Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gandire Psihologie Pozitiva PDF
Gandire Psihologie Pozitiva PDF
Sa gindim pozitiv
Scris de Razvan Bibire in sectiunea opinii, personale - 332 Views
Un englez aflat in vacanta in Portugalia a aflat de la stiri ca locuinta sa a fost distrusa dupa ce au
avion usor s-a prabusit peste ea. In loc sa se duca val-virtej sa vada ce i-a mai ramas din casa,
omul, relaxat, a spus ca nu-si strica vacanta doar pentru atita lucru.
Iata, deci, o atitudine pozitiva. Pentru ca avem atit de putin timp sa ne bucuram de viata noastra.
In rest ne zbatem zi de zi sa rezolvam problemele noastre, ale sefilor, ale colegilor, ale societatii
incit uitam de faptul ca mai trebuie sa si respiram.
Iar cind prindem un moment de respiro ar fi pacat sa ne ne stresam iar pentru ceva ce, oricum, sa intimplat si nu mai putem face nimic decit, cel mult, o nota de constatare.
Casa se va reconstrui, mai mult ca sigur ca a fost asigurata din moment ce omul in cauza a lucrat
in asigurari o viata intreaga. Singurul sau regret a fost ca in incident au fost distruse fotografiile
de familie.
La noi si daca da porcul peste cotet si-l darima tot e motiv de intristare pentru cel putin trei zile.
Sa gindim pozitiv; avem o singura viata si nu ar trebui sa ne-o petrecem tristi.
Filosofii cretini din Evul Mediu, dei aveau convingerea c n cele din urma rul este nlturat,
considerau triumful binelui ca fiind posibil numai n "paradis", n viaa pmnteasc omul fiind
destinat suferinelor pentru pcatele pe care le-a svrit. Un asemenea optimism este ns fals i
echivalent pesimismului, ntruct se sprijin pe recunoaterea imposibilitii dezrdcinrii
rului, a fatalitii nefericirii omului n viaa real.
Continund tradiiile nelepilor Antichitii, care au promovat idei optimiste, aceste teorii au
dobndit o mai larg recunoatere n concepiile gnditorilor Renaterii, precum i la unii dintre
reprezentanii idealismului clasic german.
n mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie filosofic n opera lui Leibniz, care
considera lumea existent drept "cea mai bun dintre toate lumile posibile." Ipostaziind o stare
de spirit, un postulat filosofic, optimismul ontologic concepe ntregul Univers ca pe o alctuire
desvrit, sau ca o realitate ce tinde n mod natural spre desvrirea moral i spiritual.
Optimismul reprezint o concepie despre via, bine, fericire, armonie, Dumnezeu care afirm
posibilitatea desvririi spirituale a omului, atingerea fericirii, mbuntirea continu a
condiiilor sale de via, progresul luntric psihic, mental i spiritual.
Optimismul este i o trstura de caracter individual constnd n rezonana predominant cu
energiile subtile, binefctoare, sublime din Macrocosmos i din predispoziia de a nelege
lumea pe latura ei bun, de a prevedea i atepta numai binele, fericirea, iubirea, sntatea,
armonia.
Dei muli oameni posed un fel de "optimism pasiv", care i ajut s cread ntr-un happy-end
pentru fiecare problem, adevraii optimiti snt destul de rari. Acetia snt, n general, oameni
foarte puternici i de aciune, care privesc viaa ca pe o ntrecere ce trebuie ctigat. Deosebit de
ncreztori n ei nii ct i n ceilali, ei privesc cel mai adesea fr fric viitorul i consider c
merit ntotdeauna s fac toate eforturile care se impun pentru a-i atinge scopurile lor nobile.
Omul cu adevrat optimist nu este un vistor pasiv, ci o fiinta angrenat activ att pentru idealul
fericirii personale ct i a celor care aspira la aceasta. Consideraia pe care optimistul o are fa
de fiina iubit i fa de realizrile acesteia este ntregit la el de atitudinea pozitiv fa de
schimbri, care snt percepute empatic, cu o mare bucurie, ca nite minunate oportuniti pentru
propria sa realizare.
Principalul suport al oamenilor optimiti l reprezint "aspiraiile sau mentalizarile pozitive" pe
care le au permanent fa de ei nii: acetia au tot timpul foarte clare n minte succesele
repurtate anterior i toate punctele lor bune, n timp ce eecurile i gafele snt considerabil
minimalizate i trecute cu vederea; n acest mod ei nu genereaz absolut deloc fenomene de
rezonan cu energii subtile negative, care le-ar putea eventual genera insuccesul.
Mai important este faptul ca ei snt dispusi s se lase influenai n bine de laudele meritate ce vin
de la ceilali i pot recepta cu luciditate i detaare criticile ndreptite sau rutacioase ce li se
aduc, deoarece buna prere ce o au despre propria persoan se dovedete destul de robust pentru
a rezista la opiniile adverse ale altora.
A tri alturi de un optimist, care este mai mereu plin de umor i voie bun, este deosebit de
plcut din cel puin dou motive: optimistul nu este suspicios, brfitor, rutcios, sentenios sau
gelos; pe de alt parte, optimistul este pentru majoritatea fiinelor umane "contagios", astfel nct
putem prelua prin empatie o parte din energia sa benefic, pentru a traversa cu mai mult
uurin momentele dificile ale existenei noastre.
diminua: "este periculos, dar snt pregtit", "exist totui anse", "pe cei curajoi i ajuta
norocul", "ce va fi o s vd eu dup aceea", "ncercarea moarte n-are", "nu am nimic de pierdut
dac ncerc acum", etc.
5. S fim consecveni i s nu renunm niciodat nainte de a fi atins obiectivul final
Principala deosebire ntre pesimiti i optimiti este atitudinea cu totul diferit n calea
dezamgirilor. Viaa nu ofer aproape niciodat garanii, ci doar posibiliti. Cel nzestrat cu
nelepciune sau intuiie tie cum s foloseasc din plin, la momentul potrivit, posibilitile care
apar. Muli se mpiedic de obstacole i renun la eforturile de a le depi pentru a-i atinge
scopul.
Un optimist va reui ntodeauna s ajung la mal, n timp ce pesimistul este tentat s nu mai
acioneze deloc i s renune n mijlocul lacului.
6. S folosim autosugestia
Pentru a iei dintr-un circuit mental pesimist, se dovedete ntotdeauna extrem de util metoda
Autosugestiei, care implic s mentalizm intens i s evocm adeseori anumite idei,
aspiraii, gnduri, imagini creatore perfect adecvate, sau s repetm mental unele maxime sau
comenzi dttoare de for, fraze ce au un sens benefic, pozitiv, de tipul : "Cu fiecare zi care
trece devin tot mai bun n toate privinele". S urmrim s realizm aceasta cu perseveren i
rezultatele nu vor nceta s apar.
7. S ntreinem i s amplificm manifestrile imaginative creatore sntoase i profund
binefctoare.
