FRANA HIDRAULICA

Principiul din spatele oricarui sistem hidraulic este simplu: forele

care sunt aplicate la un punct sunt transmise ctre un alt punct prin
intermediul unui fluid incompresibil. La frne, acest lichid incompresibil
este lichidul de frn. Componentele franei hidraulice sunt:
Rezervorul compensator de lichid de frana este confectionat din
material plastic.
Etrierul de frana pentru rotile din fata esta construit dintr-un
aliaj din aluminiu cu duritate sporita.
Discurile de frana fata sunt confectionate din fonta speciala si
fac corp comun cu butucul rotilor.
Conductele circuitului hidraulic sunt confectionate din otel sau
cupru si sunt rezistente la presiuni inalte.
Tamburul se confectioneaza din fonta cenusie simpla sau aliata,
din tabla de otel ambutisata sau pentru imbunatatirea calitatilor
de frictiune ale materialului, tamburul la autoturisme se toarna
din otel cu adaos de cupru.
Sabotii se confectioneaza prin sudare sau matritare din tabla de
otel sau se toarna din fonta sau aliaje de aluminiu. Suprafata de
lucru a sabotului este acoperita cu o garnitura de frictiune.
Legatura dintre sabot si garnitura de frecare se realizeaza cu
ajutorul unor nituri dintr-un material moale (cupru sau alama),
sau prin lipire cu clei termostatic pe baza de de rasini fenolice.

Cilindrii pompelor centrale si ai pompelor receptoare sunt

executate din fonte cenusii, iar pistoanele sunt turnate din aliaje
de aluminiu.
Punerea in valoare a performantelor de viteza si acceleratie ale
autovehiculului in conditii de siguranta depend intr-o masura hotaratoare de
capacitatea de franare a acestuia. Cu cat sistemul de franare este mai eficace,
cu atat vitezele medii de deplasare cresc iar indicii de exploatare ai
autovehiculului au valori mai ridicate. De asemenea, calitatile bune de

franare asigura evitarea unor accidente care se pot produce chiar in cazul
vitezelor relativ mici, provocate de aparitia neprevazuta a unui obstacol
Capacitatea de frnare a unui automobil are o importan deosebit,
deoarece determin direct securitatea activ a automobilului i posibilitatea
de utilizare integral a vitezei i acceleraiei acestuia n timpul exploatrii. n
timpul frnrii, o parte din energia cinetic acumulat de automobil se
transform prin frecare n cldur, iar o parte se pierde pentru nvingerea
rezistenelor la rulare.
Echipamentul de frnare reprezint totalitatea sistemelor de frnare de pe
un automobil, care au rolul de a reduce viteza automobilului par ial sau pn
la oprire i de a-l menine n poziie de staionare dac acesta a fost deja
oprit.
Sistemul de frnare de serviciu este compus din toate elementele ale cror
funcii pot fi controlate astfel nct s permit conductorului auto s reduc
viteza automobilului n timpul deplasrii pn la oprire. Sistemul de frnare
de serviciu constituie principalul sistem de frnare al automobilului aflat la
dispoziia conductorului auto. Acesta trebuie s funcioneze n mod sigur i
eficient, indiferent de starea de ncrcare i vitez i s acioneze pe toate
roile.
Din punct de vedere constructiv sistemul de frnare de serviciu este
acionat pe cale hidraulic, pneumatic sau hidropneumatic. De asemenea
acionarea poate fi fcut cu sau fr servomecanism.
Sistemul de frnare de parcare este compus din toate elementele care
permit meninerea automobilului n poziie staionar, printr-o acionare
mecanic, chiar i pe o suprafaa nclinat, un timp nelimitat, mai ales n
absena conductorului auto. n cazul n care sistemul de frnare de serviciu
se defecteaz sistemul de frnare de parcare are rolul unui sistem de frnare
de siguran.
Standardele n vigoare impun utilizarea unui sistem de frnare dublu.
Dintre cinci variante posibile versiunile II (n paralel) i X au devenit opiuni
standard ale productorilor de automobile.

Configuraii ale sistemului de frnare de serviciu

Sursa: e-automobile.ro
structura II
structura X
structura HI
structura LL
structura HH
primul circuit de frnare
al doilea circuit de frnare
Structura II - distribuie fora de frnare ntre cele dou puni; primul circuit
frneaza puntea fa iar cel de-al doilea puntea spate.
Structura X - distribuie fora de frnare pe diagonal; primul circuit frneaz
rota fa stnga i roata spate dreapta, cel de-al doilea circuit frneaz roata
fa dreapta i roata spate stnga.
Structura HI - primul circuit frneaz ambele puni (fa + spate), cel de-al
doilea circuit frneaz n paralel doar puntea fa.

