Sunteți pe pagina 1din 38

Dentinogeneza =

morfodiferentierea + mineralizarea
dentinei
Stratul de dentina adiacent jonctiunii amelodentinare = dentina de invelis (produsul
odontoblastelor imature)
Masa de dentina din jurul spatiului pulpar =
dentina circumpulpara
Dentina din jurul tubulilor = dentina intertubulara
(bogata in colagen)
Dentina de la nivelul peretilor interni ai
canaliculelor dentinare = dentina peritubulara

Dentinogeneza =
morfodiferentierea + mineralizarea
dentinei
1. formarea matricei de colagen = predentina
- fibrele Korff au fost considerate de unii autori
responsabile de morfogeneza dentinei.
- alti autori susin c matricea organic a dentinei
este produsul odontoblastelor imature.
2. depunerea de fosfat tricalcic (hidroxiapatita) la
nivelul predentinei
- mineralizarea initiala apare sub forma de cristale
pe suprafata si in interiorul fibrelor de colagen

Dentinogeneza =
morfodiferentierea + mineralizarea
dentinei
dentina primara = toata dentina care se
formeaza pana in momentul in care se
ncheie cresterea radacinii
dentina secundara = dentina care se
depune ulterior in conditii fiziologice. Poate
avea aceeasi structura cu dentina primara
sau poate aparea sub forma de dentina
neregulata

Dentinogeneza =
morfodiferentierea + mineralizarea
dentinei
dentina tertiara = dentina neregulata care
se formeaza ca raspuns la stimuli externi
(atritie, carii, prepararea cavitatilor) si care
initial a fost denumita dentina de reparatie
! Dentina este mai dura decat osul, dar mai
putin dura decat smaltul. Contine 70%
subst. minerale, 20% subst. organice, 10%
apa.

Pulpa dentara
= Organ formator de dentina
Alte functii:
Nutritiva asigura componentelor organice din
dentina inconjuratoare mediu umed si subst.
nutritive
Senzitiva extreme in
temperatura/presiune/traume sunt percepute
sub forma de durere
De protectie formarea de dentina reparatorie
sau secundara (prin odontoblaste)

Histologia pulpei dentare


Central: artere, vene, nervi inconjurati de
fibroblaste si fibre de colagen
Periferic: zona odontogena
- Odontoblaste
- Zona libera de celule
- Zona bogat celulara
- Strat nervos parietal

Histologia pulpei dentare


Alte celule pulpare:
Celulele Schwann asociate cu filetele nervoase
pulpare
Celule endoteliale capilare, arteriole si vene
Celule nediferentiate odontoblaste / fibroblaste
Macrofage
Limfocite

Durerea si complexul pulpa-dentina


Teoria inervatiei directe fibrele nervoase se
extind spre jonctiunea amelo-dentinara; infirmata
de microscopul electronic
Teoria transductiei procesul odontoblastic este
receptorul si transmite stimulul dureros spre
periferia pulpei
Teoria hidrodinamica miscarea procesului
odontoblastic ca reactie la stimul, si contactarea
terminatiilor nervoase

Amelogeneza = morfodiferentierea
+ mineralizarea smaltului
- incepe dupa depunerea de dentina
!!!Ameloblastele intii secreta si apoi
mineralizeaza o matrice care devine cel
mai dur tesut in organism
1. formarea matricei
- sediul modificarilor = procesele Tomes
omogenizarea granulatiilor
- matricea smaltului = proteine + apa +
urme de lipide

Amelogeneza = morfodiferentierea
+ mineralizarea smaltului
2. mineralizarea:
- retragerea apei si a unei parti din
substanta organica
- depunerea de saruri minerale sub forma
de cristale de hidro-, fluoro- sau
carbonatapatita
! In final contine 96% subst. minerale, 1% subst. organice
si 3% apa.

Amelogeneza = morfodiferentierea
+ mineralizarea smaltului
Regiunea cervicala este ultima arie
mineralizata susceptibilitate la carii
Coroanele cresc in inaltime sau lungime
prin diferentierea de noi ameloblaste,
urmata de formarea de smalt in regiunea
cervicala a coroanei in dezvoltare

Dezvoltarea radacinii
activitatea incepe la nivelul zonelor in care
se face trecerea de la EAE la EAI
are loc o proliferare circular epitelial sub
forma unui manson subtire se formeaza
teaca Hertwig
La dintii pluriradiculari se produce o septare a
inelului prin aparitia a uneia sau a mai multor
lame secundare epiteliale, in functie de numarul
de radacini