Nu este recomandabil s ajungem a visa permanent cu ochii deschii, dar este util s tim c
imaginaia creatoare perfect controlat, poate fi utilizat n mod pozitiv. Este foarte bine s
concepem scenarii ct mai amnunite i precise ce vor fi reluate de mai multe ori i proiecte
vizualizate mental ca fiind ndeplinite, n vederea realizrii unui proiect sau pentru nfptuirea
unei aspiraii benefice. Chiar dac aceasta nu va deveni imediat realitate, demersul n sine este un
tonifiant psihic, care ne permite s intrm cu anticipaie n rezonan cu o anumit realitate, chiar
atunci cnd fizic, nc nu am trit-o. De exemplu, putem s ne imaginm drept campioni la not,
chiar dac nc nu tim s notm, dar ne dorim aceasta. Dac vom medita asupra curajului, vom
deveni plini de curaj . Dac ne vom imagina c sntem puternici i sntoi, vom deveni puternici
i sntoi. n mod similar vom proceda cu toate dorinele noastre nobile: voina, rbdarea,
puritatea, buntatea, frumuseea, dragostea, fericirea.
Iat deci apte metode simple cu ajutorul crora putem depi cu uurin blocajele
pesimismului, pentru a ne construi mental o imagine benefic , ce ne va ajuta considerabil n
mbuntirea strii noastre psihice i implicit, a vieii de zi cu zi.
A fi optimist este i poate s fie o opiune pozitiv: imaginile pozitive, gndurile pozitive,
gndurile i aspiratiile divine, sublime, favorizeaz triri pozitive cel puin n aceeai msur n
care imaginile negative, gndurile, orientrile i mentalizrile malefice induc triri negative.
DEPINDE DOAR DE NOI CEEA CE VOM ALEGE
Gindirea pozitiva si optimismul ne apara de boli
AUTOR: TERAPEUT MEDICINA ORIENTALA DAN MICU, CANADA
"Crede i nu cerceta este poate una dintre cele mai profunde taine pe care ni le-a
dezvluit Iisus. Departe de a fi o invitaie la ignoran, aa cum a fost adesea intepretat
celebra afirmaie, ea ascunde o informaie extraordinar despre creaie i despre puterea ascuns
n noi, capabil s creeze ceea ce crede. Observatorul modific obiectul observat, spune una
dintre cele mai mree descoperiri ale tiinei moderne, aa nct a cerceta nseamn a observa,
iar a observa nseamn a crea. A crea ceea ce crezi c este real. A atrage n realitatea fizic ceea
ce observi. Lumea subtil se mic spontan i misterios dup inteniile observatorilor. Premisele
se confirma atita vreme cit cercetatorul crede in ele. Ca urmare, daca cercetam un subiect cu
intentia de a dovedi ca el este "rau", vom ajunge la concluzia aceasta, caci Universul ne va aduce
argumente, va atrage catre noi tot ce este nevoie pentru ca "credinta" sa ni se autoimplineasca.
Ne vor iesi in cale argumentele, vor veni de la sine, vor pasi linistite in fata noastra, parca pentru
a ne spune. "Tu esti un creator puternic, iti dai seama de asta? Lumea care te inconjoara este ceea
ce vezi, crezi si observi ca este"! Si, daca avem puterea si rabdarea de a ne autoinvestiga
credintele, vom gasii in noi fara dubii gindurile si trairile prin care descriem lumea, asa cum ea
ne apare in experienta de azi. Ne vom regasi in viata confuziile mentale pe care le-am gindit,
intrupate in mintile confuze care cred in ele. Ne vom regasi gindurile prin care ne-am spus ca
dragostea si frumusetea le lipseste oamenilor, prin oamenii care intrupeaza sentimentul lor
propriu de a nu iubi si a nu cunoaste frumusetea. Toata experienta noastra devine un soi de
autoprofetie. Avem intodeauna dreptate, chiar si atunci cind ne gindim insistent ca nu avem
dreptate. Universul fizic ne prezinta intr-o zi un Om "care ne demonstreaza intr-un mod uluitor
ca nu avem dreptate" Si, daca ne cuprinde febra cercetarilor, a cautarilor, a nevoii exprese de a ne
explica un lucru anume, chiar in clipa in care cercetam, noi cream. Cercetarile complica
Universul. Mintea creeaza ceea ce observa si, cum observa atit de multe erori, probleme, atita
suferinta, atita prabusire, dizgratie si oroare, doar observindu-le pe acestea le creeaza. Iata de ce
atentia noastra trebuie continuu indreptata catre "pozitiv". Dr Escudero in cartea sa "Vindecarea
prin gindire", spunea : "la rau nu trebuie sa te gindesti nici macar pentru a-l nega"! Si a spus-o
pentru ca doar gindindu-ne la rau, credem in existenta lui si el nu are incotro: trebuie sa ne
confirme ca avem dreptate. Astfel spus, avem nevoie sa le dam atentie tuturor lucrurilor bune si
placute care ne apar in cale. Mintea noastra este ca un cal naravas, ce poate fi imblinzit si educat
in fiecare zi. Nu-i indeajuns sa gindim pozitiv o zi sau de trei ori pe zi: observatia pozitiva,
iubirea, dorinta de bine, intentiile creeatoare de bine trebuie sa devina un fel de a fi, un mod de
viata. Pina ce dragostea si binele nu devin obisnuinte, la fel cum este mincarea sau spalatul
corpului, vom calatori perpetuu, ca un personaj a lui Borges (Borges a fost (si este) un scriitor
fascinant, care a cunoscut celebritatea tarziu, pe cand trecuse de 60 de ani, dar curand dupa aceea
a ajuns cel mai influent autor de limba spaniola din timpurile moderne. Borges, spune
profesorul britanic, a exercitat o influenta deciziva asupra literaturii latino-americane a secolului
al XX-lea, a carei bogatie si vitalitate erau celebrate in toata lumea la vremea cand numele lui
incepea sa se impuna. Borges a avut un impact extraordinar si asupra unei noi generatii de
scriitori din Marea Britanie, Statele Unite, Italia si Franta, dat fiind ca opera lui depasea limitele
literaturii serioase in modalitati surprinzatoare, incurajandu-i pe scriitori sa se desparta de
realismul social sau psihologic, centrat pe personaj, al romanului postbelic si sa imbratiseze
fictiunea ca pe un artefact retoric, constient de sine, fantasticul nedisimulat si chiar problemele
de ordin intelectual si filosofic care-i preocupa." Inutil sa mai spunem ca nenumaratele inventii
si subtilitati ale literaturii nu pot fi reduse la o simpla biografie, dar viata unui scriitor constituie
izvorul operei lui si din acest studiu biografic as afirma ca apare un Borges mai complet, mai
uman, mai complex decat sugereaza anemicul bibliofil al legendelor. Borges a fost un om sfasiat
de conflicte interioare, un om care nu s-a tinut departe de marile controverse ale timpului sau, ci,
dimpotriva, a trait istoria din plin." ) pentru a descoperi - daca sintem norocosi - ca ceea ce
cautam (comoara) se afla in curtea casei noastre. Nu avem nevoie sa asimilam informatii, CIT
SA IUBIM. Nu avem nevoie pentru viata sa ne transformam in bibloteci, al caror continut
vibrational poate deveni indoelnic si ratacitor, cit sa asimilam PUTEREA de a vedea calitatile,
frumusetea, dragostea, armonia si perfectiunea existentei, caci asa le facem mai puternice si le
aducem in manifestare."..
