
trebuira sa asiste peste doua mii cinci sute de tarani romani adusi
dinadins din sate
care case de fiecare sat
spre a vedea pedeapsa capeteniilor lor (28 Fevruarie 1785). Ni s'a pastrat testamentul lui Horia, facut in inchisoare, in ajunul mortii, prin care,
intre altele, ;arta pe cei care-1 vandusera.
care 1-a avut inainte de 1437, cand s'a facut acea Unio trium
nationum" (adica : a Nobililor, Sasilor si Secuilor !) 3) Clerul,
nobilii si cara'nimea romans sa se bucure prin urmare de aceleasi
drepturi si avantaje ca gi cele trei natiuni. 4) Numiri in functiuni
publice si in Diets proportional cu numarul locuitorilor de fiecare
nationalitate. 5) In toponimie, paralel cu numirile unguresti si
germane, sa se dea numiri romanesti. S'' se ing51clue tinerea unui
www.dacoromanica.ro
SCOALA ARDELEANA
403
congres national romanesc care sa-si aleaga delegati spre a reprezenta poporul romanesc, unde va fi nevoie.
Peticia Romani lor a fost trimisa de catre imparatul Leopold al
II-lea Dietei din Ardeal si aceasta, Intocmai cum facuse si mai
inainte cu cererile lui Ioan Inochentie Clain, a respins-o. Dreptatea
era Inca departe pentru poporul nostru.
Clain, se ocupa in deosebi de studiul limbii. El scrie in latineste o gramatica intitulata : Elementa linguae daco-romanae five
valachicae, aparuta in 1780 (vezi fig. 157), in care arata originea
limbii noastre care deriva
spune el
din latina clasica.. Samuel
Micu a scris si o istorie a Romanilor, in patru volume, care insa nu
s'a publicat. Petru Maior e autorul Istoriei pentru inceputul Romcircilor in Dacia" (1812), in care sustine continuitatea noastra in
stanga Dunarii si ca suntem descendentii curati ai Romanilor, deoarece Dacii au pierit sau au fugit din Dacia, in urma razboaielor
cu Traian. Sustine de asemenea ca limba noastra se trage din latina
populara, nu din cea clasica, asa cum afirmase Samuil Micu. A
mai scris si o istorie a Bisericii Romanilor, atat a celor de dincoace
cat si a celor de dincolo de Dunare, opera de mai mica insemnatate.
Gheorghe Sincai a lucrat multa vreme la o Cronicci a Romanilor
fi a mai multor neamuri" ; redactarea ei a durat pana la 1808. N'a
putut insa nici s'o ispraveasca, nici s'o tipareasca ; cenzura oficiala,
cercetand-o, spusese ca aceasta lucrare, prin ideile ce confine, e buni
www.dacoromanica.ro
404
1 7:-,q ari.
17'
--
Daru:ta
MEN A
40,10
LINGUA
DACO -ROMANI,
SIVE
VALACHICIE.
'1.
CON1POSITA
AB
ORDINEM REDACTA
A
ET SS. TH. D.
%,-1,Weetbe
VIND0130.Nif,
TY?: JOSBPHI NOB. DE K
M. Dee. LXXX.
Fig. 157
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
405
de foc, iar autorul ei de furci, adica de spanzuratoare 1). S'a tiparit abia in 1853, la Iasi.
Ideile acestor trei mari scriitori
care, impreuna cu cei doi
episcopi, ortodox si unit, si cu alti fruntasi ca Ioan Molnar, sunt si
autorii peti%iei numite Supplex libellus Valachorum"
au avut
un adanc rasunet nu numai in Ardeal, dar si dincoace, peste munti,
unde ele au contribuit la miscarea de renastere culturall si
Pe langa operele capitale ale reprezentantilor radii ardelene, mai apar
altele, de o insemnatate mai mica, dar care merits totusi sa fie mentionate.
Astfel e ., Istoria sfintei biserici a Scheailor Brasovului" de Radu Tempea si
.Plangerea sfintei mAnastiri a Silvasului din eparhia Hategului", alcatuita in
versuri, in 1788. Ambele sunt impotriva Unitilor. La Brasov apare in 1757 cea
si
rusesc, fara a pomern nimir de romanitatea noastra, ea e inchinata lui Constantin Maviocordat.
BIBLIOGRAFIE
259 = 224 gi VII + 440 p. in 4 ; Dr. VIRGIL C1OBANU, Statistica Roma.nilor din Ardeal facuta de administratza austriacci la anul 1760-1762, Cluj,
1926, 87 p. in 8 ; N. IORGA, Istorta bisericii romanetti ti a vietii religioase
a Romciniior, ed. 2.-a, vol. It, Bucuresti, 1932, 493 p. in 8 ; HELMUT KLIMA,
Die Union der Siebenburger Rumanen and der Wiener Staatsrat im thereszanzschen Zeitalter, in Sudost- Forschungen, VI (1940, p. 249-256.
Mttcarea lut Horia, Clotca si Critan. NIC. DENSUVANU, Revolutia
lut Horia in Transilvania ti Ungaria 1784 -1785, Bucuresti, 1884, VI + 523 p.
in 8 ; EPISCOPUL ROMAN CIOROGARIU, Horia ti Clo ;ca, Oradea, f. a.,
29 p. in 8 ; .5TEFAN METE$, Lamuriri noua privitoare la revolutia lui Home,
Sibiu, 1933, 62 p. in 8 ; DAVID PRODAN, Rascoala lui Horia in comttatele
Cluj si Turda, Cluj, 1938, 205 p. in 8.
Supplex libellus Valachorum. I. LUPA$, Contributiuni la istoria Romaniior Ardeleni 1780 -1792. Cu 84 acte ti documente inedite, culese din arhivcle din Vicna, Budapesta, Sibiu ti Brasov, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st,
s. 2, t. XXXVII (1914-1915), p. 607-813 ; ZENOVIE PACLIPINU, Luptele
politzce ale Romanilor ardeleni din 1790-92, in Mem. Sect. 1st. Acad Rom.,
C. I (1923), p. 33-146 ; I. LUPA$, Contributiuni la istorta politica a Roman:kr ardeleni dela 1780-1792, in Studii, Conferinte ti Comunicari Istorice, I,
ticuresti, 1928, p. 313-373 ; I. LUPA$, Doctorul loan Pivariu-Molnar. Viata
a opera lui, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., XXI (1938-1939), p. 653-697.
$coala ardeleana. OVID DENSUSIANU, Literatura romans moderns,
vol. I, Bucurqti, 1920, VI + 595 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
$coala din Iasi. Gheorghe Asaki. In Iasi, mitropolitul Veniamin Costache, un insemnat sprijinitor al culturii romanesti, infiincase in anul 1803 un seminar, la Socola, pentru pregatirea viitorilor preoci. In timpul domniei lui Scarlat Callimachi (1 8 I 2 1 8 19),
se infiinteaza o noua scoala, pentru pregatirea viitorilor ingineri hotarnici, de care se simcea pe atunci mare nevoie atat in Moldova cat
si in Muntenia. Sufletul acestei noui scoale fu Gheorghe Asaki, fiu
de preot, care studiase ingineria in scale superioare din strainatate, la Liov, la Viena si in Italia, dar care avea o pregatire serioasi si in domeniul literar. El fu numit la 15 Noemvrie 1813 ca
profesor de stiinvele trebuincioase unui inginer politicesc". Pe
Tanga aceste stiince, Asaki preda insa si cunostin%e de istoria pa-
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE LAZAR
407
$coala din BucurWi. Gheorghe Lazar. Un fapt asemanator se petrecu in Muntenia. Si aci se deschise, in timpul lui
Joan Vocla Caragea (1812-1818), o scoala pentru pregatirea inginerilor hotarnici. Conducator al ei fu numit ardeleanul Gheorghe
Lazar.
Nascut in satul Avrig, in 1781, acesta se pregatise la inceput pentru preotie Si facuse studii bune la scolile din Sibiu, Cluj
;i Viena. Neputand imbratisa, din cauza greutatilor 5i intrigilor,
aceasta cariera, el se facu profesor la Sibiu. Dar nici aici nu putu
ramane mult timp
se faceau mizerii pentru simpatia pe care
o arata fata. de Francezi si de ideile revolutiei for
si fu nevoit
sa treaca peste munti, in Tara Romaneasca. Numit la 5 Aprilie
1
www.dacoromanica.ro
REDESTEPTAREA NATIONALA
408
banii de bir, s'au urmat si pedepse, ca s dea ceea ce nu are si atati cati nu
pease agonisi. 0 ! se cutremura mintea omului cand isi va aduce aminte ca...
Micarea i jertfa lui Tudor. Miscarea lui Tudor este inceputul unei noui epoci in desvoltarea noastra politics. Pans la el,
merseseram, mai bine de o suta de ani, tot in jos ; dela el inainte,
pasim pe calea ridicarii, ajungand, dupa aproape aks suta de ani,
hi Romania Mare din 1918. Sangele lui sta la temelia statului de
astazi.
www.dacoromanica.ro
409
Fig. 158
www.dacoromanica.ro
410
REDESTEPTAREA NATIONAL A
kwffN-
.1
si
sub jugul turcesc, miscare cunoscuta sub numele de Eteria (int) Autorul acestui portret 1-a cunoscut pe Tudor inainte de inceperea
miscarii sau, cum spune el insusi, in timp de pace". Ultima data 1-a vazut la
Golesti, cu trei zile inainte de prinderea lui de catre Greci, la 17 Mai t821.
www.dacoromanica.ro
411
si
nepot de fiu
al
treaca din Rusia in Moldova si in Muntenia, sa stranga aci o armata mai puternica si apoi sa paseasca peste Dunare spre a ataca
pe Turci. La Iasi, Ipsilante fu inteadevar bine primit atat de
domnul Mihail Sulu cat si de mitropolitul Veniamin Costache ; se
adunara ceva voluntari, dar, in afara de un batalion sacru" alcatuit din studenti greci, idealisti, oastea lui cuprindea elemente nedisciplinate, puse mai mutt pe jaf deck pe lupta. Cu aceasta oaste cobori el spre Milcov si trecu in Muntenia. Tudor intrase tocmai de
catev a zile in Bucuresti (16 Martie 1821), in truntea pandurilor sai,
si incepuse tratative cu o parte din boierii care simteau romaneste,
cand sosi si Ipsilante. Acesta ar fi vrut sa-1 atraga de partea sa
unii afirma chiar ca ar fi foss o intelegere mai veche ; fapt este
insa ca in intrevederea care avu loc la Colentinar intre cei doi w c--"4"6conducatori de rascoala, Tudor refuza sa sprijine pe Ipsilante.
