Sunteți pe pagina 1din 14

OBLIGATIILE VANZATORULUI SI ALE CUMPARATORULUI IN CADRUL

CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE


Conform art. 1650 din Noul Cod Civil, vanzarea este contractul prin care vnztorul transmite
sau, dup caz, se oblig s transmit cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe
care cumprtorul se oblig s l plteasc.
Codul nu face diferenta intre persoane fizice si profesionisti (persoane juridice), deoarece un
contract de vanzare cumparare se poate incheia atat intre persoane juridice cat si intre persoane
juridice. Notiunea de "profesionist" include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator
economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Contractul de vanzare cumparare cel mai frecvent contract utilizat in practica este contracul
de vanzare. Formele sale de manifestare sunt numeroase, iar, la randul sau, el este supus unor
multitudini de influente cu caracter economic si social.
Contractul de vanzare cumparare ocupa un loc importanta in dreptul civil roman, datorita
faptului ca prin intermediul sau se asigura circulatia juridical a bunurilor si a drepturilor patrimoniale
sau a altor drepturi asupra bunurilor aflate in circuitul civil.
Din definitia data rezulta si caracterele juridice ale acestui tip de contract:
Contractulde vanzare cumparare este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii in sarcina
ambelor parti contractante.
Contractulde vanzare cumparare este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind
obtinerea unor foloase patrimoniale.
Contractulde vanzare cumparare este un contract comutativ, existenta si intinderea obligatiilor
asumate de catre parti fiind certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului.
Contractul de vanzare cumparare este un contract consensual, se incheie prin simplul acord de
vointa al partilor contractante, iar proprietatea de drept stramutata la cumparator, in privinta
vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi
predat si pretul nu se va fi numarat.
Contractul de vanzare cumparare este un contract translativ de proprietate, prin contract se
transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator. Astfel.
proprietatea este de drept stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au
invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat.
Acest principiu se aplica insa numai daca contratul de vanzare este valabl incheiat, vanzatorul este
proprietarul bunului vandu, lucru exista la data incheierii contractului, sa fie vorba despre lucruri
individual determinate si partiel sa nu fi amanat transferul proprietatii pentru un moment ulterior
vanzarii.1
Conform art. 1672, Noului Cod Civil, urmatoarele obligatii, sunt obligatiileprincipaleale
vanzatorului: sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz dreptul vandut; sa predea bunul; sa il
garanteze pe cumparator contra evictiunilor si viciilor bunului.
I.

OBLIGATIILE
CUMPARARE

VANZATORULUI

IN

CONTRACTUL

DE

VANZARE

Obligatia de a transmite proprietatea bunului


1 F. Motiu, Contractele speciale in Noul Cod civil, Editura Universul Juridic, 2012, p. 21

Vnztorul este obligat s transmit cumprtorului proprietatea bunului vndut. Odat cu


proprietatea, cumprtorul dobndete toate drepturile i aciunile accesorii ce au aparinut
vnztorului.
Dac legea nu dispune altfel, dispoziiile referitoare la transmiterea proprietii se aplic n mod
corespunztor i atunci cnd prin vnzare se transmite un alt drept dect dreptul de proprietate.
Cu excepia cazurilor prevzute de lege ori dac din voina prilor nu rezult contrariul,
proprietatea se strmut de drept cumprtorului din momentul ncheierii contractului, chiar dac bunul
nu a fost predat ori preul nu a fost pltit nc.2
Totusi, daca este vorba de un bun individual determinat, chiar daca odata cu incheierea
contractului, in principiu se transmite si proprietatea asupra lucrului vandut, nu din acest moment trec
asupra cumparatorului riscurile pieirii fortuite a lucrului. Transmiterea riscurilor pieirii fortuite este
conditionata de predarea efectiva a bunului de la vanzator la cumparator.3
Cand bunurile sunt vndute n bloc i pentru un pre unic i global, proprietatea se strmut
cumprtorului ndat ce contractul s-a ncheiat, chiar dac bunurile nu au fost individualizate.
La vnzarea dup mostr sau model, proprietatea se strmut la momentul predrii bunului.
Cand vnzarea este pe ncercate si pe gustate, vanzarea este conditionata, astfel, n urma
ncercrii, bunul s corespund criteriilor stabilite la ncheierea contractului ori, n lipsa acestora,
destinaiei bunului, potrivit naturii sale.
Referitor la vanzara bunului altuia, se considera, ca dac, la data ncheierii contractului asupra
unui bun individual determinat, acesta se afl n proprietatea unui ter, contractul este valabil, iar
vnztorul este obligat s asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul su ctre
cumprtor.
In acest caz, obligaia vnztorului se consider ca fiind executat fie prin dobndirea de ctre
acesta a bunului, fie prin ratificarea vnzrii de ctre proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori
indirect, care procur cumprtorului proprietatea asupra bunului. Dac din lege sau din voina prilor
nu rezult contrariul, proprietatea se strmut de drept cumprtorului din momentul dobndirii
bunului de ctre vnztor sau al ratificrii contractului de vnzare de ctre proprietar. n cazul n care
vnztorul nu asigur transmiterea dreptului de proprietate ctre cumprtor, acesta din urm poate
cere rezoluiunea contractului, restituirea preului, precum i, dac este cazul, daune-interese.4
In materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator este supusa
dispozitiilor de carte funciara, astfel transferul dreptului de proprietate a unui imobil se va produce
numai prin inscrierea in cartea funciara, contractul urmand sa fie incheiat sub sanctiunea nulitatii
absolute, in forma autentica.5