LEGEA DOBNDIRII SUCCESULUI
Ce nseamn aceast lege? Mai nti, s avei un el, nu un el vag, confuz, ci un obiectiv clar conturat. Trebuie
s tii ce vrei i unde vrei s ajungei, ce vrei s fii sau ce vrei s avei. i nu s nu mai avei nici o
ndoial n aceast privin. Urmtorul pas - i este unul realmente practic - s analizai acest scop, astfel nct s
fii sigur c este un obiectiv corect, pentru c dac nu este corect este greit, i niciodat ceva greit nu s-a dovedit
a fi corect (mare harababur de cuvinte, dar una adevrat, n esen).
Pstrai apoi acest el cu tenacitate n contient pn cnd, printr-un proces de osmoz intelectual va ptrunde n
subcontient, iar cnd devine fixat ferm n subcontient l avei pentru c i el v are, cu totul - toate speranele,
toate gndurile, toate eforturile dvs.
Sprijinii-v apoi elul cu gnduri, dar Atenie: nu negative, ci pozitive. Gnditorul negativist eman fore
distructive, care pot avea un efect direct asupra lui. Emind gnduri negative, activeaz universul nconjurtor
ntr-un mod negativ. Exist o lege a atraciei, care funcioneaz i aici. Simpatia atrage simpatie. Psrile de
acelai fel se strng n crduri. Gndurile de acelai fel au o afinitate natural. Gnditorul negativist tinde s-i
atrag rezultate negative.
Cel care gndete pozitiv, n schimb, prin emanarea gndurilor optimiste i pozitive, i activeaz ntr-un mod
pozitiv universul nconjurtor. Pe baza aceleiai legi a atraciei, atrage ctre sine rezultate pozitive. Lucreaz i tot
lucreaz. Gndete i tot gndete. Nu se las, nu cedeaz niciodat. i trateaz n ntregime eforul cu ncredere
pozitiv i aciune. Rezultatul? El poate pentru c i spune c poate. Visurile lui devin realitate...i atinge
elurile...i se ntmpl miracole.
Firete, cnd este folosit o asemenea ilustrare a principiului miracolelor, unii vor obiecta, inevitabil: Sigur, e
grozav. Unora li se ntmpl, dar eu nu snt unul dintre ei. Nu snt vreun geniu, snt un tip obinuit. Doar n-o s
crezi c am s atept minuni i chiar o s mi se ntmple miracole, nu-i aa? Rspunsul este: Ba da. Fiindc,
vedei, dac spunei POT, vei putea!
Miracolele pot fi de dimensiune diferit: exist miracole mari, medii i mici. i dac ncepei s credei n
miracole mici, putei nainta n timp spre cele mari. Gndii i credei, muncii i tratai oamenii cum se
cuvine, dai din dvs. tot ce avei mai bun. Vei vedea c nfptuii lucruri incredibil de constructive.
Dar cel ce se minimalizeaz, nu va face niciodat minuni, nu va nfptui miracole. Cum ar putea? Odat ce i
evalueaz posibilitile i pe el nsui la un nivel sczut, se condamn, jalnic, la acest nivel. Dar dac o astfel de
persoan i schimb modul de gndire - referitor la munc, posibilitile, aptitudinile sale, la oameni i la sine, va
dobndi psihologia miracolului, iar miracolele vor ncepe s se produc.
Cei ce au gnduri ncreztoare, pline de sperane, vor obine, inevitabil, de la via tot ce-i mai bun. Odat ce
gndurile tind s se reproduc n realitate, cel ce gndete mohort va avea rezultate mohorte, n timp ce acela
care are gnduri ncreztoare va avea toate ansele s atrag rezultate constructive.
O remarcabil femeie de afaceri demonstreaz puterea uimitoare a gndirii optimiste. Ea dovedete c acest gen de
gndire pstreaz mintea clar, fcnd-o s funcioneze cu eficien maxim. La o edin a companiei, pe care o
conduce mpreun cu ali cinci brbai apruse o situaie dificil, o problem realmente grav. Directorii au
cercetat chestiunea din toate punctele de vedere. Cei cinci brbai prezeni au ajuns n final la concluzia sumbr c
nu exist nici o soluie. Putem s ne lum gndul de la asta, au fost cu toii de acord.
Dar femeia a spus: Ce este o problem? Doar un set de circumstane pentru care se pare c nu exist soluie. Nu
trebuie, de fapt, dect s-o gsim. Atunci nu va mai fi nici o problem. Brbaii au zmbit strmb la ceea ce
considerau, evident, o remarc destul de naiv.
Acum, a continuat ea, primul pas este s ncepem s gndim ncreztor. Haidei s alungm gndurile negre
pentru c acestea produc rezultate negative. Haidei s afirmm c exist o soluie i c sntem destul de detepi
s o gsim. Acest raionament pozitiv a limpezit atmosfera i toi cei din jurul mesei de edine au nceput cu
adevrat s gndeasc, de ast dat, fr ncruntare i negativism. Au revizuit chestiunea pas cu pas, au gsit eroarea
care le scpase pn atunci i au corectat-o. i asta datorit faptului c o persoan pozitiv a gndit cu speran. I-a
nvat de asociaii ei c poi reui dac eti convins de acest lucru.
Nu calificai niciodat nimic drept imposibil sau drept eec. Nu uitai c avei capacitatea mental de a rezolva
orice problem dac v concentrai ntreaga atenie asupra ei. Gndii cu ncredere, punei-v puterile mentale
la treab i lucrurile se pot dovedi mai bune dect par. Cel ncreztor proiecteaz sperana i credina - cele dou
elemente ale miracolului - asupra celei mai ntunecate situaii i o lumineaz.
Att timp ct inei la distan ideea de nfrngere, nfrngerea nu v poate nvinge.
Starea de spirit si gindirea pozitiva
DATA PUBLICARII: 29/02/2008
Gindirea pozitiva este o atitudine mentala cu ajutorul careia reusesti sa depasesti obstacolele si sa iti indeplinesti visele. Este o atitudine mentala datorita careia obtii
rezultate bune si excelente. O gindire pozitiva anticipeaza fericirea, bucuria, sanatatea si rezultate satisfacatoare pentru fiecare situatie si actiune. Tot ce iti pui in minte reusesti
sa duci la bun sfirsit.
Gindurile, cuvintele si atitudinile negative cauzeaza stari si actiuni negative. Cind gindim negativ, in singe sint eliberate o serie de substante daunatoare, care provoaca si mai
multa nefericire si negativitate. Sentimentele negative si fricile sint exacerbate consumindu-ne toata energia, starile de rau genereaza in lant reactii si decizii de o calitate
indoielnica, persoana emana labilitate, si asta e calea cea mai sigura catre frustrare, dezamagire, esec, boala.