El `6--
isi &idea seama ca foarte multi dintre asupritorii taranilor erau 1"-'`
Greci si ca deci, luptand impotriva acestor asupritori, lupta, de fapt,
www.dacoromanica.ro
'71 i
412
REDESTEPTAREA NATIONALA
Jeet.ka...,
7;c Diet:.
J
4.
1.4
pp
7434.e
tic
(.so,. 06,44
.P4C.-
ig
e
,c.
/
-1
Felul cum s'a desfasurat Eteria in Moldova si suferincele pricinuite ;aril de pe urma acestei ispravi, sunt aratate pe larg de vornicul Alexandru Bel,
diman in Tragedia sau mai bine a zice Jalnica Moldovei intrimplare dupa razvratirea Grecilor, 1821. F. o povestire in versuri, fara mare valoare poetics, superioara insa tuturor productiilor similare din epoca fanariota. (vezi mai sus, p.
392). A fost scrisa la inceputul domniei lui Ionics Sandu Sturdza, in a doua jumatate a anului 1822, dupa 28 Iulie st. v. ; are 4266 de versuri.
Domniile pamantene. Jertfa lui Tudor nu ramase insa zadarnica. Turcii isi dadura seama ca Tarile Romanesti nu mai pot
suporta pe Fanarioti si numira din nou domni pamanteni : in Muntenia pe Grigore Ghica iar in Moldova pe Ionics Sandu Sturdza
c m. k
(1822). Stapanirea acestora a fost buna ; tarile incepura a progresa.
In Muntenia se infiinta, in 1827, din initiativa lui Dinicu Golescu,
o societate literati in care intrara chiar fra %ii domnului i o mare
4K. Ie.& 7/4:4; parte dintre boieri ; in Moldova, se inchisera scolds grecesti con,
siderate drept temelia rautacilor" si se luara masuri impotriva
calugarilor greci din manastiri. Prin conven %ia dela Akerman (Cetatea-Alba !), in 1826, intre Rusi i Turci, se hotari ca durata domnilor sa fie de apte ani ; se hotari de asemenea alcatuirea unui
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
413
e punctul de
,9.-- it,--c. a
.;01
g., l A0 v. J
Gf
43
14 )
(A7 1,14-477:AW; .
BIBLIOGRAFIE
VARTOSU, Tudor Vladimirescu, glose, fapte si documente not (1821), Bucu8 ; N. IORGA, Un cugetator politic moldovean dela
julniitatea secolului al XIX-lea : Stefan Scarlat Dascalescu, in Acad. Rom. Mem.
Sect. 1st., S. 3, t. XIII (1932-1933), p. 1-56 ; EMIL VARTOSU, Tudor Vladimirescu, Pagini de revolts, Bucuregi, 1936, 79 p. in 8 ; D. BODIN, Tudor
Vladimirescu, Bucurqti, 1937, 29 p. in 8. F
Domniile pamantene. N. IORGA, Centenarul domnilor patncinteni la
c17). e
it:
721. 4.
1732
ri<
,
/eVt.<_c: l4-e.
e, /Red
1"--;
07,
cum ,
ae-4
ee.4. k,
0-4"
1..-C C-64
I"/
-4'ce h
>
www.dacoromanica.ro
MA
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL ORGANIC
415
20 Octomvrie 1827, in urma luptei dela Navarin, cu flota francoengleza. Sultanul e nevoit prin urmare sa ceara. pace. Ea se
incheie in orasul Adrianopoi, la 2/14 Septemvrie 1829 si are o insemnatate deosebita pentru noi.
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL ORGANIC
417
www.dacoromanica.ro
418
Domnii regulamentari. Alexandru Ghica si Gheorghe Bibescu. Pe temeiul Regulamentului Organic, domnii urmau sa fie
alesi de o Aunare obstcasca extraordinary. Printr'o conventie speciala, incheiata la Petersburg In Ianuarie 1834, se hotarl Insa ca,
de data aceasta, si numai in mod exceptional, ei sa fie numiti de
catre cele doua puteri. Si astfel, In Muntenia fu numit, de catre
Rusi, Alexandru Ghica (1834-1842), iar In Moldova, de catre
Turci, Mihail Sturdza (1R-34-1849).
Alexandru Ghica era, dupe cum spune un istoric contemporan,
un om bun, insa fare curaj... prieten al orii, dar mai mutt Inca
al postului sau". El lua cateva masuri fericite, Intre altele infiintz
orasul Alexandria (1834), dar nu stiu sa-si pastreze sprijinul Adunarii Obstesti. Aceasta nu voia, pe drept cuvant, sa primeasca
introducerea unui articol in Regulament, articol cerut de Rust,
prin care orice modificare a zisului Regulament urma sa se faca
numai cu autorizatia Inaltei Porti si a Rusiei. In cele din urma,
articolul, care Insemna, de fapt, interzicerea dreptului de a mai
face legi, fu introdus, iar membrii Adunarii Obstesti care protestasera, pedepsiti. In fruntea acestora se afla luminatul si patriotul boier Ion Campineanu ; el izbuti sa plece in strainatate unde
facu propaganda pentru programul sau nationalist care prey edea,
intre altele, inlciturarea suzeraniaitii turcesti, tributul rascumparandu-se odata pentru totdeauna, apoi unirea tuturor Rorneinilor
egalitatea claselor sociale, asa dar, un porgram nationalist si revolutionar. La Intoarcere, Campineanu fu arestat si inchis la manastirea Margineni, ceea ce provoaca o mare indignare In tara. Alexandru Ghica mai lua si alte masuri nepotrivite retrase, de pada,
subventia Societatii Filarmonice, In care erau toti cei ce simteau
romaneste, si o acord'a unei trupe germane, apoi aresta pe Bulgarii
care facusera un complot la Braila, cu scopul de a scutura jugul
turcesc. Se ajunse, in felul acesta, la o stare de Incordare. Mai
multi tineri, intre care si Nicolae Balcescu, facura un complot, in
184o, care fu Insa descoperit. Obsteasca Adunare se planse, in cele
din urma, Impotriva domnului ; comisia de ancheta, trimisa de
Turci si de Rusi, fiind castigate de catre boieri, Alexandru Ghica
trebui sa paeaseasca scaunul.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE BIBESCU
419
a sporit armata nationals, a pus ordine in finantele Orli, a infrumusetat orasele (lui i se datoreste gradina Cismigiu
8i
soseaua Kisse-
leff), a ajutat pe locuitorii Bucurestilor, ale caror case au fost distruse de un incendiu napraznic in timpul domniei lui. Din cauza
atitudinii supuse fats de straini, atitudine care se vazu mai ales in
1777777 .7
top,
Tr
'--
x.;'.;
1$,
Fig. 159
www.dacoromanica.ro
420
duce la invatatura la Paris, contribuira si ele sa-i face o atmosfera defavorabila. Cand izbucni revolutia din 1848, el nu avu
curajul nici sa treaca de partea ei, nici s'o innabuse, ci prefers si
paraseasca tronul si sa piece peste hotare, in Transilvania.
nationaliste ale vremii, ostile amestecului strain, incat ele nu putura continua. Se reorganize seminarul dela Socola, se institui un
control asupra administratiei bunurilor manastiresti si bisericesti.
Pe de alts parte, se facura sosele noi, se luara masuri pentru navigatia pe Prut si Siret, Galatii se bucurara de o deosebita grija.
Din nefericire, Sturdza avea si doua marl scaderi : era lacom
de bani, deli poseda o av ere imensa, iar pe de alts parte, era, mai
ales spre sfarsitul domniei, dusman tineretului nationalist. Din cauza
racomiei de bani, el a permis intratea in tara a o sums de elemente
straine care, in schimb, plateau bine ; a vandut apoi, pe bani, titlurile de boierie : de unde la inceputul domniei erau 853 de boieri,
la sfarsitul ei, numarul for ajunge la 375o. Aceasta lacomie, ca si
alte scaderi, it facura nepopular ; miscarea dela 1848, desi inna-
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Domnii regulamentari.
421
1. C. FILITTI, Domniile romiine sub Regulamentul Organic 1834-1148, Bucuroti, 1915, XVIII 688 p. in 8 ; 1. C.
FILITT 1, Turinsrari revohttionare in Tara Romaneasca intre anii 184c-1843,
in An. Acad. Mem. Sect. 1st., s. z, t. XXXIV (1911-1912), p. 231-290 ;
GH. BIBESCU, Domnia lui Bibescu, t.
Bucureti, 1893-1894, XIII +
467 Si 741 p. in V.
www.dacoromanica.ro
Caracterizare generals. Un fapt de cea mai mare insemnatate in istoria poporului nostru in rastimpul ce se scurge dela
actiunea lui Tudor Vladimirescu pans la Unirea Principatelor
(1821-1859), este milcarea culturala. In acest rastimp, atat in
Muntenia cat si in Modova si in Ardeal, se infiinteaza scoli no:.
apar ziare i reviste, se tiparesc manuale didactice, publicatii stiin .
tifice, culegeri de documente istorice, se fac traduceri din limbi
straine, se publics opere originale, se intemeiaza teatrul romanesc
i diferite societati literare i artistice.
E o epoca de necontenita
framantare i creatie spirituals romaneasca, avand o mare influenti
asupra miscarii politice. La randul ei, aceasta din urma influenteaza adanc miscarea literara. E, de asemenea, o intrecere, parca,
intre diferitele sari romanesti : o actiune culturala intr'una din ele,
aparitia unei carti, a unei reviste, intemeierea unei societati, provoaca in curand, in celelalte, actiuni asemanatoare.
Miscarea culturala din rastimpul 1821-1859 e insufletita de
doua idei principale : una e ideea nationala, a propasirii si a unitatii
www.dacoromanica.ro
$COLILE
423
tura conducatoare a vremii lui : O aristocravie ignoranta, sprijinita de Poarta si de cler, pe de o parte vine in lancuri un popor de
mai mult de doua milioane de oameni, iar pe de alta se face stavila
chiar binelui ce unii din Domnii fanariovi vroesc a face... ; izvoarele
dc inavuvire publica se intrebuinveaza numai in folosul unor familii
privilegiate".