2 F. Baias, E. Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil. Comentarii pe articole,


Editura C.H. Beck, 2012, p.1751-1752
3 F. Motiu, Contractele speciale in Noul Cod civil, Editura Universul Juridic, 2012, p. 62
4 F. Baias, E Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, op cit., p.1755
5 Ibidem, p. 1754

Obligatia de a preda bunul


Predarea se face prin punerea bunului vndut si a accesoriilor sale la dispoziia cumprtorului,
mpreun cu tot ceea ce este necesar, dup mprejurri, pentru exercitarea liber i nengrdit a
posesiei (titluri, documente privitoare la proprietate).
In functie de bunurile care fac obiectul contarctului, predarea difera. Astfel, in cazul bunurilor
de gen, vnztorul nu este liberat de obligaia de predare chiar dac lotul din care fceau parte bunurile
respective a pierit n totalitate, afar numai dac lotul era anume prevzut n convenie.
Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispoziia cumprtorului, liber de orice
bunuri ale vnztorului.
Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea material, fie prin remiterea titlului
reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care i permite cumprtorului preluarea n orice
moment.
Predarea trebuie s se fac la locul unde bunul se afla n momentul ncheierii contractului, dac
nu rezult altfel din convenia prilor ori, n lipsa acesteia, din uzane.
In lipsa de stipulatie contrare, cheltuielile de livrare, cum ar fi cele legate de masurare,
cantarire, numarare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de ridicare cum ar fi cele legate de incarcare,
transport, descarcare, sunt in sarcina cumparatorului.6
Cumparatorul nu poate cere de la vanzator predarea bunului vandut, decat daca la randul sau sia indeplinit obligatia de plata a pretului acestui bun in intregime. Daca vanzatorul nu a acordat un
termen penru plata pretului, atunci are un drept de retentie asupra bunului, pana la plata pretului. Desi
nu mai este proprietar al bunului caci proprietatea s-a transmis la cumparator prin efectul translativ al
contractului de vanzare, vanzatorul poate refuza predarea bunului pana la momentul platii pretului.7
Dac ns, ca urmare a unor mprejurri cunoscute cumprtorului la momentul vnzrii,
predarea bunului nu se poate face dect dup trecerea unui termen, prile sunt prezumate c au
convenit ca predarea s aib loc la expirarea acelui termen.
Dac obligaia de plat a preului este afectat de un termen i, dup vnzare, cumprtorul a
devenit insolvabil ori garaniile acordate vnztorului s-au diminuat, vnztorul poate suspenda
executarea obligaiei de predare ct timp cumprtorul nu acord garanii ndestultoare c va plti
preul la termenul stabilit.Dac ns, la data ncheierii contractului, vnztorul cunotea insolvabilitatea
cumprtorului, atunci acesta pstreaz beneficiul termenului, dac starea sa de insolvabilitate nu s-a
agravat n mod substanial.
Bunul trebuie s fie predat n starea n care se afla n momentul ncheierii contractului. Cumprtorul
fiind obligat ca imediat dup preluare s verifice starea bunului, urmand ca in cazul in care constat
existena unor vicii aparente, s l informeze pe vnztor despre acestea fr ntrziere.
Fructele bunului vndut se cuvin cumprtorului din ziua dobndirii proprietii, dac partile nu
au convenit altfel.
In cazul in care vanzatorul isi indeplineste obligatia de predare / livrare a bunului ce face
obiectul prezentului contract, cumparatorul are obligatia de a face plata aferenta vanzarii. Neplata de
catre cumparator a pretului vanzarii, da dreptul vanzatorului fie la executarea silita a cumparatorului,
fie la rezolutiunea contractului pe care il are cu acesta.
Pentru a demonstra importanta indeplinirii de catre ambele parti a obligatiilor o sa analizam
urmatoarea speta:
6 J. Menzer, Cartea de contracte, Editura C.H. Beck, 2007, p.34
7 F. Motiu, op. cit., p. 64

Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucureti Secia a VI-a Civil la data de
14.07.2015, sub nr. 26443/3/2015, creditoarea A A S SRL a chemat n judecat pe debitoarea P S P
SRL, solicitnd emiterea unei ordonane de plat prin care debitoarea s fie obligat al plata
urmtoarelor sume: 399.356,02 lei, reprezentnd debit principal neachitat aferent unui numr de 12
facturi emise de creditoare pentru produsele livrate debitoarei in perioada mai - octombrie 2014;
75.534,95 lei, reprezentnd penaliti contractuale aferente debitului neachitat pana in prezent,
calculate ncepnd cu data scadentei fiecrei facturi pana la data formulrii prezentei cereri; penaliti
de ntrziere, aferente debitului principal neachitat, calculate ncepnd cu data prezentei cereri pana la
data plaii efective a debitului principal, precum; cheltuieli de judecata.
n motivarea cererii, creditoarea a artat c a ncheiat cu debitoarea Contractul de vnzarecumprare nr. 5 din data de 8 ianuarie 2014, prin care creditoarea s-a obligat sa livreze debitoarei mai
multe produse, urmnd ca aceasta s-i achite contravaloarea produselor livrate, in termenele convenite
de pri pentru fiecare livrare n parte.
Creditoarea si-a onorat toate obligaiile asumate in baza contractului menionat mai sus si a livrat
debitoarei, in termen, toate produsele solicitate. Fiecare livrare a fost nsoita de documentele prevzute
de lege, inclusiv de facturile fiscale emise de creditoare, facturi care au fost acceptate de debitoare prin
semnarea si parafarea acestora precum si efectuarea unor plati partiale.
Societatea debitoare P S P SRL nu si-a respectat integral obligaiile de plata asumate prin
contractul ncheiat intre pri, respectiv nu a achitat integral 12 facturi emise de creditoare pentru
contravaloarea produselor livrate debitoarei in perioada mai - octombrie 2014..
ntruct debitul mai sus menionat nu a fost achitat la data scadent, devin incidente dispoziiile
art. 20 din contract care stipuleaz ca pentru ntrzierea in executarea obligaiilor contractuale, partea
in culpa va plti celeilalte pri penaliti de 0,1% pentru fiecare zi de ntrziere". Prin urmare,
debitoarea datoreaz in prezent creditoarei, cu titlu de penaliti contractuale, si suma de 75.534,95 lei,
conform calculelor prezentate in Anexa I la prezenta cerere.
n plus, la aceasta suma se adaug si penalitile de ntrziere, ce urmeaz a fi calculate conform
prevederilor contractuale, pana la data plaii efective a debitului principal.
Creditoarea susine c a urmat procedura prevzuta de art. 1014 NCPC, comunicnd debitoarei,
prin intermediul executorului judectoresc, o somaie prin care i s-a pus in vedere sa plteasc suma
datorata in termen de 15 zile de la data comunicrii somaiei, insa debitoarea nu a neles sa dea curs
acestei solicitri.
Mai susine creditoarea c sunt ndeplinite condiiile art. 1013 NCPC, respectiv (i) creana este
certa, in sensul ca existenta sa rezulta din contractul ncheiat ntre pri, creana fiind recunoscuta de
debitoare prin parafarea si semnarea facturilor in discuie; (ii) creana este lichida, fiind vorba de o
suma de bani, al crui cuantum este determinat prin actele care constata obligaia de plata, respectiv
facturi emise conform prevederilor contractuale; (iii) creana astfel determinata este exigibila ntruct

obligaia de plata a devenit scadenta; si (iv) obligaia debitoarei rezulta dintr-un raport contractual
stabilit intre profesioniti.
In drept, cererea a fost ntemeiat pe dispoziiile art. 1.013 si urm. NCPC, Codul civil.
In dovedirea cererii s-a solicitat ncuviinarea administrrii probei cu nscrisuri.
In conformitate cu prevederile art. 411, alin. (1), pct. 2 din NCPC, s-a solicitat judecarea cererii
in lipsa.
La data de 30.07.-2015 reclamanta creditoare a depus la dosar cerere precizatoare, prin care a
artat c n perioada cuprins ntre data formulrii cererii de chemare n judecat i data formulrii
cererii precizatoare, debitoarea nu a mai achitat nicio sum din debitul principal. Prin urmare, valoarea
penalitilor contractuale, calculate conform art. 20 din contract, s-a majorat corespunztor de la suma
de 75.534,95 lei, la suma de 82324 lei.
Prta debitoare nu a formulat ntmpinare.n cauz a fost administrat proba cu
nscrisuri.Analiznd actele i lucrrile dosarului, tribunalul reine urmtoarele:
Potrivit art. 1.014 alin. (1) NCPC, procedura ordonanei de plat este aplicabil creanelor certe,
lichide i exigibile constnd n obligaii de plat a unor sume de bani care rezult dintr-un contract
civil, inclusiv din cele ncheiate ntre un profesionist i o autoritate contractant, constatat printr-un
nscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui nscris, nsuit de pri prin semntur
ori n alt mod admis de lege.
Din probatoriul administrat n cauz, rezult c ntre reclamanta-creditoare A AS SRL (fost M A
M SRL), n calitate de vnztor, i prta debitoare P S P SRL, n calitate de cumprtor, s-a ncheiat
Contractul de vnzare - cumprare nr. 5/08.01.2014, avnd ca obiect vnzarea-cumprarea produselor
n sortimentele, cantitile i la preurile stabilite n anexele la contract, care fac parte integrant din
acesta.
S-a stabilit prin art. 18 din Contract, c acesta expir la data de 31.12.2014, putnd fi prelungit
prin acordul scris al prilor contractante, cu cel puin 30 de zile nainte de expirare.
Pentru produsele livrate prtei-debitoare n perioada mai-octombrie 2014, conform avizelor de
nsoire a mrfii depuse la dosar, reclamanta creditoare a emis urmtoarele facturi fiscale: nr.
22894/16.05.2014, nr. 3147/27.05.2014, nr. 33339/01.06.2014, 33400/12.06.2014, nr.
3250/18.06.2014, nr. 22969/20.06.2014, nr. 33463/27.06.2014, nr. 3303/27.06.2014, nr.
3308/30.06.2014, nr. 3331/09.06.2014, nr. 33784/09.09.2014, nr. 3564/01.10.2014, n valoare total de
399.356,02 lei