Structura LL - primul circuit frneaz puntea fa i o roat a pun ii spate n

timp ce de-al doilea circuit frneaz n paralel doar puntea fa.
Structura HH - este cel mai complex sistem, ambele circuite de frnare
acionnd asupra celor patru roi ale automobilului.
Alturi de sistemul de direcie, sistemul de frnare de pe un automobil este
utilizat aproape integral n timpul deplasrii acestuia. Componentele
sistemului de frnare trebuie astfel proiectate nct s utilizeze n mod optim
fora de apsare pe pedal, for exercitat de ctre conductorul auto, i s
menin la un nivel constant fora de frnare pentru o comand constant.

Componentele unui sistem de frnare hidraulic cu structur n paralel

pentru automobile
(Sursa: Bosch)
1. etrier cu disc de frn
2. conduct flexibil
3. element de mbinare
4. conduct rigid
5. pompa central
6. rezervor lichid frn
7. servomecanism
8. pedal frn

9. levier frn de parcare

10. cablu acionare frn de parcare
11. supap de reglare a presiunii
12. frn cu tambur

Pentru a opera asupra sistemului de frnare pe un autovehicul

convenional (sistem de frnare mecano-hidraulic) conductorul auto aplic
o for de apsare pe pedala de frn 8 deplasnd tija pistonul
servomecanismului 7. Servomecanismul amplific fora de apsare pe pedal
i o transmite pistonului pompei centrale 5. Pompa central face conversia
forei din tij n presiune. Cele dou pistoane ale pompei central mresc
presiunea lichidului de frn din conductele rigide 4 i flexibile 2 care se
transmite mai departe frnelor cu disc 1 i frnelor cu tambure 12. n cazul
unei avarii la unul dintre circuite sistemul rmne funcional datorit celui
de-al doilea circuit. Rezervorul cu lichid de frn 6 conectat la pompa
central are rolul de a compensa fluctuaiile de volum de lichid din sistemul
de frnare.
n timpul procesului de frnare, datorit deceleraiilor, puntea fa a
automobilului este ncrcat cu o greutate mai mare dect cea a punii spate.
Pentru a preveni frnarea excesiv a punii spate, ce poate provoca blocarea
roilor acesteia, supapa de reglare a presiunii 11 moduleaz presiunea de
frnare a punii spate n funcie de ncrcarea automobilului.
Sistemul de frnare de parcare (frna de mn) acioneaz asupra
roilor punii spate prin intermediul levierului 9 i a cablului 10.
Franarea este procesul prin care se reduce partial sau total viteza de
deplasare a autovehiculului.
Capacitatea de franare prezinta o importanta deosebita deoarece
determina direct securitatea activa a autovehiculului si posibilitatea de
utilizare integrala a vitezei si acceleratiei acestuia in timpul exploatarii.
In timpul franarii, o parte din energia cinetica acumulata de
autovehicul se transforma in energie termica prin frecare in frane, iar
o parte se consuma pentru invingerea rezistentelor la rulare si a
aerului care se opun miscarii.
Sistemul de franare al automobilului este destinat pentru:
- reducerea vitezei automobilului pana la valoarea dorita sau chiar la
oprirea lui cu o deceleratie cat mai mare si fara o deviere prea mare
de la traiectoria de mers
- imobilizarea automobilului in stationare pe drum orizontal sau pe

pante
- mentinerea constanta a vitezei in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a
performantelor de viteza a automobilelor deoarece el depinde de
siguranta circulatiei cu viteze mari. Cu cat sistemul de franare este
mai eficace cu atat vitezele medii de deplasare cresc, iar indicii de
exploatare ai automobilului cu valori mai ridicate.
Un sistem de franare trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
eficacitate, stabilitate, fidelitate. De asemenea, un sistem de franare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa realizeze o franare progresiva, proportionala cu forta de apasare a
pedalei
- sa realizeze forte de franare egale la rotile aceleiasi punti
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii
- fiabilitate ridicata
- siguranta in functionare in toate conditiile de lucru
- constructie simpla si ieftina
- functionare silentioasa
- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare a
automobilului
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare pentru
actionare.