Cercetand miscarea culturala dintre 1821
1859, ne corn
ocupa de : i) scoli 2) publicavii periodice, adica ziare si reviste 3)
www.dacoromanica.ro
424
prin urmare dreptul, matematica aplicata" si agricultura practica". $coli incepatoare se infiintara in fiecare reqedinta de judet.
In Iasi, la Trei Ierarhi, se deschise la r Ianuarie 182g o
;coati cu doua cicluri : primar si secundar, urmand ca mai tarziu
sa se adaoge i un ciclu superior, universitar (de filosofie"). Directo' era Gheorghe Asaki. Examenele, la sfarsitul anului, constituiau un eveniment important pentru intreg oraul ; multa lume
venea sa asiste. Mihai Sturdza dadu o atentie deosebita invitamantului ; el infiinta Academia Mihaileana (vezi 5i capitolul precedent !) ; dadu, de asemenea, burse elevilor meritosi, dar saraci.
In Ardeal erau colile din Blaj, unde se continua traditia ma-
www.dacoromanica.ro
ZIARE SI REVISTE
425
www.dacoromanica.ro
426
in a doua parte a anului a aparut sub tngrijirea lui loan Barac translator al
Brasovului".
Traducerile din limbi straine. Tinerii care fusesera la invacatura in strainatate ca si aceia care avusesera in tara profesori
straini, citind operele literare aparute in Apus, se gandira sa le
traduc in romaneste. Ni s'au pastrat o sutra' de traduceri de
acestea ; multe din ele s'au tiparit ; altele au ramas in manuscris.
Majoritatea traducerilor sunt facute din limba franceza pe care o
cunosteau mai torsi cei cu carte ; cateva, din nenqeste si italieneste.
Se traduc piese de teatru, romane, poezii, lucrari istorice si filosofice.
www.dacoromanica.ro
OPERELE ORIGINALE
427
Teatrul original romanesc incepe cu piesele lui Vasile Alecsandri. Acesta pune pe scena intreaga societate a vremii sale, cu
figurile ei asa de deosebite : pe de o parte, tinerii doritori de progres,
www.dacoromanica.ro
428
Fig. 16o
www.dacoromanica.ro
429
de calatorie in Europa, in care un spirit viu de observacie se impleteste cu o iubire puternica de Sara ; lucrarea a aparut la Buda
in 1826. Acelasi sentiment de adanc patriotism insufleteste si pe
scriitorul Alecu Russo ; opera de capetenie a acestuia, Cantarea
Romantei (1855), e un adevarat imn de slava, cu accente profetice,
Inchinat varii sj neamului.
De o deosebita atentie s'au bucurat in vremea aceasta lucrarile
istorice. Mihail Kogalniceanu care tiparise, pe cand era la Berlin.
la studii, o scurta Istorie a Romanzlor in francuzeste (1837), pitblica acum Letopisetele Moldovei, iar Thcolae Balcescu, impreuni
cu laurian, pe cele muntene ; ei pun astfel la dispozicia publicului tomanesc o adevarata comoara. Balcescu scrie gi o serie de studii despre vechea noastra organizare (armata, clasele sociale) ;
opera sa de capetenie, opera. de stiinta si de entuziasm, ram3.ne
insa Romanii sub Mihai Voda Viteazul, pe care n'a avut ragazul
s'o ispr'aveasca ; boala capatata pe cand se afla in inchisoare, ca
participant la complotul din 1840, 1-a rapus mai inainte : Balcescu a inchis ochii departe de cara, la Palermo, in varsta ne
33 de ani.
Iata inceputul operei de caperenie a marelui Balcescu Deschid sfanta
carte unde se afla inscrisa gloria Romaniei, ca sa pun inaintea ochilor fiilor et
cateva pagine din viata eroica a parinkilor lor. Voiu arata acele lupte uriese
pentru libertatea si unitatea nacionala, cu care Romanii, sub povaka celui m ti
vestit si mat mare din Voevozit 'or, Incheiara veacul al XVI-lea. Povestirea
mea va cuprinde numai opt ani (1593-16c I), dar anii Istoriei Romanilor cei
mat avuki in fapte vitejesti, in pilde minunate de jertfire caul Patrie Timpuri
dc aducere aminte gIorioasa ! Timpuri de credinca 5i de jertfire Cand parincit
nostri, credinctosi sublimi, ingenunchiau pe campul bataliilor, cerand dela Dumrezeul armatelor laurii biruinkei sau cununa martirilor 5i, astfel iMbarbataki, ci
navaleau unul impotriva a zece prin mijlocul vrajmasilor ; si Dumnezeu be da
biruinka, cad el e sprijinirorul pricinilor drepre, caci el a lasat libertatea pentru
popoare st cei ce se lupta pentru libertate se lupta pentru Dumnezeu.
Mostenitori ai drepturilor pentru pastrarea carora parinkii nom, au luptat
atata in veacurile trecute, fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice sa
destepte in not simfamantul datorinkei ce avem d'a pastra 5i d'a mad pentru
vinorime aceasta prekioasa mostenire !".
www.dacoromanica.ro
430
BIBLIOGRAFIE
$coli. Regulamentul organic al Tarii Romanesti, Bucuresti, 1832 691 p.
40; ANDREI BARSEANU, Istoria coalelor centrale romeine gr. or. din
Brasov, 1902, XII + 6o6 + 79 p. in 8 ; N. IORGA, Istoria inviitamcintului
romanesc, Bucure5ti, 1928, 351 p. in 8 ;Dr. NICOLAE I. ANGELESCU, Negnstorii de odinioara, Bucuresti, 1931, Tos p. in 8.
ill
IORGA, Istoria literaturii romanesti in veacul al XIX-lea, vol IIII, Bucuresti-Valenii de Munte, 1907-1909, 324 + 267 348 p. in 8 ; OVID DENSU.SIANU, Literatura romans modernii, vol. II, Bucuresti, 1921, 2o5 p. in 8 ;
G. BOGDAN-DUICA, Istoria literaturii rornane moderne. Intaii poeti munteni,.
Cluj, 1923, VII + 318 p. in 8 ; D. A. BADAREU, 0 suta de ani de naturalism in Romania, Iasi, 1930, 205 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
lui
Avram
Iancu,
185o).
cele din urrna. In Moldova, miscarea n'a fost indreptata, la inceput, de loc impotriva Regulamentului Organic, dimpotriva, pe
cand in Muntenia desfiintarea lui a format un punct de capetenie
al rasculatilor ; in Ardeal, s'a cerut recunoasterea naciunei romane
ca egal indreptatita cu celelalte i s'a luptat impotriva unirii cu
Ungaria.
a liberi profes'onisti.
www.dacoromanica.ro
432
dintre cereri, dar, pe urma, ordona areNea capeteniilor miscarii. 0 parte dintre ei sunt surghiuniti peste Dunare, in Turcia, alIii tree in Bucovina. Printre acestia din urma se aflau Alexandru
Cuza, viitorul domn, Costache Negri, Dimitrie Canta, Vasile Alec-
sandri, Alecu Russo, Manolache Costache Epureanu, fratii Rosetti, fratii Sion, intr'un cuvant cei mai de seamy tineri ai Moldovei. Curand dupa aceea sosi si Mihail Kogalniceanu, care nu fusese
amestecat in miscare, dar care avusese un conflict cu fiul lui Mihail Sturdza si trebuise sa paraseasca tam. Cu totii sunt priete-
Acest program,
Revolutia in Muntenia. In Muntenia, revolutia s'a bucurat, dela inceput, de mai mult succes decat in Moldova ; una din
afmata.
cauzefca a avut concursul a o parte din administratie
In timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formasera mai multe
societati politico, cum era aceea intitulata Dreptate-Fra'tie. Din
cle faceau parte tinerii nationalisti, dintre care multi studiasera
in strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise revolutia la inceputul anului 1848 ; conducatoi ei fagaduisera spri-
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA IN MUNTENIA
433
Miscarea izbucni in tara, in ziva de 9 Iunie, la Izlaz, in judetul Romanati, ale carui autoritati, civile si 'militare, erau de partea revolutionarilor. Se citi proclamatia, in 22 de articole, alcatuita intr'un stil grandilocvent i mistic, de Ion Eliade Radulescu, '5'41'-e ''''
in care se prevedea, intre altele : inlaturarea protectoratului strain, ..,,7., 4"
x
egalitatea drepturilor politice, suprimarea rangurilor sociale, im3-`
loemanciparea
manastirilor
inchinate
``"
taranilor,
proprietarirea
curilor sfinte, desfiintarea robiei. Nu se vorbea de unirea Princi- 4/``._, '"-e
patelor. In acecasi zi, la Bucuresti, trei tineri trag cu pistolul asu- ,`"".. "/
pra lui Gheorghe Bibescu : acesta scapa ins numai cu spaima,
"."."
epoletul oprind glontul. Peste doua zile, la II Iunie, multimea
1.
condusa de Ion Bratianu, se strange in jurul palatului ; vazand
aceasta, Bibescu iscaleste noua constitutie ce-i fusese prezentata
si numeste un guvern din randul revolutionarilor. In fata insa a
protestului consulului rus care paraseste capitala, el se teme de ur3
marile actului sau i, in ziva de r Iunie, abdica, trecand in Ar4.49k.."
deal. Puterea ramane astfel pe seama unui Guvern provizoriu din
care faceau parte, intre altii, Eliade, fratii Stefan si Alexandru , ,
Golescu, Neculai Balcescu, C. A. Rosetti, Cristian Tell si Ion Bratianu. Acest guvern trimite emisari in strainatate, spre a fi recunoscut de catre statele europenc. Astfel, Ion Ghica e trimis la (d..1 4.6%
Constantinopol, Alexandru Golescu la Paris, Dimitrie Bratianu, ^'.144"
4 ...: ..r...:.
Nix.' , A.:i...a., frate cu Ion, la Viena, iar Ion Maiorescu la Frankfurt pe Main un& 4:.;1(3'5"1
A'
ll;
se tinea tocmai o dicta a statelor germane. In acelasi timp, gu- Sc)
ce.rssl
vernul provizoriu is si cateva masuri interne, intre care desfiintafre,,,.......--:
comisie
mixta,
cu
delegati
rea robiei. Se formeaza totdeodata si o
de ai boierilor si ai taranilor care sa faca propuneri pentru impro- ke V....".
prietarire ; nccesitatea acesteia e recunoscuta in principiu ; nu se .44...,.../..
poate ajunge ins la un acord in ce priveste suprafata ce urmeaza s: * ixalki
.r
`"
`.." "r,
'it
'
www.dacoromanica.ro
434
a fi expropriata si pretul ; dupa discutii lungi si infructuoase, coinisia a fost disolvata, guvernul anuntand ca va veni cu un proiect
de lege care sal solutioneze chestiunea . Precipitarea evenimentelor
n'a mai ingaduit-o insa.