Prin urmare, existena creanei n sum de 399.356,02 lei, rezult cu certitudine din actele care o
constat, respectiv avizele de nsoire a mrfii i facturile fiscale emise pentru contravaloarea
mrfurilor livrate, nsuite de debitoare.
n ceea ce privete creana n sum de 82324 lei, reprezentnd penaliti contractuale aferente
debitului neachitat, calculate de la data scadenei fiecrei facturi pn la data de 30.07.2015, conform
cererii precizatoare, tribunalul constat c i aceasta ndeplinete condiiile prevzute de art. 1014 C.
proc civ., fiind cert, lichid i exigibil.
Debitoarea nu a depus ntmpinare la dosar, necontestnd creana pretins de creditoare, astfel
c, n temeiul art. 1019 alin. 3 C. proc. civ., tribunalul va considera aceasta, ca o recunoatere a
preteniilor creditoarei, avnd n vedere mprejurrile cauzei, respectiv semnarea avizelor de nsoire a
mrfii de ctre de ctre destinatar i nsuirea de ctre debitoare a facturilor fiscale emise pentru marfa
livrat.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, se admite cererea precizat formulat de reclamantacreditoare A A S SRL cu sediul n Voluntari, n contradictoriu cu prt-debitoare P S P SRL cu sediul n
judeul Sibiu.
Oblig prta-debitoare s achite reclamantei-creditoare debitul n sum de 399.356,02 lei,
reprezentnd contravaloarea produselor livrate n perioada mai-octombrie 2014 i penaliti de
ntrziere n cuantum de 82.324 lei, calculate de la data scadenei fiecrei facturi pn la data de
30.07.2015, n raport de debitul mai sus menionat, precum i penalitile de ntrziere care vor curge
n continuare, pn la data achitrii integrale a debitului, n termen de 30 de zile de la comunicarea
ordonanei.
Oblig prta debitoare la plata cheltuielilor de judecat n sum de 200 lei ctre reclamanta
creditoare.
Ia act c reclamanta creditoare i rezerv dreptul de a solicita onorariul avocatului pe cale
separat.8

Obligatia de a garanta contra evictiunilor si viciilor bunului


Conform Noului Cod Civil, vnztorul este de drept obligat s l garanteze pe cumprtor
mpotriva eviciunii care l-ar mpiedica total sau parial n stpnirea netulburat a bunului vndut.
Garania este datorat mpotriva eviciunii ce rezult din preteniile unui ter numai dac acestea
sunt ntemeiate pe un drept nscut anterior datei vnzrii i care nu a fost adus la cunotina
cumprtorului pn la acea dat. De asemenea, garania este datorat mpotriva eviciunii ce provine
din fapte imputabile vnztorului, chiar dac acestea s-au ivit ulterior vnzrii.9

8 www.jurisprudenta.com

Obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului exista atat fata de cumparatori cat si fata
de succesorii acestuia, iar dreptul de garantie contra evictiunii se transmite subdobanditorilor, astfel ca
vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului.
Pentru a fi antrenata obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului este necesara
indeplinirea cumulative a trei conditii: sa fie vorba de o tulburare de drept; cauza evictiunii sa fie
anterioara vanzarii; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.
Daca tertul invoca un drept asupra bunului aflat la cumparator, atunci vanzatorul va raspunde
de obligatie pentru evictiune. Tertul trebuie sa invoce un drept real (dreptul de proprietate, dreptul de
superficie, dreptul de usufruct etc.), fie un drept de creanta; actiunea sa in justitie poate fi o actiune in
revendicare, o actiune ipotecara, o actiune confesorie, o actiune posesorie,etc.10
Faptul personal al vanzatorului poate consta intr-o tulburare de fapt (de exemplu deposedarea
cumparatorului de o parte a bunului vandut) sau o tulburare de drept (constituirea unei servituti). In
cazul in care intervin asemenea fapte personale ale vanzatorului, cumparatorul se poate apara prin
invocarea exceptiei de garantie, conform careia cine trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa
evinga.
Prile pot conveni s extind sau s restrng obligaia de garanie. Acestea pot chiar conveni
s l exonereze pe vnztor de orice garanie contra eviciunii.
Stipulaia prin care obligaia de garanie a vnztorului este restrns sau nlturat nu l
exonereaz pe acesta de obligaia de a restitui preul, cu excepia cazului n care cumprtorul i-a
asumat riscul producerii eviciunii.
Chiar dac s-a convenit c vnztorul nu va datora nicio garanie, el rspunde totui de
eviciunea cauzat ulterior vnzrii prin faptul su personal ori de cea provenit din cauze pe care,
cunoscndu-le n momentul vnzrii, le-a ascuns cumprtorului.
Daca evictiunea nu s-a produs, contractul fiind valabil incheiat si bunul trecand in proprietatea
cumparatorului, vanzatorul are o obligatie negativa, de a se abtine de la orice fapt sau act care l-ar
tulbura pe cumparator. Aceasta obligatie, ca natura juridica este o obligatie de a nu face; ea incumba
atat vanzatorului, cat si succesorilor acestuia (universali sau cu titlu universal).
Daca evictiunea s-a produs, atunci se angajeaza raspunderea vanzatorului pentru evictiune, in
conditiile prevazute de Codul civil sau de parti prin contractual de vanzare. In aces caz, obligatia
vanzatorului, ca natura juridical, este o obligatie de a da, vanzatorul trebuind sa-l despagubeasca pe
cumparator de toate pierderile suferite.11
Vnztorul garanteaz cumprtorul contra oricror vicii ascunse, cu exceptia celor pe care
cumparatorul le cunoastea la incheierea contractului, care fac bunul vndut impropriu ntrebuinrii la
care este destinat sau care i micoreaz n asemenea msur ntrebuinarea sau valoarea nct, dac lear fi cunoscut, cumprtorul nu ar fi cumprat sau ar fi dat un pre mai mic. Garania este datorat dac
viciul sau cauza lui exista la data predrii bunului.12
Dac prile nu au convenit altfel, vnztorul este obligat s garanteze contra viciilor ascunse,
chiar i atunci cnd nu le-a cunoscut. Clauza care nltur sau limiteaz rspunderea pentru vicii este
9 F. Baias, E Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, op cit., p.1763
10 F. Motiu, op cit, p. 70
11 Ibidem p. 72
12 F. Baias, E Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, op cit., p. 1765