Pentru a avea o gindire pozitiva este necesar un antrenament intern sustinut. Atitudinea si gindurile nu se modifica peste noapte. Puterea gindului este imensa si ea ne
conduce practic viata. Acest lucru se intimpla adesea la nivel subconstient, dar noi putem transforma acest proces intr-unul constient. Ignorati ce ar putea spune sau gindi altii
despre dumneavoastra cind isi vor da seama ca v-ati schimbat modul de gindire.
Vizualizati intotdeauna doar situatii favorabile si benefice. Folositi cuvinte pozitive in dialogurile dumneavoastra interioare sau atunci cind vorbiti cu altii. Zimbiti mai mult,
pentru ca acest lucru va va ajuta sa ginditi pozitiv. Alungati lenea sau dorinta de a va da batuti. Daca refuzati sa va transformati intr-o victima si sinteti optimisti si increzatori, veti
reusi sa va modificati treptat modul de gindire si mai departe intregul univers interior si exterior, reusind sa gasiti solutiile cele mai bune si sa obtineti rezultate cu adevarat
remarcabile.
Incearcati sa vedeti paharul pe jumatate plin si, in curind, el se va umple pina la refuz. Faceti acest lucru in mod constient si, odata ce ati reusit, incercati sa va concentrati in
permanenta doar pe gindurile benefice, frumoase si vesele. Circumstantele nu au nici o importanta. Ginditi pozitiv in mod autentic, asteptati-va doar la rezultate pozitive, iar
circumstantele se vor modifica in consecinta. Va fi nevoie de o perioada de timp pentru ca modificarile sa se produca, dar, in cele din urma, vor aparea cu prisosinta.
In prezent exista multe persoane care se pot considera implinite pe foarte multe planuri, care stapinesc arta gindirii pozitive si, drept rezultat, traiesc o viata de calitate in
adevaratul sens. Si tu poti. Ai incredere in tine, in mintea si inima ta. Nu exista nici un fel de limite in afara celor in care alegem noi sa credem.
Vindecarea gandirii
Vindecarea gandirii
Oricare dintre noi stie: pentru a fi fericit, trebuie sa gindeasca pozitiv. Stie, dar continua sa sufere,
sa cada in depresie, sa se concentreze exclusiv asupra problemelor si dificultatilor. O cauza este
si faptul ca multe dintre ele s-au constituit inca din copilarie si nu este defel simplu sa fie
eliminate instantaneu.
Totusi, ar trebui, caci orice medic poate confirma astazi ca, prin emotiile negative, ne stricam
dispozitia, atit noua, cit si celorlalti si, totodata, ne subminam serios sanatatea. Apoi apelam la
pastile, injectii, ceaiuri si multe altele. Si, nu se stie de ce, uitam ca trebuie sa tratam nu doar
rinichii, stomacul, splina etc., ci in primul rind gindurile, opiniile, convingerile.
Dar cum putem inlocui formularile negative prin altele pozitive? Cum sa ne vindecam gindirea?
Metoda cea mai eficienta este vizualizarea creatoare - priceperea de a crea mental o imagine si de
a o mentine in constiinta noastra.
Sa invatam sa vizualizam. Vizualizarea se invata usor. Ne imaginam o portocala si incercam sa-i
vedem cu claritate marimea, forma, culoarea. Ne amintim senzatia pe care o simtim cind apasam
portocala cu degetele, apoi cind incepem sa o curatam de coaja. Ne gindim intens si-i simtim
gustul si aroma: mincam in gind o feliuta, apoi inca una... Daca am reusit, tocmai am vizualizat!
Am vrut si am reusit sa vedem si sa simtim portocala, cu aroma, gustul si culoarea ei.
Etapa urmatoare: ne imaginam o floare oarecare, ii simtim parfumul, ii atingem petalele catifelate.
Acum inlocuim floarea cu un splendid trandafir rosu, il admiram si il mirosim. Acum inlocuim
trandafirul rosu cu unul alb. Acesta are un parfum mai putin amarui, mai slab, mai subtil. Simtim
diferenta? Putem sa ne felicitam, caci am reusit din nou sa vizualizam.
Etapa a treia: inchidem ochii si ne imaginam incaperea in care ne aflam. O examinam cu ochii
mintii in cele mai mici detalii: mobila, covorul, tapetul de pe pereti, tablourile. Acum privim camera
de sus, de pe tavan, iar apoi incercam sa schimbam interiorul, sa asezam alta mobila, sa o rotim,
schimbind aranjamentul camerei.
La fel vom proceda si cu problemele reale. Spre exemplu, daca ne supara anumite afectiuni, nu
trebuie sa ne imaginam altele.
Dimpotriva, ne vom imagina ca sintem perfect sanatosi, iar in timp ce ne insanatosim, facem in
imaginatie tot soiul de activitati pe care nu ni le-am putut permite pe timpul bolii.
Cind copilul intirzie, noi ne imaginam, de cele mai multe ori, ca se petrec tot soiul de accidente
sau cel putin lucruri neplacute; de ce sa nu ne imaginam ca, in compania prietenilor, copilul se
simte foarte bine si nu-si mai da seama de trecerea timpului? Sa fim constienti ca prin gindurile si
spaimele noastre nu facem decit sa atragem evenimentele nedorite, de care ne temem.
Vizualizarea este un proces constructiv. Vizualizarea este un proces constructiv, pozitiv, de mare
atractie. De fapt, este o forma mai reala si mai concreta de a visa. Cine poate visa ceva rau pentru
sine si ai sai? Iata de ce procesul vizualizarii ne ajuta sa realizam tot ceea ce ne dorim.
O femeie care locuia intr-o garsoniera dorea sa se mute intr-o locuinta mai mare. A inceput sa
viseze, imaginind cum va arata noul ei apartament, cum va aseza mobila in el, cum va decora
noua locuinta si va folosi spatiul, acum suficient... Rezultatul s-a dovedit uimitor: femeia a reusit
un schimb si, in locul garsonierei, s-a mutat intr-un apartament cu trei camere! Iar diferenta de
pret a fost aproape simbolica!
Este in puterea noastra sa cream imaginile dorite, extrem de placute. Chiar daca ele nu sint inca o
realitate, aceasta se va realiza, cu siguranta, caci imaginind, realizam ceea ce ne dorim in planul
subtil. Continuind acest procedeu, daruim imaginilor create energie, consolidindu-le astfel.
Treptat, nu le ramine decit sa se materializeze, devenind perfect reale.
Cum de are efect metoda.
Tot ce ne inconjoara, ca si noi insine, este energia. Chiar si materia este energie, doar ca este mai
densa decit energia gindurilor. Toate formele de energie formeaza un cimp energetic, in care
aceste forme sint interconectate si se influenteaza reciproc.
Energia are proprietati magnetice. Formele asemanatoare se atrag intre ele, spune o lege a
Universului. Ceea ce emana din noi sufera atractia spre noi insine. Prin urmare, un om care emana
calm si armonie si traieste inconjurat de acestea isi atrage iubire, sanatate si noroc. Reusita este
atrasa spre astfel de oameni, devine apanajul lor. Dimpotriva, cei ce nutresc neliniste, teama,
panica vor avea parte doar de ele.
De ce nu se implinesc visele uneori.