Dezvoltarea radacinii
Dupa formarea dentinei, elementele epiteliale se
disociaza si dispar treptat; uneori pot rmane
resturi in spatiul periodontal: resturile epiteliale
Malassez
Formarea dentinei radiculare:
- Primul tesut dur radicular
- Mecanism similar cu cel de formare a dentinei
coronare

Dezvoltarea radacinii
Cementogeneza
- cementul primar = primul tip de cement
care se formeaza; este cement acelular;
se dezvolta relativ incet pe masura ce
dintele erupe, si acopera cel putin cele
doua treimi coronare ale radacinii

Dezvoltarea radacinii
- cementul secundar = dupa ce dintele a
intrat in ocluzie; in doua treimi apicale;
este n general celular; proces continuu
ingrosarea cementului odata cu varsta
! Contine 50% subst. minerale, 40% subst.
organice si 10% apa. Este mai putin dur si mai
deschis la culoare decat dentina.Seamana cu
osul, dar nu contine sisteme haversiene sau
vase sanguine

Formarea aparatului de suport


Ligamentul periodontal
- se formeaza din sacul dentar (zona
intermediara)
- inainte de eruptie: fasciculele fibroase ale
ligamentului periodontal sunt toate direcionate
oblic, intr-un singur sens
- remodelare si redirectionare dupa eruptie

Formarea aparatului de suport


Osul alveolar
- noul os se depoziteaza in jurul
fasciculelor fibroase ligamentare in
dezvoltare de-a lungul peretelui criptei
osoase
- depunerea osoasa reduce treptat
spatiul dintre peretele criptei si dinte la
dimensiunile ligamentului periodontal

Eruptia
Cauze:
Cresterea radacinii
Presiunea pulpara
Proliferarea celulara
Factori vasculari
Formarea de os in jurul dintelui
Influente endocrine

Eruptia
Faza preeruptiva
Coroanele in dezvoltare se misca continuu
Se incheie o data cu initierea dezvoltarii radacinii
Faza eruptiva prefunctionala
1. Formarea radacinii
2. Miscarea dintelui in eruptie
- nevoia de spatiu a radacinii in curs de
elongare
- epiteliul adamantin redus fuzioneaza cu
epiteliul oral

Eruptia
3. Penetrarea varfului coroanei prin
epiteliile fuzionate smaltul ajunge in
cavitatea orala
4. Miscarea intraorala a dintelui pana la
contactul cu dintele antagonist

Eruptia
Faza eruptiva functionala
- dupa ce dintele a intrat in functie si continua
toata perioada cat dintele se afla in cavitatea
bucala
- fundul alveolei se ajusteaza pentru formarea
apexului
- canalul radicular se ingusteaza
- fibrele parodontale isi schimba orientarea
- vasele sanguine sunt organizate mai bine printre
fasciculele fibroase periodontale
Dintele in eruptie trece de la o zona de presiune
crescuta la una de presiune scazuta

Eruptia
-reguli general acceptate Dintii fetelor de obicei erup mai devreme
decat cei ai baietilor de aceeasi varsta
Dintii mandibulari erup de obicei inaintea
dintilor maxilari
Dintii copiilor cu constitutie mai subtire
erup inaintea dintilor copiilor mai robusti.

Anomalii in dezvoltarea dintilor


1. Anomalii de numar
hiperdontia muguri supranumerari
(frecvent meziodens)
anodontia partiala / totala (frecvent
anodontia de M3, ILS, PM2I)

Anomalii in dezvoltarea dintilor


2. Anomalii de forma si volum
macrodentia si microdentia
dinti in forma de surubelnita (sifilis
congenital si rahitism)
IS de forma literelor V si T (in despicaturi)
fuziunea a doi dinti normali / dinte normal si
dinte supranumerar

Anomalii in dezvoltarea dintilor


3. Anomalii de sediu
Transpozitia (CS / ILS, CS / PM1S)
Ectopia (vestibulo- / palatopozitia)
Heterotopia (in palat, ovar)

Anomalii in dezvoltarea dintilor


4. Amelogeneza imperfecta
rara, factor genetic
dentitia temporara si permanenta
defecte localizate mai ales in smalt
(modificari de culoare si aspect)

Anomalii in dezvoltarea dintilor


5. Dentinogeneza imperfecta

afecteaza ambele dentitii


modificari la nivelul dentinei tulburari
ereditare ale odontoblastilor
culoare maron, gri-albastrui
defecte jonctiune smalt-dentina smaltul
se detaseaza

Anomalii in dezvoltarea dintilor


6. Displazia cleidocraniana

aplazia / hipoplazia claviculelor


malformatii cranio-faciale (baza craniului
micsorata in sens sagital, largirea
calvariei)
intirziere in dezvoltarea dintilor
permanenti, incapacitate de eruptie
dinti supranumerari neerupti