nul n privina viciilor pe care vnztorul le-a cunoscut ori trebuia s le cunoasc la data ncheierii
contractului.
Vanzatorul va raspunde pentru vicii daca sunt intrunite in mod 13cumulativ mai multe conditii:
viciile sa fie ascunse, viciile sa fi existat la data predarii bunului, viciile sa fie grave.
Cumprtorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat s le aduc la
cunotina vnztorului ntr-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu mprejurrile, sub sanciunea
decderii din dreptul de a cere rezolutiunea contractului. n cazul n care cumprtorul este
profesionist, iar bunul vndut este mobil corporal, termenul in care cumparatorul este obligat sa aduca
la cunotina vnztorului viciile ascunse este de dou zile lucrtoare.
In cazul in care viciile apare n mod gradual, termenul in care cumparatorul trebuie sa-l
anunte pe vanzator, ncepe s curg din ziua n care cumprtorul i d seama de gravitatea i
ntinderea viciului.
n temeiul obligaiei vnztorului de garanie contra viciilor, cumprtorul poate obine, dup
caz: nlturarea viciilor de ctre vnztor sau pe cheltuiala acestuia, nlocuirea bunului vndut cu un
bun de acelai fel, ns lipsit de vicii, reducerea corespunztoare a preului sau rezoluiunea vnzrii. Si
de aceasta data, instana, la cererea vnztorului, innd seama de gravitatea viciilor i de scopul pentru
care contractul a fost ncheiat, precum i de alte mprejurri, poate dispune o alt msuri decat cele
solicitat de cumparator si prevazute de Noul Cod Civil.
Dac numai unele dintre bunurile vndute sunt afectate de vicii i acestea pot fi separate de
celelalte fr pagub pentru cumprtor, iar instana dispune rezoluiunea, contractul se desfiineaz
numai n parte. In acest caz, rezoluiunea contractului, n ceea ce privete bunul principal, atrage
rezoluiunea lui i n privina bunului accesoriu.
n situaia n care la data ncheierii contractului vnztorul cunotea viciile bunului vndut, pe
lng una dintre msurile prevzute de Noul Cod Civil, va fi obligat la plata de daune-interese, pentru
repararea ntregului prejudiciu cauzat, dac este cazul. Atunci cnd vnztorul nu cunotea viciile
bunului vndut i s-a dispus una dintre msurile prevzute de Noul Cod Civil, este obligat s restituie
cumprtorului doar preul i cheltuielile fcute cu prilejul vnzrii, n tot sau n parte, dup caz.
Pierderea sau deteriorarea bunului, chiar prin for major, nu l mpiedic pe cumprtor s
obin aplicarea msurilor de remediere in cazul in care bunul are vicii ascunse. Dispoziiile privitoare
la garania contra viciilor ascunse se aplic chiar i atunci cnd bunul vndut nu corespunde calitilor
convenite de ctre pri.14
n afar de garania contra viciilor ascunse, vnztorul care a garantat pentru un timp
determinat buna funcionare a bunului vndut este obligat, n cazul oricrei defeciuni ivite nuntrul
termenului de garanie, s repare bunul pe cheltuiala sa. Dac reparaia este imposibil sau dac durata
acesteia depete timpul stabilit prin contract sau prin legea special, vnztorul este obligat s
nlocuiasc bunul vndut. n lipsa unui termen prevzut n contract sau n legea special, durata
maxim a reparaiei este de 15 zile de la data cnd cumprtorul a solicitat repararea bunului. Dac
vnztorul nu nlocuiete bunul ntr-un termen rezonabil, potrivit cu mprejurrile, el este obligat, la
cererea cumprtorului, s i restituie preul primit n schimbul napoierii bunului. Garania nu va fi
datorat dac vnztorul dovedete c defeciunea s-a produs din pricina modului nepotrivit n care
cumprtorul a folosit sau a pstrat bunul. Comportamentul cumprtorului se apreciaz i lundu-se n
considerare instruciunile scrise care i-au fost comunicate de ctre vnztor.
Sub sanciunea decderii din dreptul de garanie, cumprtorul trebuie s comunice
defeciunea nainte de mplinirea termenului de garanie. Dac totusi aceast comunicare nu a putut fi
13 F. Motiu, op. cit., p. 82
14 F. Baias, E Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, op cit., p. 1769

fcut n termenul de garanie, din motive obiective, cumprtorul are obligaia s comunice
defeciunea ntr-un termen rezonabil de la data expirrii termenului de garanie.
Aceste dispoziii sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul n care vnztorul a garantat
c bunul vndut va pstra un timp determinat anumite caliti.
II.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI IN CONTRACTUL DE VANZARE