Intr'adevar, Rusii intervin la Poarta spre a se restabili ordinea : aceasta trimite pe Suleyman Papa care e bine primit insa ;
guvernul provizoriu demisioneaza ; in locul lui se alege o locotenenta domneasca, alcatuita din trei membri ai fostului guvern, Heliade, Nicolae Golescu si Cristian Tell ; era deci cam acelasi lucre..
Rusii obtin atunci rechemarea lui Suleyman si trimiterea unei alte
persoane mai energice. Intre timp, se produce in Bucuresti un gest
simbolic : revolutionarii ard, in dealul Mitropoliei, dupa ce-1 purtasera cu alaiu si cu bocete prin oral, exemplarul oficial al Regulamentului Organic precum si pe acela al Arhondologiei, adica al
cartii care cuprindea numele tuturor boierilor (6 Septemvrie 1848).
Peste o saptamana, la 13 Septemvrie, noul comisar al Turcilor, Fuad
Pa,sa, intra insotit de o armata, in Bucuresti. Locotenenta domneasca
e disolvata ; in locul ei, este numit un caimacan, Constantin Cantacuzino, din partida reactionara ; capeteniile revolutiei sunt arestate
si apoi surghiunite, peste granita. Cu prilejul intrarii trupelor turcesti in capitals are loc, in Dealul Spirei, o ciocnire sangeroasa cu
pompierii ; acestia, provocaci fiind, se apilra cu vitejie ; cad morti
ti raniti de ambele parti, pang cand comandantul turc, dandu-si
-eama de greseala facuta, ordona alor sai sa inceteze focul.
la 1 s-
1M6,34.
'
k.
Serurie
gi
si
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA IN ARDEAL
435
mia, se ridica i ei sub conducerea lui Ludovic Kossuth i proclama Ungaria independents ; totdeodata hotarasc anexarea Tran-
Fig. 161
Dupa un
acest lucru ; pe de alts parte, voiau drepturi egale cu ale celorlalte nationalitaci din Ardeal. De aceea, ei hotarasc, la randul lor,
convocarea unei mari adunari in care sa se discute toate proble-
www.dacoromanica.ro
436
51
si
din Banat, sub conducerea lui Eftimie Murgu, care studiase de asemenea dreptul, si voteaza si ei o rezolucie in opt puncte, cerand
egala indreptatire.
Evident, Ungurilor nu le conveneau aceste miscari si ei isi
inchipue ca le pot opri prin teroare. Sunt impuscati si spanzurati
zeci de tarani romani si mai multi carturari, ceea ce are ca urmare
acte asernanatoare din partea alor nostri. Regimentele austriace
x)
www.dacoromanica.ro
765:'ri
f. A- 61
des
"L4.
de
0 J,
_7124,Lict.,6
441.
437
, fedi-, it . 29j)
din -Transilvanra sunt atute de Unguri i acestia ocupa o buns
parte a tarii ; numai in Muntii Apuseni ei nu pot patrunde, deoarece aci stau de pail Motii ; au loc mai multe lupte, la Abrud, la
satul Fantanele si la Ponorul in care Ungurii sunt batuti i respini. Avram Iancu era sufletul rezistentei ; el avea comanda suprema asupra tuturor cetelor de Moti ; organizarea acestora voia
sa imite organizarea legiunilor romane, cu prefecti, tribuni, centurioni. Doi dintre cei mai buni colaboratori ai lui Iancu, Buteanu
i Dobra, fuel prinsi pe neasteptate de catre Unguri i executati ;
rezistenta insa nu slabi i pank la urma Muntii Apuseni ramasera
_
o cetate neinvinsa.
Austriacii, vazand ca nu pot razbi singuri i ca vor fi infranti,
chemara in ajutor pe Rusi. Armatele acestora sosesc inteadevar
in Ardeal si la satul Siria, in apropiere de Arad, sdrobesc pe rasculath unguri (August 1849). Kossuth si alti conducatori fug in Turcia ; o sums sunt prinsi 9e spanzurati.
Romanii fusesera credinciosi imparatului ; rasplata nu fu insa
la inaltimea sacrificiilor facute si mai ales, ea intarzie. Se infiinta
ce e drept
o mitropolie a Romanilor uniti, in 1853 ; aceea a
ortodocsilor urma abia la finele lui 1863 ; iar inregistrarea sau
inarticularea", cum se spunea pe atunci, recunoasterea adica a
Romanilor ca naciune a Ardealului, recunoastere facuta prin con-
cantand doine din fluier, Inca multi ani prin Muntii Apuseni ;
mormantul lui se afla la Tebea, sub un gorun batran, numit gorunul lui Horia. Alaturi e mormantul lui Buteanu.
Printre cei executati de Unguri cu prilejul revolutiei a fost si pastorul
sas ,Stefan Ludwig Roth (1796-1849), un prieten al nostru. Acesta se facuse
vinovat de faptul ca spusese Ungurilor in fats si, mai mult, tiparise chiar, o
seams de adevaruri dureroase sub raportul politic, demografic si lingvistic. Intre
altele, in brosura intitulata Der Sprachkampf in Siebenbiirgen (Lupta pentru
www.dacoromanica.ro
oz-4.
3% Sech
4.
438
,,..A4v,mt,r-wm.s,./:-Am-.,:Yrvrw2
Fig. 162
MANA,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
439
p. 59-68.
Revolutia din Muntenia COLESCU- VARTIC, Zile revolutionare, Bucuresti, 1898, VIII -I- Soo p. in 8; OLIMPIU BOITOS, Paul Bataillard et la revolution roumaine de 1848, Paris, 193o, 159 p. in 8 ; OLIMPIU BOITO$, Raporturile Rorncinilor cu Ledru-Rollin si radicalii francezi in epoca revolutiei dela
1848, Bucuresti, 1940, 283 p. in 8; G. FOTINO, Din vremea renasterii nationale
a Tarii Romanesti, Boierii Golesti, Bucuresti, 1939, 4 vol. in 8.
Revolutia din Ardeal. N. BUT A, Cliteva informatiuni si consideratiuni
asupra tineretei lui Avram lancu, in Anuar. 1st. Cluj, II (1923), p. 323-338 ;
SILVIU DRAGOMIR, Avram lancu, Bucuresti, 1924, 141 p. in 8 (din publicatnmile Casei Scoalelor) ; I. LUPA,,C, Avram lancu, Cluj, 1924, 64 p. in 8
(Extras din Anuar. 1st. Cluj, 1924) ; N. BUTA, Avram lancu ji epoca sa, Cluj,
1924, 112 p. in 8 ; SILVIU DRAGOMIR, Ion Buteanu, Prefectul Zarandului
in anii 1848-49, Bucuresti, 1928, 156 p. in 8.
J7Q12,-,
,(4.4 /.
1-c.
S e v?,
ze, v-re,,,,14z
.
1)
/
b-z-0
V.
,P
41-1x
4J-
(iSt-
(VI,
ic-4.
dys4.4y.
AT,e-tz
ee,l.
MiAac,f it
kt. feiace.,._
-
Lz S.
11.1-c,..
Olz 64404.)
www.dacoromanica.ro
&Jc-I lcif
46
106
UNIREA PRINCIPATELOR
Dorinla cea maz mare, cea mai
generals, aceea hotarita de toate generatiile trecute, aceea care este sufletul generaciei actuate, aceea care,
implinita, va face ferzcirea generafizlor viitoare, este Unirea Principatelor
v.azand inten-
www.dacoromanica.ro
IDEIA UNIRII
441
Rusii fury siliti sa faca pace. Ea s'a incheiat prin tratatul dela
Paris (3o Martie 1856) care cuprinde urmatoarele puncte privitoare la not : I) Ni se dau trei judete din Basarabia, anume Cahul,
Ismail si Bolgrad ; scopul accseti masuri era sa impiedece Rusia de
a mai fi stapAna pe gurile Dunarii ; 2) Protectoratul rusesc e inlaturat, Principatele rOmanand numai sub suzeran;tatea Portii, dar cu
garantia marilor puteri europene. 3) Regulamentele Organice or fi
revizuite, potrivit cu dorintele Romanilor. In acest scop se va convoca, in fiecare Principat, eke un Divan Ad-hoc, reprezeneand toate
clasele societatii. Dorintele acestor divanuri vor fi examinate de
puterile europene si rezultatul final exprimat printr'o Conventie
care se va incheia tot la Paris. In timpul consultarii divanurilor
----
www.dacoromanica.ro
442
UNIREA PRINCIPATELOR
ea aparuse mai intai in operele cronicarilor din veacul al XVIIlea, fusese intarita apoi prin studiile invatatilor din scoala ardeleana. Ideea unitatii politice incepuse si ea sa apara de pe la sfarsitul vcacului al XVIII-lea. Tudor Vladimirescu, intro scrisoare
adresata, la 5 Aprilie 1821, boierilor, le spune sa is legatura cu
dumnealor boierii moldoveni, ca unii ce santcm de un neam, de
o lege si subt acceasi stapanire si ocrotiti de acceasi putere ". In
consecinta, adaoga Tudor, urmeaza sa stim cele ce se fac acolo, si.
le vestim acestea de aici ca, fiind la un gand si intr'un glas cu Moldova, sa putem ca,stiga, deopotriva, dreptatile acestor principaturi,
ajutandu-ne unii pe alcii". Am aratat intr'unul din capitolele preccdente ca Regulamentul Organic c r'nde un articol in care se
/ 32, tinerii din Muntenia Ofese
afirma necesitatea unirii. Inca in
Je
ul
, care
'14V ow_..z.toti-vc4.gc..._si4. Am vazut apoi ca printre punctele par tides nationals din Moldova, publicate de Kogalniceanu in 1848, era
tiz
tr'un memoriu din 1855, trimis marclui vizir, spune : Pentru a fi...
interpretul credincios al opiniei publice, trebue sa adaogam ca doi
unanime ale Valaho-moldovenilor chiama unirea celor &ilia
Principate
sub un singur cap, chiar data acesta ar trebui sa fie luat
4 z7
in una din familiile princiare din strainatate, ceea ce ar cruta cu
-adcvar,at o taxa ce a suferit atata de incercarile alegerilor i prefaIar Grigore Ghica, intr'un memoriu trimis conferintei de
4t.
pace dela Paris, la sfarsitul razboiului Crimeii, cere de asemenea, in
14;,,
7,,z chip hotarit, Unirea. Multumindu-i pentru acest gest, divanul Mol14.4.3 ',z,- dovei declara : Maria Ta ai pregatit calca catre man tuirea tariff
4 noastre, caci ai sprijinit si ai pledat inaintea areopagului european
1
intrunirea Principatelor, principiu de marire, de glorie si de temeici4t
nica asezare a acestei tarn
/9YO-YP
Erau insa si force care se opuneau Unirii : erau statele ve,
17'
)44: tine, Austria si Turcia. Austria isi dadea seama ca odata PrinY1/ 4'3 2 -p. cipatele unite, de vor fi un necontcnit punct de atractic pentru
Romanii de pcste munci, care, in cele din urma, se vor uni si ei,
formand un singur stat national, dupa cum s'a si intamplat ; Tur-
ctt
C.4
www.dacoromanica.ro
DIVANURILE AD-HOC
443
fost favorabila, ci a sprijinit punctul de vedere turcesc. A trei buit ca Napoleon al III-lea sa aiba o intrevedere la Osborne cu
regina Victoria ; si Inca nu putu obcine adesiunea deck la o mica
parte din dorintele noastre ; sa hotari anume ca va fi o unire va<mark', militara si judecatoreasca dar cu doi domni fi dou'di guverne
L separate.