Nu putem crede ca orice ne dorim se va implini. Dar exista o alta lege universala: dorintele ne sint
date doar impreuna cu fortele de a le transpune in realitate. De aceea se implinesc doar dorintele
cele mai adevarate, izvorite din adincul sufletului.
Iar forma urmeaza ideea, spune o alta lege universala! Inainte de a realiza ceva, noi gindim,
proiectam, apoi realizam.
Nefericirea, saracia si boala sint create de gindirea noastra negativa si sentimentele ostile, ce
formeaza un program negativ. Cu totii visam, avem aspiratii si dorinte. De ce nu se implinesc
toate?
O cauza este neincrederea: totul se realizeaza prin credinta in lume. Pentru inceput, trebuie sa
credem ca Dumnezeu, Universul intreg, sint gata sa raspunda rugamintilor noastre, sa ne
indeplineasca aceste rugi.
Nu trebuie sa avem in minte ginduri negative, cum ca nu am merita ceea ce ne dorim sau altele de
acest fel. Trebuie sa adresam rugaciunea catre Dumnezeu, iar Ratiunea Suprema stie cind si cum
sa ne-o indeplineasca! Nu noi sintem cei ce fixeaza conditiile, ci Dumnezeu hotaraste, El decide
ce anume, cind si in ce conditii vom primi, ca raspuns la rugaciunile prin care ne formulam
dorintele.
Ordinea este necesara pretutindeni. Pina si cind visam, cind ne dorim ceva, trebuie sa respectam
niste reguli simple: nu putem sa dorim astazi o vila, miine un Opel, poimiine un apartament, iar
apoi - o Dacie sau niste bani in banca! Daca nu punem ordine in gindurile si visele noastre,
acestea nu se pot implini.
Daca ne gindim la ceva, iar apoi, in citeva minute, ne schimbam dorinta, nu facem decit sa
distrugem imaginea pozitiva, pe care de abia o creasem in minte. Sa nu uitam: dorinta trebuie sa
fie una singura: ori sanatate, ori bani, ori persoana iubita. Daca ne dorim, spre exemplu, o masina,
trebuie sa ne gindim la ea cu ardoare, sa ne-o imaginam pina in cele mai mici detalii - culoare,
marca, ornamente, sa o aratam in imaginatie prietenilor, sa ne imaginam cum ne plimbam cu ea.
Daca ne-am formulat acea unica dorinta a momentului, la final trebuie sa repetam de trei ori o
formulare pozitiva, de pilda: Acum ma insanatosesc, sau Sint perfect sanatos, sau Am locuinta
etc.
Imaginea dorintei implinite trebuie mentinuta in minte si insotita de credinta nestramutata ca asa
va fi, ca asa este.
Mai mult, trebuie sa lasm EU-lui nostru superior (Ingerului pazitor) posibilitatea de a oferi tot ce
este mai bun, de aceea vom formula rugamintea astfel: Imi doresc lucrul acesta sau chiar ceva
mai bun; iar apoi, la formula de incheiere, vom spune: Acesta este modul cel mai bun, mai
armonios in care se manifesta Binele Suprem, pentru bine tuturor. Trebuie sa stim ca vizualizarea
nu ne va reusi, nu va avea efectul dorit, daca noi nu ne vom gindi la binele tuturor, iar apoi la
binele nostru.
Cei ce vor sa-si asigure succesul calcind peste cadavre nu vor face decit sa-si atraga tot raul
comis asupra propriei lor persoane.
Spre exemplu, daca cineva vrea sa devina seful unui departament, el nu are voie sa-si imagineze
ca cel ce conduce departamentul in prezent este dat afara, s-a imbolnavit sau a murit.
Candidatul la functie trebuie sa-si imagineze ca si actualul sef va avansa pe scara ierarhica, iar
functia pe care o viseaza va deveni astfel vacanta.
Totodata, nu trebuie sa facem fel de fel de calcule, cum sa ne atingem scopul, ci trebuie sa lasam
in grija Ratiunii Supreme toate amanuntele.
Vizualizarea trebuie repetata zilnic, de cel putin doua-trei ori pe zi. Totodata, cind ne gindim la cele
ce ne intereseaza, vom avea grija ca toate gindurile noastre sa fie pozitive.
Cind putem inregistra un esec. Vizualizarea poate sa nu ne reuseasca daca dorinta nu este
sincera sau ceea ce ne dorim nu ne este necesar, fie nu ni se potriveste. De exemplu, un barbat
vrea sa aiba o masina, dar nu reuseste sa-si ia nici la a treia mina. De ce? Pentru ca nu se pricepe
deloc la tehnica si nu face diferenta nici intre un surub si o piulita, iar la volan este crispat si
foarte speriat.
Scepticii vor spune ca doar cu vise si convingeri nu putem realiza ceea ce ne dorim.
Vizualizarea constructiva ii poate ajuta doar pe cei ce aspira cu convingere catre ceea ce-si
doresc si, pe linga vise, fac tot ce le sta in puteri pentru a le realiza cit mai curind.
PSIHOLOGII
SA
SPUN
FIE
CA
OARE
Gndul
FELUL
IN
ADEVARATA
CARE
AFIRMATIA:
GANDIM
NE
,,ESTI
DETERMINA
CEEA
arhitect
VIATA...
CE
GANDESTI?"
al
destinului
Dac mintea se oprete continuu asupra unui anumit lan de gnduri, ea formeaz treptat un culoar prin care fora -gnd va trece automat, crend o anumit obinuin mental
ce
va
supravieui
morii
i,
ntruct
aparine
egoului,
va
fi
purtat
cu
sine
urmtoarea
ncarnare,
ca
tendin
mental
sau
capacitate.
S ne amintim c fiecare gnd i are propria imagine mental. Esena diferitelor imagini mentale formate ntr-o anumit via fizic se structureaz n planul mental i va
constitui baza (chintesena) urmtoarei ncarnri. La natere, sufletul este nzestrat nu numai cu un nou corp fizic, dar i cu o nou minte i un nou intelect (BUDDHI).
Este dificil s explici detaliat activitatea gndului i modul n care determin el destinul omului. Orice KARMA (aciune) produce dou categorii de efecte, una asupra minii
individuale,
iar
cealalt
asupra
lumii.
Omul
structureaz
coordonatele
vieii
sale
viitoare
prin
efectele
aciunilor
sale
asupra
celorlali.
Orice aciune are un trecut (o cauz) ce conduce la ea, i un viitor ce deriv din ea. Aciunea presupune o dorin care a generat -o i un gnd care a modelat-o. Fiecare gnd
este o verig ntr-un lan nesfrit de cauze i efecte, fiecare efect devenind la rndul su o cauz i fiecare cauz fiind efectul unei cauze anterioare; iar fiecare verig a acestui
lan nentrerupt este structurat din trei componente - dorin, gnd i aciune. Dorina stimuleaz gndul; gndul se manifest printr-o aciune. Aciunea constituie chiar urzeala
destinului.
Spre exemplu, cel ce privete cu invidie egoist posesiunea altora, chiar dac nu se transform ntr -un ho activ n prezent, are toate ansele s devin unul ntr-o via viitoare,
n
timp
ce
ura
rzbunarea
mentalizate
prea
mult
sunt
seminele
din
care
se
va
nate
un
viitor
uciga.