CUMPARARE

Conform Codului Civil, Cumprtorul are urmtoarele obligaii principale|: s preia bunul vndut si
s plteasc preul vnzrii.
Alaturi de aceste obligatii principale, cumparatorul are obligatia de a suporta cheltuielile
vanzarii, daca nu s-aprevazut altfel in contract si in plus conform contractului, mai pot fi stipulate si
alte obligatii pentru cumparator.
Obligatia de plata a pretului
Obligatia de plata a pretului este foarte importanta si este de esenta contractului de vanzare.
Plata pretului trebuie facuta de catre cumparator, in principiu vanzatorului.Daca partileau convenit ca
plata sa se faca unui tert, atunci cumparatorul va plati pretul in mod valabil persoanei indicate de
vanzator. Daca vanzatorul face plata unui tert nedesemnat, atunci el nu este eliberat de plata pretului
catre vanzator.
In cazul in care vanzatorul refuza sa primeasca plata, cumparatorul poate sa-i faca o oferta
reala, iar apoi sa consemneze suma pe numele vanzatorului si astfel sa se elibereze de obligatia de plata
a pretului.
Legat de cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului, in absenta unei clauze contrare,
acestea sunt in sarcina cumparatorului.15
n lipsa unei stipulaii contrare, cumprtorul trebuie s plteasc preul la locul n care bunul
se afla n momentul ncheierii contractului i de ndat ce proprietatea este transmis 16.Regula este deci
accea a platii pretului la locul si in momentul in care vanzatorul transmite proprietatea bunului
vanzatorului, ca o consecinta a principiului simultaneitatii executarii obligatiilor sinalagmatice.
Aceasta regula se se plica numai bunurilor individual determinate si celor din gen limitat prin
localizare. Pentru aceste bunuri in acelasi loc se executa si obigatia de a transfera proprietate cat si
obligatia de predare, astfel incat pentru aceste bunuri se poate spune ca de regula contractul se executa
la loculin care se afla bunul la momentul incheierii sale. In schimb in cazul bunurilor de gen, plata se
va face acolo unde se afla la data platii sediul vanzatorului creditor. Dupa cum se vede locul platii nu
difera de locul predarii decat in cazul in care vanzatorul si-a schimbat sediul intre data incheierii
contractului si data platii pretului. Chiar si in aceasta ipoteza, vanzatorul va suporta toate cheltuielile
suplimentare cauzate celeilate parti.
In cazul in care lucrul vandut se afla in tranzit la data incheierii contractului, plata pretului se
face la locul stabilit prin contract, in lipsa la cel rezultand din uzante, iar daca nici acestea nu sunt
concludente la locul de destinatie.17
Dac la data ncheierii contractului bunurile se afl n tranzit, n lipsa unei stipulaii contrare,
plata preului se face la locul care rezult din uzane sau, n lipsa acestora, la locul destinaiei.
15F. Motiu, op. cit, p. 88
16F. Baias, E. Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil. Comentarii pe
articole, Editura C.H. Beck, 2012, p.1740

In cazul in care partile au convenit o vanzare pe credit, la scadenta, cumparatorul, potrivit


principiului indivizibilittii platii prevazut trebuie sa plateasca datoria intregime. Cumparatorul poate
plati si inainte de implinirea terenului convenit, cu anticipatie, insa cu obligatia de a achita si dobanda
datorata pana la terenul prevazut in contract.
Este posibil si ca partile sa stipuleze la incheierea contracului ca pretul sa fie platit la diferite
termene successive, in mod fractionar (vanzare cu plata pretului in rate).18
n cazul n care nu s-a convenit altfel, cumprtorul este inut s plteasc dobnzi asupra
preului din ziua dobndirii proprietii, dac bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua
predrii, dac bunul nu produce fructe, ns i procur alte foloase.19 Legea nu cere ca fructele sau
veniturile sa fi fost efectiv percepute, fiind suficient doar ca proprietatea sa fie transmisa
cumparatorului, moment in care dobanda incepe sa curga.
Potrivit art.1722 din noul Cod Civil, cumparatorul care afla de existenta unei cauze de evictiune
este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand vanzatorulofera o
garantie corespunzatoare. Rezulta deci ca cumparatorul poate suspenda plata pretului atunci cand
exista o temere intemeiata (justus metus evictionis) de evictiune. Suspendarea se face in acest caz fara
incuvintarea instantei.
Cu toate acestea, cumparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul
evictiunii in momentul incheierii contractului sau daca in contract s-a prevazut ca plata se va face chiar
in caz de tulburare, adica daca acesta si-a asumat riscul evictiunii.
Pentru garantarea obligaiei de plat a preului, n cazurile prevzute de lege vnztorul
beneficiaz de un privilegiu sau, dup caz, de o ipotec legal asupra bunului vndut.
Cumparatorul este obligat sa plateasca pana la plata integrala si efectiva a pretului si dobanda,
in urmatoarele trei cazuri: cand acest lucru s-a stipulate in contractul de vanzare in mod expres; daca
lucrul vandut este producatori de fructe (civile sau naturale), cumparatorul trebuie sa plateasca
dobanda din ziua dobandirii proprietatii; daca cumparatorul a fost pus in intarziere pentru plata
pretului.
Daca bunul vandut nu produce fructe dar produce alte foloase, atunci dobanda este datorata de
acesta de la data predarii bunului.
Daca cumparatorul a fost pus in intarziere, dobanda datorata este cea conventionala, iar daca
partile nu au prevazut expres cuantumul acesteia atunci instantele de judecata vor acorda dobanda
legala. Reglementarea in acest domeniu este data in prezent de Ordonanta Guvernului nr. 13 / 2011,
privind dobanda legala renumeratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti cat si pentru
reglementarea unor masuri financiar fiscal in domeniul bancar.
Cnd cumprtorul nu a pltit, vnztorul este ndreptit s obin fie executarea silit a
obligaiei de plat, fie rezoluiunea vnzrii, precum i, n ambele situaii, daune-interese, dac este
cazul.
In principiu partile sunt libere sa stabileasca in contractul de vanzare, rata dobanzii
penalizatoare pentru intarziere la plata pretului de catre comparator,
Rata dobanzii legale renumeratorie se stabileste la niveul ratei dobanzii de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei, iar dobanda penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus
17 R. Dinca, Contracte civile special in noul Cod Civil, Editura Universul Juridic, 2013, p.
150
18 F. Motiu, op. cit, p.89
19 F. Baias, E. Chelaru, R. Consantinovici, I. Macovei, op cit., 1746