Divanurile Ad-hoc, odata alese, cinura mai multe sedince; in cea
www.dacoromanica.ro
444
UNIREA PRINCIPATELOR
de a saptea a divanului moldovean, la 7 Octomvrie 1857, se formulary dorinvele noastre. Expunerea de motive, citita de Mihail
Kogalniceanu, cuprinde urmatorul pasaj, caracteristic : Luand in
privire ca dorinta cea mai mare, cea mai generals, aceea hotarita
de toate generatiile trecute, aceea care este sufletul generatiei actuale, aceea care, implinita, va face fericirea generatiilor viitoare,
este Unirea Principatelor intr'un singur stat, o unire care este fireasca, legiuita si nfreaparata, pentruca in Moldova si in Valahia
suntem acelasi poppr, identic ca nici unul altul, pentruca avem
acelasi inceput, acelasi nume, aceeasi limbs, aceeasi religie, acelasi istoric, aceeasi civilizatie, aceleasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi temeiuri si aceleasi sperante, aceleasi trebuinte de
indestulat, aceleasi hotare de pazit, aceleasi dureri in trecut, acelasi viitor de asigurat 5i, in sfarsit, aceeasi misie de implinit", pentru toate aceste motive, Divanul Ad-hoc, cu 81 de voturi pentru
si numai 2 contra, cere :
1) Respectarea drepturilor Principatelor si in deosebi a autonomiei tor, in cuprinderea vechilor for capitulatii incheiate cu
Inalta Poarta in anii 1393, 146o, 1511 si 1634.
hz..e
2) Unirea Principatelor intr'un singur stat stf nume de
Romania.
Conventia dela Paris. Tara iii exprimase dorintele ei ; rasi Puterile mari europene. Opinia publics din Apus, in special a Frantei, ne sprijinea ; Moldovalahii
erau bine cunoscuti prin propaganda pe care o facusera exilatii
dela 1848, prin numeroasele brosuri si lucrari pe care le tiparisera
acestia si prietenii for din strainatate.
manea acum sa se rosteasca
www.dacoromanica.ro
445
Exilatii izbutira Inteadevar sa-si faca puternice legaturi in lumea intelectuala si politica din Paris. Printre Francezii care ne-au ajutat, publicand lucrari favorabile noua i ostile dumanilor nostri sau militand in favoarea noastra,
se cuvine sa fie pomeni%i in primul rand Jules Michelet, pe atunci in plina
stralucire si Edgar Quinet, amandoi profesori in College de France, apoi Paul
Bataillard, Elias Regnault Ii Thibault-Lefevre. Cel &mai era prieten cu C. A.
Rosetti, cel de al doilea %inea in casatorie pe o romance, fiica lui Gh. Asaki.
Bataillard a scris studiul Les Principaut6s Danubiennes", aparut in 185o, Regnault a publicat lucrarea Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes" cu o not hotarlt ostila Rusiei iar Thibault-Lefevre s'a ocupat de finantele Munteniei (Les finances de la Valachie, 1855).
G.
et 7 fref , /. /2.-44/4.4.
f ,1",
Cods-aca:sa.7
62--tit -asp_ !
www.dacoromanica.ro
446
rig. 163
UNIREA PRINCIPATELOR
www.dacoromanica.ro
Uniforma
447
www.dacoromanica.ro
Austria
Inceputul domniei lui Cuza. Unirea completes.
protests impotriva actului dela 24 Ianuarie si se gandea chiar sa
ocupe t5.rile noastre ; din fericire 'insa, tocmai atunci izbucni raizboiul cu Italia si cu aliata acesteia Franca, Ii armatele ei fiind invinse, lucrul nu mai avu nicio urmare. Turcii, de'i ostili, trebuira
www.dacoromanica.ro
449
r.
)1
www.dacoromanica.ro
`9
450
www.dacoromanica.ro
45I
azakam
: :1
-4_ LI 21, 6
y "y,)
Yri
j I-44;4(-
da=
A c;:.-x;.
pc.
6 A,
4.-p,
C;
i3 17 7
40;47
D
et.
le
it
",
60141.t/L
I,
A)
43.A-C-li
K. o /et::
tit;
07.t.
14-4
(144- www.dacoromanica.ro
LA-A.
41.-
PEI
C.-r gz:
L.: itfdrif
4-11
- fig yok
452
agepta dela dansul in ora pericolulu ? Este timpul ca, inaintea intercsului privat,
www.dacoromanica.ro
IMPROPRIETARIREA TARANILOR
453
www.dacoromanica.ro
454
/3o.?
Fig. 165
www.dacoromanica.ro
455
insemnati inainte.
Sub raportul literar, apar acum Fabulele lui A. Donici intr'o noua editie, completa, Legende noi, o serie de poezii patriotice
reduse ca valoare poetics insa
ale lui Dimitrie Bolintineanu
$i excelentul roman Ciocoii vechi ,si noi al lui N. Filimon. Vasile
Alecsandri i Grigore Alexandrescu publics noi opere ; Papiu Ilarian
face sa apara o importanta culegere de documente, in trei tomuri,
si
arheologic.
si
E. Cretulescu.
www.dacoromanica.ro
456
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
457
BIBLIOGRAFIE
Voda (formeaza vol. X11IXIV din Istoria Romanilor, ed. 3-a), Bucuresti,
193o, 252 + 248 p. in 8.
Secularizarea averilor manastiregi. MARIN POPESCU-SPINENI, Procesul manastirilor inchinate, Bucuresti, 1936, 16o p. in 8 ; CONST. C. GIURESCU, Costache Negri, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, P. 245-253. X
Improprieta,irta taranilor. Lovitura de stat. MARCEL EMERIT, Les
paysans roumains depuis le traite d'Adrianople jusqu'a la liberation des terre,
(s829 1864), Paris, 1937, 579 p. in 8.
X govt., /
h..t
s.t.zji,44.2t;
rt-e
oC4
can 2.Go
.1-<"
cc,. I
6.-/-ia,_
St<e 4 1c. AL
4.
c-e-,71.7:c.
ktt-
AFr-0011
a'C'S (c
e... w cic
www.dacoromanica.ro
/7Y y
4':"
C"f7
AL-Z.
C...
,).
458
leana la liceul National too de ani 1835-1935, laqi (1936), 488 p. in 40.
Cuza ci Romanii de peste hotare. GHEORGHE L BRATIANU, Politica
externs` a lui Cuza Vodii $i desvoltarea ideii de unitate national& to Rev. 1st.
Rom., II (1932) p. 113-163.
Abdicarea lui Cuza. P. HENRY, L'abdication du Prince Cuza et l'avnernent de la dynastie des Hohenzollern au tr6ne de Roumanie, Paris, 5930,
485 p in 8-
www.dacoromanica.ro
fc-
a aums si
Alegerea lui Carol I. Constitutia din 1866. In urma abdicarii lui Cuza, se punea problema aducerii unui principe strain,
spre a se implini astfel dorinca exprimata prin Divanurile Ad-hoc.
La inceput, tronul fu propus contelui de Flandra, fratele regelui
Belgiei ; el nu primi insa, dupa sugestia imparatului Napoleon al
III-lea. Alegerea se opri atunci asupra lui Carol de HohenzollernSigmaringen, in varsta de 27 de ani, al doilea fiu al principelui
Carol-Anton. Familia noului ales era inrudita cu familia domniFrederic de Zollern, burgraful de
toare a Prusiei ; un stramo
Niiremberg
luptase alaturi de Mircea cel Bateau la Nicopole in
1396. Napoleon al III-lea se arata favorabil acestei alegeri ; de
altfel, principele Carol se i inrudea, prin mama sa Josefina, cu
imparatul Fran%ei. Anglia adopts aceeai atitudine, Austria insa,
in preajma razboiului ei cu Prusia, nu vedea cu ochi buni prezenta
unui Hohenzollern pe tronul Romaniei. De aceea, cAnd, dupI
plebiscitul dela not care prin 685.969 voturi
numai 224 au lost
contra
aprobase alegerea, principele porni spre tars. calatoria
www.dacoromanica.ro
Fig. 166
461
J.
vpiir -/
www.dacoromanica.ro
462
locuind statutul lui Cuza ; ea era imitata dupa cea belgiana, dar
avea si o serie de dispozitiuni care ne apartin. Era o constitucie
Liberala, dand multe drepturi cetacenilor ; ea prevedea insa ca nu.
Fig. 168
Calatoria Principelui Carol prin ;ara (Iulie
1868) ; sosirea intr'un sat din munvi. Aquarela de pic-
www.dacoromanica.ro
463
vru sa abdice ; energia lui Lascar Catargiu, care forma in aceeasi zi un guvern
durabil, impiedecara insa acest act care putea avea consecinte incalculabile
asupra viitorului nostru. Cu acest prilej pronunta Lascar Catargiu istoricile
www.dacoromanica.ro
464
,1,,-T
"`".
4'. ni
cr4
pnP
1j
79-
cr
d,
..