Dimpotriv, iubirea altruist va transforma fiina mai nti ntr-un filantrop, apoi ntr-un sfnt; i fiecare gnd de compasiune va modela caracterul tandru i milostiv al unui
adevrat
prieten
al
universului.
Nu trebuie sa cdei n greeala fatalismului, cci aceasta nu produce dect lene i inerie. Trebuie doar s recunoatei i s nelegei marile puteri ale gndului i, prin trud,
s
ajungei
la
gndire
corect,
ce
va
furi
apoi
un
mare
destin.
Cel care cultiv o aciune, culege un obicei; cel care cultiv un obicei, culege un caracter; iar cel care cultiv un caracter, culege un destin. Omul este stpnul propriului destin.
El i poate controla destinul prin puterea gndului. La fel, destinul actual poate fi schimbat. Nu depinde dect de om, cci toate faculile, energiile i puterile zac latent n el; ele
trebuie
doar
manifestate
plenar,
omul
va
deveni
liber
mare.
Dezechilibrele
psiho-fizice
Gandul i exercit influena asupra ntregului corp. Durerea mental slbete organismul fizic, dar nu mai puin adevrat c i corpul influeneaz mintea; un corp sntos este
barometrul
unei
mini
sntoase.
Cnd
corpul
bolnav,
mintea
se
mbolnvete
ea.
Pornirile violente ale unui caracter prea aprins produc serioase daune celulelor creierului, genernd produi chimici otrvitori n snge, dau natere unui oc general i
depresiunii, i suprim secreia sucurilor gastrice, a bilei i celorlalte sucuri digesive din tubul alimentar, sectuiesc energia, vitalitatea, induc mbtrnirea prematur i
scurteaz viaa. Cnd suntem furioi, mintea devine perturbat, fapt care creeaz apoi disfuncionaliti la nivelul corpului, datorit intrrii n agitaie a ntregului sistem nervos.
Aceasta este explicaia nervilor pe care i avem, sau a strii de enervare. De aceea este preferabil s ne controlm mnia prin iubire. Mnia este o energie att de puternic,
nct ea nu poate fi controlat prin intelectul obinuit (VYAVAHARA BUDDHI), ci numai prin intelectul pur (SATTVA BUDDHI) sau discernmnt (VIVEKA -VICHARA).
Puterile
creatoare
ale
gndului
Gndul creeaz lumea. El determin devenirea lucrurilor ntru existen. Gndurile dezvolt dorinele i excit pasiunile. n mod analog, gndurile contrare ce urmresc
anihilarea dorinelor i pasiunilor vor contrabalansa efectele primelor gnduri. Acesta este un lucru foarte important: cnd suntei asaltat de o anumit dorin sau pasiune,
gndul contrar v va ajuta s o distrugei. Dac gndii despre cineva c el este prietenul vostru, acest lucru se va transforma n realitate. Dac n schimb l vizualizai ca
duman, mintea va actualiza deopotriv i acest gnd. De aceea, cel care tie cum s lucreze cu mintea, controlnd -o printr-o practic constant, poate atinge fericirea.
Gndurile
atrag
gnduri
similare
n lumea gndurilor, ca i pretutindeni n univers, funcioneaz legea atraciei prin rezonan. Oamenii care au gnduri similare se simt atrai n mod natural unul ctre cellalt.
Sau
cum
spune
nelepciunea
popular:
Cine
se
aseamn,
se-adun,
ori
Spune-mi
cu
cine
te
ntovreti
ca
s-i
spun
cine
eti.
Doctorul va fi atras de ali doctori, sau de cercurile medicale; poetul de alt poet (sau de un suflet poetic); cntareul de ali cntarei; filosoful de filosofi; vagabondul de
vagabonzi, etc. Mintea are putere de atracie. Omul i atrage continuu spre sine din universul vizibil i din cel invizibil (ce conine forele vieii) gndurile, influenele i condiiile
cel mai apropiate de cele ale propriilor idei. Ducnd cu voi anumite gnduri i reinndu-le o durat mai lung de timp, vei atrage fr ncetare, contient sau incontient, tot
ceea ce corespunde calitaii voastre dominante de gndire. Gndurile sunt proprietatea voastr privat i le putei folosi ntr-un mod creator, mplindu-v dorinele, prin
cunoaterea
puterii
lor
utilizarea
lor
contient,
prin
focalizare
concentrare.
Secretul este Legea Atraciei care spune cam aa: lucrurile, persoanele, ntmplrile din viaa ta exist
pentru c tu le-ai atras prin gndirea ta. Cum ar veni, gndul tu are putere creatoare. Hmm, unde am
mai auzit asta ? (este un concept New Age pe care nsui Buda l-a afirmat: tot ce sntem este rezultatul
gndirii noastre.)
Altfel spus, gndurile sunt lucruri. Secretul ne nva c gndurile pe care le nutrim se materializeaz
ntr-un chip nspimnttor de real. Aa c atenie la ce gndii, ar fi o prim sugestie a secretului !
Teorie promovat dup toate legile economiei de pia i mpachetat atrgtor n forme scrise i video,
Secretul n primul i-n primul rnd aduce un ban celor ce-l dezvluie n mod generos, poate din defectul
c nu pot ine un secret Adic este n primul i-n primul rnd un produs de marketing. Dar teoria
gndirii pozitive nu este deloc un secret, i mai puin unul necunoscut. Despre ea s-a mai auzit i s-a tot
vorbit.
The Secret este un film/documentar care nu aduce nimic nou. Puterea (magic a) gndului, gndirea
pozitiv i vizualizarea nu sunt lucruri noi. Ele se regsesc n crile, seminariile i trainingurile experilor
n dezvoltare personal de zeci de ani. Iar Legea atraciei supranumit aici i secretul, nu este
nicidecum o lege propriu-zis potrivit unor standarde legale sau tiinifice. Este doar o idee care
susine c gndurile noastre ne determin destinul, idee creia i-a fost aplicat o etichet pseudotiinific.
Aproape c periodic trebuie s apar pe standuri un bestseller care s promit de la iluminare i puteri
supranaturale, la prosperitate personal i pace mondial. Secretul este s ajung s fie promovat cu
zelul i apetitul unui revoluionar regim dietar. Aa s-a ntmplat secretului cu acelai nume. Dac ajungi
s cunoti i s nelegi secretul, poi deveni sau poi avea tot ce-i doreti n via. Legea atraciei
spune c n funcie de gndurile noastre i de reprezentrile pe care acestea le genereaz n mintea
noastr, atragem lucruri bune sau rele n viaa noastr.