4 puncte procentuale. In raporturile cu elemente de extraneitate, atunci cand legea romana este
aplicabia si cand s-a stipulate plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.20
In caz de neplata a pretului in conditiile stipulate, vanzatorul are la dispozitie mai multe
miloace juridice: executarea silita a obligatiei de plata; exceptia de neexecutare;actiunea in
rezolutiunea contracului de vanzare. Oricare dintre aceste sanctiuni trebuie precedata de punerea in
intarziere a cumparatorului pentru plata pretului.
Executarea silita a obligatiei de plata este posibila in toate cazurile cand cumparatorul este
solvabi, deoarece are ca obiect o suma de bani. Ea se poate realiza prin executarea silita mobiliara sau
imobiliara, prin poprire, etc.
Noul Cod Civil reglementeaza in art. 1726 executarea silita directa in cazul unor bunuri mobile.
Astfel, pentru protectia sa, vanzatorul poate, in lipsa executarii de cumparator a obligatiilor sala, sa
depuna bunul mobil in depozit, la dispozitia si pe cheltuiala sa, sau sa-l valorifice.
Vanzarea se va face intr-un mod controlabil, la licitatie publica sau pe pretul current daca lucrul
are un pret legal, la bursa sau in tar, de catre o persoana autorizata de lege act, iar cumparatorul va fi
instintat. Vanzatorul are dreptul de a primi diferenta dintre pretul pe care ar fi rebuit sa-l obtina si cel
realizat prin a doua vanzare, precum si daune interese.
Daca vanzatorul nu solicita plata pretului de catre cumparator, el poate invoca exceptia de
neexecutare (exception de non adimpleti contractus), putand refuza sa predea bunul vandut pana la
indeplinirea de catre comparator a obligatiei de plata a pretului, ele avand un drept de retentie asupra
lucrului vandut pana la plata pretului, daca a acordat cumparatorului un termen de plata.
Daca vanzatorul a acordat un termen de plata cumparatorului, el nu mai poate invoca aceasta
exceptie si nu mai poate refuza predarea bunului, decat daca cumparatorul a devenit insolvabil ori
garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat, insa numai daca cumparatorul n acorda garantii
indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit. Cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza
beneficiul termenului, daca starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat in mod substantial.
Daca insa la incheierea contractului, vanzatorul cunostea insolvabilitatea cumparatorului,
atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de insolvabilitate nu s-a agarvat
in mod substantial.
Cea mai importanta posibilitate legala a vanzatorului este actiunea in rezolutiunea contractului,
prevazuta de art. 1724 din noul Cod civil.
Pentru ca vanzatorul sa poate cere rezolutiunea contractului trebuie ca el insusi sa-si fi
indeplinit obligatiile sal sau sa fie gata sa le indeplineasca, intrucat contractual de vanzare cumparare
este sinalagmatic. Vanzatorul poate solicita rezolutiunea contractului, atat in cazul in care cumparatorul
nu a platit deloc pretul sau numai o parte din pret, cat si atunci cand s-au platit dobanzi le convenite.21
In cazul bunurilor mobile intervine rezolutiunea de drept a contactului de vanzare in cazul
neexecutarii obligatiilor, cumparatorul fiind de drept in intarziere cu privire la indeplinrea obligatiilor
sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu preluat bunul.
De asemenea in cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de
valoare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor, atunci cand nu le-a preluat in
termenul convenit, chiar daca pretul a fost platit, sau, atunci cand a solicitat predarea, fara sa fi platit
pretul.
Atunci cand bunul este mobil si s-a prevazut un termen de plata, daca vanzatorul nu a renuntat
la dreptul sau de retentie, si a predate bunul fara a primi pretul, in primele 15 zile dupa predare, el
poate declara rezolutiunea vanzarii fara punere in intarziere si poate cere restituirea, cu conditia ca
20 F. Motiu, op. cit., p.90
21 Ibidem, p.91