Fig. 169
Ion
www.dacoromanica.ro
465
Fiindca insa nu se precizau conditiile colaborarii armatei noastre, Principele Carol nu dadu apelului o urmare imediata. Se produsera noi intervencii ale marelui duce i numai dupa ce, intr'o
intrevedere cu imparatul Alexandru al II-lea, se oferi Principelui
nostru comanda suprema asupra tuturor trupelor din faia Plevnei,
se hotari trecerea Dunarii. Ea avu loc in ziva de 20 August, pe un
pod de vase, la Silitioara, Tanga Corabia. La 27 August trupele notstre cuceresc un redan, iar peste alte trei zile, la 3o August, ziva de
nume a imparatului, are loc un atac general asupra Plevnei unde Os-
www.dacoromanica.ro
Li
0
z
If
Fig. 17o
467
Progrese economice i culturale. Epoca urmatoare razboiuIui de independents a fost o epoca de progres, in multe directii.
Sub conducerea inceleapta a regelui care era si un bun gospodar,
taxa inflori i 1i spori bogatia. Agricultura lua un avant remarcabil ; incepura sa se introduce maini agricole ; suprafaca insamancata crescu ; Baraganul deveni un imens lan iar granele noastre L
se exportara in apusul i in centrul Europet. Se infiinta o
Banco Nationalci (188o) care avu dreptul sa emita hartie-moneta ;
se infiintara o sums de institutii de credit, multumita carora proprietarii de mosii, negustorii, industriasii putura gasi, cu o dobanda
www.dacoromanica.ro
468
).?
--tt
-1;:..4A
car:4
11
Ke
%ma, .
4031aa
Fig.
x7t
www.dacoromanica.ro
'
'
469
maretul pod de peste Dunare ; se spori reteaua de cai ferate, al carei inceput data din 1869 (Bucuresti-Giurgiu).
Mai inainte Inca, in t 8 s7-1S6o, o societate engleza construise linia
Constama-Cernavoda, in vederea exportului de grane. Linia Suceava-RomanIasi; a fost facuta de societatea austriaca Oppenheim ; o serie de alte linii
principale de catre sindicatul german Stroussberg ; statul le-a rascumparat apoi
cu excep%ia Tulcei
si a s:ompletat receaua, legard toate capitalele de judet
prin tale ferata.
Fig. 172
Sculp-
sebita. Se facura numeroase lonli, primare, secundare si de invatamAnt superior ; astfel, in Bucuresti, Universitatii i se adaogi Facultatea de Teologie si aceea de Medicina, avAnd si studenti straini,
veniti din tarile balcanice ; se intemeie de asemenea o scoala superioara de comer% $i industrie (Academia Comerciala). Societatea
Academics Romans, care se ocupa la inceput numai cu studiul lirabii, literaturii gi istoriei noastre, fu transformata in Academia Ro-
www.dacoromanica.ro
470
i istorica. Se infiinta
Societatea Regala de Geografie, avand ca scop cercetarea pamantu-
lui nostru. 0 sums de institute itiincifice i de muzee luara nastere acum ; numarul carcilor de tot felul, al revistelor si al ziarelor
crescu mult. La Iasi, se infiintase in 1863 o societate literara numita Junimea : conducatorul ei fu Titu Maiorescu, care prin Criticile sale, dadu o direccie noua literaturii romanesti ; din aceasta so-
,* a
Fig. 173
www.dacoromanica.ro
PROGRESE CULTURALE
471
Panait Cerna ; in afara de acestia, au mai fost insa o sums altii, ale
caror opere imbogatesc astazi literatura romans.
Un deosebit avant luara studiile de caracter national, in legatura cu pamantul, limba, literatura gi trecutul nostru. Intemeietorul gi teoreticianul geografiei romanesti este S. Mehedinti ; in domeniul filologiei, trebue insemnat numele lui Ovid Densusianu gi al
lui Sextil Puscariu iar in acela al literaturii noastre vechi, numele
lui Ion Bianu, bibliotecarul Acadaemiei Romane. In istoriografie,
Fig. 174
dupa prima genera %ie, avand in fruntea ei pe Hasdeu i Al. Xenopol, i numarand cercetatori zelosi ca V. A. Urechici i Gr. Toci-
lescu, urma o a doua din care au facut parte D. Onciul, cercettotorul epocii vechi, slavistul Ion Bogdan, care a editat documentele
lui Stefan cel Mare, arheologul Vasile Parvan, autorul sapaturilor
dela Histria si al Geticei", gi istoricul Constantin Giurescu ale carui
cercetari privesc cronicile si institutiile noastre.
www.dacoromanica.ro
472
Chestia taraneasca. Raseoala din 1907. Desi produccia agricola crescuse mult in ultimele decenii (intre 1886
Fig. 175
si 1906 cu 1000/0 !)
www.dacoromanica.ro
CHESTIA TARANEASCA
473
hectare 1). Era, prin urmare, o izbitoare disproportie : peste un milion de tarani stapaneau mai putin p:imeint decat cateva mii de proprietari maxi. Se adaoga apoi sistemul nenorocit al arenddrilor,
Fig. 176
dota !) si, nu arareori, facandu-li-se si masuratori nedrepte. Administratia, cointeresata, era de partea arendasilor.
a Moldovei, unde arendasii erau puternici (numai o singura famihe exploata, in 1904, mosii si paduri in suprafata de 236.863
-----
www.dacoromanica.ro
474
hectare sau 2368 kilometri patraci, aproape suprafaca unui jude; in-
Fig. 177
si
incendiate ; in
www.dacoromanica.ro
475
viea %a incercarea de a-i imbunatati soarta. Masurile de indreptare care se luara, in cursul aceluia an
intre altele, se infiinfa o
Casa Rurala, avand de scop cumpararea moiilor dela marii proprietari i revinderea for taranilor, in loturi de cate cinci hectare
nu rezolva insa problema. Se vedea din ce in ce mai limpede ca va
Fig. 178
Balcic.
pamantul acesteia. Dupa biruinta insa, atunci cand trebuiau imparcite teritoriile cucerite, izbucnesc neintelgeri i Bulgarii se intorc cu
armele impotriva fogilor for aliati. Acetia, spre a nu fi sdrobiti,
www.dacoromanica.ro
476
0 alta parte a ei ocupa tinutul dela miazazi de hotarul Dobrogei, cu orasele Silistra, Turtucaia, Bazargic si Balcic. Ciocniri cu trupele inamice bulgare n'au fost ; la Ferdinandovo, o
brigada intreaga s'a predat fara lupta. Vazand ca once Impotrivire
e zadarnica, Bulgarii cerura pace. Ea s'a Incheiat la Bucuresti, la 28
Iulie /io August, prim ministru al nostru fiind Titu Maiorescu (vezi
fig. 177). Prin aceasta pace, noi obvineam tinutul dela hotarul de
miazazi al Dobrogei (Cadrilaterul), care fu impartit in doua judece :
Durostor, dupa vechiul nume al cetAii stapanite odinioara de Mirfia.
rf
-C.
s.
%24
4
,.
".-
.' '
:
MU
1b
'I"
. ' t, vi-)'
,i,r
.,
Ps
.1
AC,
....-
[4:
,
Fig. 179
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
477
gest i veni chiar sa intalneasca pe batranul i gloriosul nostru suveran la Constanta (1 Iunie 1914).
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
478
nien. z vol., Berlin, 1923, VIII + 653 ;i VII + 347 p. in 8 ; CONST. CGIURESCU, Tret mornente de istorie contemporana, in volumul Din trecut,
Buzureti, 1942, p. 129-14:4
Progrese econornice si culturale. D. ONCIUL. Din :storm Romaniei. Bucurcui 1936, 1.-...5 p. in 80; CONST. C. MANESCU, Istoricul cailot ferate din
Romania. Bucure;ti 1906, Vol. I, XXXIII + 5o8 p. ; vol. II, (anexe), XIV +
623 p. in 4.
Chestia taraneasca. Rascoalele din 1907. RADU ROSETTI. Pentru ce
s'au rasculat taranii? Bucuregi, 1908, 699 p. in 8 ; G. D. CIORICEANU, La
Roumanie economique et ses rapports avec Ntranger de 1860 a 1915, Paris
1928, 443 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
1.ri
46.
f-
(e,
cti
wcZ
6 Ot-a-tic:
ofe
444 G.
e":"'
c-;
o /24,t.:-
dt/24A C-4--4.A"
c- 44-
1-:
/ c%"-'" Q C4
tO cr-eJ
6...
;j .
MOLDOVA
c. 1310 ').
Tihomir, c. 1310-1352.
Nicolae-Alexandru, fiul lui Basarab, 1352 16 Noemvrie 1364.
c.
1358.
c.
c.
1365.
1365
c.
1373.
c. 1377.
1373
c. 1375.
c.
1375
c.
1391.
1384.
c. 1384
c.
1386.
c.
1394.
15 August 1420.
15
1432.
www.dacoromanica.ro
CI ckss
33
a.,?
5
514
statat intre 17 Mai si 21 Noemvrie), 1423 (in timpul verii ?), 1424
(inainte de 10 Noemvrie), 1427 (din
Vlad Dracul, fiul lui Mircea, sfarsitul lui 1436 sau inceptul lui 1437
(inainte de 20 Ianuarie) Decemvrie 1446.
1442
Mai
1447.
lie $i 3 Iulie).
13 Iu-
12 Octomvrie 1449).
www.dacoromanica.ro
iarna
515
14 Apri-
lie 1457.
1474, primavara.
Vlad Calugarul, fiul lui Vlad Dracul, August (dupa 16) - Septemvrie 1481
Noemvrie (inainte de
16) 1481.
(15
Septemvrie-
1) Sin inseamna in limba slava fiu ; deci Basarab fiul lui Dan al II-lea.
www.dacoromanica.ro
516
16
Octomvrie)
1508.
Apri lie
1495
Bogdan at III-lea (cel orb si grozav"), fiul lui Stefan cel Mare, 2
Iulie
1504
20 Aprilie
1517.
temvrie 1521.
Iunie 1524.
ii/LA
, J"3(1
>sr-
J-3
Rc
I?ro
1_
c77,:jp
7;4
ey.
-Or cA.:
r 28'0
.&
/4.
2 cr.e -
1525.
2
Radu dela Afumati, vara 1525
Ianuarie 1529.
Moise, fiul lui Vladislav al III-lea.
c. Ianuarie-Februarie 1529
Iunie (inainte de 4) 1530.
Vlad Innecatul, fiul lui Vladut, Iu-
nie (inainte de 4)
1530
Sep-
temvrie 1532.