Filmul este alctuit dintr-o serie de interviuri i scurte secvene dramatice. Se gsete i sub form de
video descrcabil pe Internet (uite aici) pentru un cost minim (ct cost s-l vezi?). n primul rnd, el
reuete s captiveze prin nonalan. ns mai reuete i s discrediteze munca serioas i
realizrile excepionale ale unor indivizi ca Einstein (elocvent este i citatul de pe blogul cuiva,
imaginaia este mai important dect cunoaterea, cui i este atribuit? Lui Einstein!!!), Shakespeare, sau
Da Vinci (de ce auzim din nou de el?) pe care-i nfieaz la introducerea dvd-ului, chipurile succesul lor
datorndu-se descoperirii secretului !? Dac sntem i mai ateni, observm c avem de-a face cu o
feroce filozofie a narcisismului gata s-i blameze victimele pentru circumstanele dezavantajoase ale
vieilor lor.
Dar, hai s nu fim negativi, aa cum ne ndeamn filmul ! S nu ne concentrm asupra aspectelor
negative fiindc acesta-i marele secret: gndete pozitiv ! Astfel dac-i nsueti secretul poi s te
mbogeti, s te nsntoeti, s ai succes, s devii popular i celebru, i ce-am uitat, aa, bogat ! (pe
site-ul filmului trebuie pltii 3,95 de dolari vizionarea! Cineva sigur face un ban grmad dezvluind
secretul, nu ?). Sigur, vor gsi o justificare onorabil i pentru asta. Dar, aici e vorba de un secret ! Aa-i
de ieftin ?
Ce este secretul ? Se ia noiunea gndirii pozitive, se nvetmnteaz iscusit n terminologie filozofic, i
se gsesc nite prezentatori pasionai i apoi se aplic insistent dorinelor personale i ego-ului
personal. La urm i se d denumirea de lege, mai exact aceea a atraciei ca s miroas atrgtor a
tiin. Mai mult, se va pretinde c reeta e strveche, mii de ani de nelepciune fiind n spatele ei i
desigur, foarte muli au beneficiat de pe urma ei !
Pentru ca secretul s funcioneze este ns nevoie de mult credulitate, factor fr de care s-ar vedea
de la pot ct de eronat este din punct de vedere istoric, filozofic, tiinific, religios i mai ales practic.
Dar, ce conteaz ! Important este c secretul i se mprtete i c devii unul dintre binecuvntaii iniiai
!
Dar exist o ton de literatur cunoscut bazat pe ideea c gndurile noastre pot influena, chiar
modifica realitatea nconjurtoare a vieilor noastre. C ele pot aduce n existen, sau realmente pot crea
lucruri. Fie c ne place sau nu, conceptul respectiv are rdcini oculte i orientale, aa cum indic
urmtorul articol al binecunoscutei enciclopedii gratis (ce pcat c-i doar n englez!).
Deci, secretul este gndire pozitiv promovat prin metodele agresive ale marketingului modern.
Prezentat n culori i imagini derivate din alt recent nscocire popular aductoare de mari dividende,
Codul lui Da Vinci. n aceeai manier ca a naintaului Brown, autorul ficiunii presupusului cod al lui Da
Vinci, i pentru secret se invoc misterioase societi secrete. Astfel, meniunea lor este menit s
strneasc un mare interes din partea publicului larg i s urce n topuri crile i filmele unde apare.
Dar, iat n ce const secretul, versiunea gratuit (ca orice produs de succes, el este oferit i-n ar, dar
contra cost: uite aici) (cel mai mult mi place denumirea societii care-l comercializeaz la noi: adevr
divin s.r.l. unde s.r.l. nseamn societate cu rspundere limitat, parc?!). Pentru a obine ceea ce
doreti n via, ne nva filmul, tot ce trebuie s faci este s te gndeti la ce vrei i s evii s te
gndeti la ce nu vrei. Fr a depune ns un mare efort de monitorizare a propriilor tale gnduri. Potrivit
unui videoclip de pe Youtube, asta se petrece automat odat ce ai prins secretul care apropo, nici nu
mai este secret odat ce l-ai crezut (m repet!), ns ei tot aa i-l vor prezenta. Ca i exemplu de produs
instant, unul din gama trebuie doar s adugai ap, Secretul este remarcabil. De fapt, nici nu snt
sigur c necesit ap, fiindc sigur nu are nevoie de munc ! i aici e mecheria !
Cred c secretul este c nc-i destul de uor s-i lai pe fraieri fr bani dac-i poi convinge
c pot face bani fr munc !
n cazul nostru, al romnilor care am urmrit versiunea piratat a Secretului, mecheria const nu att
de mult din a ne lsa fr bani, oricum nu avem muli, ci a rmne fr gndirea critic. i aici e buba !
N-avem bani, dar nici minte prea mult !
Reuita, succesul n orice, necesit mult munc. Parc aa percepeam lumea pn la apariia secretului,
nu ? Gndirea pozitiv poate reprezenta o mic parte din acel efort, dar nici mcar nu este un ingredient
obligatoriu. n plus, ce mai tim este c nici chiar munca mult, indiferent ct de pozitivi sntem, nu rezult
neaprat ntr-un mare succes. Acesta necesit ca o mulime de factori s se combine la momentul
potrivit, muli dintre ei aflai n afara controlului nostru de vreun fel. Printre acetia, Dumnezeu. Dar,
Dumnezeu nu intr n discuie n Secret, acesta devenind util doar atunci cnd omul se ajut singur
printr-o gndire pozitiv.
Dar, lucrurile bune nu se ntmpl doar fiindc noi ne concentrm asupra lor, iar lucrurile rele nu se petrec
doar fiindc cineva s-a temut de ele, sau vai! s-a gndit la ele. Dac ai observat, acestea adeseori se
ntmpl indiferent de ce anume noi am gndit deoarece lumea gndurilor noastre este doar o mic, cam
prea mic parte am fi tentai s zicem, a ceea ce noi numim drept universul nostru personal.
n filmule snt vzui mai muli indivizi care mrturisesc c secretul este totui valabil, c el d
rezultatele scontate. ntr-adevr cei care triesc n societi afluente beneficiaz de condiiile n care att
succesul ct i eecul s se manifeste mai frecvent. Adic, n astfel de condiii (n bogie), omul are mai
multe anse s-i schimbe viaa dect cetenii unor ri lovite de soart, s zicem de pild cei din
Myanmar, zilele astea. tii ce li s-a ntmplat, nu ? E vorba de ciclonul devastator care le-a mturat
(literalmente!) ara. Numrtoarea victimelor din Myanmar (fost Burma, Birmania) continu i la aceast
or iar cifrele urc la rndul sutelor de mii. Ei bine, efectul pe care poate s-l aib atitudinea pozitiv a
unui om asupra unor astfel de mprejurri din viaa lui este extrem de limitat. Dac nu cumva, cu totul
inexistent. Poate cel mult s-i ofere o mngiere interioar (ns ct de real, sau durabil?) n mijlocul
dezastrului, dar improbabil s-i schimbe viaa foarte curnd. Poate deloc, sun prea negativ ? Oare le-ar
folosi ca n loc de cargouri de alimente, haine i alte ajutoare materiale, s li se parauteze video-uri cu
Secretul care le poate schimba vieile ? Voi ce zicei ?
Este narcisism (potrivit DEX-ului nseamn dragoste exagerat, patologic, pentru propria persoan)
dus n extremis s credem c gndurile noastre personale reprezint unicul factor important al existenei
noastre, idee care ns este reluat i repetat fi n Secret. Mai mult, cineva observa urmtoarea
afirmaie: nu este treaba noastr s facem lumea mai bun.