pana la data cererii bunul sa nu fi suferit transformari si sa se afle in posesia cumparatorului. Daca
termenul de 15 zile a expirat ori daca una dintre ultimele doua conditii mentionate nu mai este
indeplinita, vanzatorul poate obtine rezolutiunea contractului, insa efectele rezolutiunii contractuale nu
mai pot fi opuse tertilor, obligatia de restituire a vanzatorului putandu-se executa. Fata de creditorii
cumparatorului, desfintarea transmiterii de catre acesta a dreptului de proprietatea asupra bunului
mobil nu va mai putea fi opusa astfel incat acestia vor putea executa bunul mobil vandut ca si cum ar
apartine cumparatorului. Fata de sub-dobanditorii de buna credinta si cu titlu oneros ai bunului de la
comparator, redobandirea bunului de catre vanzator prin efectul rezolutiunii nu poate fi opusa,deoarece
acestia vor dobandi proprietatea in baza bunei credinte.22
Cnd cumprtorul unui bun mobil nu i ndeplinete obligaia de preluare sau de plat,
vnztorul are facultatea de a depune lucrul vndut ntr-un depozit, la dispoziia i pe cheltuiala
cumprtorului, sau de a-l vinde.
Vnzarea se va face prin licitaie public sau chiar pe preul curent, dac lucrul are un pre la
burs sau n trg ori stabilit de lege, de ctre o persoan autorizat de lege pentru asemenea acte i cu
dreptul pentru vnztor la plata diferenei dintre preul convenit la prima vnzare i cel efectiv obinut,
precum i la daune-interese.
Dac vnzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pre curent iar contractul nu a fost
executat din culpa vnztorului, cumprtorul are dreptul de a cumpra bunuri de acelai gen pe
cheltuiala vnztorului, prin intermediul unei persoane autorizate.
Cumprtorul are dreptul de a pretinde diferena dintre suma ce reprezint cheltuielile
achiziionrii bunurilor i preul convenit cu vnztorul, precum i la daune-interese, dac este cazul.
Partea care va exercita acest drept are obligaia de a ncunotina de ndat cealalt parte despre
aceasta.
Atunci cnd vnzarea s-a fcut fr termen de plat, iar cumprtorul nu a pltit preul,
vnztorul poate ca, n cel mult 15 zile de la data predrii, s declare rezoluiunea fr punere n
ntrziere i s cear restituirea bunului mobil vndut, ct timp bunul este nc n posesia
cumprtorului i nu a suferit transformri.
n acest ca, dac aciunea n restituire nu a fost introdus n condiiile stabilite de acesta,
vnztorul nu mai poate opune celorlali creditori ai cumprtorului efectele rezoluiunii ulterioare a
contractului pentru neplata preului.
Atunci cnd vnzarea are ca obiect un bun imobil i s-a stipulat c n cazul n care nu se
pltete preul la termenul convenit cumprtorul este de drept n ntrziere, acesta din urm poate s
plteasc i dup expirarea termenului ct timp nu a primit declaraia de rezoluiune din partea
vnztorului.
Astfel, daca partile au stipulat ca faptul ca neplata la termenul fixat va atrage rezolutiunea de
drept a contractului (pact comisoriu expres), cumparatorul poate plati pretul si dupa expirarea
termenului respective, atata timp cat nu a primit declaratia de rezolutiune din partea vanzatorului
S-a apreciat in practica judiciara ca daca vanzatorul a tolerat pe cumparator in ceea ce priveste
plata pretului nu constituie o renuntare la pactul comisoriu inscris in contract, ci o simpla pasuire,
deoarece renuntarea la pactul comisoriu nu se presupune, ci trebuie sa rezulte in mod neindoielnic din
acte , fapte sau imprejurari care demonstreaza intentia de a renunta.23
Obligatia de preluare a bunului cumparat
22 R. Dinca, op. cit., p. 158
23 F. Motiu, op. cit, p. 92

Cumparatorul trebuie sa preia bunul la data si la locul prevazut in contract si suporta


cheltuielile de ridicat si transport de la locul predarii. Ca si la obligatia de plata a pretului, in cazul
neexecutarii de catre cumparator a obligatiei de preluare a bunului cumparat, vanzatorul are facultatea
de a depune lucrul vandut intr-un de posit, la dispozitia sip e cheltuiala cumparatorului sau de a-l vinde
orin licitatie publica pentru pretul curent.
n cazul vnzrii bunurilor mobile, cumprtorul este de drept n ntrziere cu privire la
ndeplinirea obligaiilor sale dac, la scaden, nici nu a pltit preul i nici nu a preluat bunul.
n cazul bunurilor mobile supuse deteriorrii rapide sau deselor schimbri de valoare,
cumprtorul este de drept n ntrziere n privina prelurii lor, atunci cnd nu le-a preluat n termenul
convenit, chiar dac preul a fost pltit, sau atunci cnd a solicitat predarea, fr s fi pltit preul. In
aceste cazuri intervine rezolutiunea de drept a contractuui fara punerea in intarzoere a cumparatorului,
daca in contract s-a stabilit un termen ferm de ridicare a bunurilor.
Obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii
In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt in
sarcina cumparatorului.
In categoria acestor cheltuieli, care trebuie platite de catre cumparatpr daca nu s-a stipulate
altfel in contract, intra cheltuieli legate de redactarea si multiplicarea actului de vanzare, taxele de
timbre, taxele de autentificare, onorariul de avocet sau de notar, cheltuielile pentru publicitate
imobiliare, etc.
In practica judiciara s-a decis ca, avand in vedere ca cheltuielile vanzarii sunt in sarcina
cumparatorului, daca aceste cheltuieli au fost platite de catre vanzator, el are dreptu sa le recupereze de
la comparator, dovedind numai faptul ca a platit cheltuielile, Daca cumparatorul pretinde ca, desi in
actul care constata conditiile vanzarii nu s-a stipulate nimic,vanzatorul s-a obligat la o parte din
cheltuieli, el trebuie sa faca dovada acestei intelegeri.24
Concluzionand, putem spune ca fiind vorba de rapoarte comerciale intre profesionisti, in
contractele de vanzare cumparare incheiate intre acestia discutam de cu totul alte resurse materiale
decat in cazul persoanelor fizice. Astfel, chiar daca obligatiile principale ale vanzatorului si ale
cumparatorului sunt aceleasi ca si la contractele incheiate intre persoane fizice, nerespectarea
obligatiilor contractuale de catre parti pot avea un impact negative asupra situatiei financiare a
societatilor si asupra activitatii acestora.

24 Ibidem, p. 93

Referine bibliografice
1. Baias Flavius Antoniu, Chelaru Eugen, Constantinovici Rodica, Macovei Ioan, Noul Cod civil.
Comentarii pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti,
2. Dinca Razvan, Contracte civile special in noul Cod Civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti
3. Menzer, K. Jorg, Cartea de contracte, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007
4. Motiu Florin, Contracte Speciale in Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012
5. www.jurisprudenta.com