August 1534.
www.dacoromanica.ro
517
Martie
1545.
De-
cemvrie 1540.
bruarie 1541.
16 No-
emvrie 1552.
Septemvrie 1546.
in-
11)
temvrie 1546
11 Iunie 1551.
Stefan, fiul lui Rares, 11 Iunie 1551
1 Septemvrie 1552.
loan Joldea, boier moldovean, Septemvrie 1552.
Alexandru Lapusneanu, fiul lui Bogdan al III-lea, Septemvrie 1552
1553.
18 Noemvrie 1561.
1557.
18
6 Noemvrie 1563.
Noemvrie 1561
Martie 1564.
Me 1568.
5 si 16) 1568.
Februarie 1572.
Vintila,
25
Iunie 1574.
Iu lie 1577.
al II-lea, 25 Iu lie
1577
23 Noemvrie 1577.
Iu lie
Decemvrie 1577.
1583 1).
1) In anus 1582, Octomvrie 5 (15) introducandu-se in apusul Si centrul Europei, calendarul gregorian (stilul nou !) datele ce urmeaza cunt
calculate dupti acest calendar. Pentru a se afla stilul vechiu care s'a intrebuintat la not pans dupd razboiul mondial, trebue scazute 10 zile,
pans la 28 Februarie 1700 (inclusiv), 11 zile dela 1 Martie 1700 pans la
449 ci2
.4
c 4-Lc-
'44
GC
U11.4...gtr.
c. 4 z.<2
L e.0
den-c.t.
Z.-
4.e.
cf:C.4
, et
-f--.9C
www.dacoromanica.ro
cc-E
).
19
Ji
c%4Tat.
//
ct CA_.
at/2
v
01.Ary
/* /4/3A-..L ZrcKr.
oe'cx.
C"'
./'
518
August 1582.
Noemvrie 1579
16 Apri-
lie 1585.
Mihnea Turcitul, Aprilie 1585
bruarie 1591.
Fe-
curesti).
Radu, fiul lui Mircea Ciobanul, MarAprilie 1591 (n'a c spat
tie 1591
efectiv tronul).
Stefan Surdul, fiul lui Ioan Voda cel
Viteaz al Moldovei, Mai 1591
Iulie (inainte de 18 ale lunii) 1592.
Mihai Viteazul, oficial, fiul lui Patrascu eel Bun, Septemvrie 1593
(intra in Bucuresti in Octomvriel
19 August 1601.
441.
ssamf..e
kAA
e, b-e ch-.
/711-0/C"'"3 q 4 in
42_1
0C .
4-letC/At I 411::43
(2; tick
/J-Y.r.
temvrie 1591
24
Octomvrie 1592.
(04./I7r ;
"s4.4-7.,4
IA" 0
August 1595.
Septem-
Lapusneanu, August
yy
Q., at
4";
4.. 7_1,(-1,4-c9.1-4-3-q-
1602.
4)
28 Februarie 1800 (inclusiv), 12 zile dela 1 Martie 1800 pang la 28 Februarie 1900 si 13 zile dela 1 Martie 1900 pans la introducerea straw
nou (1 Octomvrie 1924 care a fost socotit drept 14 Octomvrie).
,,
-17 e,-1 4-, (.7...4,-4,2; 4, ) --,- .
."11,0
ri),--pya
,
4,7: g.S -6,..ti.
t
4.- 0. .44.,,.....s.),,L iPel.. ,frA,2. :
! 2 cs - v. fee.< iL 49/g 7
7 2, 4 v.
14.ct-c. ?
(..)
\E.:
.9
4:
e.
www.dacoromanica.ro
sj,(i. 7.
Ianuarie 1611.
519
Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul, Martie 1611 (la 22 Martie
intra in Targoviste sfarsitul lui
Mai 1611.
29 SenRadu Serban, Iunie 1611
temvrie 1611.
Radu Mihnea, 29 Septemvrie 1611
August 1616.
Iunie 1618.
22 Noemvrie 1615.
Alexandru Moghili, fiul lui Ieremia
Moghila, 22 Noemvrie 1615
3
August 1616.
--
23 Ia-
Noemvrie
1621
August 1623.
Octomvrie (inainte
www.dacoromanica.ro
52o
5 Noemvrie
1632.
1633
2 Iulie 1633.
Infra in Bucuresti)
19 Aprilie
1654.
Apri-
1634.
8 Mai 1653.
26 Ianuarie 1658.
16 hale.
1653.
1653
13 Martie 1658.
Ianuarie 1661.
11
Septemvrie
1660
de 27) 1661
29 Septemvrie 1661
1664
www.dacoromanica.ro
9e a. 1
HOIFte.v.
V.
CRONOLOGIA
s,,-6-1...c
A.:
c4-4 11..
,;
J ro.; GR.
3.
FILIATIA DOMNILOR
Caou orc
c3Z7' c'e414-
20 August 1672.
1:4
Noemvrie 1673.
1673.
9 Noemvrie 1688
Noemvrie 1678.
Ianuarie 1684.
Stefan Petriceicu, 4 Ianuarie 1684
Martie 1684.
25 Iunie 1685.
Septemvrie (ina-
www.dacoromanica.ro
eu
xili p75,3),1).
521
(40
522
28
Octomvrie 1709.
Iulie).
7 Octom-
vrie 1711.
5 Ianuarie 1716.
14
Septemvrie 1730.
Constantin Mavrocordat,
www.dacoromanica.ro
fiul
lui
27 Noemvrie 1735.
S23
Nicolae Mavrocordat,
1733
16
Aprilie
27 Noemvrie 1735.
vrie 1735
Ocupatia ruseasca,
Constantin Mavrocordat, 27 Noem-
1739
Iulie 1744.
29 Iunie 1743.
Aprilie 1748.
Mai
1747.
3 Septemvrie 1752.
Aprilie 1748.
Constantin Mavrocordat, Aprilie 1748
31 August 1749.
Constantin Racovita, 31 August 1749
3 Julie 1753.
bruarie 1756.
bruarie 1756.
29 Au-
Constantin Racovita,
1756
19
Februarie
13 Martie 1757.
August 1758.
12
Decemvrie 1766.
28
nepot de frate
lui Grigore
al
www.dacoromanica.ro
524
Constantin Mavrocordat,
16 Noemvrie 1769.
15 Decemvrie 1769.
Ocupatia ruseasca, 7 Octomvrie
1769
inceputul lui Octomvrie
29
Iunie
1769
1774.
17 Itilie 1783,
12 Ianuarie 1785.
Ianuarie
28
August 1796.
www.dacoromanica.ro
525
(la
rest).
Alexandru Moruzi,
1799
11
Februarie
19 Octomvrie 1801.
lui Nicolae
1 Octom-
vrie 1802.
24 August 1806.
27
Decemvrie
1806.
Octomvrie 1818.
Iunie 1821.
2 Aprilie 1821
26-27 M 1821.
Ocupatia turceasca, 28 Mai 1821
21 Iunie 1822.
Climicamia mitropolitului
lie 1821.
Venia-
Qt c; 7 -? 1.. a ,51. A
www.dacoromanica.ro
4 iod KA.....:f
fadGea..
1;..
4,1.14 -;j,
i i tr
jti. .
2, 4,,
32 C
"14.;
2-3
17
i)
Vip
e
Pahlen, nu-
IZT,' Noemvrie
1834).
1829
e,
414.'"-
Fe
itx
4i.
x) IOi
Aprilie
- lAprilie
1834).
lie 1848.
11.4
em,Locotenenta
.. ,
c9;_>
domneasca,
geA......-.c o.
ch..
1848
alcatuit5
AZ:
like
25 Septemvrie 1848.
-/8 Caimicamia lui Constantin Canta-
nie 1849.
,..
AAA. ! Oc'''''"
h
2g Octom-
fizrz.,,,..k.
21ga- JA V.
e...e.--e.
tt:
lie 1856.
eivi----d
it..-1...
- iic-
1 s., L, A.ct.,-,...
7L.--t--te"
14-s'
7-
::
Oes.
4 fra
6kfl;,-
t....
pan
17
23 ( /E-(1-.--)c-44. X11/1/ " 4
.0t. it tn.. do's" 4 _e"
7...,..,....:..
4h-,A
a_o__./,-;
e oft,:
L.c.k. 6...
oi -91 9
Oc i-Pkt: ,....:..
zi-14-,-11. i pc.
o(it_ 14....evea
k; 2
hy42
OciL-:
.: VF2Yg)
l'''
-
(?t-,-,) )
21..;.-.i or.-1.
(f.
',.,,' .)
:-
N.; 'e.-..
mc. It .
I
e9214, got/. e
JA k . /.07-97R. J. Drys
.& 4,
1,,
1849 #144n444414-Me4 - 30
-e...
OctomvrieT8b3, (A_ j..-ty., /2(.3*. Z.1)(44:26-4'
(7.
/192.t
i,j,_ .4.-
V'
c..-Yi
.1,4 v ,:.
4-44.-c.re
ek-..2.,..c.: a '''''--Grigore Alexandru Ghica, 14 Oc-pi Ma4ttie :14 3 ola,..j-:. dr:t/P?'.-'; tomvrie 1854
/ -/4"
Iulie 1856.
1853
-----
1-0 a .
7,).
e-e
p 1, g
- 31 Iulie 1854.
lt,w,Ocupatia austriaci, 19 August 1854
Hu., %
17
.,
/h.
I/ (cc ,
&
.:__
4-(-
Alexandru Ghica, frate cu Grigore Mihai Sturdza, Aprilie 1834 Luniec,t/ 11'217
al IV-lea Ghica Aprilie 1834 1849.(m. )14. ; ,..../, de
.,
p- 2.. / ./ . ,
L Octomvrie
2.(A/7-4-4 /. xv/1,103-9(9
A,Z. (4.,
frkerwa. 4-.
Gheorgh
ibescu, 1 Ianuarie 1843
Iunie 1848.
s 2er ;
Y2.'
32 Y
10
Ocupatia ruseasca
Aai 1828
prilie 1834 (Cei.
mit la/722 Februarie 1828-FagmF
1=r 1829 ; generalul maul Kiw:
1;47
Mai 1828.
I : tel..-''
44.::
..i..............-1..,,_..., -e.,--
/A
".
4A. ,
41, al
-c,
; 44. in-"
4.71
SI.
C.A.< A. He.
/) . ot4 .