Vai ! acest concept este moralmente eronat, dar cui n pas ntr-o societate de consum unde tot ce-i
cumperi este al tu i secretul acesta (c-i vezi de ale tale i nu-i treaba ta s faci lumea un loc mai
bun, sic) rmne doar al tu.
Dar dac ar exista o frm mcar de adevr n ideea c ceea ce gndim se concretizeaz n realitate,
atunci ar fi de datoria i obligaia noastr s urmrim binele, da, al nostru, dar i al altora. Puterea uria
pe care Secretul ne-o sugereaz c mintea noastr ar deine-o, implic o gigantic responsabilitate fa
de alii. ns responsabilitatea fa de binele altora nu este un produs foarte vandabil ntr-o societate
egoist, obsedat de confort personal.
nchei cu aceste maxime gsite printre paginile de Internet unde Secretul este discutat, adulat, criticat,
sau promovat:
Avei mintea deschis, dar nici chiar ntr-att nct s v ieii din mini.
Open your mind, but not so far that your brains fall out.
Nu vei ara niciodat ogorul brzdndu-l n mintea ta.
Youll never plough a field by turning it over in your mind.
Linkuri de unde m-am informat pentru ce-am compilat mai sus i un scurt comentariu pentru caracterul
fiecrei pagini de acolo:
http://liastelea.wordpress.com/2008/01/16/secretul-eu-ce-pot-face-sa-ajut/
(proprietara pare impresionat de el i-i propune s-l pun n practic n protejarea mediului?!)
http://summeronmymind.blogspot.com/
(persoan indecis asupra secretului, doar i notez apariia i c ar fi controversat)
http://www.ionut-ciurea.com/blog/2007/04/04/the-secret-legea-atractiei-si-ceea-ce-nu-se-spune/
(autorul paginii este implicat n dezvoltarea personal dar, zice el, i profesional)
http://www.skeptic.com/eskeptic/07-03-07.html
(ideea secretului este spulberat aici n cel mai pur stil sceptic i cinic cu putin; a se avea n vedere c
nu se respinge din start ci se judec i analizeaz atent ce el propune)
http://www.mindtweaks.com/wordpress/?p=167
(de aici, m-am inspirat cel mai mult n ce-am scris)
http://www.beliefnet.com/story/213/story_21359_1.html
(o femeie bolnav de cancer descrie contradiciile pe care Secretul le cauzeaz)
http://www.gsm1888.ro/articole/observator/secretul.htm
(articol critic de provenien adventist, unul care deplnge acceptarea ideii Secretului, unul dintre
puinele articole critice scrise n l. romn prezente pe Internet!)
Alt persoan de naionalitate romn, entuziasmat de secret:
televiziune Ucenicul si cartile lui se vand in milioane de exemplare. Invataturile lui sunt
considerate garantia sucesului in viata si afaceri.
Doland Trump ca scriitor se incadreaza in randul autorilor motivationali si de dezvoltare
personala, iar stiul de viata propus de acestia se observa imediat din titlul cartilor lor:
Gindeste bine si in stil mare Donald Trump
Descopera forta din tine Anthony Robbins
Spune pot si vei putea-Norman V. Peale
Puterea de convingere Napoleon Hill
Spiritualitatea succesului Vincent M. Roazzi
Succesul si atitudinea Napolein Hill
Secretele succesului Dale Carnegie
De la idee la bani Napoleon Hill
Calea magului Deepak Chopra
Forta gindirii pozitive in afaceri W Ventrell
Realizeaza-te pe deplin J.C. Maxwell
Dincolo de varf Zig Ziglar, etc.
In arta motivationala exista mai multe directii de dezvoltare personala in functie de gandirea
autorului. Aceasta gandire este reflexul unei anumita conceptii, despre viata si fericire.
Aceste conceptii sunt de trei feluri: filosofice (materialiste si idealiste), panteiste (influente
orientale) si religioase (de sorginte neoprotestante). Autorii se incadreaza in una din aceste
directii si de aici porneste si manifestarea lor in viata.
De exemplu:
Donald Trump materialist
Anthony Robbins materialist
Napoleon Hill materialist
Zig Ziglar religios protestant
J.C. Maxwell religios protestant
Dale Carnegie religios protestant
Deppak Copra panteist, etc.
Curentul de motivatie si dezvoltare personala isi are originea in America,de acolo provine,
ramnificatiile lui facandu-se simtite si in Europa. Cursurile de afaceri, MBA, cursurile de
psihologie aplicata, vanzari, promoveaza aceste idei, iar tinerii care lucreaza in diferite
societati comerciale sau institutii de stat sunt influentati direct de aceste conceptii prin cursuri de
perfectionare.
Oare gindurile unui crestin ortodox sunt compatibile cu gindurile propuse de autorii
motivationali ?
In literature motivationala fara o imagine buna de sine, omul nu este nici motivat in bine si nici
nu are o atitudine corespunzatoare in viata. Se merge pe intarirea increderii in sine, in judecata
proprie,omul avand in sine toate capacitatile de a reusi in viata Noi ne programam viitorul,
suntem profetii propriei noastre vieti. Ceea ce am semanat aceea si culegem, totul fiind
matematic in viata. Trebuie sa ne stapanim emotiile si sa adoptam o atitudine de entuziasm in
viata. Important este sa avem o imaginatie creatoare, autonomie in alegerile noastre, sa gindim
pozitiv. Omul isi stabileste singur directia in viata, avand in sine toate calitatile de a reusi.
Acest stil de viata este propus si de Donald Trump in scrierile sale. Aceasta conceptie de viata ne
arata supraomul zilelor noastre. Daca omul se poate descurca si singur, atunci Dumnezeu nu isi
mai are rostul. Aceasta gindire, cauza-efect, este specifica antichitatii lui Platon si Aristotel si din
ea rezulta ca noi ne putem dezvolta personal independent de Divinitate sau chiar o putem ignora.
Cum ramane atunci cu cuvantul Fara de Mine nu puteti face nimic, sau Cine nu aduna cu
Mine risipeste? Noua, romanilor, ne trebuie o aprofundare a vietii Bisericii, pentru a avea un
filtru de discernere in aceasta privinta. Ce alegem? O dezvoltare personala alaturi de Hristos si
sfintii lui sau o dezvoltare personala fara Dumnezeu. Vrei sa stai alaturi de Trump intr-o lume
fara Dumnezeu (In cartea Gindeste bine si in stil mare nu este scris nici macar un singur
cuvant despre Dumnezeu, deci El lipseste din gindurile lui Trump) sau alaturi de Hristos cu
promisiunea unei vieti fericite acum si in vesnicie?
Ucenicul cui vrei sa fii?
La sfarsit va pun in atentie urmatoarea problema:
Cum influenteaza religia fiecaruia, dezvoltarea si motivatia lui personala? Putem acorda practica
ortodoxa cu stilul american de viata?
Radu Rotaru
Destinul- ap ispitor al slbiciunilor omeneti.
Postat de Animator, Marti 10 Februarie, 14:58 in Prima categorie