, tea
ai GL if/ ...1
frate lui
(,._ 4- o or 4'
4-14c-c.-4-;le , 6-r-;
/2
&u:14 ese e il
SA.
,9-e-,r
2C1-.-fr-c.-4.,'
428
1..ed e..4f
.6..z.
i..-_.
,....,.. V)/.
-4')
t.-fri
Ge-L..e
4.:
(p..._..., .0.....,..7.....:,
x - Xi/ , 2,A .
' ---
,6,-)51..
t.:.-,-;:-
02-4-,--,-)--i--, ,
t..,-.....:
---....- f 1...e.' 4_
4...:.
..o
1:3 0 a
efV
0C-44,4
/12 0- cjut
414
2 1/2
jo.
.17 (.4
aa /8/3.0 oc/./.40...FiAsiAcx.,,..
<44_
voEvozii SI PRINCIPII TRANSILVANIEI
Caimicamia lui Alexandru Ghica,
fostul domn,
Iulie 1856
Octomvire 1858.
Climicamia e trei (Ioan Manu,
Manolache Baleanu, loan Fill-
/ 5-r47).
ec. le 44 '44,1- .1
d ks.. (A "-/ ,
527
41,
1 Martie 185,)
lie 1856
A xx,
q...
("Lae
1.114
p.....71-4
PI e,ta.
0,
c.,4"
g.,ofs_4_11.
17.4ft
IT
i-pc.. ii/-1,
PI).
\ 3i Oc f (4
ff,
1866.
Octomvrie
1914
20
vechiu)
41",
't
8 Iunie 1930.
Carol al II-lea, fiul lui Ferdinand
I, 8 Iunie 1930
1881).
1940.
6 Septemvrie
36 ,e9ecz
c),11.4..t..,C. V C.
,30
gt a.
transilvanus", 896.
Menumorut, in Crisana, 896.
Glad, in Banat, 896.
Ahtum, in Banat, 1008-1018.
vaniei, 1020.
Mercurius princeps",
1103,
1111,
1113.
tzrz;
O. i4sc.arf cf.....
IA-4e
fr4e.ter,-a/
ColL4..a
C.C.:
-fwww.dacoromanica.ro
;
Jcr "-"1-- !:
1'
,;;;01,..-
:I -I
VOEVOZII TRANSILVANIEI
528
Szegfor, 1199-1200.
Gyula, 1201.
Nicolae I, 1201-1202
1276.
oars, 1276.
1233.
Dionisie, 1233-1234.
1275.
din
neamul
Igrnand,
1299.
Simion, 1301.
neamul
Igmand,
1309.
Doja, 1318-1321.
Toma de Szecseny, 1322-1342.
Stefan, inainte de 1336.
Andrei, 1325.
Nicolae, 1342-1344.
www.dacoromanica.ro
Late,
1345-1350.
Andrei, fiul
Dionisie, 1359-1367.
Nicolae, 1368.
Emeric, 1369-1372.
Stefan, 1373-1375.
529
1376-1391.
1479.
PRINCIPII TRANSILVANIEI
loan Sigismund Zapolya, fiul lui
loan Zapolya, 22 Iu lie 1540-14
Martie 1571 (Ca minor sub tutela
marrnei sale Elisabeta 1540 - 21
'Lille 1551 si 1556 inceputul anulu_
-1559).
Austriei
Ferdinand,
imparatul
www.dacoromanica.ro
34
BIBLIOGRAFIE
530
15 Octomvie 1648.
Gheorghe II Rakoczy, 15 Octom-
BIBLIOGRAFIE
+ 638 p. in 80.
www.dacoromanica.ro
LISTA HARTILOR
P^g
Dacia Preistorica.
.
.
.
Dacia Traiana
Tarile
Romane5ti
in
timpul
migrmiei popoarelor
3.
.
.
.
4. 'Virile Romane5ti to anul 1400
5. Tara Romaneasca tntre 1418 5i 16or
32-33
8o-81
2.
2.
6.
7.
8.
9.
20.
21.
12.
5i
16o6
...
si 1821
.
1821
5i
41
144-145
192-193
272-273
272-273
272-273
304-305
336-337
352-353
352 -3i3
384 -38S
1821
LISTA FIGURILOR
A. Muntii Fagara5ului
...
19
21
23
29
30
5-
6.
la Drajna de
jos
.
.
.
.
32
.
.
21.
12.
23.
33
3t
4.
41
43
44
52
Decebal
65
www.dacoromanica.ro
S32
Pag.
14.
15.
16.
17.
Traian
67
68
IS.
19.
71
72
76
23.
24.
as.
z6.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
73
81
..... .
Galatilor
.
.
.
Manuscrisul cronicei notarului anonim al regclui Bela
.....
.
83
84
85
86
87
88
89
90
91
93
98
99
101
104
105
io6
106
107
110
117
124
128
132
70
143
15o
156
158
162
167
163
51.
52.
53.
54.
www.dacoromanica.ro
165
.
17I
178
533
Pag,
Fig.
182
185
187
188
192
196
197
198
203
204
205
207
.....
214
217
220
222
dela Humor
...
223
228
.
232
233
234
235
236
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
265
9z.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
267
268
269
270
.
Biserica Neagra Brasov
.
Ruinele Cetatii Soroca
Ruinele Cetatii Albe
Inscriptie slava dela Cetatea Alba
237
238
239
Doamna Ruxandra
Biserica Domneasca dela Curtea Veche
Pecete de our dela Alexandru II .
Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel
Bogdan III
www.dacoromanica.ro
.
.
247
248
249
25o
252
257
258
259
26o
26i
271
.
272
273
534
Pag.
Pig.
274
275
276
101.
roz.
103.
104.
105.
i to.
i it .
Icoana veche
Taler de argint
112. 0 paging din Psaltirea Voronetiana
Manastirea Cornet, Valcea
Pictura murals dela Sucevita
1 r 5. Portretul lui Mihai Viteazul de Sadeler
116. Portret contemporan al lui Sinan Pasa
r17. Asediul Targovistei in Octombrie 1595
277
278
279
280
282
286
287
z88
289
290
292
r r 3.
295
114.
296
z r8.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
316
320
313
326
327
329
Manastirea Caldarusani
301
303
306
309
311
312
321
331
332
333
338
341
343
344
346
347
348
349
351
356
www.dacoromanica.ro
357
359
535
Peg.
...
Avram Iancu
Grigore Ghica
Alexandru loan Cuza
Mihail Kogalniccanu
Costache Negri
Principele Carol in Mai 1866
Bucurestii in 1866
..
www.dacoromanica.ro
361
368
372
374
375
376
383
382
386
388
389
395
398
4ot
404
409
419
428
435
438
446
449
45i
463
461
462
464
466
463
469
170
471
472
473
471
475
476
CUPRINSUL
Pag.
7g
Abreviatiuni ...
Introducere.
9-10
11-15
Definitia istoriei t 1. Impartirea istoriei universale r z. Impartirea istoriei Romanilor 12. Bibliografie 15.
16-26
Influenta mediului geografic z6. Romanii de dincolo de hotare 17. Pamantul romanesc 17. Pamantul romanesc in epoca
iStOriCa 22. Bibliografie 25.
..
27-37
Dacii i Getii
..
38-50
Tracii
...
51-62
Infatisarea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile 51. Organizarea socials 53. Religia Dacilor. Vitejia for 57. Rolul Dacilor in formarea poporului roman 59. Bibliografie 6z.
Cucerirea romans in sudul Dunarii 63. Traian. Primul razboiu dacic 66. Al doilea razboiu dacic 69. Bibliografie 73.
www.dacoromanica.ro
63-74
538
Pag.
Dada Traiana
75-96
Hotarele $i intinderea 75. Populatia 75. Organizarea administrative 5i military 78. Drumuri, orase, sate 80. Parasirea
Daciei 90. Rolul Romanilor in formarea poporului roman 95.
Bibliografie 96.
Crestinarea Dacoromanilor
97-102
..
103-113
Neamurile germanice in Dacia 103. Sarmatii 107. Hunii. Regele Atila 109. Gepizii gi Avarii 1 t 1. Torna, torna, fratre
ill.
Bibliografie x12.
114-120
Insemnatatea for in istoria Romanilor 114. Cultura si civilizatia Slavilor 115. Luptele Bizantinilor cu Slavii 116. Bibliografie 120.
Bulgarii
121-125
Ungurii
126-134
Istoria for pane la asezarea in pusta 126. Ocuparea Transilvaniei si a tinuturilor din stanga Tisei 128. Continuitatea
Romanilor in Dacia Traiana 129. Crestinarea Ungurilor 131.
Colonizarea Secuilor si a Sasilor. Cavalerii Teutoni 131. Bibliografie 133.
Efectele asezarii Slavilor la sud de Dunare 135. Raspandirea Romanilor in Peninsula Balcanica 136. $tiri istorice
despre Romanii din Balcani 137. Rascoala Romanilor si a
Bulgarilor. Petru si Asan 138. Ionita, regele Bulgarilor si al
Romanilor (1197-1207). loan Asan II 138. Bibliografie 140.
www.dacoromanica.ro
135-141
539
Fag.
Ultime le navaliri barbare : Pecenegii, Cumanii si Tatarii. Primele formatiuni politice rominesti cunoscute . . .
142-152
153-169
161-169
170-175
176-180
181-190
Intemeierea Moldovei
Caracterul si data intemeierii statului moldovean 170. Alungarea Tatarilor, Dragon VodI si Sas Voda 171. Romanii in
Moldova inainte de intemeierea statului 171. Intemeierea Moldovei independente. Bogdan descIlecitorul 173. Bibliografie
175.
..
Hotarele Tariff 181. Luptele cu Turcii 182. Lupta dela Nicopol 184. Noi lupte ale lui Mircea cu Turcii 185. Activitatea interns. Ctitoriile ,86. Bibliografie 189.
191-200
Iancu de Huniedoara
..
www.dacoromanica.ro
201-211
540
Pag.
Vlad Tepes
212-218
219-241
242-263
264-283
pusneanu 279. Ion Voda cel Viteaz" 280. Principatul Transilvaniei. Reforma religioasa 281. Bibliografie 283.
in veacul al XVI-Iea
284-298
Mihai Viteazul
299-317
Originea lui Mihai. Cariera sa ca boier 299. Inceputul domniei. Riscoala impotriva Turcilor 300. Campania din 1595.
Lupta dela Calugareni 302. Tratatul cu Imperialii. Noi lupte
cu Turcii 308. Cucerirea Ardealului 308. Cucerirea Mol-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro