1. Etruria: condiiile naturale.

Arhitectura etrusc
funerar.
Condiiile geografice i istorice de dezvoltare a Italiei antice,
situate n peninsula Apenini.E asemanatoare unei cizme si se
afla n partea central a Marii Mediteraniene. De-a lungul
peninsulei se intinde lanul muntos Apenini. Peninsula este
mrginit de Marea Adriatic, Ionic, Tirenian i Marea
Liguric, care sunt pri ale marii mediteraniene.O mare
parte a terenului a fost mltinoas, dar cu crearea sistemului
de drenaj n form de canalizare aceast zon a devenit, de
asemenea, destul de potrivita pentru agricultura. Mai puin
fertile au fost solurile din partea centrala si de sud-est a
peninsulei. Italia este bogata n ruri. Italia antica nu era prea
bogat in minerale.Aici se producea marrmur i alte tipuri de
piatra de construcie i zgura buna pentru producerea
ceramicii. La gura Tibrului erau depozite de sare. Dar
depozite de minereu, aproape nu erau , doar n Etruria topiau
cupru, dar pe insula Ilva (Elba) - fierul. Din arhitectura
etrusca cel mai bine sau pastrat morminte le. Unele dintre
ele, n nordul Etruriei, sunt movile cu camera de
nmormntare i dromos, realizate din blocuri de piatr sub
movila artificiala, altele n sudul Etruriei, n apropierea
Cerveteri (Tsere), pstreaz form unui tumulus, dar nu
compuse din pietre individuale, dar sculptatein intregime n
piatr de tuf ,iar unele sunt un fel de case rectangulare, se
combina pentru a forma un oras unic de mor i. Decor n
camera de nmormntare amintea de multe ori arhitectura
casei. Cnd a trecut perioada mormintelor n form de
Tolosa, formate din camera de nmormntare i coridor,
acoperit cu o movil mare, au aparut morminte cu mai multe
camere, de asemenea, adpostite sub o movil mare, uneori,
delimitat de un perete. Multe dintre aceste morminte, mai
ales n Wolken i Tarquini, erau decorate n picturi. Din sec.
6- inceputul sec. 5 i.e.n au ramas zeci de morminte pictate
-in Chiusi, Cerveteri, Vulci, Orvieto, etc De obicei, dou
ziduri, n conformitate cu forma de suprapunere au fost mai
mari dect cealalt. Locul de amplasare a picturii a subliniat
arhitectura mormintului. Se foloseau vopsele minerale;
picturi executate in fresca.Paleta artistului n perioada
arhaic etrusca a constat n negru, alb, rou i galben, apar
mai trziu, albastru i verde.
2. Templul etrusc, particularitile planimetrice i
structurale.
Poziie dominant n oraele etrusce erau ocupate de biserici.
De obicei, acestea erau construite din lemn si caramida bruta.
Arhitectura templului etrusc dezvoltat sub influen a greac,
dar spre deosebire de greci acestea au fost pe un piedestal
nalt , a care partea din fa a fost solutionata printr-o scara.
Dupa intrare prin portic se afla incaperea de baza, de obicei,
mprit n trei pri longitudinale - sanctuarul a trei zei.
In arhitectura templelor era folosit ordinul toscanic. Forma
coloanelor reiesea din ordinul doric,dar au la baz, trunchiul
neted (fr caneluri), cu entasis i capitel. Antamblementul
simplu, fara articulare ritmica. Acest tip de biseric, cu trei
pri de interior si portic deschis din fata a fost la baza pentru
temple romane mai trziu.La intrarea n cldire, sttea pe un
podium nalt, condus de o scara larg, porticul de la intrare
se deosebea prin limea si adncimea mare. Pe prile
laterale i din spate ale templelor, de obicei, nu erau
coloane.Principala caracteristic a arhitecturii templului
etrusc - faada construciei. Acoperiurile la templele etrusce
care erau deasupra porticului, erau susinute de coloane
toscane cu capiteluri .O aliniere rar de coloane oferea vizual
o lime mai mare a porticului.
Templele au fost decorate cu statui. Sculptura templu etrusc,
n marea majoritate nu era din piatr sau bronz, dar din
teracota.Acoperirea unei suprafai cu frize din teracota,
servete nu doar decorativ, ci, de asemenea, iconic n
imagini, basoreliefuri, statui mari de zeiti.

3. Apariia oraului Roma, legtura cu relieful colinar.

Lany - zona de vest a Italiei centrale.Relieful acestiea esta o
cimpie deluroasa cu marimea de 2 mii km patrati. Acesta este
delimitata de mare, p.. Tiber i muni. In decursul mileniului,
I i II .Hr. latinii s-au stabilit in aceast zon, si i-au dat
numele lor. Ei s-au stabilit mai ales pe dealuri, acolo unde
erao clima mai uscata i sntoasa, n zonele joase
mltinoase oamenii sufereau de malarie. Latinii triau n
sate, orae fortificate, iniial formate din colibe primitive.
Fiecare ora era centrul zonei nconjurtoare.Roma a aprut
pe malul stng al rului Tibru, la 23 km de gura lui, pe
dealuri. Poziia geografic a Romei a fost benefica n multe
feluri: a stat pe fluviu navigabil, n apropierea mrii. Pe
malul stng al Tibrului, la poalele dealurilor pe care ora ul a
fost nscut, a trecea in antichitate "drumul srii", pe care era
transportata sarea extrasa de la gura riului .Dealurile, n
special Capitol i Palatin, ce aveau pante abrupte, erau
potrivite pentru aprarea mpotriva dusmanilor.Prima asezare
pe locul Romei a fost n secolul al X. i.e.n pe Dealul Palatin.
n secolul al IX. i.e.n erau populate si unele dealurile din
apropiere. n VIII sau VII. i.e.n, probabil, comunitile latine
i Sabine s-au unit. Posibil ca, n VII. i.e.n cu aceste
comunitati s-au unit si etruscii .Se spune c cuvntul "Roma"
(n etrusca Ruma) este de origine etrusc. Astfel, Roma a
aprut ca o comunitate teritorial, ca o uniune, bazat nu pe
comunitate tribal. Memoria de unire a celor trei comuniti
n formarea statului roman a supravietuit, n special, c, n
vremurile trecute ntreaga populaie a Romei a fost mprit
n trei triburi (trib): corpus (latini), cantitile (sabinii) i
Lutserov (etrusci).
4. Tehnica de construcie roman, sistemele de zidrie i
de boltire.
Muntii Italiei sunt bogati in pduri i piatr de construcie:
bazalt, tuf, calcar grosier. Aici pentru prima dat, a nceput s
fie utilizat n construcia betonul. Masoneria cu soluie, care
distinge tehnica de constructie romana de cea greaca, a fcut
posibil constructia mai rapida . O alt caracteristic
important a arhitecturii antice Italiene, erau constructiile
arcuite si boltite, care au permis acoperirea unor deschideri
mari, fr a recurge la grinzi de piatr grele. Stabilitatea
arcurilor i bolilor era oferita att de inginerie si tehnicile de
planificare. Arcul avea la baza ziduri masive i contraforturi.
De-a lungul perimetrului cupolelor au fost fcute de sprijin
inele masive . Romanii au descoperit ca problemele de
protecie seismic a cldirilor poate fi rezolvat i cu
structuri derivate din arc.
Una dintre caracteristicile activitilor de construcie din
perioada iniial de Imperiul Roman era atenia
extraordinar la construcia de drumuri i poduri. n
construcia de poduri a fost aplicat pe scar larg principiul
arcului. Mai utilizat pe scar larg n sistemul hidraulic a fost
arcul celebru al Imperiului Roman. n apeducte romanii au
reusit sa combine armonios principiul eficienei tehnice cu
consecven i frumuseea de proporii arhitecturale.
n Roma se construiau, palate, temple, bi, cladiri inalte. Au
fost construite unsprezece apeducte. Lungimea la unele din
ele atingea 70 km. Oraul a fost nconjurat de dou centuri
de ziduri de aparare.
nlimea cldirilor atingea uneori 20 de metri. Pentru etajele
de sus ca material de constructie servea lemn si caramida.

5. Tipurile de cas roman: domus italica, insula, villa.

Domus este locuina din oraul Roma, n Antichitatea
roman. Acest termen desemneaz locuina familiilor
patricienilor nstrii, n opoziie cu insula, care denumete
un imobil de locuine nchiriate, destinat plebei.
Case timpurii italiene erau o cldire dreptunghiular, cu
camere grupate n jurul unui atrium, cu o grdin mic,
numit Hortus, n partea din spate.
n Roma antic, Domus (plural Domus, Domus genitiv sau
Domi) a fost tip de casa ocupat de clasele superioare i
unele liberii bogai n epoci republicane i Imperial [1]. Ea
vine de la cuvntul grecesc Domi antic (" ") nseamn
structur, deoarece a fost tipul standard de locuine n Grecia
antic. Ar putea fi gsit n aproape toate marile orae pe
ntreg teritoriul romane.Cuvntul domestic provine din limba
latin domesticus, care este derivat din cuvntul domus [2]
cuvntul Dom n limbile slave moderne nseamn "acas" i
este un nrudit al cuvntului latin, revenind la proto-indoeuropean.. Pe linga domus n ora, multe dintre cele mai
bogate familii ale Romei antice, de asemenea, deineau o
cas de ar separat cunoscut ca o vil. n timp ce muli au
ales s triasc n primul decent, sau chiar exclusiv, n vilele
lor, aceste case au fost, n general, mult mai mare n scar i
pe de acri de teren, din motivul spatiilor generoase n afara
oraului , ceia ce ii determinau sa contruiasca perei mai
grosi
i
fortificatii.
Clasele de elit ale societii romane construite casele lor, cu
decoraiuni din marmur, lambriuri elaborate de marmur
ncrustat, usilor si coloane, precum i picturi i fresce
scumpe. [3] Multe din clasele Romane srace i mai mici de
mijloc locuiau n apartamente degradate aglomerate, murdare
i mai ales de nchiriere , cunoscut sub numele de insulare.
Insula (plural insulae) a fost un tip de locuin din epoca
roman folosit de majoritatea populaiei din oraele
romane, incluznd clasa de jos i de mijloc, plebeii, precum
i din clasa de mijloc-sus, equites. Aceste blocuri de
apartamente cu multe nivele au fost construite atit de inalte si
de unite cit erau de posibil si ca statut si comoditate aveau un
nivel mai scazut decit casele private a oamenilor de
prosper.Elita tradiional i cei foarte bogai locuiau n
domus-uri, locuine de mari dimensiuni pentru o singur
familie, ns cele dou tipuri de locuine s-au amestecat n
ora n cadrul aceluiai cartier; nu existau cartiere distincte
pentru fiecare tip de locuin. Parterul era folosit pentru
taverne (latin tabernae), magazine i atelerie, iar etajul (sau
etajele), ca spaiu de locuit. Ca i locuinele moderne, o
insula ar fi putut avea un nume, de obicei referindu-se la
proprietarul cldirii.

Domus Romana

6. Forum Romanum, componentele edilitare.

Forumul Roman (n latin: Forum Romanum, italian: Foro
Romano) este un forum dreptunghiular (Plaza) nconjurat de
ruinele a mai multor cldiri guvernamentale importante
antice in centrul oraului Roma. Cetenii oraului antic
recunosteau acest spaiu, iniial ca o pia.
Timp de secole acesta a fost centrul vietii publice romane:
locul pentru procesiunilor triumfale i a alegerilor, locul de
desfurare a discursurilor publice, proceselor penale,
competitiilor gladiatorilor i nucleul afacerilor comerciale.
In inima Romei antice, acest loc a fost numit cel mai celebru
loc de ntlnire din lume, i n toat istorie. Situat ntre
micile vai ale Palatinei si Capitoliului, astzi este o atractie
turistica atrasi de ruinile arhitecturalesi spturile
arheologice.
7. Forumurile imperiale, componentele.
Forumul de Cezar (limba latin: Forumul Caesari) - prima
Forumul Imperial din Roma. n partea de nord a forumului
este aplasat templul lui Venus Genetrix si Bazilica
Argintie(basilica Argentaria), un fel de pia de antichiti.
n sursele antice menioneaz, de asemenea, prezenta statuiei
magnifice al lui Cezar i Cleopatra din bronz aurit. Forumul
se intindea pe un teritoriu de 170 x 75 m
Forumul lui Augustus (latin: Forum Augusti) a doilea
forum impreial din cele patru din Roma, 125 m lungime i
118
m
lime.
Forumul a fost construit din ordinul mpratului Augustus
Octavian. Cea mai importanta parte din Forum a fost un
templu consacrat lui Mars Razbunatorul (latin Mars
Ultor).Templul a fost construit de marmur de Carrara, iar
planul a fost similar la templul lui Venus, n centrul o statuie
a lui Marte, i nconjurat de statuia lui Venus si a lui Cezar.
De asemenea, acolo sa pastrat sabia lui Cezar.
Nervii Forum (latin: Forum Nerv) - a treia din patru
Forumul Imperial din Roma. Lucrari de constructii a
forumului a fost iniiat de ctre mpratul Vespasian i
Domiian, dar il finiseaza numai n anul 98 pe timpul lui
Nerve
i
numit
n
onoarea
sa.
Forumul situat ntre Forumul lui Augustus i Templu Pacii a
mpratului
Vespasian,
(120
x
45
m).
pe Forumul Nervii a existat un mic templu dedicat Minervei,
care a fost distrus n 1606 dupa comanda lui Papa Pavel V
pentru construirea fintinei (havuzului) Acqua Paola i
Capela Borgia la Santa Maria Maggiore.
Forumul lui Traian (latin: Forum Traiani) - cronologic
ultimul foruri imperiale de la Roma, proiectat de arhitectul
Apollodor din Damasc.Forumul este alcatuit din multiple
pridvoare de
200 x 120 metri cu exedrame (nie adnci cu jumtate de
locuri de-a lungul pereilor), cu dou fee.Intrarea principal
a forum este din partea de sud, incoronat de un arc de triumf
cu un car tras de ase cai. Basilica Ulpia este amplasata in
partea de nord a colonadei, pavat cu marmur alb i decorat
cu
o
statuie
mare
a
lui
Traian.
La nord de bazilica sunt amplasate mai puine colonade i un
templu dedicat lui Traian divin. Spre nord, din Ulpia Basilica
situat dou biblioteci, una cu documente latine, una cu limba
greac. ntre cele dou biblioteci era o coloan de 38 de
metri al lui Traian.
8. Tipurile de edificii romane publice
Cldiri publice: Curia (curtea), cladirea Senatului, arhive,
bazilica. Bazilica, care a devenit baza bisericilor cretine, n
Roma folosite n scopuri comerciale i pentru procese.
Planul este un dreptunghi alungit, mprit n mai multe pri
longitudinale
(culoarele
3
sau
5).
Cele mai remarcabile arcuri de triumf sunt Arcul lui Titus
('81)
i
Arcul
lui
Constantin
din
Roma.
Cel mai conservat teatru este a lui Marcellus la Roma (13), n
care stilul roman a gsit expresie n arcadele sale caracteristic
de
conectare
i
sistemul
de
pervazuri.
Mai precise structuri romane sunt amfiteatrele, cea mai mare
din care - Colosseum-ar putea stoca pn la 54-80 mii de
spectatori.
Circ - constructie n form de U pentru evenimente ecvestre.
Circus Maximus din Roma - 250 de mii de spectatori.
Baia publica consta intr-un complex, cu o curte
dreptunghiulara, nvecinata cu sali de bibliotec i un spaiu
central (tepidarium), acoperit de o cupol. Acesta se
nvecineaz cu camere de baie calde i reci. n plus, exist o
serie de faciliti
de divertisment
i
jocuri.
Templele romane au un plan alungit dreptunghiular sau
circulare (Templul lui Vesta de la Roma, finalizat n anii '80,
i Templul lui Venus si Roma, Roma, 135 i 307 de ani.).
Romanii au construit biserici n toate oraele din imperiu.
Unii dintre ei au supravieuit pn n ziua de azi n Frana, n
Africa, n Siria i n alt parte. Grandiosul Pantheon, templul
tuturor zeilor, pastrat pana astazi. Acest templu Rotunda,
construit n timpul domniei lui Adrian, acoperite de un dom
cu diametrul de 42 m, a fost model pentru multe cldiri
ulterioare.

9. Amfiteatrul Flaviilor Coloseumul

Construit de imparatii Vespasian i Titus, in 75-80 BC. e.,
Colosseum este un gigant n ceea ce privete dimensiunea
elipsei de 156 de metri lime i 188 metri lungime. La
centrul su a fost localizata arena. In jurul ei, in forma de
pilnie sunt amplasate locurile pentru spectatori. Exteriorul
cldirii este de 50 de metri inaltime i este mprit n patru
niveluri orizontal. Cele trei niveluri inferioare din caramidabeton susin prin piloni locurile de marmur pentru public.
Fiecarui nivel ii sunt specifice arcadele dintr-un ordin
diferit :
-Corintic - al treilea nivel,
-Ionic - mediu,
- Toscana - din nivelul inferior. Deasupra zidului nalt este
aticul se incheie cu cornisa.

10. Termele: structura spaial-planimetric i sistemele de

nclzire.
Termele (n latin thermae) erau bile publice la romani.
Frecventarea lor era una dintre activitile favorite ale
romanilor, indiferent de sex sau clas. Era o activitate social
ce constituia un eveniment central n viaa de zi cu zi a
cetenilor romani.
O baie public era construit n jurul a trei ncperi
principale: caldarium (baie cald), tepidarium (camera de
baie cldu) i frigidarium (piscin pentru bi reci). Unele
thermae beneficiau i de sudatorium (bi de aburi) sau
laconicum (saun).
In componenta lor intra: atriumul (curte interioar care
contine porticul i latrina), apodyteriumul (sal de vestiar)
Legenda (Terme di Diocliziano): 1. Caldarium,
2. Tepidarium, 3. Basilica, 4. Palestra, 5,6,8,9. Ambienti
occupati, 7. Natatio, 10. Sala absidata, 11. Sala occupata,
12,14. Rotonda, 13.Grande esedra.

Arcurile de triumf din Imperiul Roman.

Arcul lui Traian din Ancona reprezint una dintre

motenirile monumentale romane cele mai preioase
ale regiunii Marche, din Italia.
Foarte elegant, a fost ridicat de Senatul i Poporul Roman, n
anii 100 116 d.Hr., fiind opera arhitectului sirian Apollodor
din Damasc, dinmarmur extras din Insula Marmara, n
onoarea mpratului Traian.De aici a plecat mpratul Traian
n victoriosul rzboi contra dacilor, episod care se poate
vedea pe unul din basoreliefurile existente pe Columna lui
Traian de la Roma[1]Potrivit ndelungatei i constantei
tradiii, pe atic era montat statuia ecvestr a lui Traian; la
stnga lui Traian era statuia soiei acestuia Pompeia Plotina,
iar la dreapta sa statuia surorii mpratului, Ulpia Marciana.
Inscripiile, care se pot citi i n prezent, erau din bronz aurit,
ca i statuile, care ns au fost luate de sarazini, n 848.

11. ARCUL DE TRIUM AL LUI CONSTANTIN, ROMA

Unul dintre cele mai frumoase monumente din Roma,
precum si unul dintre cele mai importante din monumentele
care se afla de-a lungul Via Triumphalis, Arcul de Triumf al
lui Constantin face parte din cele trei arce de triumf din oras..
Structura a fost ridicata pentru a marca victoria primului
imparat roman crestin, Constantin I, ca urmare a bataliei de
la podul Milvius din anul 312. Aceasta victorie a imparatului
Constantin a marcat, la randul ei, ascensiunea crestinismului,
facandu-l pe imparat unicul conducator al Imperiului Roman
de Apus. Uluitoarea constructie are o inaltime de 21 de metri,
dar si o latime de 25,7 metri. Adancimea este de 7,4 metri.In
partea inferioara a arcului de triumf exista un arc central
mare, si alte doua arce laterale. Acestea sunt sustinute de
piloni din marmura, precum si de coloanele construite in stil
corintic. Partea superioara a edificiului istoric este formata
din cateva panouri in care putem vedea basoreliefuri ce
ilustreaza scene, diverse inscriptii, dar si personaje, toate
acestea aratand felul in care imparatul a ajuns la victorie,
luptand impotriva lui Maxentiu. Chiar si asa, Arcul de Triumf
al lui Constantin este o constructie ce a preluat din motivele
celorlalte monumente, portiunile ornamentale fiind inspirate
din cele existente pe monumentele anterioare, din vremea lui
Hadrian, Traian sau din cea a lui Marc Aureliu portiunile
decorative nu sunt, insa, preluate in intregime, ci sunt
adaptate vremurilor si dorintelor lui Constantin I.Inca din
1770, s-a considerat ca Arcul de Triumf al lui Constantin este
un monument de o importanta istorica si culturala mare,
drept urmare, s-au efectuat lucrari masive de renovare. Ba
mai mult decat atat, chiar si la finele anilor 1990, alte lucrari
de renovare au fost efectuate, in dorinta de a pastra
monumentul intr-o forma cat mai intacta si mai apropiata de
cea initiala.
12. Panteonul.
Constructie celebra a arhitectului-inginer Apolodor din
Damasc, Panteonul este cunoscut si sub numele de templul
tuturor zeilor Vestitul edificiu al Romei Antice si-a cucerit
faima prin imensa cupola care acoperea o constructie
circulara in plan (sistem constructiv folosit si in cazul
acoperirii termelor). Cupola are un diametru de 43 m, iar
deschiderea golului de la partea superioara are un diametru
de 9 m. Prin mijlocirea unor nervuri zidite, sarcinile se
transmit unor arce de decarcare, ce transmit, la randul lor,
incarcarile din cupola numai anumitor puncte ale zidului
circular; restul portiunilor de zid sunt subtiate, folosindu-se
ca nise.In interior, cupola este acoperita cu cinci randuri de
casetoane, care descresc pe masura ce se inalta catre centrul
cupolei. Ele impun scara constructiei. Dimensiunile cupolei
sunt subliniate deopotriva de impartirea peretelui in doua
registre. Zidul circular pe care reazema cupola are inaltimea
egala cu raza cupolei, astfel incat in spatiul interior al
Panteonului se poate inscrie o sfera. Aceasta forma, de o
deosebita claritate, poate fi prinsa dintr-o privire. Cele opt
nise mari extind suprafata interioara a Panteonului,
micsorand masa zidului circular. Coloanele care separa nisele
au drept scop restabilirea vizuala a unitatii dintre perete si
spatiul de sub cupola.De la fundatii pana la partea superioara,
Panteonul a fost turnat in straturi orizontale de beton roman,
cu straturi intermediare de caramizi. Catre partea superioara,
balastrul devine din ce in ce mai usor, fiind construit numai
din spuma de mare. Reducerea greutatii proprii a agregatului
si a sectiunii cupolei la partea superioara a determinat
marirea stabilitatii constructiei. Lumina difuza, care patrunde
prin partea superioara a cupolei, realizeaza atenuarea
policromiei elementelor decorative, a supraincarcarii cu
decoratii, a succesiunii de elemente liniare si curbe, dand o
senzatie de calm, echilibru si unitate compozitiei
arhitectonice.
13 BASILICA LUI MAXENTIUS , STRUCTURA
SPATIALA
Basilica a fost orientat cu una din laturile lungi spre Via
Sacra, iar cu cealalt spre Forurile Imperiale, adic spre
actuala Via dei Fori Imperiali. Una din laturile scurte era
ndreptat spre rsrit, adic spre Colosseum, iar cea dinspre
apus avea o absid larg n centru. Ansamblul era divizat n
trei nave susinute de patru perechi de pilatri, flancai
fiecare de o coloan enorm. Nava central avea 60 X 25 de
metri i i nla bolta la 35 de metri. Navele laterale se
nlau la 24,50 metri i erau mprite n cte trei spaii
largi de 16 metri. In ntregul su edificiul era o copie
termelor gigantice ridicate de Caracalla i Diocletianus, la
Roma.
Bolile erau decorate cu casete octogonale,
asemntoare, n mare, cu cele de pe cupola
Pantheonului.Constantin cel Mare a adus unele modificri
planului iniial. Printre acestea a fost deschiderea intrrii pe
latura lung dinspre Via Sacra, soluie ce reprezenta o
noutate pentru un astfel de edificiu. In dreptul intrrii i a
faadei a ridicat unui portic grandios, format din patru
coloane, portic de la care cobora o scar lat spre Via Sacra.
Tot Constantin a prevzut construirea unei abside largi pe
latura lung de nord, pe partea opus intrrii, spre actuala Via
dei Fiori Imperiali, absid care a disprut total. In forma sa
original, impuntorul edificiu era realizat din beton roman,
placat la exterior cu crmid fin. La interior s-a folosit
placajul din marmur de diverse culori, armonios intercalat.

14. Creaia arhitecilor romani celebri Apollodor din

Damasc,
Hadrian,
Vitruviu.
Apollodor din Damasc a fost un arhitect sirian sau grec, un
favorit al mpratului roman Traian. Este creditat cu
numeroase monumente i cldiri, printe care i Podul lui
Traian. Apolodor construiete ntre anii 103-105 un pod pe
Dunre ntre Drobeta (Drobeta Turnu Severin de azi) i
Pontes (azi satul Kostol din Serbia). Detalii despre forma i
mrimea podului: lung de cca. 1135 m, lat de cca. 15 m, nalt
de cca. 19 m, construit din barne de lemn ncruciate,
sprijinite de piloni construii din caramid, piatr, mortar i
ciment natural numit pozzolana, provenit din Italia). Nu se
cunosc detalii despre metoda de construcie. Se presupune c
Apolodor a deviat cursul Dunriii apoi a turnat picioarele
podului.
Dupa terminarea podului, paza acestuia a fost asigurat prin
dou castre numite Drobeta i Pontes. Accesul nu era posibil
dect trecnd prin aceste castre. La ncetarea stpnirii
romane n Dacia, podul este distrus n nenumrate rnduri.
Astzi, pe malurile Dunrii, nc se mai pot vedea picioarele
podului. n 1858, Dunrea a nregistrat un nivel att de
sczut nct s-au putut zri i construciile de sub ap.
De asemenea, el a proiectat i Columna lui Traian,
inaugurat la 12 mai 113. Se afl ntre Biblioteca Greac i
Biblioteca Latin. n column se afl, ntr-o urn de aur,
cenua
lui
Traian.
Hadrian i ncepe cariera n rndurile armatei. Guvernator
al Siriei (din 116/117),
Hadrian
este
adoptat
de
ctre Traian i, la insistenele Plotinei, soia acestuia,
desemnat pe patul de moarte, succesor (8 august 117).
A iniiat o serie de reforme n armat i justiie; arta i
arhitectura au nflorit n timpul domniei lui. n capital este
restaurat Panteonul, se construiete Mausoleul sau
viitorul Castel San Angelo mormntul mprailor romani
pn la Caracalla. Hadrian a acordat o deosebit atenie
promovrii filosofiei i literaturii, manifestnd o pronunat
nclinare
pentru
cultura
greac.
n Britannia, Hadrian a construit zidul defensiv ce i va
purta numele, i care trasa grania de nord a Imperiului
Roman.
n anul 132, intenia lui Hadrian de a nla un templu al
lui Jupiter la Ierusalim a declanat ultima mare rscoal
a iudeilor, condus de Bar Kohba i reprimat n 135.
Hadrian rmne una dintre cele mai originale personaliti
din
galeria
principatului.
Marcus Vitruvius Pollio (n. 80/70 . Hr. - d. 15 sau 23
d.Hr.) a fost arhitect, inginer, scriitor roman. Nscut ca
cetean roman liber, se nroleaz n armat pe care o
slujete, alturi deMarcus Antonius, Marcus Licinius
Crassus sub domnia lui Iulius Cezar. Activeaz mai ales
ca inginer militar (un fel de specialist n tehnica militar),
proiectnd i construind diverse arme. Particip i se
evideniaz la diverse btlii. Vitruviu este autorul celebrului
tratat de arhitectur De architectura.Lucrarea conine zece
volume:
Volumul
1:
Organizare
urban
Vol.2:
Materiale
de
constructive
Vol3:
Temple
i
ordine
arhitecturale
Vol.4:
Continuare
Vol.5:Construcii
civile
Vol.6:
Arhitectur
domestic
Vol.7:
Ornamente
i
decoraii
Vol.8:
Alimentarea
cu
ap
Vol.9:
tiinele
care
influeneaza
arhitectura
(geometrie, astronomie)
Vol.10.:
Utilizarea
i
conducerea
mainilor
De architectura este un tratat al arhitecturii greceti i
romane, dedicat mpratului Augustus. Reprezint una din
puinele lucrri majore ale arhitecturii antice care a
supravieuit pn n zilele noastre.
15. Realizrile arhitecturii romane n provinciile
imperiului
Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii,
din care fac parte monumentele aprute n apusul i centrul
Europei, n secolul XI i n prima jumtate a secolului XII,
construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr.
Denumirea este convenional, marcnd deosebirea dintre
noul mod de construcie, n piatr, i monumentele ridicate
nainte de secolul XI, care, chiar dac erau din piatr, aveau
de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn (arpant).
n aceast etap s-au construit att castele, dar mai ales
biserici
i
mnstiri.

16. Arhitectura medieval, limitele cronologice, tipurile

de
cldiri.
Stilurile de constructie erau diferite in diverse parti ale
lumii.In zonele cu clima calda si umeda,cladirile erau
construite astfel incat sa ofere racoare si umbra,pe cand in
zonele cu clima rece,ele constituiau un adapost impotriva
vanturilor,ploilor,ninsorilor si gerului.Acolo unde se gaseau
copaci din abundenta,constructiile erau in intregime din
lemn.Acesta era in cazul Europei de nord si Japoniei.La
inceput,castelele erau construite din lemn,insa deteriorarea
rapida si riscul incendiilor au cauzat inlocuirea acestora cu
castele din piatra,care erau mult mai durabile.In regiunile
aride se utilizau caramizi uscate la soare,sau chirpici.Cu
piatra si caramida se lucra mai greu,insa constructorii de
biserici,temple si palate sperau ca vor lasa posteritatii un
reper durabil.Pe masura ce tehnicile de constructie au
progresat,stilurile
arhitectonice
au
devenit
mai
complexe,incluzand arcade,acoperisuri maiestuoase si
cupole.Minaretele,pagodele si turlele bisericilor au devenit
mai inalte si cu forme mai gratioase. Prin anul 1000 au
inceput sa se construiasca cladiri elegante pentru
negustori,pravalii si ghilde comerciale.Treptat aparea un stil
laic,nereligios,stabilind concepte ce vor fi adoptate de
arhitectii de mai tarziu. Marea majoritatea oamenilor tot
locuiau in constructii simple.Corturile americanilor,facute
din piei,cabanele din busteni europeni,corturile arabe si
casele lungi ale indonezienilor,ridicate rapid,din materiale
simple,satisfaceau cu prisosinta cerintele celor care le
locuiau.Erau mai confortabile decat castele reci din piatra.
In Europa,majoritatea oamenilor isi construiau case din
lemn,deoarece acesta era ieftin si din abundenta.Lemnul lua
foc din nefericire sau putrezea.De aceea,pentru cladirile
importante se folosea piatra.Castelele si zidurile oraselor
erau construite din blocuri mari de piatra,bine
imbinate.Catedralele erau concepute intr-un stil gotic
nou.Arcadelor rotunjite si pilonilor masivi din vechiul stil
romantic le-au luat locul arcadelor cu varf ascutit,piloni mai
zvelti si ferestre inalte,cu vitralii.Pretutindeni in
lume,cladirile au capatat o forma mai eleganta,mai putin
greoaie.

17.Imperiul Bizantin, etapele istorice i artistice.

In istoria Bizantina sun 3 perioade,legate de principalele
etape ale vietii politice ale Imperiului de Rasarit:
I. Timpuriu,sec V-VIII,de la impartirea Imperiului Roman
pina la invazia arabilor
II.Mediu,sec VIII-inc.sec XIII,dupa invazia arabilor si pina
la cucerirea de catre cruciati si formarea statului latinean in
1204
III.Tardiv,1261 - 1453-eliberarea de sub latini si pina la
cucerirrea Cnstantinopolului de catre turci-selgucizi.
Arhitectura bizantin s-a format n numeroasele orae ale
Imperiului Roman de Rsrit, n epoca de trecere de la modul
de producie sclavagist la cel feudal, dezvoltdu-se sub
influena unei ideologii noi cretinismul, biserica ocupnd,
n paralel cu mpratul, o poziie dominant n cadrul
imperiului. Marile constructii monumentale, care s-au
realizat n diferite regiuni ale imperiului i mai ales la
Constantinopol, aveau ca scop ntrirea i preamrirea celor
dou puteri a mpratului i a bisericii. n acest scop se
construiau ziduri n jurul oraelor, palate, terme, lucrri
inginereti i n special biserici.
Arhitectura bizantin timpurie. s-a creat n perioada de
trecere de la sclavagism la feudalism. Constuciile executate
au fost influenate de arhitectura practicat n Siria, Asia
Mic, Armenia, Roma, Grecia etc.
Palatele cuprindeau un mare numr de sli cu abside
acoperite cu semi-cupole, ncperi drepunghiulare i galerii.
Zidurile erau placate cu marmur, n timp ce bolile erau
placate cu mozaicuri. Materialele de constr. care erau folosite
constituia un tip de crmid mare, bine ars, de form
ptrat sau dreptunghiular, cu grosime de 4-5cm. Zidria se
fcea cu mortar de var, la care se aduga crmida sfrmat.
Zidurile se executau fie numai din crmid , fie din straturi
de crmizi suprapuse, alternnd cu cteva rnduri de piatr
cioplit.
Un tip rspndit de edificii religioase l constituia bazilica
acoperit cu ferme de lemn sau cu boli de piatr. Ex:
Bazilica din Turmanin(Siria) sec.V; Bazilica din KalbLuze(Siria)sec. VI.
Alturi de bisericile de tip bazilical, n bizan erau rspndite
i bisericile de tip central, terminate cu o cupol care se
sprijinea pe un zid celindric, susinut la rndul su de stlpi
dispui circular. Ex: biser. Sf Gheeorghe din Esra (Siria) sec.
VI. Pe baza imbinarii bazilicii si a bisericii de tip central s-a
elaborat un nou tip de cldire bisericeasca-bazilica cu cupola.
Elementul constructiv utilizat pentru trecerea de la patratul
format de stilpii de sustinere ai cupolei, legai intre ei cu arce
de descrcare la circumferina cupolei, o constituiau
pendentivii: alaturi de pendentivii sferici se intrebuinau i
trompele, executate din crmid sau din piatra cioplita. Ex.:
bazilica din Kodja-Kalessi (Asia Mic, sec.V); biserica Sf.
Sergiu i Baccus (Constantinopol anii 527-536).Urmind
indicaiile lui Iustinian, arhitecii Anteniu i Isidor au
construit n anii 532-537 biserica Sf. Sofia din

Constantinopol - principal biseric a imperiului, prin

imensitatea dimensiunilor i prin monumentalitatea formelor
sale, ea se detaa puternic printre construciile
nconjurtoare, formate din curi cu coloane, cldirea
baptiseriului, treceri acoperite i volumele nsoite de portice
ale palatului imperial.
Arhitectura bizantin a perioadei mijlocii se dezvolt n
perioada statornicirii i formrii definitive a feudalismului.
Arh-ra constr-lor din Constantinopol devine un model p-u
toate celealte regiuni ale imperiului. Biserica cu plan n
form de cruce acoperit cu cupol ocup un loc de frunte
printre constr. acestei perioade. Se dezvolt principiile
constructive privind organizarea spaiului interior.
n
bisericile bizantine importana prii centrale era subliniat
prin toate mijloacele: sub cupola principal se gsea
amvonul, n jurul cruia se desfura etapa principal a
serviciului divin. Galeriile laterale, galeria interioar central
i corul erau destinate p-u credincioi. Datorit aezrii
cupolei pe un tambur, spaiul central al bisericii bizantine cu
plan cruciform acoperit cu cupol din perioada medie
devine mult mai nalt dect cel din interiorul braelor crucii;
apariia tamburului nalt scoate clar n eviden centrul
bisericii, n cadrul volumului exterior al construciei. Treptat
n aceat perioad ncepe s se dezvolte decoraia exterioar a
bisericilor. Apar un ir de elemente decorative :cornie din
crmizi puse pe muchie, nie duble, mici coloane angajate.
Apsidele capt 3 i 5 fee: laturile lor se acoper cu nie
semicerculare duble, suprapuse. Tamburul se mpodobete cu
mici coloane, ntre care se aeaz ferestre i nie duble. Ca
ex: biserica Maicii Domnului din Salonic, mnstirea
Pantocratorului din Constantinopol (sec.12) partea central
este i mai mare i mai unitar, datorit faptului c stlpii de
susinere ai cupolei sunt nlocuii aici cu cupole rotunde, iar
apsidele laterale ale altarului, ca i apsida principal snt larg
deschise ctre centrul bisericii.
Arhitectura bizantin trzie se formeaz la Constantinopol n
timpul Paliologilor. Arh. acestei epoci este marcat prin lipsa
unor edificii bisericeti sau a unor palate de mari proporii. n
aceast perioad nu se construiesc cldiri noi, refcndu-se
cele vechi. n construcia bisericilor se observ o ndeprtare
de la principiul compoziiei pe plan central. Se dezvolt
decoraia exterioar variat i bogat, proprie rilor slave
Bulgaria, Serbia i Rusia kievliean. Un ex. caracteristic
pentru arh.biz.trz. l constituie Palatul Paleologilor din
Constantinopol (Tekfur-Serai). Este construit pe un plan
dreptunghiular i are 3 niveluri. Zidurile alterneaz cu rnduri
de piatr alb i marmur galben. Arcile de deasupra
deschiderilor arcadelor inferioare sint impodobite cu
ornamente din marmora multecolora. Biserica din manastirea
Chora din Constantinop.(sec 6) . la inceputul secXIV ea a
fost total reconstruita. Biserica se distinge printr-un plan
original, compozitia ei nu mai creeaza un spatiu unitar plin
de solemnitate, asa cum era cazul la bisericile cu plan
cruciform, acoperite cu cupola, caracteristice periodei
bizantine medii, intrucit aceasta cladire este compusa dintrun
sir de locasuri de rugaciune care formeaza un singur volum.
In timpul Paleologilor sa dus o vasta activitate de constructii
in diferite regiuni ale imperiului: Mistra , Salonic, Muntele
Atos etc.
Bizanul a fost locul unde s-a elaborat i s-a desvrit acel
tip de edificiu de cult, n care se puteau concentra ntr-o
singur ncpere mari mulimi de credincioi. Aici s-a
dezvoltat sistemul constructiv prin care o cupol uoar era
aezat pe un tambur cilindric, care se rezema pe puncte de
sprijin situate n interiorul cldirii. Acest sistem constructie
permite o difereniere clar ntre elementele de susinere i
cele de umplutur.
Decderea economic a statului bizantin, mizeria i
expluatarea nemiloas a ranilor i a maselor populare de la
orae, odat cu ascuirea luptei de clas au dus la pierirea
acestui Imperiu, care jucase un rol de importan mondial.

Biserica SF. Sergiu si Baccus din Constantinopol, 527-536.

Biserica din mnstirea Chora
din Constantinopol .Plan

Biserica Sf. Sofia din Constantinopol (532-537)

18.Oraul Constantinopol, istoria, edificiile principale,

fortificaiile urbane.
Capitala imperiului Roman de Rasarit or.
Constantinopol a doua Rom a fost intemeat in an 330,
de catre imparatul Constantin pe locul anticului oras
Bizania. Or. Constantinopol este situat pe tarmul european al
marii Mediteraniene in strimtoare Bosfor. Aceasta era un loc
de rascruce al cailor comerciale care duceau din Europa in
Asia si din Marea Neagra spre M. Mediterana. In decursul
primelor secole ale evului mediu Constantinopolul a fost un
centru al culturii, al mestesuguriolor si al comertului. n
sec.V-VI in capitala imprailor bizantini s-a construit un nr.
imens de edificii laice si bisericesti . In plan el are o forma
aproximativ triunghiulara, in unul din virfuri gasindu-se
principalele cladiri ale capitalei: palatul imperial, hipodromul
si bazilica sf. Sofia . Spre uscat Constantinolpolul era aparat
de un ant care putea fi umplut cu ap, fiind intarit cu ziduri
puternice prevazute cu turnuri, in partea de vest erau formate
din 3 rinduri de intarituri. Rindul exterior, compus dintr-un
parapet cu metereze, urmrea malul interior al anului. n
spatele acestor intarituri se gasea un zid cu turnuri, dupa care
urma inca un zid. Dimensiunile ultimului zid erau mai mari
decit cel din fata sa, turnurile sale de forme diferite alternind
cu turnurile zidului interior. Poarta pricipala de intrare in oras
avea dimensiuni grandioase fiind formata dintr-o arcada
incadrata intre 2 piloni puternici. Aceasta poarta facea parte
din sistemul de fortificatie a orasului Poarta de Aur.
In sec.IV-V la Constantinopol sau construit cisterne
subterane, avind aspectul unor sli hipoistile. Cea mai
celebra din ele este numita Bin Bir Direk. Un deosebit
interes il prezinta apeductele in doua niveluri.
Casa de locuit bizantina se deosebea foarte putin de cea
antica. Palatele cuprindeau un mare numr de sli cu abside
acoperite cu semicupole, ncperi drepunghiulare i galerii.
In timpul lui Iustinian, se construete biserica de tip
central Sf. Sergiu i Baccus. n plan are o form aproape
ptrat. Pe latura de apus a fost adugate un nartex i un
atrium; nlocuite pe timpul turcilor printr-un portic cu
coloane; la latura de rsrit se ataeaz o absid. n interiorul
ptratului este nscris un octogon, forma sa fiind marcat prin
pilele i coloanele situate ntre ele, care susin galeriile
superioare. mpingerile laterale ale cupolei sunt preluate de
pilele legate la partea superioar, att ntre ele ct i cu
zidurile exterioare, prin arce. Cupola se compune din16
sectoare, din care 8 se sprijin direct pe pile, avnd supraf.
concav dublu curbat; restul 8 sectoare posed ferestre.
Biserica Sf. Sofia din Constantinopol (532-537)principal biseric a imperiului, ea se evidenia puternic
printre construciile nconjurtoare, formate din curi cu
coloane, cldirea baptiseriului, treceri acoperite i volumele
nsoite de portice ale palatului imperial. Reprezint n plan
un mare dreptunghi, al crui nucleu l constituie,
corespunznd cupolei, un ptrat imens marcat de 4 pile
masive, legate n partea lor superioar cu arce de descrcare.
Imensul volum a acestei pri este ncununat cu o cupol, cu
d= 33m, care se sprijin pe pendientivi sferici. Construcia
portant a cupolei const din arce, avnd forma unor nervuri
radiale, care se sprijin la partea inferioar pe un inel iar in
partea superioar se ntretaie n centrul cupolei. nveliul
cupolei este strpuns n partea inferioar de 40 de
deschizturi, care servesc la luminat. n prezent biserica este
mult transformat fa de forma sa iniial.
Biserica bizantin de tip central , acoperit cu cupol
avea una sau 5 cupole. Prima biseric cu 5 cupole, biser. Sf.
Apostoli, a fost constr. n sec.VI. Volumul ei avea forma unei
cruci, nefiind ns vorba de o biseric cu plan cruciform
acoperit cu cupol; mpingerea cupolei centrale se fcea
printr-un sistem de mici cupole rezemate pe arce de
descrcare, dispuse dup punctele cardinale deasupra braelor
crucii.
Din acest grup fac parte si bisericile de nord i de sud de la
mnstirea Pantocratorului din Const. (prima jum. a sec XIIlea). n a II-a jum. a sec XII-lea, aceste biserici au fost
reconstruite, adugndu-se ntre ele o capel funerar. Partea
central a bisericii este si mai mare datorit faptului c stlpii
de susinere a cupolei sunt nlocuii aici cu cupole rotunde,
iar absidile laterale ale altarului, ca si absida principal, sunt
larg deschise ctre centrul bisericii.
Al II-lea palat din capital ca mrime i nsemntate era
Tekfur-Serai(sec. XIV). In plan constitue un dreptunghiular i
are 3 niveluri. Nivelul inferior are n partea oriental spre
curte un ir de arcade de trecere, n timp ce nivelul superior
adpostete o sal mare, luminat pe ambele pri. Aproape
de mijlocul zidului de sud exist un decro n consol, care
adpostea o capel. Zidurile snt construite din crmid
care alterneaz cu rnduri de piatr alb i marmur galben.
Arcile de deasupra deschiderilor arcadelor inferioare sint
impodobite cu ornamente din marmora multecolora.
Portiunile de ziduri dintre niveluri sunt ocupate de briuri
decorative. Faadele laterale ale cldirii erau ncununate cu
frontoane n trepte.
Biserica din manastirea Chora din Constantinop.(sec.VI)
celebr prin minunatele sale fresce. A fost refcut de
nenumrate ori, la inceputul sec.XIV ea a fost total
reconstruita. Biserica se distinge printr-un plan original,
compozitia ei nu mai creeaza un spatiu unitar plin de
solemnitate, asa cum era n cazul bisericilor cu plan
cruciform, acoperite cu cupola, caracteristice periodei
bizantine medii, intrucit aceasta cladire este compusa dintrun

sir de locasuri de rugaciune care formeaza un singur volum.

Pstrind de la bisericele construite anterior partea central
acoperit cu o cupol i o absid principal deschis ctre ia.
Arhitectura din Constantinopol devine ca un model pentru
toate celelalte regiuni ale imperiului. Biserica cu plan n
form de cruce, acoperit cu cupol ocup un loc de frunte n
aceast perioad.
n anul 1453 or. Constant. a fost cucerit de ctre turci,
ntrerupndu-se astfel dezvoltarea arhitecturii bizantine.

Biser. Sf. Apostoli din Constantinopol, sec VI, plan

Biserica Sf. Sergiu i Baccus

Plan Biserica Sf. Sofia din Constan

Constantinopol (532-537)

20.Amplasamentul
principalelor
monumente
arhitectur pe teritoriul Constantinopolului.

de

Constantin cel Mare a trasat n centrul noii sale capitale

Forul lui Augustus, numit i Augusteum(Augoustaion- n
exprimare greac). Era vorba de o pia vast cu laturile de
140 de matri lrgime i 170 de metri lungime, plasat ntre
biserica Sfnta Sofia i Moscheea Albastr de astzi, mai
aproape de biseric. Era pavat cu marmur i decorat cu
alte structuri de ornament sau cu caracter civil. Augusteum
constituia centrul oficial al oraului. In centrul pieei era
plasat Mila de Aur, punctul de la care se msurau toate
distanele spre periferiile imperiului. Se prezenta sub forma
unui Arc de Triumf, care purta statuile lui Constantin cel
Mare i a mamei sale Helena, precum i doi ngeri.
In Augusteum exista o coloan de porfir cu statuia
mpratului Constantin cel Mare, alta dect cea urma a se
nla n Forul lui Constantin, numit Coloana ars sau dup
denumirea turc Coloana ncercuit(emberlita, nume ce
vine de la cuvintele ember - cerc i ta - piatr). In apropiere
de Mila de Aur, mpratul Phocas a ridicat mai trziu un
oratoriu dedicat Sfntului Ioan Evanghelistul. Tot n pia, o
statuie ecvestr a lui Justinian I-ul cel Mare, ridicat dup
mai mult de dou secole, era orientat spre rsrit de unde
venea pericolul reprezentat de regatul persan al Pari-lor.
Statuia a nfruntat un mileniu, pn n sec. al 16-lea, cnd au
topit-o turcii pentru a turna tunuri din bronzul ei.
Cu faada spre Augusteum era orientat i cldirea Senatului, ridicat, pentru prima dat, de Constantin cel Mare, pe
latura de rsrit i cu spatele spre Marea Marmara. Aceasta a
fost incendiat de dou ori, sub domnia mpratului Arcadius
i apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel din urm a recldit-o
cu mreie dei instituia Senatului nu mai avea dect un rol
decorativ n viaa politic. Tot spre latura de rsrit, adic
spre Marea Marmara, piaa Augusteum era ornamentat de
un portic de marmur alb cu ase coloane. Pe latura de apus
a pieei , dinspre ora, se afla Capela Sfntului Constantin,
loc n care mpratul primea supunerea inamicilor prizonieri,
aezndu-le piciorul pe cap, dup un obicei oriental. Latura
nordic a forului era nchis de domeniul bisericii Sfnta
Sofia.

Biserica Sf. Sofia din

19.Tehnica de construcie bizantin.

Imperiul Bizantin okupa dupa asezarea sa geografika so
karakterul legaturii comerciale si kulturale o pozitie
intermediara intre Apus si Rasarit.Sinteza adinka intre
elementele antice europene si orientale formeaza una din
trasaturile caracteristice ale culturii bizantine.Integritatea
arhitecturii se datoreaza arhitecturii populare,si anume a
elaboraru variate a temei cupolei,izvoarele careia se afla in
arhitektura populara a Orientului antik.Materiale de
construktie:caramida,numita plinta deoarece era o plita cu
dimensiuni mari 35x35 cu grosimea de 5cm.Piatra se folosea
rar,iar lemnul era dificiar,situatie specifica regiunii.
Solutiile constructive specifice zonei sunt peretii purtatori
pe care se sprijina o cupola falsa-alungita,sferoconica,ridicata fara gofraje.Trecerea de la patratul bazei
incaperilor spre baza cirkulara a cupolei se efectua prin
intermediul a doua sisteme:
1-prin trompe de colt semi-conuri;
2-prin intermediul pandantivelor triunghiuri sferice.
In ambele cazuri element de baza al constructiei
sustinatoare este peretele.Experienta romana a adus cu ea
solutiile constructive:bolta in cruce si cupola casetata.Ca
urmare a fost combinarea acestor metode,facindu-si aparitia
o struktura construktiva tipik bizantina:aparitia cupolei pe
pandantive.Reprezinta cupola pe pandantive sustinuta pe 4
arcuri pe piloni,care permitea acoperirea segmentata a unor
spatii ample cu pastrarea spatiului unik.Prezinta o modifikare
a boltii romane in cruce,dar de la boltile cilindrice care se
intesrekteaza ramin numai portiunile care leaga intre ei
pilonii,aceste capete de bolti devenind arkuri,care fak
trecerea dintre cupola pe pandantive si piloni.
Bolta bizantina pe pandantive si arkuri pe 4 piloni poate fi
privita ca o intersektie dintre patrat cu o sfera
circumskrisa,partea utilizata fiind interiorul patratului,in kare
se mai inskrie un cerc,baza kupolei.La kolturi ramin
pandantive,iar colturile patratului sunt arkuri.Se observa
ordinea de idei,in kare a fost realizata trecerea de la Panteon
spre Sofia din Constantinopol.Diagonala patratului inskris in
cerk reprezinta diametrul altui monument celebru,momentul
de legatura dintre aceste 2 opere celebre fiind masura
sakrala=100 picioare.

21.
Arhitectura civil: acveductele, cisternele urbane,
palatul Tecfur-Sarai.
Apeducte si cisterne
Inca de pe vremea lui Hadrian se construise la Bizant un
prim apeduct. Constantin a construit mai multe. Cel ce sa
pastrat pina astazi este un apeduct cu 2nivele de arcede, cu
inaltimea pina la 26.5m si o lungime de peste 600m, el
stabatea aproape tot orasul. Pt a face fata eventualelor asedii
sau secetei, apa era acumulata in cisterne particulare si
publice, repartizate in diferite zone ale orasului. Cele mai
cunoscute sunt Yerebatan Serai (Palatul scufundat),
cunoscuta si sub numele de Cisterna Bazilica si Binbirdirek
(Cele o mie si una de coloane).
Fortificaiile urbane. Oraul avea trei rnduri de ziduri: zidul
vechi (din Antichitate), Zidul lui Constantin (construit de
Constantin cel Mare) i Zidul Theodosian (construit de
Teodosiu II in sec.V).
Cisternele. Sunt un tip de cldiri utilitare cu destinaia de
acumulare a apei potabile, aduse prin acveducte. S-au pstrat
foarte multe. Sunt de acelai tip, deosebindu-se ntre ele prin
suprafaa ocupat, configuraia planului i nlime. Au
ferestre pentru iluminare i scri pentru coborre la nivelul
apei. Acoperirea se bazeaz pe coloane cu 2-3 niveluri.
Foarte mare este cisterna Bin-Bir-Direc - 1001 de coloane.
Construit este n 525 a lui Filoxen. Are dimensiunile de
50x60 m, amplasat cu 15 m mai jos de nivelul solului.
Coloane are de fapt numai 224, cu capiteluri de armur.,
aflate la 14 m deprtare unele de altele. Formnd 15 rnduri
care se pierd din vedere, crend impresia unui enorm palat
subteran. nlimea coloanelor este de 18 m, dar din cauza
mlului depus, sau micorat pn la 10 m. Ea nu este cea mai
mare cistern. Ci cea numit a bazilicii. Sf. Sofia. Ea are 112
m x 61 m, cu 336v coloane, care este utilizat i astzi.
Problema care era de acoperit ncperi enorme cu boli cu
ajutorul a unor puncte de sprijin libere. n acest sens
cisternele au pregtit tipul viitor al cruce greac nscris.
Un ex. caracteristic pentru arh.biz.trz. l constituie Palatul
Paleologilor din Constantinopol (Tekfur-Serai) sec. XIV - Al
II-lea palat din capital ca mrime i nsemntate. El este
construit pe un plan dreptunghiular i are 3 niveluri. Nivelul
inferior are n partea oriental spre curte un ir de arcade de
trecere, n timp ce nivelul superior adpostete o sal mare,
luminat pe ambele pri. Aproape de mijlovul zidului de sud
exist un decro n consol, care adpostea o capel.
Zidurile snt construite din crmid care alterneaz cu
rnduri de piatr alb i marmur galben. Arcile de deasupra
deschiderilor arcadelor inferioare sint impodobite cu
ornamente din marmora multecolora. Portiunile de ziduri
dintre niveluri sunt ocupate de briuri decorative. Faadele
laterale ale cldirii erau ncununate cu frontoane n trepte.

22.Geneza tipului de cldire de cult cretin (biserica)

ortodox i componentele sale.
Cldirile de cult. Arhitectura ecleziastic (eclezia casa
domnului) domina n arhitectura bizantin, ceia ce subliniaz
caracterul ei medieval. Tipurile erau foarte variate,
particularitate evideniat n evoluia lor n timpul diferitelor
perioade. Cele mai importante erau:
Bazilica cu cupol.
Biserici cu cupola pe 8 puncte de sprijin.
Biserici cruciforme.
Biserici cruce greac nscris.
n toate tipurile domin cupola deasupra amvonului,
acoperind partea central a bisericii, de care este alipit
apsida altarului. Partea central este nconjurat de ncperi
pentru credincioi. Toate tipurile aveau variante simple i
complexe.
Cretinismul a condus la o lupt crncen cu pgnismul,
se distrugeau templele pgne, i din materialul recuperat se
construiau edificii de cult. Temple remarcabile ale antichitii
au fost pstrate datorit ajustrii lor la necesitile cretine,
cum au fost Panteonul, Parthenonul, Ghefesteionul, etc.,
devenite biserici. nc n timpul lui Constantin cel Mare s-a
nceput o impetuoas construcie de lcauri de cult pe tot
ntinsul imperiului Roman., dar mai ales n
Roma,
Constantinopol, Ierusalim, etc. Cel mai rspndit tip era
bazilica. ,care nu ntmpltor a devenit tipul principal al
templului cretin. Planimetria sa corespundea cerinelor
oficierii cultului cretin, avea un spaiu larg, care ntrunea pe
toi credincioii, i foarte important, nu era legat de un cult
agresiv, dumnos cretinismului. De la cuvntul bazilic a
derivat termenul de biseric, care desemneaz cldirea de
cult cretin n arealul romnesc. Bazilica cretin avea un
plan alungit, cu absida n partea opus intrrii, cu cteva
rnduri de coloane sau piloni care divizau interiorul n cteva
nave longitudinale. Nava de la noiune de luntre n care
credincioii mpreun noat pe apele credinei. Nava
central este mai nalt.

Biserica San Vitale din

Ravenna, anii 526547.
In timpul lui Iustinian, se construete bis. de tip central Sf.
Sergiu i Baccus (527). n plan are o form aproape ptrat.
Pe latura de apus a fost adugate un nartex i un atrium;
nlocuite pe timpul turcilor printr-un portic cu coloane; la
latura de rsrit se ataeaz o absid. n interiorul ptratului
este nscris un octogon, forma sa fiind marcat prin pilele i
coloanele situate ntre ele, care susin galeriile superioare.
mpingerile laterale ale cupolei sunt preluate de pilele legate
la partea superioar, att ntre ele ct i cu zidurile exterioare,
prin arce. Cupola se compune din16 sectoare, din care 8 se
sprijin direct pe pile, avnd supraf. concav dublu curbat;
restul 8 sectoare posed ferestre

Compoziia arhitectonica interioara a bisericii Sf. Sofia

era subordonat desfaurrii ritualului complicat al
serviciului divin bizantin. In partea central a bisericii
se pterecea serviciul divin; tot aici erau reprezentate
uneori si scene din sfnta scriptur. Forma planului
bisericii Sf. Sofia a fost condiionat de asemenea i de
diferenierea sociala, care exista ntre credincioi: astfel
separarea galeriilor laterale de partea central
contribuia la izolarea cetenilor de rind de nobili;
separarea unei pri din galeria superioar p/u femei
permitea separarea lor de brbai n timpul serviciului
divin.
Arcele radiale ale cupolei precum i suprafaa celor 4
pendentivi sunt subliniate prin mozaicuri decorative.
Masivitatea pilelor i a contraforelor este mascat prin
arcadele prii
centrale. Datorit acestui fapt intreaga
construcie pare extrem de uoara.
Zidurile Sf. Sofia snt placate cu marmur colorat lefuit,
cu textura variata i ori-ginal. Plcile de marmur snt
combinate intr-o varietate de culori calde i culori reci.
Decorarea bolilor i a semicupolelor s-a facut utiliznd pe
scara larg mozaicurile cu teme diferite, de preferin pe
fond de aur care, ntocmai ca i placajul de marmur al
reilor, u contribuit din punct de vedere optic la
diminuarea masivitii elementelor arhitectonice ale
edificiului. Decoraia de marmur a zidurilor, sclipirea
mozaicurilor do aur i interesantul joc de umbr i lumin
aduceau nota de via cu totul deosebit n cuprinsul
imensului spaiu al bisericii.

Biserica SF. Sergiu si Baccus din Constantinopol, 527-536.

23.Tipul central de biseric. (Sf. Sergius i Bahus, SanVitale din Ravena)
Oraul Ravena i edificiile sale cu arhitectur bizantin
(biserica San-Vitale).
Ravena - a jucat de-a lungul secolelor in rol important in
istoria Italiei, si are o colectie unica de mozaicuri si
monumente de la inceputurile crestinismului, dar si
numeroase cladiri din secolele V-VI, precum Biserica St
Vitale, Basilica de Sant Appolinare, Capela Arhiepiscopala.
Decoratiunile din aceste lacasuri de cult sunt un amestec al
traditiei greco-romane si iconografiei crestine.
n perioada bizantin timpurie arta cunoate o perioad de
nflorire, reprezentat n arhitectur prin construciile
monumentale din Ravenna, Bazilica San Vitale. Bisericile,
mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, mreia
cupolei, bogia ornamentelor. Astfel, arta mozaicului atinge
la bizantini o splendoare fr precedent, fiind utilizate
materiale ca: marmur, aur, argint, pietre preioase.
Biserica San Vitale din Ravena este cea mai reuit
biseric bizantin de tip central pe plan ortogonal (526547). ntocmai ca i biserica Sf. Sergei si Baccus, biserica
San Vitale se compune din doua pari: octogonul central,
delimitat de cei opt stilpi care susin cupola, legai intre ei
prin arcadele unor mici abside i galeria cu doua niveluri,
care inconjoara partea central nalt i spaioasa.
Nartexul este situat fa de cldire sub un unghi de 20'.
n urma acestui fapt, ntre nartex si octogon s-a format un
spaiu n care snt amplasate turnurile cilindrice cu scri
care duce la galeria corului. Nartexul desfurat n lungime,
ale carui capete formeaz dou semicercuri, este acoperit
cu bolt cilindric. Stlpii nali care susin
cupolaamplific vizual impresia de nalime a spaiului
central. Galeria cu doua niveluri situate in exteriorul
stilpilor de sustinere a cupolei contrasteaza cu spaiul vast al
parii centrale, mrind expresivitatea plastic a acesteia din
urm. Bolile primului si al celui de al doilea nivel al
galeriei sint susinute de arce, care neutralizeaza
impingerile bolii cu care e acoperit ortogonul central,
asigurind i stabilitatea stlpilor i de sustinere. Zidurile
snt ntrii pe partea lor exterioara cu pilatri.
Decoratia interioara a bisericii San Vitale este remarcabila.
Coloanele galeriei interioare aveau capiteluri aurite,
reprezentnd un model de mare valoare artistic. Stlpii i
pereii interiori erau placati pna la naterea bolilor cu
marmur colorat. n interiorul absidei i al galeriei sau pastrat mozaicuri remarcabile prin coloritul lor viu i
variat.
Cele care se remarca in mod special sunt bucatile aurii folosite
pentru aura sau pentru fundal realizate prin presarea unor foite
de aur, pe o suprafata sticloasa acoperita apoi pentru protectie
cu un strat subtire de sticla. Aceste tessarae erau fixate in
tencuiala umeda, in unghiuri usor diferite ca sa rasfranga
lumina si sa creeze un efect de sclipiri.

24.Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol.

Arhitectura bizantin timpurie. s-a creat n perioada de
trecere de la sclavagism la feudalism. Constuciile executate
au fost influenate de arhitectura practicat n Siria, Asia
Mic, Armenia, Roma, Grecia etc. Capitala Imp. Rom.- or
Constantinopol, a fost ntemeiat n an.330, de ctre mpratul
Constantin pe locul anticului or. Bizania. Aici s-au construit
un ir de biserci i edificii laice ca: Palatul imperial,
hiporomul, bazilica Sf. Sofia; la fel un interes mare prezint
i zidurile sale mpreun cu Poarta de Aur ; Cisterna Bin-Bir
Derk .a.
Palatele cuprindeau un mare numr de sli cu abside
acoperite cu semi-cupole, ncperi drepunghiulare i galerii.
Zidurile erau placate cu marmur, n timp ce bolile erau
placate cu mozaicuri. Materialele de constr. care erau folosite
la Constantinopol l constituia un tip de crmid mare, bine
ars, de form ptrat sau dreptunghiular, cu grosime de 45cm. Zidria se fcea cu mortar de var, la care se aduga
crmida sfrmat. Zidurile se executau fie numai din
crmid , fie din straturi de crmizi suprapuse, alternnd cu
cteva rnduri de piatr cioplit.
Biserica Sf. Sofia din Constantinopol (532-537)- principal
biseric a imperiului, prin imensitatea dimensiunilor i prin
monumentalitatea formelor sale, ea se evidenia puternic
printre construciile nconjurtoare, formate din curi cu
coloane, cldirea baptiseriului, treceri acoperite i volumele
nsoite de portice ale palatului imperial. Reprezint n plan
un mare dreptunghi, al crui nucleu l constituie,
corespunznd cupolei, un ptrat imens marcat de 4 pile
masive, legate n partea lor superioar cu arce de descrcare.
Imensul volum a acestei pri este ncununat cu o cupol, cu
d= 33m, care se sprijin pe pendientivi sferici. Acetia snt
susinui la rindul lor de patru arce puternice de descarcare,
care reazima pe pile. Toate cele trei spaii interioare se
contopesc, formnd un singur element volumetric
subordonat cupolei centrale, care este completat cu patru
abside mai mici, situate in colurile edificiului. n mijlocul
laturii de est se adaog absida adncit a altarului. In partea
de vest locul absidei centrale este ocupat de trecerea spre
nartex. Construcia portant a cupolei const din arce, avnd
forma unor nervuri radiale, care se sprijin la partea
inferioar pe un inel iar in partea superioar se ntretaie n
centrul cupolei. nveliul cupolei este strpuns n partea
inferioar de 40 de deschizturi, care servesc la luminat. n
prezent biserica este mult transformat fa de forma sa
iniial.
Zidurile exterioare ale bis. Sf. Sofia sint construite din
zidrie bizantina tradional facut din crmid ars, de
dimensiuni mari, care alterneaz cu straturile groase de
mortar ale rosturilor orizontale. Construcia pilelor
principale s-a facut din zidrie de piatra natural.
Nervurile cupolei si umpluturile dintre e!e s-au
executat din carmizi uoare din tuf vulcanic, special
preparate. Faadele bis. reflectau compoziia spaial a
acestui edificiu, iar registrele lor simple i de mari
dimensiuni corespundeau tratrii interiorului. Ca si la
toate celelalte construcii bizantine timpurii, faadele
erau aproape total lipsite de elemente decorative.

25.Sistemul constructiv-planimetric al bisericilor cruce

greac nscris.
Arhitectua bizantin n perioada medie se dezvolt n
perioada statornicirii i formrii definitive a feudalismului,
adic n sec. VII XI. Situaia Imperiului Bizantin se
schimb n mod considerabil.
n decursul celor aproape doua secole de exis ten a
dinastiei macedonene, in Bizan se menine autoritatea
de stat centralizat a monarhiei feudale. n legatur cu
aceasta situaie apare i n art tendina spre
consolidarea unui stil unic. Arh-ra constructiilor din
Constantinopol devine un model pentru toate celelalte
regiuni ale imperiului. Biserica cu plan in forma de cruce
acoperit cu cupola ocupa un loc de frunte printre
construcile aceslei perioade.
Arhitectura bizantin din secolele VIIXII dezvolt
principiile constructive privind organizarea spaiului interior
al edificiilor de tip central, elaborate in perioada timpurie.
Principiul compoziional de baza al arhitecturii bizantine,
care consta din opunerea vastului spatiu central, tratat
deschis i incununat cu cupol, galeriilor inguste
inconjuratoare, precum i prin subordonarea tuturor parilor
cladirii, in avantajul parii centrale a fost determinat de
complicatul ritual bizantin. In arhitectura bizantin din
perioada medie, ca i in arhitectura bizantina timpurie, sub
cupola principal a bisericilor se gasea amvonul, in jurul
caruia se desfasura partea cea mai important a
serviciului divin. Datorita acestui fapt, in bisericile
bizantine
importana prii centrale era subliniata de
regul prin toate mijloacele. Galeriile laterale, galeria
interioara central si corul erau destinate pentru
credincioi.
Biserica bizantin de tip central, acoperita cu cupola putea
avea una sau 5 cupole. Acest ultim tip de edificiu se ntlnea
ns mai rar. Prima biseric cu 5 cup ole, b i s e r i c a
Sf . Apost oli din Constantinopol, a fost construit n
sec. Vl-lea. Volumul ei avea forma unei cruci, nefiind ns
vorba de biseric cu un plan in forma de cruce, acoperit cu
cupola; impingerea cupolei centrale nu se anula prin
intermediul unei boli cilindrice, dispuse pe laturile sale, ci
printr-un sistem de mici cupole rezemate pe arce de
descarcare, dispuse dupa punctele cardinale de-asupra
braelor crucii. biseric de acest fel a fost construita si
in Efes (Asia Mica.) La biserica cu planul in forma de
cruce acoperita cu cupola, cupolele mici sint situate
deasupra colurilor edificiului.

b i s e r i c a Sf . Ap os toli din Constantinopol, sec VI.

26.Sinteza artelor plastice n arhitectura bizantin

icoana, mozaicul, frescele.
Arta bizantina este o forma de arata religioasa stilizata
care respinge ceea ce este obisnuit in favoarea a ceea ce
este extraordinar. Ea reprezinta un stil simbolic mai plat, mai
abstract care skoate in evidenta calitatile spirituale. In
rahitectura peretii exteriori erau asdtfel claditti inkit sa para
asemeni unor draperii fine acoperite cu cupola , ca simbol al
perfectiunii in timp ce peretii interiori erau din belsug
ornamentati ku aur si marmora. Estetika artei biznantine
ilustreaza o cultura bazata pe legile eterne ale universului
crestin acordind in acelasi timp o mare atentie detaliului si
ornamentului. Arta bizantina adepta a jokului de culori
propune folosirea mozaikului urmat de fresca. Ambele au un
rol si o evolutie similara, prima lor functie fiin edukativa.
Programul ikonografik era putermink kontrolat de
biserika.Numeroase mozaikuri ne permit sa constatam ca
incepind cu sec al 6'lea acesta capata originalitatea in raport
cu mozaikul paleocrestin. daca s-ar compara mozaikurile de
la Ravenna de la sfirsitul sec. 5'lea cu cele ale konstructiilor
perioadei de aur a lui Iustinian se descopera atmosfera
naturalista dominanta de albastru si verde a antikitatii este
inlokuita cu scene solemne ce se deruleaza pe fonduri
orbitoare de aur, ceea ce devine specifikul tuturor
mozaikurilor bizantine. Scopul este de a plas pe cel
credincios in kontakt direct cu
o lume spirituala ,
suprapaminteana. Incepind cu sec. 7 perioada iconoplasta
pune piedici creatiei de imagini religioase. Perioada aceasta
de saracie artistika permite o reflectie profunda asupra
rolului exaect al acestor imagini. O data cu sfirsitul acestei
perioade apare un program iconografic foarte strikt care
impune niste reguli in decoratia interioara a fiecarii parti a
bisericii. In centrul kupolei kare seminfiak cerul troneaza
Christos Pantocrator. Pe conca absidei este reprezentata
fecioara rughinduse sau ku rpunkul pe genunki.. In decusrul
ultimilor secole tehnika de lux a mozaikului devine prea
costisitoare si este inlokuita de fresaca- tehnika de o mai
mare suplete care permite redarea senitmentelor umane. 2
mozaikuri semifikative sint executate in biserike San
Vitale(547). Ele stralucesc dea lungul zidurilor absidei
reprezentind in stinga pe imparatul Iustinian si in dreapta pe
imparateasa Teodora.. Pentru realizarea unui mozaik se
amplaseaza mici cuburi neregulate de marmura, pasta de
stikla, teracota, alaturate si lipite cu mortar asha fel inkit sa
alkatuiaska un dekor. Mozaikurile devin elemente
complementare ale arhitecturii fakind sa dispara imaginea
greoaie a zidariei.
Ikoanele. Contrar acceptarii uzual, icoana nu este numai o
imagine piktat pe un panou d elemn. ea este intiid e toate o
imagine sacra transportabila care poate fi executat atit in
tehnicile pikturii kit sin in cele ale mozaikului, ale ofevrariei
sau ale emailului.ikoanele permit propagarea artei bizantului
in tarile slave care convertite in ortodoxie respectau
caracterul sakru al imaginilor.Scolile din novgorod si
Moscova din sec 14 si dupa caderea imperiului bizantin sint
cele mai renumitye si cele ce continua traditia ikoanelor.
Obiectele de arat realizate din materie pertioasa: fildes,
metale, email sau matase au fost foarte pretuite in lumea
bizantina. ele au fost furate de cruciati si apoi de truci si au
constituit un factor esential in propagarea artei bizantine in
lumea medievala.
27.Arhitectura Armeniei i legtura ei cu arhitectura
bizantin.
Teritoriul Arm. e bogat n piatr natural de diferit
provenien vulcanic i sedimentar. Deseori se ntlnete
tuful calcaros. n unele locuri se ntrebuina crmida ars i
crmida brut. Din materiale de legtur se folosea argila,
varul, funinginea. Lemnul era limitat. Dezvoltarea arh.
Armeniei in sec.IV-VII a intrat n contact cu arh. statelor
invecinate. Modelele arh.i tehnica de constr. a monum.
Armeniei, Georgiei i Albaniei au mult n comun i snt
apropiate una de alta.
Cldirile de cultur a Arm. n sec IV-VIII se mpart n
2 grupe: basilic i centrice. Cele de tip basilic cuprind basilic
cu o nav, cu 3 nave, cupole, cupole n form de cruce, sli
cu cupole. Cele centrice temple n plan de form ptrat cu
4 cupole-piloni, cruce n exterior i interior, cruce nscris
ntr-un dreptunghi, cu nie unghiulare, cruce nscris n cerc,
octagon n cerc. O alt schimbare este adaosul ncperilor
auxiliare-altar suplimentar lateral, pe lng acestea se mai
adaog particurile i galerii exterioare. Acoperiul este
acoperit din lemn, deseori nlocuit cu cel din piatr i n
majoritatea cazurilor boltite.
n prima perioad a evului mediu arh-ra religioas ocupa o
poziie dominant.
Existena n Arm. a unor temple pgne, precum i adoptarea
cretinismului,care a venit din Siria, au determinat apariia
tipului bazilical, utilizat pentru construirea primelor biserici
cretine armene. Dar mai apoi s-a constatat c bazilicele nu
corespundeau cerinelor cretine, i nici condiiilor de
seismicitate ale rii. Acestea au determinat apariia unei noi
forme de biseric de tip central cu cupol, lund n
consideraie calitatea cupolei de a conferi interiorului o
anumit mareie i avntare n nlime. Necesitatea de a avea
n centrul bisericii un spaiu liber de dimensiuni mai mari a
generat, la arh-ii armeni, ideea de a unifica ntregul interior
al bazilicii ntr-un singur volum, ncununat cu o cupol.

Astfel asa produs un nou tip de cldire de cult sala bazilic

cu cupol. Ex: bis. din Ptgni(sec. VI), bis. Zvartno.
Cea mai mare rspndire o capt n arhitectura de cult i cea
mnstireasc slile (bazilicele) cu cupol. n acelai timp se
nal i bis. cu plan n form de cruce acoperite cu cupol,
care apar ca urmare a necesitii de a avea un numr mare de
capele suplimentare. Unul din primele exemple de biseric
cu pl. n form de cruce, acoper. cu cupol - bis. din
mnstirea Sanain. n cazuri rare se nlau bazilici cu
cupol, cum ar fi de ex: catedrala din Any (an 989-1001).
Edificiul dreptunghiular n plan, este mprit n interior prin
patru pile, nava central prin dimens. sale mari domin
celelalte pri ale interiorului. Compoziia cruciform este
subliniat n mod clar prin nlimea a braelor crucii fiind
exprimat clar i prin volumul exterior al cldirii. Decoraia
exterioar a edificiului utilizeaz arcaturi decorative care
creaz un ritm deosebit, armonios legat de detaliile
arhitectonice: nie triunghiulare n faad, goluri de lumin,
portice de intrare.
Deosebit de puternic este subliniat verticalitatea bis.
Ripsime din mnstirea Fecioarelor din Ani (sec. XIII)
Interiorul acestei biserici minuscule, const din partea
central, de form rotund, cu diametru = 2,05m, ncadrat
de o absid n form de potcoav.
n cadrul procesului de dezvoltare multisecular a arh.
armene au fost create numeroase opere de nalt nivel artistic,
avnd un caracter nional viu exprimat.
Complexul monumental Odzun consta in primul rand dim
bazilica Odzun ce dateaza din sec VI si este cel mai
important element al complexului. Complexul mai contine
un monument funerar alcatuit din 2 obeliscuri, ridicat in sec
VIII, biserica Tsiranavor-Tsalkavank la estul bazilicii si
biserica Horomayr.

Biserica Zvartnot de linga Ecimiadzin anii 641-661

Biserica Ptgni sec.VI

Biserica din Tekor sec.V

Catedrala Ani

28.Casa de locuit caucazian galhatun i darbazi expresie a soluiilor constructive locale i antiseismice.
Un mare interes pentru arhitectura bizantin prezint casa
de locuit popular din Armenia. Ea i trage originea nc din
cele mai vechi timpuri, ns e cunoscut dup tipul celor din
sec. XVIII. n ea se oglindete att specificul economiei i
traiului, ct i condiiile locale, mai ales materialele de
construcie. Deaceea n diverse regiuni ale rii s-au creat
tipuri specifice de locuine. Cea mai interesant e locuina
oamenilor de la munte, care se ndeletniceau cu creterea
vitelor mari cornute. Ele se deosebeau printr-un plan unic i
compact. Deoarece satele erau amplasate pe pantele
munilor, se formau ansambluri arhitecturale, ce se
contopeau armonios cu natura. Utilizarea pietrei locale
conferea locuinelor un colorit specific regiunii date.
Pentru cei ce locuiau in stepe, lipsite de pduri, sunt
specifice locuine, la baza crora st locuina armeneasc
primar galhatun i acaretul (gom). n jurul acestor odi
se grupeaz celelalte: buctria cu cuptorul, hambare, odile
pentru oaspei.
Galhatun este o odaie de trai patrat n plan, care este
iluminat printr-o gaur n tavan erdic. Acoperiul
(azaraen, sogomaca) e construit din brne de lemn,
amplasate sub forma unei piranide tiate la vrf, de form
octogonal; tavanul se sprijin pe stlpi de lemn lipii de
perei, fiind o soluie gsit de meterii armeneti pentru a
asigura trinicia pereilor ubrezi (construii din piatr de
bitum), precum i din cauza seismicitii nalte a regiunii
respective. Lng glhatun e amplasat tonratun buctria cu
cuptorul tonir i erdic. Intrarea n glhatun era precedat de
un antreu. Exista o odaie alungit n plan, unit cu oda (odaia
de lucuit), unde, n perioada iernii, din economie de energie,
dormeau stpnii. Oda era nzestrat cu paturi-lejnci, cmin,
avnd un acoperi aparte. Azaraen acoperiul din lemn, e
alctuit din mai multe piese; reprezint un sistem arhitectural
economic prielnic, reprezentativ i constructiv. i confer

glhatunului, prin forma, dimensiunile i amplasarea sa ceva

impozant, accentund importana sa n complexul locuinelor
populare armeneti. Dimensiunile unui glhatun aparinnd
unei familii medii sunt cuprinse ntre 5-7 metri.
Glhatunul din Armenia e nrudit nemijlocit cu locuina
popular azerbaidjan caradam i cu cea gruzin de tip
darbazi.
Darbazi reprezint locuina tradiional caucazian,
constituind nite odi de form cubic cu acoperi din brne
de lemn amplasate n form de trepte cu dou pante
gvirgvini. Aceste locuine sunt nzestrate cu nite odi
deschise derepani de tipul balconului. Drept exemplu
pot servi cea din satul Digomi, din Ertaminda, Mheta.
Darbazi reunea sub un acoperi unic odaia de locuit cu cele
gospodreti.

29. Periodizarea arhitecturii armeneti.

Era Regatului Van-Urartu - IX-VI sec. i.e.n. n aceast
perioad s-a creat o reea dens de puncte strategice
reprezentate de orae i ceti orase si cetati puternic
fortificate. n aceste orae, ca i n berdshenah,s-a
implementat structura de planificare din dou pri, castelul
i satul.
Epoca de cultura elenistica (IV ien -.. IIIc .Hr.), a oraului
"elenistic" Armenia este un fel de fuziune a dou culturi Regatul Van i Grecia. Influen deosebit asupra dezvoltrii
acesteia impun adoptarea unei religii de stat n 301 e.n i
stabilirea cretinismului, la sfritul IV formarea alfabetului
armean.
Era Cretin timpurie a Armeniei(IV-VII secolele) au fost
construite, castele fortificate, palate domneti patriarhale.
Arhitectura Armeana din sec. IV-V const n principal din
singur culoar i naos, cldirile aa-numite bazilica.
Dezvoltarea a diverse tipuri de biserici centrice rotunjite:
patrate in plan (n Vohdzhaberde - V c, n Tsrvize i Arzni V-VI ceni.)., dreptunghiulare n plan, cu patru proeminente
absida i cupola cu patru piloni (Catedrala din Etchmiadzin),
fr stlpi (Mastara) dreptunghiular, cu un interior cruce
inscrisa (Avan i Hripsime -. secolele VI-VII) i
alte.Structurile din sec. V-VIIse caracterizeaz printr-o
compoziie clar, compact, forme echilibrate i armonia
proporiilor, decor laconic, piatr zidrie (tuf, bazalt).
Evul Mediu (IX-XIV.) pentru a nlocui grinzi de tavan se
folosesc arcade, boli i cupole. Caracteristicile distinctive
ale stilului arhitectural al sec. IX-XI n principal, este
exprimat prin dezvoltarea timpurie a decorului. n secolele
XII-XIV apar noi tipuri de cldiri, hoteluri, restaurante,
caravanserai (Selim, n Zor, etc) se construiesc poduri.. Evul
Mediu trziu (XVII-XVIII) a lansat activiti de construcie
n trei domenii principale: reabilitarea bisericilor drpnate
i cldiri monahale, construcii de mnstiri noi, mnstiri i
biserici, i o prelungire a vechilor biserici, galerii, turnuri i
alte cldiri.
30.Tipul de bazilic armeneasc (din Odzun i din Any).
Armenia este o ar cu o cultur foarte veche , inclusiv in
domeniul arhitecturii si construciilor. Armenii au devenit
crestini prin anii 300 e.n . Primele cldiri cretine deriv din
tipul de cldire bazilical (cu trei nave), unde cupola fals
este tradiional, astfel la bazilic se adaug o cupol. Cea
mai veche biseric este Sf. Sarchisa. Armenia este o zon
seismic, astfel toate bisericile au forme compacte. Dup ce
Armenia devine un stat independent este o tendin de mrire
a dimensiunilor verticale (pentru prima data este intilnit la
Catedrala Any). Geamantunurile sunt pridvoare pt
prelungirea bisericilor construite in sec. XIII-XIV, acestea
contin cupole false. Specific pt armeni sunt haciharurile cruci nflorite la capetele acestora sunt flori de bumbac
stilizate.
n cazuri rare se nlau bazilici cu cupol, cum ar fi de ex:
catedrala din Any (an 989-1001). Edificiul dreptunghiular n
plan, este mprit n interior prin patru pile, nava central
prin dimens. sale mari domin celelalte pri ale interiorului.
Compoziia cruciform este subliniat n mod clar prin
nlimea a braelor crucii fiind exprimat clar i prin
volumul exterior al cldirii. Decoraia exterioar a edificiului
utilizeaz arcaturi decorative care creaz un ritm deosebit,
armonios legat de detaliile arhitectonice: nie triunghiulare n
faad, goluri de lumin, portice de intrare.
Complexul monumental Odzun consta in primul rand dim
bazilica Odzun ce dateaza din sec VI si este cel mai
important element al complexului. Complexul mai contine
un monument funerar alcatuit din 2 obeliscuri, ridicat in sec
VIII, biserica Tsiranavor-Tsalkavank la estul bazilicii si
biserica Horomayr.

Catedrala Ani

31.Tipul de biserica-sala din Armenia (Ptgni)

Caracterul cupolic unificat cu pereti longitudinali s-au
transformat in prichici masivi, care puteau sa reziste in
condiiile seismice din Armenia. Astfel a fost unita organic
sistema bazilical i central-cupolic, care au format o nou
organizare ainteriorului, proprie doar Armeniei- sala cu
cupol. Exemplu este Biserica din Ptgny (sec. VI). Interiorul
cldirii este nprit de semipiloni in trei pri din care cea
central este acoperit de o cupol lat pe trompe.
Adnciturile ntre piloni i pereii laterali sunt acoperite cu
cupole mai mici, de aceea dup exterior biserica este
asemntoare bazilicii. Apsida altarului este nscris n
planul rectangular. Cldirea este interesant prin decorul su(
corniele, capiteluri interioare) care invioreaz pereii netezi.
Faada n stil oriental este prelucrat cu dou nie inalte
triunghiulare n plan, care micoreaz masa pereilor i
jucnd un rol important n oformarea decorativ a faadei.

Biserica

din

Ptgni,

sec.

VI

32.Tipul central de cladire de cult din Armenia (bisericile

Ripsime
si
Zvartno
din
Ecimiadzin)
Biserica Ripsime din Ecimiadzin are un plan ptrat cu
abside pe laturile sale. Colurile ptratului au nie, care n
plan repezint trei sferturi de cerc i care servesc ca trecere la
capelele ce completeaz planuil cldirii, conferindu-i o form
dreptunghiuIar. Cupola, care acoper o parte nsemnat a
interiorului, i subordoneaz tot spaiul interior al bisericii.
Edificiul se caracterizeaz prin formele sale laconice, a cror
mbinare armonioas subliniaz n mod clar caracterul sobru
i unitar al acestei cldiri pe plan central cu cupol. Aspectul
exterior este conturat de asemenea prin forme clar exprimate.
Prezena pe faade a unor nie adinci cu plan trapezoidal,
care subliniaz n exterior structura planului care au pe lng
rolul lor constructiv, i o funcie decorativ. Aceste nie
confer faadelor expresivitate plastic, crend un anumit
ritm pe suprafaa zidurilor ncununate cu cornie fine.

Biserica

Bis.Ripsime
din
Ecimiadzin
Zvartnot de linga Ecimiadzin anii 641-661

Unificarea saiului interior al edificiului n jurul spaiului

central de sub cupol s-a reflectat n compoziia originalului
tip de rotond cu cupol. Cel mai strlucit exemplu de acest
fel l constituie biserica Zvartno, de ling Ecimiadzin,
construit de catolikosul Nerses al Ill-lea ntre anii 641
661, pentru a servi drept catedral a Armeniei.
Cldirea se compunea din trei cilindri suprapusi, care si
micorau diametrul n nlime. Diametru! cilindrului inferior
reprezenta 36 m, ar ultimul cilindru era ncununat de o
cupol cu acoperi conic. Partea central a interiorului este
tratat sub forma unor patru exedre (tetracon). n locurile de
intersecie ale absidelor se gsesc amplasate pile puternice
care susin tamburul cupolei. n spatele pilelor snt dispuse
radial, coloane pe care se sprijin, ntocmai ca i pe cheile
bolilor semicirculare ale celor patru abside, arcade care
susin cilindrul central. Greutatea cupolei i a cilindrului
central se transmitea prin intermediul arcelor i al bolilor cu
dubl curbur la pilele puternice i la coloanele absidelor.
Totui mbinarea constructiv insuficient a acestor
elemente, cu zidul exterior, a dus la distrugerea construciri
n
timpul
unui
cutremur.

33.Urmarile dominatiei arabe si sergiucide asupra

arhitecturii civile in Armenia( sec VIII- X)
La nceputul secolului al VIII n legtur cu invaziile arabe in
construcii, in Armenia se confrunta cu un declin relativ
temporar. n 885, dup restaurarea statalitii, arhitectura
Armenia trece printr-o renatere. Fa de actualul ora,
arhitectura a evoluat n unele moii domneti, castele,
complexe i mai ales biserici, care se confrunt cu o cretere
rapid, sunt centrele culturale ale timpului respectiv.
Compozitia dome din sec al VII-lea, cu patru piloni de sine
stttoare au fost folosite n construcia templului Boghos
Petros n Tatev. Peretii unghiulare a dou capele
suplimentare nlocuiete piloni de sprijin dom.
Rezultatul acestei abordri creative pentru problema
compoziiei i structurii a fost biserica principala a
mnstirii din Karakop Vayots Dzor (911), n care cupola se
bazeaz pe patru col de perete exterior. Materiale utilizate n
construcia arhitecturii armene, a ctigat popularitate n
afara
Armeniei.
34. Gavitul apariia, soluia tehnico-constructiv.
Gavit spaiul nelocuibil anologic unei prispe n arh.
armeana, care se aduga n Evul Mediu la biserici, deseori n
partea de vest. Uneori se folosete ca o ncpere aparte.
Gavitul este mormntul i sala de adunri, adosate de obicei
la peretele vestic al templelor. Sistemul de arce i boli al
planeului este usinut de 4 sau de2 perechi de arce ce se
intersecteaz.
Gavitul a servit ca spaiul suplementar p/u congregaie,
locul de nmormntare, un loc de ntrunire, uneori n ele se
petrecea slujb bisereceasc. Gavitul avea farma unei sli
boltite. Cele mai rspndite gavite aveau forma cupolei pe 4
coloane cu suprapunerea arcurilor, se ntlnesc i gavite cu 6
coloane care repreyint 3 nave, mai rar sunt folosite gavite
frcoloane.
n 1196-1206 n or. ahcadzore a fost consrtuit gavitul
mnstirei. Gavitul era construit la biserica principal din
partea de vest. El era dreptunghilar (15x16m) pe 4 coloane.
n centrul bolii este amplasat cupola octogonal cu spaiul
gol p/u lumin.
Gavitul catedralei Gandzasar, dup compoziie se
aseamn cu monumente nationale din Ahpata i Mcavanca.
Intrarea din gavit n mnstire este n form de portal cu un
arc (considert element musulman), care este decorat cu o
mpletetur mrunt, iar tempanul arcului este decorat cu
stele. nlimea mic a coloanelor vizual mrete nlimea
arcurilor gavitului. Forma masiv dreptunghiular a gavitului
este acoperit cu un acoperi 4-lateral i ncoronat n centru
cu rotond ajurat octogonal.
35. Mnstirile armeneti (Tatev, Haghpat, Sanain).
Manastirea Sanain. Manastirea din Sanahin se afla asezata
pe coasta impadurita a muntilor Tchantinler, la poalele carora
se afla orasul Sanahin, din partea de nord a Republicii
Armenia. Data exacta a ridicarii manastirii nu se cunoaste.
Documentele ce se gasesc si dovezile arhitecturale sugereaza
faptul ca biserica apartine mijlocului de secol X. Odata cu
asezarea scaunului episcopal in Sanahin, in anul 979, fatada
estica a bisericii, cat si portiuni din fatadele de sud si nord, a
fost decorata cu arce si ornamente ce au imbogatit aspectul
bisericii initiale. Coloanele triple si duble, cu capiteluri bogat
ornate reprezentand la baza creaturi fantastice, se adauga la
intregul bisericii. Ca urmare a unui cutremur, a mai multor
reconstructii si reparatii, domul inalt a fost inlocuit cu unui
mai mic de inaltime.
Fatada vestica se remarca printr-o cruce mare ornata, din
piatra rosie de culoare foarte inchisa, aflata incadrata intr-o
rama greoaie de piatra. Ferestrele de forma asimetrica,
khachkars si sferele sculptate dau fatadei un aer pitoresc.
Manastirea Tatev. Manastirea Tatev este situata in apropierea
satului cu acelasi nume, din regiunea Zangezur . Manastirea
a fost fondata in secolul al IX-lea, pe locul unui fost
tabernacol existent inca din timpurile antice. Manastirea
Tatev se numara printre cele mai calitative constructii ale
perioadei sale. Principala cladire a complexului este biserica
acestuia - Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Exteriorul
bisericii se aseamana cu un templu sever si laconic.
Proportiile armonioase ale acesteia dau senzatia de inaltime
si stabilitate. Domul larg care acopera biserica, alaturi de
ferestrele inguste si bine conturate ale bisericii, vorbesc
despre bunul gust al celor care au gandit-o. Fatadele
bisericii,sunt line si cu detalii armonioase. Pe fatada estica se
gasesc doua nise triunghiulare, asemanatoare unor ferestre cu
stocatura. Patru fatade ale bisericii sunt decorate cu sculpturi
in piatra infatisand fete umane, capete de sarpe si alte detalii
semnificative zonei si perioadei. Armenii aveau credinta
conform careia serpii erau protectorii caselor in care traiau.
Din punct de vedere artistic, aceasta biserica este de tip hala,
avand tavanul boltit, stilul fiind foarte raspandit in
Armenia. Usa bisericii din Tatev este o lucrare impresionanta
de sculptura in lemn - se afla pastrata in Muzeul National de
Istorie al Armeniei. Usa este incadrata de o minunata
sculptura geometrica. In mijlocul acestei usi,se afla o
frumoasa cruce incadrata de 16 petale de trandafir.
Manastirea Tatev este un exemplu durabil al artei armene si
al
maiestriei
arhitecturale
.
Manastirea Haghpat. Considerata o capodopera a arhitecturii
religioase si un centru major de educatie in Evul Mediu,

aceasta manastire apartinand Bicericii Apostolice Armene a

fost introdusa in patrimoniul UNESCO in anul 1996.
Manastirea este situata pe malul raului Debed, in nordul
regiunii Lori din Armenia. A fost contruita pe un deal care sa
ofere protectie si intimitate. Era un loc special creat pentru
rugaciune si viata monastica. Manastirea este inconjurata de
numeroase catune. Cea mai mare biserica a complexului,
Catedrala Sfantul Nishan a fost contruita intre anii 967 - 991.
Este o cladire cu o arhitectura tipica bisericilor armene din
secolul X. Domul principal este sprijinit pe patru coloane
impresionante. Peretii exteriori sunt decorati cu nise
triunghiulare. Frescele din altar il infatiseaza pe Hristos
Pantocratorul. In complexul manastiresc se regasesc si o
serie de morminte de piatra sub forma de cruce. Acestea
dateaza din secolul XIII. El mai cunoscut mormant este
Amenaprkich (SAlavatorul Tuturor). De-a lungul timpului,
manastirea Haghpat a fost distrusa in repetate randuri. In
anul 1130, un cutremur a distrus numeroase parti ale
manastirii. Dupa cutremur, renovata abia 50 de ani mai
tarziu. Manastirea a fost de asemenea atacata de forte
inarmate, in timpul razboaielor. Complexul a mai fost avariat
si in timpul cutremurului din 1988. Cu toate aceastea,
complexul
manastiresc
exista
si
azi.

36. Arhitectura Georgiei i legtura cu arhitectura

bizantin.
Arhitectura georgian este influenat de o serie de stiluri
arhitecturale, inclusiv fiecare pentru mai multe castele,
turnuri, fortificaii i biserici. Fortificaii Svaneti i oraul
castelul Shatili n Khevsureti sunt printre cele mai bune
exemple de castele medievale georgiene. Arta georgiana
ecleziastic reprezint unul dintre aspectele cele mai
fascinante de arhitectura georgiena cretine, care combin
stilul clasic cupola cu stil bazilica originala. Acest stil de
arhitectur se dezvoltata n Georgia n timpul secolului IX.
nainte de aceasta, cele mai multe biserici din Georgia au fost
bazilici. O trstur distinctiv a arhitecturei georgiene
ecleziastice, una care poate fi urmrita napoi la un accent
ridicat pe individualism n cultura georgian, se reflect n
alocare spaiului n interiorul bisericilor. Alte exemple de
arhitectura georgiena ecleziastica pot fi gsite peste mri, n
Bulgaria (Bachkovo Manastirea construita in 1083 de ctre
comandantul militar georgian Grigorii Bakuriani), n Grecia
(Iviron manastirea construita de georgieni, n secolul al 10lea) i n Ierusalim (Mnstirea al Crucii construite de
georgieni n secolul al 9a). Arhitectura bizantina si religia
crestina au avut in impact asupra culture din reagiunea data
si care au persistat si dupa disparitia imperiului Bizantin,
ulterior ca si in alte state ale fostului imperiu au dat nastere la
scoli locale de arhitectura.
37. Tipul central-cruciform n arhitectura georgian
(Biserica Djvary din Mheta i din s. Bana).
Biserica Djvari din oraul Mheta(biserica Sfnta cruce)construit 586-604- situata pe un munte, lnga Mheta,
vechea capitala a Georgiei, care era, in acea perioada, un
important centru . La baza planului sta planul n forma de
cruce, ale crei brae se termina" cu absida semicirculare
acoperite cu boli n forma de conc. Intre abside se gasesc
nie al cror plan reprezinta trei sferturi dintr-un cerc.Niele
servesc ca trecere din ncaperea principala n nite ncperi
dreptunghiulare situate n coluri, acoperite cu boli n form
de cruce i avind fiecare din ele funcie bine determinata.
Spaiul central al bisericii este acoperit cu ampla cupola,
care se reazema pe un tambur octaedric..Un rol important in
cadrul spatiului interior l joaca distribuirea sur-selor de
lumina i n special iluminatul prin tamburul cupolei, datorit
caruia se creeaza gradaii i nuane de iluminare, care scot n
eviden n mod clar formele arhitectonice. Decoraia
faadelor este executata inindu-se seama de posibilitattle de
percepie. Mnstirea Djvari seamn cu poporul georgian,
pentru c a rezistat tuturor atacurilor (n veacul al 18-lea
lezghinii au distrus toat Mtskheta, care a fost depopulat
total), incendiilor (n 736 i 738 arabii lui Murvan i-au dat
foc, i la fel au fcut i n secolul 10) i cutremurelor, tot aa
cum i ivirii i-au pstrat dreapta credin, dei au fost mai
tot timpul sub zoroastrismul sassanid sau islamul persan i
alturi de monofizismul armean. Poate c i acesta este un
motiv pentru care Djvari este considerat un simbol
naional.Djvari

biserica-prototip.
Djvari este important pentru c este prima biseric
georgian n plan triconc. Djvari a fost i va rmne o
suprem cruce georgian, nfipt n pmntul Mtskhetei, dar
ndreptat
spre
cer

Biserica Djvari din oraul Mheta

38. Arhitectura georgian din tipul nfloririi (sec. XIXIII)

Slbirea n sec.10 a emiratelor arabe a Asiei mici a
contribuit la ntrirea Vizantiei care la nceputul sec. 11 a
nceput activ s cucereasc pmnturile armeneti. n 1070
aproape toat Armenia era nclus n teritoriul Selidjuchiei,
dup mprirea cria au aprut emiratele selidjune. n
prioada aceasta economia rii s-a stabilizat, ce a influinat la
nvierea
arhitecturii.
Pacea care a continuat peste 100de ani a creat condiii
favorabile p/u dezvoltarea cultural-economic a Armeniei.
Influena bisericii n viaa economic i cultural a rii i
dezvoltarea feodalizmului a contribuit la creterea locuinelor
domneti
i
mnstiri.
Cu o mare putere se dezvolt arhitectura. n rnd cu
dezvoltarea cetilor i mnstirelor se dezvolt i oraele.
Apar tipuri noi de construcii aa ca bibliotecile, colile .a.
n construcii se folosete piatra natural- tuf i bazalit.
Oraele erau nconjurate de ceti netrectoare, iar din partea
iazurilor erau zidite pereti nali, se ntreau rezidenile
domneti. n or. Ahtamar erau construite dambe epopeice, iar
pe ele perete ameniator i impresionant mpodobit cu
turnuri
mari
i
nalte.
Odat cu creterea oraelor i viaa oreneasc dezvoltarea
arhitecturii a primit o nou direcie, care a dat natere noei
tendine de a uni interierul n jurul axei verticale, n special
n construcii centrice i cldiri cu cupol. Divizarea
interierului era nlocuit cu volumul subcupolei ce a adus la
schimbarea vizual a compoziiei cldirii i n special la
accentuarea direciei verticale. Nevoia de a da construciilor
mici nfiare majestic a provocat la tendina permanent
spre verticalism ce a definit schimbarea proporiilor.

39. Arhitectura Statului Rus ca expresie a condiiilor

naturale
(materialele
de
construcie,
tehnica).
Sec. X-XI in apropierea principalelor cai acvatice sunt
inaltate o multime de orase ruse, fortificate prin pereti masivi
din lemn sau garduri, rezervoare naturale si artificiale de apa,
se construiesc manastiri. Se construiesc locuinte pentru
cetateni si castele domnesti, marea majoritatea fiind din
lemn. Lemnul se foloseste pe larg in constructiile
gospodaresti, pentru acoperirea drumurilor, in amenajarea
teritoriului urban. Cercetind imaginile iconice pastrate se
constateaza ca standurile din stejar au fost temelie si pentru
manastirile cu structura complexa. Din lemn se construiau si
cele mai mari edificii precum Soboarele din Novgorod,
Rostov, si din alte orase. Se presupune ca tipurile hramurilor
din lemn aveau o influen semnificativ asupra compoziiei
primelor edificii din piatra. Primele constructii din piatra care
inca s-au pastrat pina in present sunt hramurile construite la
mij. sec. XI. In perioada construirii marilor soboare Rusiei
Kieviene in zidaria pereilor s-au folosit caramida, piatra si
mortar. n cldirile relativ timpurii a Rusiei Kievene
(Catedrala Sf. Sofia din Kiev) s-a folosit un amestec bizantin
de zidrie din piatr, plinf si soluie din cement: fiecare rnd
de piatr alternnd cu dou / trei rnduri de crmid, ce
servea ca un strat de nivelare. Se aplica si ambreiajul ascuns
cu rinduri din caramida adincite. Zidaria bizantina cu timpul
pierde autoritatea, oferind locul metodelor mai distinctive.
Deja in Catedrala Sf. Sofia din Novgorod peretii sunt
construite din piatra gasita in local, prelucrat numai dintr-o
parte, pusa pe o solutie speciala, fara straturi de
caramida.Fundatia peretilor era construita de obicei din
piatra calcaroasa pe baza solutiei la adincimile 90-120cm pe
pilotii din lemn. n timpul ridicarea zidurilor se foloseau
schele de lemn sub form de buteni ngropai n ambreiaj, pe
care se aranjau platformele pentru schele. Arcadele, boltile i
cupolele deasemenea se zidau din crmizi pe cofrare de
lemn, de obicei cu o grosime de o caramida. Pentru a uura
pereii i bolile deseori n grosimea lor erau prevzute nave
de ceramic - "golosniki", care serveau i ca rezonatoare
acustice.
40. Arhitectura Statului Rus dup cretinare i legtura
ei
cu
arhitectura
bizantin
Cretinarea Rusiei a avut loc n 988 dup cucerirea de
ctre rui a Crimeei, care ncepnd cu sec. VI-lea era
dependent de Imperiul Bizantin. Cretinarea a avut loc n or.
Hersones (actualul Sevastopolis), unde se afl 13 bazilici
caracteristice p/u perioada timpurie a imperiului. n sec. XXlea, meterii imperiului bizantin utilizau tipul de biseric
cruce greac nscris, care a fost introdus n practica
constructiv
ruseasc
odat
cu
cretinarea.
Rusia era pe atunci o ar a civilizaiei lemnului. Din lemn
se construiau toate cldirile, ncepnd cu cele de cult i
terminnd cu locuine. Se folosea mai ales stejarul. Din
cununi erau alctuite forme prismatice, numite srub. n plan
construciile erau ptrate i limitate de lungimea lemnului.
Cldirile care cereau un spaiu mai mare erau realizate din
combinarea mai multor volume create independent - o
aglomeraie
din
forme
geometrice.
Arhitectura ecleziastic din Rusia are la origine arhitectura
elaborat n perioada secolelor VII-IX. Meterii zidari au
folosit structura spaial luat la cretinarea Rusiei cruce
greac nscris. ntre 1036-1052 n cele mai mari orae
ruseti au fost construite cele mai mree catedrale: Sf. Sofia

din Kiev (1037), Sf. Preobrajenskii n Cernigov (1036), Sf.

Sofia
n
Novgorod
(1045-1052).
Dup frmiarea rii n regiuni, n arhitectur se evideniau
3
regiuni:
1. Novgorod Pskov principiu raional i economic:
Sf.
Sofia
din
Novgorod
1045-1052
Bis.
Sf.
Iurii
din
Pskov
1119
Bis.
Sf.
Spas
pe
r.
Neredia
1138
Bis.
M-rii
Miroj.
1138
2.
Galicia

Volni
i
Transniprovia
Sf.
Sofia
XII-XIII,
Cernigov
Preobrajenskii
n
Cernigov,
1036
3. Vladimir Suzdali (trstur esenial: verticalism, nuane
romanice
i
plastica
sculptural
animalier)
Pocrov
pe
Nerli,
Sf.
Dumitru
din
Vladimir
Uspenia
din
Vladimir
Tipul cldirilor s-a dezvoltat n baza tipului de biseric i a
structurii spaiale cruce greac nscris, cu 3 nave i 5
nave, dominate de 1, 5, 9 cupole pe pandativi. Crucea
planimetric evideniat prin boli cilindrice, traveele de la
coluri boltite cu cupole, n cruce, cilindric, pe dublouri.
Sistema era echilibrat prin boltiri care stringeau forele de
respingere. Pilonii pe care se sprijineau arcurile de sub boli,
erau cruciformi n plan, lor le corespundeau n exterior
pilatri, care exprimau prin plastic structura spaial a
cldirii ca o carcas. Carcasa era baza soluiei structurale,
determinnd secionarea interiorului i exteriorului.
Structura spaial treptat se micoreaz i se simplific,
dispare pridvorul vestic i apar pridvoare laterale (o
reminiscen a intrrilor mai vechi pgne sau o soluie local
, care va fi pstrat n arhitectura lipoveneasc dup reforma
lui
Nicon).
Arhitectura bizantin a influenat arhitectura rus.
Construciile din lemn au fost influenate de forme
caracteristice
pentru
arhitectura
din
piatr.
41. Bisericile Deseatinnaia, Sf. Sofia din Chiev i
Novgorod
ntre 1036-1052 n cele mai mari orae ruseti au fost
construite cele mai mree catedrale: Sf. Sofia din Kiev
(1037), Sf. Preobrajenskii n Cernigov (1036), Sf. Sofia n
Novgorod
(1045-1052).
Catedrala Sfnta Sofia din Kiev este unul dintre cele mai
mari lcauri sfinte ale Ortodoxiei din ntreaga lume,
comoar unic a culturii naionale, a artei, arhitecturii,
monument maiestuos al istoriei. Datand din secolul al XI-lea,
Catedrala Sf. Sofia a fost un important centru pentru Rusia
sovietica. A fost deteriorata si reparata de-a lungul anilor, si
astazi este un amestec de stiluri arhitecturale din noua secole
diferite. Poate unul dintre cele mai surprinzatoare aspecte ale
catedralei este impresionanta colectie de mozaicuri bizantine
si fresce ce dateaza inca de la intemeierea sa. Sute de piese
de graffiti legate de evenimente politice si istorice datand de
secole mai pot fi vazute si astazi pe peretii catedralei.
Sf Sofia din Novgorod considerata una dintre bijuteriile
ascunse. Catedrala Sfanta Sofia, cu cupolele sale in forma de
coif a influentat in mod semnificativ urmatoarele lacasuri
sfinte care au fost construite mai apoi. Cunoscuta si ca
Biserica Intelepciunii Divine, aceasta catedrala din Novgorod
este una dintre cele mai timpurii constructii din piatra din
Rusia. Structura monolitica si masiva este un fel de armura
pentru ceea ce se afla in interior. Zidurile exterioare sunt
impartite de pilastri ce sunt proiectati in afara si care
corespund cu exactitate sectiunilor din interior. Blocurile
mari, cu forme ciudate din calcar, ce sunt unite de un mortar
rozaliu obtinut din caramida pisata si var, formeaza zidaria.
De mentionat, de asemenea, este faptul ca portile principale,
aflate in partea de vest, sunt deschise doar la ocazii speciale.
Si nu intamplatoare, deoarece portile principale protejeaza
doua usi mari din bronz foarte rare, realizate manual in
orasul german Magdeburg in secolul al XII-lea. Catedrala
Sfnta Sofia era considerat de novgorodenii din evul mediu
simbol
al
independenei
lor.
42. Bisericile Pocrov pe Nerli, Sf. Dumitru din Vladimir
Biserica Pokrov pe Nerli este un monument remarcabil al
meterilor zidari din coala Vladimir-Suzdali. A fost
construit aproximativ n anul 1158 n cinstea srbtorii
Pokrov, iniiat n sec. XII de Andrei Bogoliubskii.
Biserica Pokrov pe Nerli este numit cea mai frumoas
biseric din Rusia. Aezarea templului este unic: el este
construit ntr-o vale pe o lunc mltinoas. Anterior lng
biseric a fost un loc de confluen a rurilor Nerli i
Klyazma (n prezent ele i-au schimbat direciile). De fapt,
biserica se afla pe rscrucea rutelor comerciale de pe ru.
Biserica Pokrov este construit pe un deal artificial. Astfel,
fundaia se desfoar la o adncime aprox. 5m.Biserica
Pokrov pe Nerli reprezint un tip obinuit de templu al sec.
XII cu o cupol, cu 4 piloni, 3 apside, cu 3 nave
longitudinale i transversale; arcadele semicirculare a
templului sprijin un tambur cilindric. Limea templului
este de 10m, iar nlimea interioar - 20,8m. Planul cldirii
este puin alungit pe axa longitudinal, iar navele laterale
sunt de 2 ori mai nguste dect cele central.Faada templului
este decorat dup o modalitate tipic a templelor din secolul
dat: este mprit n 3 pilatri verticali, care se finiseaz n
partea de sus cu semicercuri, decorate cu relief; ferestrele

nguste n partea de sus i nie adnci cu arhivolte decorative

n partea de jos. Pereii templului sunt decorate cu reliefuri,
care reprezint pe mpratul David cu biblia i motive
zoomorfe
(lei
i
psri).
Biserica Sf. Dumitru din Vladimir la fel ca i bis. Pokrov
este un monument-reprezentat din perioada premongol,
construit n anii 1190 ca un element al palatului cneazului
Vsevolod Cuibul-Mare. Templul era construit n numele
sfntului Dumitru Solunskii. n anii 1536,1719 i 1760 n
catedral au avut loc incendii care au schimbat mult
infiarea ei, astfel pn n prezent ea s-a schimbat
considerabil.
Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Sf. Dumitru
este un templu cu cupol crucifer i 3 apside, cu o cupol i
4 piloni. Cupola este acoperit cu aur un semn c face parte
din arhitectura veche (de obicei, se folosea pn n sec. XI
inclusiv). Materialul de construcie de baz a fost piatra alb
calcaroas. Faada catedralei este mprit n trei nivele.
Nivelul de jos nu este decorat apropape cu nimic (iniial aici
se aflau galerii care nconjurau biserica din trei pri, dar au
fost distruse n 1837-1839 n urma reconstruciei). Lng
galerii se aflau turnuri cu scri, asemntoare cu cele din
catedrala Sf. Sofia din Kiev. Nivelul din mijloc reprezint un
timp colonat cu un ornament foarte bogat. Nivelul de sus este
ornamentat la fel, n conformitate cu regulile ritmului
arhitectural. Relieful acestui monument reprezint motive din
biblie i mitologie, unde figurile sfinilor Boris i Gleb se
mbin armonios cu animale i plante fantastice.
43. Particularitile arhitecturii bizantine n Grecia,
transformrile templelor antice. Apariia triconcului pe
Sf.
Munte
Athos.
Bazilica este frecventa in provinciile grecesti. In zonele
periferice ale imperiului sunt prezente tipul sala si planul
central, cu cupola sau boltit semicilindric. Planul in cruce
greaca e raspandit in Grecia si Macedonia, iar planul triconic
in
Macedonia
si
Bulgaria.
In cadrul elevatiei, etajarea succesiva a spatiilor ordoneaza
registrele arcadei, tribunei si ferestrelor. Sistemul de
acoperire foloseste cele trei forme traditionale: Sarpanta de
lemn,Boltile semicilindrice de caramida cruda sau arsa
Cupola pe pandantivi sau pe trompe de unghi de piatra.
Plastica fatadelor. Constructiile mari se caracterizeaza prin
masivitate. Contrafortii flancheaza puternic zidurile la
exterior,
preluand
impingerile
sistemului
de
acoperire.Cladirile de dimensiuni mici au gratie si eleganta,
datorita proportiilor turlelor. Un aspect particular este
folosirea alternantei pietrei cu caramida, sistem generalizat,
si
prezenta
arcadelor
oarbe.
44. Simplificarea bazilicii i rspndirea tipului popelar.

45.

Arhitectura Bulgariei. Sf. Sofia din Sofia

Istoria arhitecturii bulgare ncepe o dat cu formarea, n
secolul al VII-lea, a statului bulgar independent. Centrele
principale culturale din Bulgaria erau capitalele care s-au
schimbat de nenumrate ori, n funcie de evenimentele
istorice, n timpul Primului arat bulgar capitala s-a gsit
succesiv la Pliska, Preslava i Ohrida. La Pliska i Preslava
s-au gsit ruine de palate, cldiri de cult i
fortificaii.Arhitectura acestor construcii era foarte msiv,
sever i lipsit de detalii , zidurile aveau o grosime
excesiv, iar simul logicii constructive de abia lua natere.
Lemnul era ntrebuinat pe scara larga la construciile de cult.
Existena, n vechea Bulgarie a unei arhitecturi de lemn
dezvoltate, constituie un element de legtur cu arhitectura
slavilor de rsrit i apus.
Tendina ctre monumentalitate simplitate i claritate,
renunarea la formele mrunte la elementele decorative,
constituie trasaturile caracteristice ale primelor perioade ale
arhiteturii bulgare. Monu mentul cel mai vechi in istoria
arhitecturii Bulgariei este catedrala Sofia din orasul Sofia
(sec. VI) Aceast biseric reprezint o bazilic boltit cu trei
nave pe care l flancheaz dou turnuri. Toate cele trei nave
au un acoperi comun, diu care cauz nava central nu are
lumin ; navele colaterale snt separate de cea mijlocie prin
stlpi i nu prin coloane.
Particularitatea catedralei const n aceea c, tratarea
compoziional a spaiului interior se bazeaz pe utilizarea,
ca modul, a ptratului central de sub cupol, fapt care se
observ n ntreaga structura a planului cldirii, precum i n
sistemul de acoperire. Suprafee lipsite de decoraii, unghiuri
drepte i linii precis conturate. Prin aceste trsturi monumentul se deosebete de tipurile cunoscute de bazilici
elenistice. Arhitectura cldirii se caracterizeaz, n ansamblul
ei, prin severitate, prin simplitatea formelor i prin lipsa,
aproape totala, a decoraiilor, fapt care o deosebete n mod
radical de arhitectura monumentelor din Preslava.
Exteriorul Catedralei are aspectul unui dreptunghi (aproape
patrat de 77 x 71,70m). n fa are un atrium, un exonartex i
un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e
mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale
mai mici, peste care se ridic galeriile n dou etaje. Atenia e
atras de marea cupol central de deasupra navei centrale,
ncadrat de dou semi cupole, i ase cupole mai mici.
Cupola central e o adevrat minune arhitectonic, att prin
mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e

ridicat (54m), datorit creia pare suspendat n vzduh,

luminat de cele 40 ferestre de la baza ei
46.Arhitectura primului arat bulgar. Biserica din Plisca.
Dup includerea Bulgariei n Imperiul Bizantin incepe
construirea n mod activ a templelor. Cel mai cunoscut tip de
cldire-templu este basilica cu trei nave. Acest tip de
construcie este pstrat n arhitectura primului imperiu
Bulgar.n Primul Imperiu Bulgar (680-1018) se dezvolt n
sine arta bulgar, care a fost bazat pe tradiiile slavilor i
bulgari, i absorbit din tradiia antic. Direcia primelor
instalaii adecvate bulgare - construite din blocuri masive de
ziduri din piatr, perei de protecie. Masive i greoaie
palate au fost construite in Pliska i Preslav (IX - X-lea).
Interioarele lor sunt decorate cu gresie, faianta, geamuri
jgheaburi cu desene geometrice, sculpturi din cupru i piatr.
Pentru decoratiuni, necunoscute la bizantini, sunt sculptate
capete de animale. mpreun cu bazilica cu trei nave
(Basilica n Pliska) n Primul Imperiu Bulgar, mai ales n
mnstirile sau fost construite biserici cu o absida (Biserica
Round
Preslav).
Cel mai renumite dintre bisericili, este cea din Pliska.
Lungimea sa este de 99 m, limea - 30 m. A fost cea mai
mare cldire din vechea Bulgarie i una dintre cele mai mari
cladiri din Europa la momentul respectiv. Biserica poseda
elemente bizantine, inainte de a intra n templu a fost
construit curte n aer liber (atrium), nconjurat de ziduri i
stlpi. Dou rnduri de coloane au mprit spaiul in trei
nave. Bazilica a fost bogat decorata cu sculpturi in piatra si
mozaicuri. A fost lucrarea cea mai impuntoare a Bulgariei
arhitectur din sec. IX.
47. Arhitectura Serbiei.
Statele srbeti Serbia, Bulgaria, Macedonia s-au format
n sec. al IX-lea. Se aflau ntre Imperiul Roman i Bizan,
ntreinnd relaiile economice cu ambele, dar ideologic erau
legate cu Bizanul. Sursele arhitecturii: tradiiile oraelor
antice i ale slavilor n domeniul arhitecturii lemnului. coli
de arhitectur:
I.Raca: sec. XII-XIII, trsturi romanice i gotice. Pentru
coala dat sunt caracteristice cldirile cu o nav i cupole. n
nava alungit uneori se includea i nartexul. Se evidena
partea central a cldirilor, deasupra creia, pe pandativ, se
afla cupola fr piloni interiori. Se ntlnesc i transepte
joase, capele, i, uneori, clopotnie. Pereii se construiau din
piatr, la cldiri mai remarcabile ele erau prelucrate cu
marmur. Biserica Maicii Domnului din Studenia (1190), cu
3 altare, cu o nav.
II. Macedonian: sec XIII-XIV. n locul cldirilor cu o
nav se construiesc mai mult temple cu cupole n forma
crucii greceti nscrise, de obicei amplasate pe pilonii liberi.
Se construiau i cldiri cu 5 cupole. Ca material de
construcie se folosea zidria mixt din rnduri de crmid i
piatr. Dispar trsturile romanice. Faadele erau decorate cu
nie sau arcade ntre pilatri. Biserica Maicii Domnului din
Graceania (1321) este un monument reprezentativ din
aceast perioad un nartex, cu 5 cupole, n forma crucii
greceti nscrise. Templul Salvatorului din Deceani 13271335 a fost construit de ctre clugrul francisc Frad Vita.
(impresia de 5 nave exterioare i 3 n interior). Faada
templului era prelucrat cu marmur de culoare roy i
albastru.
III. Morava: sec. XIV-XV. Planurile cldirilor seamn cu
trifoi. Transeptele se finiseaz cu apsidele, care sunt
perpendiculare altarului i alctuiesc un triconc. Sunt 2 tipuri
de temple: primul tip se construiete in forma crucii
greceti inscrise cu o sau 5 cupole. Al doilea tip, avind forma
triconcului, erau alungite n nave, asemntor monumentelor
colii din Raca. ntemeietorul colii Morave este Borovica
Rad. Unul din cele mai nsemnate monumente acestui
meter este Templul Maicii Domnului din Kalenici (14131417) reprezint un templu cu o silueta gratioasa, plina de
verticalism. Interiorul este lipsit de piloni.. Ravania (1376),
Krueva (1374-1378). Pridvoarele din lemn se transform n
apside laterale. Triconcuri n 2 variante nscrise n cruce
planimetric i simplu.

48. Arhitectura Valahiei.

In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot
fi regasite. Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean
putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in
arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov
(secolul 14) si Castelul Huniazilor din Hunedoara (secolul
15) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul
acelor secole, au fost si extinderile si fortificatiile oraselor,
cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati.
Stilul arhitectural dezvoltat in Valahia este remarcabil prin
unitatea stilistica. Stilul brancovenesc este caracterizat prin
integrarea trasaturilor baroc si oriental. Prima jumatate a
secolului 19 a oferit arhitecturii romnesti o combinatie de
elemente romantice si neo-clasice. In a doua jumatate a
secolului apar reactii nationale care utilizeaza in mare
masura elemente si forme ale arhitecturii folclorice vechi. In
primele de decade ale secolului 20, orasele romnesti aveau
in aspecte contrastante, afisand diferente acute intre
somptuoasele cladiri din centru si suburbiile aproape rurale,
in timp ce satele raman aproape medievale. Introducerea de

blocuri au avut ca rezultat aparitia de imense cartiere de

locuit.
49. Arhitectura moldovei
Moldova- formata ca stat independent la mij, sec XIV-lea.
Cele mai vechi biserici sf. Nicolae din Radauti sis f. Treime
din Siret, atestate cu formarea statului, - sunt diferite dupa
structura si planimetrie marturind o influenta diferita. Sf.
Treime este un trilob ,de tip sirbesc, Sf. Nicolae o bazilica
romanika cu trei nave.
Analiznd optic construciile catolice din Moldova la
rscrucea secolelor XIV-XV obsevm c meterii moldoveni
au integrat treptat n arhitectectonica lor cteva dintre
elementele specifice goticului: contraforii i chenarele de
ui, ferestre i portaluri. Adaptate ca forme i dimensiuni
noilor monumente, aceste elemente apar n a doua jumtate a
secolului XV ca unul din componentele caracteristice ale
stilului moldovenesc, ncadrndu-se admirabil n plastica
faadelor.
Ulterior arhitectura Moldovei va dezvolta tipur trilob cu
realizarea unei boltiri original bolta Moldovei Originea ei
se presupune ca sa-r afla in arhitectura armeneasca. Pe
parculsul sec. XV-leaXVI-lea a avut loc inflorirea scolii
moldoveneshti de arhitectura. Incepind cu sec XVI-LEA
ARHITECTURA STAGNEAZA, se modifica doar decorul.
50.Particularitile arhitecturii moldoveneti din sec. XV
bolta moldoveneasc i multiplicarea ncperilor.
n al XV-lea, biserica, initial din 5 camere, a adugat alte
dou: exonartexul din fata si cryptul (necropola sau
gropniai) ntre naos i pronaos, pe care a fost amenajat un
loc ascuns, pentru obiecte de valoare (tainia), aprut pentru
prima dat n Manastirea Neamt ( 1497), apoi n secolul al
XVI-lea. - n Manastirea Probota (1530), Moldovita (1532),
Bistria (reconstruit n 1564), Slatina (1564), Sucevita
(1587). Printre bisericile monahale i Biserica Adormirii
Maicii
Domnului
Manastirea
Capriana.
La biserici cupola ridicat pe naos, constnd dintr-un tambur
cilindric, acoperit cu o cupol i n exterior acoperis in forma
de piramida. La baza cupolei n sunt elemente, care reduc
vizual diametrul su, care confera Mitropoliei Moldovei
silueta mai eleganta, comparativ cu bizantin. Sistemul de
arcade care sustineau cilindrul micsorau vizula constructia,
situat pe diagonala fata de ptratul de baz a cupolei, sistema
a fost numita "set moldovenesc" i este un original fenomen
in
arhitectura
moldoveneasca.
In sec. XIV-XVI, casele au fost construite n form de
cabane - n locuri muntoase i mpdurite. Casele erau
construite din busteni de lemn, care alcatuiau carcasa.
Deasemenea era folosit lutul pentru perei i stih pentru
acoperis.

51. Rspndirea i importana arhitecturii bizantine

pentru rile vecine.
Izvoarele artei bizantine le gasim in cultura greaca, in
imbinarea traditiilor elenistice alexandrine si mediteraneene
din timpul Imperiului Roman, precum si in asimilarea
culturilor Orientului Apropiat. Dominanta in arhitectura
religioasa va fi folosirea arcului, boltii si cupolei.
Pn n
sec. VI arhitectura bizantin se va concentra i se va dezvolta
n regiunea fostei Greciei i a Imperiului Roman. n sec. al
VI-lea se nregistreaz apariia unor palate grandioase n Asia
Mic, n zona provinciilor. O construcie foarte util,
Cisterna bazilicii de la Bin Bir Direk, avea 244 de coloane,
care erau destinate s asigure aezrilor urbane reserve mari
de ap. Tot n aceast perioad se ridic un numr mare de
cldiri religioase, a nceput s fie folosit cupola pe
pandativi. n sec. VIII-IX, n perioada iconoclastic, clugrii
au dezvoltat credina n icoane, mnstirile sunt decorate cu
mozaicuri i fresce. n perioada dinastiilor macedoniene (sec.
IX-XII) a avut loc maturizarea artei bizantine pe teritoriile
noi, unde s-a rspndit datorit situaiei politice. Este vorba
de rile i popoarele din Balcani, Armenia i Georgia. n
arhitectura civil faima palatelor imperiale ajunge pn n
apusul Europei. Una din reedine, transformat n palat, a
fost Palatul blachernelor. Anume arhitectura bizantin, prin
exotismul i fastul oriental, a adus splendoarea i strlucirea
spectacolului optic al artei sale n rile, unde arhitectura
Zcea n simplism i primitivism, iar ideile constructive
pn n prezent se socotesc un ideal ingineresc.
52. Arhitectura preroman i legtura ei cu arhitectura
bizantin
Primul stil independent, specific pentru Europa medieval
a fost stilul romanic, prin care se caracterizeaz arta i
arhitectura Europei de Vest ncepnd cu anul 1000 pn la
apariia stilului gotic, in unele regiuni - pn la a doua
jumtate a sec. XII, iar n altele regiuni - i mai trziu. El a
aprut in rezultatul sintezei rmielor artei Romei Antice i
triburilor barbare. n primele sale perioade acesta se numea
stilul preromanic.
La sfritul perioadei preromanice elementele stilului
romanic se mbinau cu cele bizantine, mai ales provenite din
Siria, Germania i a triburilor nordice. Toate acestea au
influenat apariia i altor stiluri locale din diferite regiuni ale
Europei, care, mai trziu, se vor numi romanice (n stilul

romanilor). Diferite stiluri ai acestei perioade se difereniez

dup colile arhitecturale. Arhitectura secolelor V-VIII era,
de obicei, simpl. Cldirile se construiau din elementele
mprumutate de la cldirile vechi ai Romei antice. Din
arhitectura bizantin s-au mprumutat catedralele i bisericile
cu planurile n cruce greac sau in cruce latin. Una din
reprezentantele acestei perioade este capela palatin de la
Aix-La-Chapelle din Aachen (Germania), construit de Carol
cel Mare n anii 792 i 805. Anume aceasta devine unul din
cele mai mari i puternice centre de cultur ale zonei.
Aceast construcie este inspirat de Bazilica San Vitale din
Ravenna. Monumentul are plan octogonal, o calot cu 8
pnze, adaptate la baza octogonal, are deambulatoriu i
tribune acoperite, arce n leagn, deschise spre centrul
octogonal i boli n plin cintru. Arcele tribunilor sunt
susinute de duble coloane de porfir, marmur i granit.
Formulele de inginerie folosite au stat la baza arhitecturii
stilului romanic, n urmtoarele secole.
O invenie a arhitecilor i inginerilor acestei perioade este
vestvorkul o faad cu multe nivele i flanchiat cu multe
clopotnie, care era construit la bazilicile cretine.
Vestvorkurile sunt prototipul faadelor gigantice
catedralelor romanice i gotice.
Un element negativ in construciile preromanice era
materialul din care se construia lemnul care era foarte
inflamabil.

53. Arhitectura romanic, aria rspndirii, programele

funcionale.
Bisericile romanice erau construite din piatr i aveau o
form nrudit cu cea a bazilicii. Ele se compuneau, ca i
bazilicile, dintr-o nav central i dou sau patru nave
laterale, un transept i o absid. Absidele erau prevzute de
obicei cu absidiole, unde se depuneau relicvele. ns, spre
deosebire de planul bazilical, la bisericile romanice navele
laterale nu se sfreau la transept, ci se prelungeau,
nconjurnd corul i formnd un deambulatoriu. Deasupra
navelor laterale se afla, la multe biserici, o galerie care se
deschidea spre nava central prin mai multe arcade. Aceste
deschideri se numesc triforium. Bisericile aveau n fa un
nartex (pridvor), iar intrarea se fcea printr-un portal (poart
monumental, fcnd parte din faad), flancat de dou
turnuri. Un alt turn se nla deasupra ncrucirii transeptului
cu nava central. Interiorul bisericilor era slab iluminat, prin
ferestre mici, cu partea de sus n form de semicerc i situate
mai ales la absid, transept i la galeria de deasupra navelor
laterale.
Bisericile romanice cunosc o mare rspndire, ntlninduse din Spania pn n Polonia i Transilvania, din Norvegia i
Islanda pn n Siria i Palestina. Printre primele atestri de
monumente romanice n Romnia (secolul XI) se refer la o
serie de mnstiri benedictine din vestul rii (Criana, Valea
Mureului Inferior). Tot din secolul XI dateaz i fundaiile
primei catedrale, cu baptisteriu, din Alba Iulia, aflat pe locul
actualei catedrale romano-catolice Sf. Mihail, reconstruit
imediat dup marea invazie mongol din 1241. Aceast
biseric este cel mai important monument romanic din
Romnia, o bazilic nceput dup un plan cu 5 nave, dar
terminat n sistem trinavat, cu transept i dou turnuri pe
faada de vest.

54. Arhitectura religioas romanic, rolul mnstirilor n

rspndirea arhitecturii de piatr.
Arhitectura religioasa romanica este caracterizata in
principal de elmente cum ar fi: arcul, bolta si cupola. In
aceata perioada se defineau planul constructiei si elementele
componente. Printre primele biserici cu plan, construite la
Roma au fost: Basilica Sfantul Petre (324 - 349), Basilica
Santa Maria Maggiore (352 - 366), San Paolo fuori le muri
(386 - 390). Elementele definitorii pentru planul bazilical
sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la
capatul opus intrarii principale. In aceste doua secole au fost
elaborate inca doua tipuri in afara celui bazilical: planul in
cruce latina (Mausoleul imparatesei Galla Placidia de la
Ravenna) si planul central (Mausoleul Santa Constanza din
Roma 354, Biserica Sfantul Gheorghe din Salonic,Biserica
Santo Stefano rotondo din Roma intre anii 462 si 482,
Baptisierul Neonian la Ravenna, cu plan octagonal in secolul
V).
Manastirile au avut un rol important in raspindirea
arhitecturii de piatra.Astfel elementele din piatr cu rol
preponderent constructiv cum sunt stlpii, coloanele, arcele
de descrcare, nervurile, consolele la interior i
contraforii i soclurile la exterior se regsesc n
componena acestora. Stlpii sunt masivi, greoi, adeseori
ptrai, cu semicoloane angajate la cele patru fee, alteori
cilindrice sau octogonale. Coloanele au capiteluri variate,
geometrice sau cu decoraii sculpturale.

55. Fortificaiile romanice.

Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII in statele
feudale ale Europei occidentale. Principalulul domeniu de
manifestsre a acestei arte este arhitectura, cu doua mari
programe: castelele fortificate si bisericile de tip bazilica. Se
reactualizeaza sculptura in piatra, se inalta numeroase castele
cu ziduri massive, ferestre putine, turnuri inalte, sunt ridicate
catedrale si abatii. Astfel in secolul al XI-lea, Europa incepe
sa se contureze asa cum o vedem noi astazi. Nobilii, mari
proprietari de pamanturi, au inceput sa-si construiasca castele
fortificate, construite pe inaltimi si inconjurate de ziduri
puternice si de santurii pline cu apa. Elementul central era
donjonul, care era la randul sau o constructie fortificata,
putand oferii stapanului posibilitatea de locuire. Insa cel mai
important si reprezentativ element de arhitectura era
bazilica,de proportii considerabile, construita din piatra. Ea
este compusa dintr-o nava centrala si doua sau patru nave
laterale despartite intre ele prin stalpi. In partea de est ea are
intotdeauna o absita care adapoteste altarul. Stalpii care
despart navele sunt masivi si capiteluri variate, cu decoratii
sculptate geometrice sau florale.

56. Arhitectura gotic, aria rspndirii, programele

funcionale.
Arhitectura gotic
Descriptie: Adjectivul "gotic" este inventat de umanistii
renasterii italiene, desemnand cultura care s-a dezvoltat in
occident intre secolele XII si XVI. Programe functionale
ARTA GOTICA
- Edificii de mari dimensiuni,
- Biserici foarte luminate cu aspect zvelt,
- Triumf al linilor verticale,
- Bolti de ogive,
- Arce frinte,
- Ziduri ajurate,
- Ferestre mari,
- Arce butante,
- Stilpi descompusi in colonete,
- Sculpturi cu motive din natura,
- Statui in Ronde-Bosse din ce in ce mai studiate,
Vitralii.

57. Arhitectura gotic n Frana, catedralele oreneti.

Primele catedrale gotice au aparut in inima Frantei, pe
domeniul regal. Cea dintai este biserica abatiala de la SaintDenis din Paris, inaltata in deceniile 4-5 ale secolului al XIIlea, sub indrumarea abatelui Suger. Au urmat, intre 1150 si
1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima
este Notre-Dame din Paris; a doua este catedrala din
Chartres, cu doua turnuri inegale; catedrala din Amiens;
catedrala din Reims.
Chartres. Planul catedralei este cruciform, avand o nava
lunga de 28 de metri si scurte transepte in aripile de sud si
nord. Capatul estic este semicircular, prezentand o serie de
cinci capele. Nava spatioasa are o inaltime de 36 de metri,
acoperita de magnificul dom. Vitraliile extraordinare ale
catedralei dateaza din secolul al XIII-lea. Portalurile si usile
sunt bogat incarcate cu statui. Catedrala este ridicata pe o
suprafata de 10.875 de metri patrati..
Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 12181235. Fatada estede un geometrism perfect, dar cu cele doua
turnuri. Construcia cldirii cu cinci nave s-a terminat prin
lucrrile de pe faada vestic. Faada dantelat i cele dou
turnuri patrulatere de cte 69 m fiecare radiaz echilibru.
Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat ornamentate,
care evoc simbolurile goticului trziu. Impresia spaial n
interiorul bisericii este copleitoare, zidurile ei se nal pe
trei rnduri de coloane. De proporii impozante, 130 m
lungime, 45 m lime, 35 m nlime, unde ncap pn la
10 000 de persoane. Nava principal este mpodobit cu
statui i picturi.
Catedrala Notre Dame din Amiens este cea mai inalta
catedrala din Franta. Spatiului sau interior este de
aproximativ 200000 de metri patrati. Boltile navei au o
inaltime de 42.30m. Fatada vestica este acoperita de galeria
celor 22 de statui ale regilor, care se intind pe toata latimea
fatadei, sub registrul imensului rozariu. Deasupra imensei
ferestre rozariu se afla incadrata in fatada o arcada
descoperita, numita si galeria clopotarilor. Flancand nava,

cele doua turnuri au fost construite fara a se tine seama de

proiectul initial.

dimensiunile lor, acestor biserici li s-au adugat i

turnuri mai puternice, mai ales deasupra careului central.

58.

60.Arhitectura romanic i particularitile ei n Italia.

n Italia, arhitectura romanic corespundea tradiiilor
arhitecturii romane, care avea preferin pentru liniile
orizontale. Planul bisericilor de pelerinaj, cu modificri mai
mult sau mai puin importante, apare i n unele regiuni de
aici. n altele, dimpotriv, sub influene arabe, bizantine i
normande se dezvolt alte tipuri. n arhitectura romanic au
fost construite numeroase monumente valoroase, unele dintre
ele ornamentate cu marmur, pentru a micora impresia de
masivitate a zidurilor (biserica San Miniato din Florena).
Clopotnia la aceste biserici este separat, reprezentnd un tip
propriu artei romanice n Italia, care se dezvolt din planul
basilical, n genere flancat de un turn izolat. Ca exemple
reprezentative pentru stilul italian se pot enumera complexul
de monumente din Pisa (catedrala, baptisteriul i turnul
nclinat), Biserica San Zeno din Verona i Biserica San
Miniato al Monte din Florena.

Arhitectura romanic i particularitile ei n Anglia.

M o nu me n te l e p e r i oa d ei r o ma n ce din Anglia, fie c
au fos reconstruite n perioada arhitecturii gotice, fie
c, ncepute n stil romanic, au fost terminate n stil
gotic (d i n
D u i r ham). Castelul regal din Londra
(Tower) construit n anii 10801097 a fost i el total
refcut, fiind transformat mai trziu n nchisoare.
Principalele susintoare ale arhitecturii erau mnstirile
care, n acea perioad, depeau numrul de 2000. Trstura
cea mai izbitoare a bisericilor i catedralelor romanice este
masivitatea i utilizarea frecvent a arcurilor curbe pentru
ferestre, ui sau arcade. Acelai principiu al construciilor
semicirculare a fost aplicat i pentru acoperiul de piatr,
care a nlocuit n cele mai multe biserici lemnul; acesta lua
forma bolii tip tunel sau butoi (ca un arc rotund continuu)
sau pe cea a bolii n arcad (ce consta din dou boli n
form de tunel care se intersectau). Stlpii masivi, rotunzi, i
pereii groi ai cldirilor romanice erau necesiti structurale
pn la descoperirea tehnicilor perfecionate, asociate cu
stilul gotic trziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele
dintre acestea (mai ales bolile cu nervuri) fiind utilizate
chiar i n perioada precedent.Marele avnt pe care l-a
cunoscut arhitectura romanic s-a datorat unor noi i foarte
puternice ordine monahale, cum ar fi cel al cluniacilor sau al
cistercienilor. Multe construcii aveau o arcad (un culoar
construit n jurul bisericii) pentru pelerini.
Arta romanic a fost adus n Anglia de normanzi. Acest stil
este cunoscut n Marea Britanie ca stil normandic.
Monumentele de baz ale acestui stil sunt catedralele din
Ely, Norwich, Peterborough i Durham.
59. Arhitectura romanic i particularitile ei n
Germania.
In Germania, arhitectura urban s-a dezvoltat n perioada
romanic mai ales n regiunile Rinului i n Saxonia.
n regiunea Rinului, arhitectura romanic timpurie s-a
format fiind influenat n mod nemijlocit de
construciile de la Cluny situate relativ aproape.
Influena mnstirii din Cluny s-a rsfrnt i asupra
unui ir de construcii de la sfritul secolelor X i XI,
cum ar fi bisericile din Hirsau, Gernrode, Mittelzell i
catedralele reconstruite mai trziu din Mainz, Augsburg.
Acestea erau bazilici nu prea nalte, cu trei nave, cu
tavanuri susinute de grinzi, cu un transept deplasat spre
partea de rsrit a cldirii (adic avnd un plan n
forma literei T i nu a crucii latine), cu o mic absid i
cu o cript sub altar. Deseori transeptul i absida se
repetau i pe partea de apus a cl dirii. n aceste
cazuri, intrrile erau aezate pe faadele laterale ale
transeptului.
Cele mai reuite monumente ale arhitecturii romanice din
Germania snt biserica Mriei d i n mnstirea Laach
(nceput n 1093) i c a t e d r a l e l e d i n M a i n z
Worms i Speyer, care s-au construit timp
ndelungat, ncepute n secolul al Xl-lea ca bazilici cu
acoperiri plate n navele de mijloc i cu boli n cruce
deasupra celor laterale, construcia lor a fost continuat
n cursul secolului al Xll-lea i, n cele din urm, au
cptat boli ncruciate pe nervuri pn i n nava
central. Aceasta a permis, pe de o parte, s se mreasc
nlimea navei centrale, iar pe de alta parte, a provocat
necesitatea de a se aduga la pilele navei de mijloc
coloane angajate care susin nervurile bolii. Odat cu
complicarea seciunii stlpilor i cu schimbarea
proporiilor dintre elementele componente, formele au
devenit mai uoare, iar spaiul interior mai degajat.
Se atenua, prin urmare, i severitatea aspectului artistic
al cldirii. La aceleai monumente se ntlnete, odat cu
creterea general a gabaritelor, ntr-o form deja
constituit, procedeul de compoziie numit sistem
legat". El const din aceea c fiecrei travei a navei
centrale, acoperit cu o bolt n cruce i separat de
traveea urmtoare prin arce transversale, i corespund n
navele laterale cte dou travee pe ambele pri. De
aici apare necesitatea tratrii diferite a punctelor de
sprijin, care susin bolta navei centrale i a celor pe care
se sprijin bolile navei laterale, n conformitate cu

61Arhitectura gotic n Frana.

Arh gotica in Franta (catedrale orasenesti)
Primele catedrale gotice au aparut in inima Frantei, pe
domeniul regal. Cea dintai este biserica abatiala de la SaintDenis din Paris.Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale
celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame din
Paris., in sec.XII-lea, cu cinci nave si o fatada admirabila.
Intregul ansamblu degaja echilibru si armonie. A doua este
catedrala din Chartres, cu doua turnuri inegale.Catedrala din
Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta. In
sfarsit, cea mai frumoasa ramane catedrala din Reims,
comparata cu Partenonul, loc de incoronare a regilor Frantei.
Planul catedralei este cruciform, avand o nava lunga de 28 de
metri si scurte transepte in aripile de sud si nord. Capatul
estic este semicircular, prezentand o serie de cinci capele.
Nava spatioasa are o inaltime de 36 de metri, oferind o
privire neintrerupta din capatul verstic pana in absida estica,
acoperita de magnificul dom. Vitraliile extraordinare ale
catedralei dateaza din secolul al XIII-lea, scapand cu bucurie
din razboaiele religioase ale secolului al XVI-lea.
Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 12181235. Fatada estede un geometrism perfect, dar cu cele doua
turnuri neterminate Catedrala Notre-Dame cu referire la
Sfnta Fecioar. Prima crmid de fundaie a fost pus n
anul 1163.Construcia cldirii cu cinci nave s-a terminat prin
lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mijlocul secolului al
XIII-lea, prima capodoper a stilului gotic timpuriu era gata.
Cu toate c desenele iniiale i strana evocau nc stilul
romanic, aici s-au aplicat pentru prima oar soluii
arhitecturale specificestilului gotic.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69
m fiecare radiaz echilibru. Intrarea n catedral se face prin
trei pori bogat ornamentate, care evoc simbolurile goticului
trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este
copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri de coloane.
De proporii impozante, 130 m lungime, 45 m lime, 35 m
nlime, unde ncap pn la 10 000 de persoane. Nava
principal este mpodobit cu statui i picturi.
Catedrala Notre Dame din Amiens
Catedrala Notre Dame din Amiens, este cea mai inalta
catedrala terminata din Franta. Aceasta mai detine un loc
prim, si anume acela al spatiului sau interior Boltile navei au
o inaltime de 42.30 de metri, fiind, la randul lor, cele mai
inalte bolti de nava din intreaga Franta. Partea sa inferioara,
prezentand trei mari portaluri este acoperita de galeria celor
22 de statui ale regilor, care se intind pe toata latimea fatadei,
sub registrul imensului rozariu. Deasupra imensei ferestre
rozariu se afla incadrata in fatada o arcada descoperita,
Prima biserica in stil gotic Saint Denis Basilica, biserica
abaiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz
n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui
Suger. Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de
dominaie a romanicului, i face apariia un nou stil n
arhitectur Arhitecii goticului au revoluionat viziunea
spaial romanicului prin dou invenii: ogiva i arcul de
susinere Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n
form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiunea
vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe patru
coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de arcuri n
ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane diagonal
opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea
obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin
ncrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi
dimensiunile ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie,
sprijin, din exterior, peretii nali ai navei centrale, alturi de
contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a
bolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare a
spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai
raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul
de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc.

62. Arhitectura gotic n Italia.

. n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit
puternicei rezistene a influentelor bizantine. Cel mai
reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este
domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea
mare monument religios din lumea cretin, dupa catedrala
Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice
alt ar european, a dat admirabile monumente gotice n
arhitectura civil.Zeci de palate comunale din oraele italiene
preiau elementele stilului, ce le ofer elegan i
armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra
Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca
d'Oro) aflat n aceeai cetate din lagun
63.Arhitectura gotic n Germania.
n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influenat de
monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice
sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave
de nlimi egale
64.Arhitectura gotic n rile Europei de Est.
Stilul gotic se incadreaza intre secolele XII si XIV, fiind
raspandit in toate tarile Europei centrale, apusene, nordice,
ajungand pana in Polonia si in Carpati. Mai putin s-a
dezvoltat in Europa de est, dar si aici vedem ca au fost
preluate unele elemente a stilulul gotic. De exemplu castelul
Vajdahunyad, situat in capitala Ungariei, intr-unul din cele
mai mari parcuri din Budapesta. El imbina patru stiluri
arhitecturale precum cel romanic, gotic, baroc si renascentist.
In Romania stilul gotic a patruns catre mijlocul secolului
XIII. Acest stil s-a impus mai mult in arhitectura religioasa:
biserica Sfantul Bartolomeu din Brasov, bisericile din
Prejmer si Bistrita si mai tarziu biserica evanghelica din
Sebes, in secolul XV, Biserica Neagra din Brasov, Catedrala
Sfantul Mihail din Cluj-Napoca; elemente gotice intilnim si
in castelul Peles din Sinaia.
65. Fortificaiile gotice.
Arhitectura gotica domina sculptura si artele decorative.
Progresele tehnicii in constructia au ajutat catedrala sa-si
inalte boltile pe ziduri din ce in ce mai subtiri care nu
necesitau fortificatii suplimentare, strapunse de ferestre din
ce in ce mai mari. Bolta catedralei este sustinuta de arce
ogivale sau frante, care ii permit sa se inalte ca niciodata
pana acum. De asemenea catedrala gotica aduce inca un
element de noutate, si anume arcurile butante sau arcuri de
sustinere, care sprijina zidurile laterale ale catedralei pt ca
acestea, prin subtirimea si golurile lasate de ferastre, sa nu se
surpe.
Anumitor zone din Europa, n care biserica, n afar de
funcia de cult, este destinat i aprrii comunitii n vreme
de primejdie, scop pentru care multe biserici in stil gotic au
fost dotate cu amenajri defensive, uneori foarte dezvoltate,
adic incinte ntrite cu turnuri de aprare i bastioane,
coridoare de aprare, ferestre de tragere, guri de aruncare, ele
erau inconjurate cu ziduri duble, triple si santuri de apa.
66.Renaterea italian, periodizarea.
Primele manifestri ale Renaterii au avut loc n Italia.
Dup Pacea de la Lodi (1454), a intervenit un echilibru ntre
diversele fore politice, ceea ce a dus la o perioad de relativ
linite i, n consecin, la dezvoltarea economic a oraelor
din centrul i nordul Italiei, favoriznd nflorirea artei i
literaturii, ncurajat i susinut financiar de bogatele i
influentele familii Medici din Florena, Este din Ferrara,
Sforza din Milano precum i de ducii de Urbino, dogii
veneieni i de papalitatea roman.
n arhitectura Renaterii se pot deosebi dou tendine:
O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor
de expresie ale antichitii. Aceasta se realizeaz n jurul
anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin
construciile clare i armonice ale lui Donato Bramante, i se
rspndete n tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de
construcie coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul
triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al
lui Vitruviu ("De architectura", sec. I .Hr.), la care se adaug
cupolele (Domul din Florenca, Bazilica Sfntul Petru din
Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de
simetrie i ordine. Arhitecii sunt considerai artiti i aparin
pturii cultivate a societii.
A doua tendin, proprie mai ales rilor nordice, mbin
elementele antice cu tradiiile stilului medieval, n care
predomin liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se
adaug ornamente i arabescuri (n Spania). Maitrii de
construcii sunt meseriai. Exemple: n Franca, aripa de vest
a palatului Luvru din Paris (1550-1558), realizat de Pierre
Lescot; n Germania, castelul din Heidelberg i primria din
Augsburg, construit de Elias Holl.
Toate acestea s-au facut simtite in arhitectura multor
cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre.Cea mai
renumita lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa
Maria dei Fiore,proiectata in anul 1420,o mare realizare
inginereasca,datorata in mare masura tehnicilor romane pe

care artistul le-a studiat.Tot el a fost cel care a enuntat,pentru

prima data,legile perspective-desenarea unei scene pe o
suprafata plana,astfel incat desenul sa para a avea
adancime,prin indepartarea graduala de prim-plan.
67.Creaia arhitecilor Filippo Bruneleschi, AlbertiMichelozzo.
F.BRUNELESCHI a fost unul dintre cei mai de seama
arhitecti si ingineri ai Renasterii. Arhitectura sa se bazeaza pe
trei parametri - recuperarea Antichitatii, inventia tehnologiei
si perspectiva ca mijloc de reprezentare al spatiului - ce
constituie elementele unei noi structuri de limbaj arhitectural.
Brunelleschi imbina elementele traditionale ale
Protorenasterii toscane cu cele antice romane, insa
preocuparea sa majora nu este copierea fidela a Antichitatii ci
problemele practice ale constructiei, compunerea spatiului
prin introducerea metricei spatiale. Rezolvarea spatiului
construit si relatia acestuia cu cel ambiental reprezinta un
element esential in opera sa.
Brunelleschi studiaza si foloseste legile perspectivei lineare
in arhitectura. Rationalitatea perspectivei defineste o noua
constructie intelectuala a spatiului. Lumea reala se supune
unui cod riguros de relatii artificiale, capabil sa faca sa iasa
la iveala relatiile dintre obiecte. Studierea perspectivei duce
la concluzia ca nu doar constructiile ca obiecte, ci si spatiile
dintre ele sunt comensurabile. Punerea in aplicare a
perspectivei ofera un rol univoc fiecarui obiect in reteaua
noului spatiu. Aceasta implica reducerea varietatii infinite de
forme vizibile la un numar restrans de elemente care devin
canonice.
Cupola domului Santa Maria del Fiore
Brunelleschi capata o pozitie foarte importanta in viata
orasului cu ocazia concursului pentru cupola domului Santa
Maria del Fiore.
Originalitatea solutiei constructive intuita de Brunelleschi
consta in urmatoarele caracteristici ale modelului prezentat:
cupola construita cu structura in forma de spic, a spina pesce
(preluata de la antici), din doua coji: una de rezistenta in
interior si alta mai subtire, de protectie, in exterior; cele opt
suprafete curbe ale cupolei se reazama pe un tambur si se
strang vizual si constructiv in inelul lanternei, introducand o
solutie noua in ceea ce priveste cofrajul boltii cupolei,
aceasta fiind autoportanta in toate etapele constructiei.
Cupola de la Santa Maria del Fiore se imprima ca imagine
a orasului si se afirma ca loc urban principal prin cele opt
suprafete curbe si nervurile care-i precizeaza coerenta
geometrica.
Revolutia savarsita in cadrul raporturilor de productie
reprezinta raspunsul cel mai consecvent pe care arhitectul l-a
putut oferi ideologiei umaniste. Arhitectul, precum
intelectualul, se separa de productia colectiva, si isi
revendica autonomia rolului sau.
Exceptand cele doua mari lucrari ale sale, cupola
catedralei din Florenta Santa Maria del Fiore si Ospedale
degli Innocenti, fiecare cu caractere artistice bine conturate si
cu o valoare bine determinata in arhitectura secolului al XVlea si urmatoarele, arhitectul a reformulat planul bazilical
traditional si a realizat o serie de experimente asupra
edificiului cu plan central, in opere precum Bazilica San
Lorenzo, Bazilica Santo Spirito, Capela Pazzi sau rotonda
Santa Maria degli Angeli, toate construite in Florenta.

creatie.Este ridikat pe un stereobat dint trei trepte,inkojurat

de o galerie din coloane romano-dorice,care sustin
antablamentul. Geometria este clara, planul este un cerc.
Cupola cu lanterna puncteaza centralitatea.
Bazilica Sfantul Petru este una dintre cele mai mari biserici
din lume, avand o lungime de 218 metri, inaltimea de peste
130 metri la nivelul cupolei si o suprafata totala de
aproximativ 23.000 metri patrati. Ea a fost cladita de-a
lungul mai multor secole, iar la construirea ei au participat
unii dintre cei mai renumiti arhitecti precum Donato
Bramante, Raffaello Sanzio, Michelangelo Buonarroti, Carlo
Moderno si Gian Lorenzo Bernini.
Palatul Farneze, finalizeaza evolutia palatului pe solul
Romei. Are decoratia plastica din bosaje la colturile fatadelor
si la intrare in kladire,ancadramente cu colonete la golurile
ferestrelor.brie-elemente arhitektonice care contrasteaza cu
suprafata tencuita neted a peretilor. Sunt ancadramente cu
forme diferite pentru fiekare etaj,redind monumentalitate,fast
si elegantsa cladirii.A activat la definitivarea fatadelor B.
Michelangello.
Arhitectur
* Galeria acoperit a Mnstirii della Pace-Napoli
* Palatul cardinalului Adriano da Corneto-Borgo Nuovo
* Palat-San Biagio sul Tevere
* Tempieto-biserica Sf. Petru-Montorio
* Curtea principal a palatului Vatican
* Reconstrucia Bazilicii Sf. Petru
70 Creaia arhitectural a lui Buanaroti Michel Angello
1475-1564, a fost susinut de familia Mediei pentru care a
creat. Atitudinea fa de arhitectur ca i de sculptur,
detaliile arhitectonic material plastic. Unul dintre primii a
sesizat apropierea reaciei catolice i a repreyentat-o n
compoziii arhitecturale dinamice, pline de tensiune
interioar.
Capela Medici din biserica Sant Loreno din Florena, 15201534. O sal ptrat, luminat n partea superioar. n
registrul inferior o imitaie de ferestre, cu pilatri ngemnai,
Ziua, Noaptea, Seara i Dimineaa, amplasate pe capacul
sarcofagelor.
Bazilica Sf. Petru. 1546-1564. Finiseaz construcia.
Elaboraz cupola alctuit din trei straturi, interior
constructiv, exterior-decorativ, pentru silueta urban. Retrage
ramura estic, pastrnd doar o secia din trei travei.
Biblioteca Laureiana, Florena. O ncpere alungit, cu un
vestibul care precede intrarea, constituite ntr-o curte ngusta.
Vestibulul este lipsit de lumin n nie. Coloanele sunt
susinute de console alungite, dispuse atectonic. Scara
capodoper a plasticitii i a formelor, predecesor al stilului
baroc

68 Domul din Florena, istoria, importana.

Impresionanta catedrala, cunoscuta sub numele Domul din
Florenta, este unul dintre cele mai importante monumente
istorice ale orasului Renasterii Proiectul catedralei a fost
realizat de Arnolfo di Cambio spre sfarsitul secolului XIII
Imensa constructie cantareste 37.000 tone metrice si
contine 4 milioane de caramizi. Arhitectul a facut mai multe
desene si schimbari dealungul proiectului. Brunelleschi a
trebuit sa inventeze masini speciale de ridicat pietre mari.
Aceste masini speciale si tehnici ingenioase in constructie
sunt aportul sau fundamental la architectura.
Ridicarea domului a inceput in 1420 si a tinut pana in
1436. A fost primul dom octagonal din istorie care a fost
ridicat fara o structura de schele de lemn, si cel mai mare
dom construit pana atunc (inca este cel mai mare dom din
lume). Este unul dintre cele mai impresionante proiecte ale
Renasterii.

71 Creaia arhitectural a lui Leonardo da Vinci, Rafael

de Santis.
Leonardo da vinci, a fost un pictor, sculptor, arhitect i om
detiin italian.
preocupri futuriste-circulaie n dou niveluri n orae,
cldiri cu conpoziie central, cu faade simetrice.
Rafael de Santis , 1482-1520. n ultimii ani de via a
activat ca architect. n operele picturale anterioare-se observ
interesul i cunoaterea formelor arhitecturii antice. A optat
pentru o deschidere spre natur a edificiilor, mai ales n tipul
de vile.
Vila Farnezina din Roma, 1509-1511, n care o parte a
curii interioare este deschis. n partea superioar a faadelor
este introdus o friz din elemente decorative-ghirlande de
flori.
Palazzo Pandolfini n Florena, nceput n 1517, cu
bodaje la colurile faadei i n jurul golului de intrare.
Villa Madama n Roma, o construcie pe relief n pant,
cu deschidere de loggii ample spre terase plantate cu
vegetaie, sub care sunt amenajate grote artificial.
Bazilica Sf. Petru. 1514. Propus mrirea masivitaii
elementelor constructive i alungirea ramurii de est a
bisericii, care devine o bazalic cu trei nave. Faada avea o
galerie din coloane cu trei intrri n ac, dominate de cupole,
soluie ce amintea multiplicarea faadei capelei Pazzi.
Moartea prematur a mpiedicat realizarea ideii sale.

69Creaia arhitectului Donato Bramante

Donato Bramante a fost un pictor i arhitect italian
considerat una dintre cele mai mari personaliti artistice ale
Renaterii italiene,a inceput activitatea creativa in Milan
unde a proiektat biserika Manastirea Santa Maria de la
Gratie.
Ca arhitect, Bramante a fost primul care a reuit s recreeze
un edificiu care s conin toate caracteristicile clasice, astfel
nct a putut fi luat ca model i de ctre contemporanii si.
El este cel care a dat o nou dimensiune, clasic, cldirilor
simetrice, ca n cazul cldirii Tempietto din Roma. Bramante
este cel care a proiectat biserica Sfntul Petru, care urma s
aibe capelele dispuse radial i un acoperi boltit. n istoria
lung i complicat a acestei biserici a fost implicat i
Michelangelo, alturi de muli alii.
Tempietto, creatia lui Donato Bramante, poate fi considerat
un punct culminant al arhitecturii renascentiste, in care se
regasesc toate principiile si caracteristicile acestei epoci de

72 Renaterea trzie. Creaia arhitectului Andrea

Palladio.
1508-1580, teoretic i arhitect-practic A. Palladio vedea n
arhitectura antichitii un ideal pe care-l dorea s-l renasc n
edificiile proiectate de el. n operele sale tind spre norma
clasic, spre o simetrie strict a faadelor i planurilor. Este
recunoscut drept un maestro al accentelor plastic i
luminoase. El finiseaz procesul de transformare a castelului
feudal n cas urban aristocratic, process nceput de
arhitecii florentineni. n arhitectura sa casa devine o parte a
strzii, element al ansamblului orenesc. Palladio a creat un
tip de vil suburban, n care sunt unite ncperile de locuit i
de onoare cu cele gospodreti, el combin vila cu spaiul
rustic. A lucrat toat viaa n Vicena, lng Veneia i doar
cteva cldiri au fost construite n vecintatea oraului.
Palazzo Cheriegani , 1566 Rotonda, lng Vicena, 15511567, o compoziie n perfect armonie cu mediul
nconjurtor. Are o compoziie central, cubiform, cu patru

porticuri, ridicate pe postamente cu trepte monumentale,

dominat de o cupol tronconic, orientate.
73 Renaterea trzie. Creaia lui Vigniola.
Vigniola (1507-1573) Arhitector-manierist din Bolonia,
care incearca sa ia de la Palladio si Serlio titlul de maiestru a
Renasterii tirzii. Operele sale centrale este Biserica Il Gesu la
Roma si Farnese Vila in Kapraole ce au deschis drumul spre
formare a stilului Baroc. Dupa studii la Bolonia si Roma si
deverse calatorii se intoarce la Roma unde intra la serviciu
lui Pope Julius III, la care cu Georgio Vasari si Bartolomeo
Ammannati construeste dupa modelul vilelor antice villa
Giulia(1551-1555). In 1550 Vignola sub conducerea lui
Michelangelo a construit 2 domuri mici la catedrala Sf.Petru,
iar dupa moartea capitanului prelungeste lucrul asupra
catedralei. In acelasi timp construieste pe Via Flaminio
Biserica din SantAndrea della Valle prima constructie la
care domul are forma ovala, alungita.
In 1568 Vignola incepe lucrul asupra celei mai
impunatoare biserici din istorie Ile-Gesu, principala biserica
a Ordinului Izuit. Pentru dobindindirea iluziei unui spatiu
vast intern in Ile-Gesu alatura capele, partea laterala cu
naosul. Totusi maestrul nu a izbutit sa termine aceasta
biserica pina la moarte, constructia fiind preluata de
Giacomo della Porta. Efectul de iluzia este pre;uata in
constinuare si devine un element al arhitecturi din Baroc.
Alte lucrari lui Vegnola este Villa Giulia pentru Pope Julius
III, la Roma (1550-1553). Aici Vignola lucreaza cu
Ammanati. Villa Farnese la Caprarola(1559-1573). Villa
Lante la Bagnaia(1566). Bazilica Santa Maria degli Angeli.
Chesia del Gesu, biserica mama a ordinului izuit, care devine
o sursa pentru fatadele bisericilor din Baroc. Ca multi alti
arhitecti Vignola prezinta planuri pentru constructii( ca de
exemplu Fatada din San Petronio )
74Bazilica Sf. Petru (Vaticanul) din Roma, etapele de
proiectare, schimbarea concepiilor arhitecturii.
Bazilica Sfntul Petru din Roma se gsete n Cetatea
Vaticanului,
nuntrul
statului
pontifical,
n
monumentala Piazza San Pietro. Imensul edificiu - lung de
186 metri, nlimea cupolei de 119 metri, cu o suprafa
total de peste 15.000 m - este ca mrime al doilea lca
sacru al cretintii. Bazilica "Sfntul Petru" este sediul
principalelor manifestri ale cultului catolic i are o funcie
solemn cu ocazia celebrrii srbtorilor "Naterii
Domnului", "Patelui", ritualilor din "Sptmna Sfnt",
proclmrii noilor papi i funerarilor celor defunci. n
"nava" lateral dreapt au avut loc n anul 1870 edinele
Conciliului Vaticanului. Faada n stil baroc este dominat de
statuile Mntuitorului, a Sfntului Ioan Boteztorul i a 11
Apostoli n mijloc se afl loggia binecuvntrii papilor, de
unde Papa mparte binecuvntarea festiv "urbi et orbi".
Deasupra
intrrii
principale
se
poate
admira
mozaicul "Navicella" de Giotto. Poarta central de bronz este
o oper a lui Filarete, care a fost conceput n 1445 pentru
vechia bazilic. Poarta din dreapta se deschide numai cu
ocazia "anilor sfini".
Planul bazilicei este n forma unei cruci latine cu
trei "nave". ntre stlpii navei centrale, de la transept la
absid, se gsesc 39 de nie, fiecare cu statuia unui sfnt
ntemeietor al unui ordin religios. n interior se poate admira
un mare numr de statui n marmur, travertin sau bronz,
printre care monumente funebre .De o neasemuit frumusee
este grupul sculptural "Piet" al lui Michelangelo, realizat n
tineree. n mijloc, sub cupol, se afl altarul principal al
papilor, dominat de un baldachin nalt de 29 metri, realizat n
bronz de Bernini. n absid se gsete Scaunul episcopal al
Sfntului Petru, susinut de statuile a patru sfini nvtori ai
Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf. Augustin, Sf. Atanasie i Sf. Ioan
Gur de Aur. Din apropierea coloanelor de susinere a
cupolei se coboar n grota Vaticanului, care reprezint cripta
bazilicei, unde sunt resturile cldirei iniiale i ale unui vechi
cimitir, unde ar fi fost mormntul Apostolului Petru. Aici se
gsesc numeroase morminte ale unor papi, cardinali i prini
laici. Din punct de vedere artistic, bazilica "Sfntul Petru"
reprezint triumful barocului roman.
75. Stilul baroc n Italia, limitele cronologice, arhitecii.
Arhitectura a perioadei Baroce a nceput prin
modelul bazilicii cu cupol i naos n form de cruce. Printre
primele structuri din Roma care s-au desprins de conveniile
manieriste, exemplificate prin Il Ges, se numr
i biserica Santa Susanna, proiectat de Carlo Maderno i
construit ntre anii 1597-1603. Ritmul dinamic al coloanelor
i pilatrilor, masa central i decoraiunile condensate i
proeminente adaug complexitate structurii. Acelai accent
pe plasticitate, continuitate i efecte impresionante este
evident i n opera lui Pietro da Cortona, ilustrat de
bisericile San Luca e Santa Martina(1635) i Santa Maria
della Pace (1656). Cea din urm, cu aripile concave separate,
pentru a simula un decor teatral, nainteaz spre o mic
piaet din faa ei. Alte ansambluri din Roma sunt de
asemenea scldate ntr-un caracter teatral, dominnd
mprejurimile oraului ca un decor. Piaa Sfntul Petru, cu
forma ei trapezoidal, este probabil cel mai bun exemplu al
acestei abordri, fiind calificat ca o capodoper a teatrului
Baroc. Forma pieei este dat de dou colonade, proiectate
de Gian Lorenzo Bernini (Napoli 1598 - Roma 1680), la o
scar colosal, far precedent, pentru a inspira respect.
Proiectul preferat de Bernini a fost ovalul policrom al

bisericii
Sant'Andrea
al
Quirinale (1658),
care
prin altarul seme i domul plutitor furnizeaz o mostr a noii
arhitecturi. Ideea sa de reedin urban baroc este
reprezentat de Palazzo Barberini (1629) si Palazzo ChigiOdescalchi (1664), ambele din Roma. Principalul rival al lui
Bernini din capitala papal a fost Francesco Borromini, ale
crui proiecte se abat de la compoziia comun a lumii
antice. Proclamat de generaiile urmtoare un revoluionar al
arhitecturii, Borromini dezaproba abordarea antropomorfic
a arhitecturii secolului al XVI-lea, bazndu-i proiectele pe
figuri geometrice complexe (module). Spaiul arhitectural
creat de Borromini se dilat i se contract dup nevoie,
demonstrnd o afinitate pentru stilul trziu al
lui Michelangelo. Opera sa reprezentativ este minuscula
biseric San Carlo alle Quattro Fontane (1638-41), remarcat
prin planul oval ondulat i ritmurile complexe convexconcav. Sant'Ivo alla Sapienza (1642-60), o creaie mai
trzie, etaleaz aceeai inventivitate jucua i antipatie fa
de suprafeele plate, exemplificat prin lanternoul n form de
spiral al domului. Dup moartea lui Bernini (1680), Carlo
Fontana a devenit cel mai de vaz arhitect din Roma. Stilul
su timpuriu este exemplificat de faada uor concav a
bisericii San Marcello al Corso (1682-63). Abordarea
solemn a lui Fontana, dei lipsit de inventivitatea uimitoare
a predecesorilor din Roma, a exercitat o influen
substanial asupra arhitecturii baroce i prin nsemnrile
prolifice i prin arhitecii pe care i ndrumase care au
rspndit idiomurile Baroce n Europa secolului al XVIII-lea.
Cei mai talentai arhiteci ai Romei - Francesco de
Sanctis (Spanish Steps, 1723) i Filippo Raguzzini (Piazza
Sant'Ignazio, 1727) - au avut o slab influen n afara rii
lor,
la
fel
ca
reprezentanii
barocului sicilian,
inclusiv Giovanni
Battista
Vaccarini, Andrea
Palma i Giuseppe Venanzio Marvuglia. Ultima etap a
arhitecturii baroce n Italia este exemplificat de Palatul
Caserta, al lui Luigi Vanvitelli, considerat drept cea mai
mare cldire construit n secolul al XVIII-lea n Europa.
Monarhii din casa de Savoy erau foarte receptivi la noul
stil. Acetia au angajat trei arhiteci faimoi Guarino
Guarini, Filippo Juvarra i Bernardo Vittone pentru a le
ilustra grandioasele ambiii politice i proaspt dobnditul
statut
regal.
Plecnd
de
la
descoperirile geometriei i stereotomiei contemporane,
Guarini a elaborat conceptul de architectura obliqua, care se
apropie de cutezana teoretic i structural a stilului lui
Borromini. Palatul Carignano (1679)este probabil cea mai
ncrcat aplicare a Barocului ndesignul unei case
particulare. Cele mai uluitoare proiecte ale lui Juvarra au fost
concepute pentru Victor Amadeus al II-lea al Sardiniei.
Dintre cei influentai de Juvara i Guarini cel mai important a
fost
Bernardo
Vittone.
Acest
arhitect
in regiunea Piemonte rmne cunoscut pentru bisericile
Rococo flamboiante, cu detalii delicate i plane cu patru lobi.
76. Clasicismul n Frana, particularitile.
Clasicismul (Fr. classicisme, de la Lat classicus - model.) Stilul de art i direcia estetic n arta european a XVIIXIX.
Principala caracteristic a arhitecturii clasice a fost de a face
apel la forme ale arhitecturii antice ca la standardul de
armonie, simplitate, austeritatea, claritatea logic i
monumentalitate.
Arhitectura
clasic,
n
general,
caracterizat de planificare regulat i de precizie forma
volumetric. Baza limbaj arhitectural al clasicismului a
devenit un mandat, n proporiile i forma de a antichitii.
Caracteristic clasice simetric axial-compoziie, decorare
reinere, un sistem regulat de urbanism.
Singura tara care nu a asimilat barocul triumfator in tot estul
Europei este Franta .Aici , clasicismul se contureaza sub
domnia lui Ludovic al XIII-lea ,pentru a-si gasi deplina
dezvoltare in timpul lui Ludovic al XIV-lea .Clasicismul
francez in secolului al XVII-lea este o sinteza a influentelor
renascentiste italiene ,a celor antice si a traditiilor franceze .
El infuenteaza arhitectura ,decoratia si intr-o masura mai
mica ,pictura.Sustinut de inflenta Academiei franceze ,care
se infiiteaza in 1635 , acest curent este asimilat stralucirii
secolului lui Ludovic al XIV-lea .Treptat ,rococo-ul
,mostenitor al barocului ,va inlocui clasicismul francez .
Servind glorificarea puterii regale,viziunea artei clasice
franceze este monumentala ,folosindu-se pentru acesta de
jocul echilibrat dintre orizontale si verticale ,spre deosebire
de dinamica liniei curbe a barocului . Plalatul Versailles ,de
dimensiuni impresionante,simbol al autoritatii monarhice
absolute ,precum si al rationalismului ,a adunat,pentru
construirea si decorarea sa, pe arhitectii si decoratorii cei mai
reprezentativi pentru noul stil :Charles le Brun (16101690),Louis le Vrau (1612-1670), precum si Francois
Mansard
(1598-1666).
Nicolas Poussin (1594-1665)este cel care fixeaza gustul
clasic in pictura .Compozitiile si peisajele sale cu ruine fac
dovada
regulilor
clasicismului
:simplitate,corectitudine,acuratete . Pictura lui Georges de la
Tour (1593-1652) poarta amprenta caravaggismului (stilul lui
Caravaggio),folosind efectele de clarobscur date de lumina
unei lampi sau a unei lumanari ;fiecare dintre lucrarile sale
face ,cu toate acestea ,dovada accentuata a rigorii ,eliminand

aproape orice detaliu (decor, arhitectura) care ar incarca

inutil lucrarea .
77. Arhitectura locuinelor franceze urbane - hotel.
In urma caderii feudalismului si crizei absolutismului din
sec.XVIII,se incordeaza contradictiile claselor. In rindurile
burgheziei,in locul formelor clasice secolului XVII si
greutatii somptuoase a barocului vine in I-a jumatate a
sec.XVIII motivele antirealiste ale rococo-ului.
Are loc schimbul valorilor in arhitectura locuintelor
individuale si dezvoltarea locuintelor franceze urbane tip
hotel.
In
planificarea
lor
predomina
tendintele
rationale,orientate spre crearea confortului maximal pentru
familie.
Hotelul francez al sec.XVIII-locuinta de tranzitie. Ea
pastreaza inca trasaturile curtii interioare si in acelasi timp
capata caracteristicile viitoarei vile burgheze. In locul
constructiilor pompoase baroc vine exactitatea si
functionalitatea in constructia palatelor,ceea ce este evident
in exemplul palatului cu 2 nivele construit intre anii 17621764 de catre arhitectul J.Gabriel. Aceasta constructie cu
camere nu prea mari pare a fi acomodata mult mai bine vietii
familiei burgheze decit pentru respectarea etichetei curtii.
78. Reedina regal din Versalli.
Unul din renumitele exemple a clasicismului francezdin
sec.XVII este Versailles. Sistemul strict geometric al planului
curtii este drept exemplu pentru palatele vest-europene si a
primit titlul de francez. Prin exactitatea geometrica proiectata
a palatului,prin unirea celor 3 drumuri principale ale Frantei
spre palat,prin infinitul orizontului aleei principale a primit o
larga recunoastere a absolutismului sau Ludovic XIV.
Ideea compozitiei alcatuita din 3 raze care se unesc spre
palat,in spatele carui se extinde parcul grandios este atribuita
lui Le Notre. Palatul Versailles a fost finisat de arhitectul A.
Mansard(1646-1708),iar decorul interior este meritul
pictorului S. Le Bren.
Versailles este un compex grandios format din palat si
parc,compus din diferite constructii si edificii,unite impreuna
printr-o singura idee artistica intr-un ansamblu arhitectural.
Fatadele palatului,mai ales cea din partea parcului,sunt
definite in forme arhitecturale stricte-parterul cu goluri de
intrare ce contin caracteristicile rusticului francez. Pentru
nivelul 2 sint folositi pilastrii ordinului ionic,iar nivelul
superior este amenajat cu pilastri medii ai ordinului corintic.
Neprivind la suprafata medie a fatadelor(cca 500m),cladirea
nu pare a fi monotona datorita prichiciului central si
rizolitilor,care intrerup sirul metric al golurilor si pilastrilor.
Blocurile alungite in directia orizontala ale palatului se
combina bine cu suprafetele-oglinda de apa si flora nu prea
inalta al parcului. In interioarele pompoase ale pictorului Le
Bren domina motivele clasice care se combina cu formele
decorative ale barocului,oglindind contrastul ideilor artistice
ale cercurilor de artisti din Franta.

79. Colonada Louvre-ului.

Particularitatile clasicismului francez. O mare influenta la
dezvoltarea arhitecturii clasice in Franta a avut concursul
pentru fatada estica a Luvrului. In concurs au fost atrasi marii
arhitecti ai timpului,inclusiv cunoscutul arhitect italian L.
Bernini. Insa,proiectul sau ,efectuat in stilul baroc,a fost
refuzat. A fost insa acceptat unanim proiectul lui C.
Pierr,efectuat in forme stricte clasice.
Organizarea celor 2 mari logii,unite prin rizoliti intr-un
intreg,da fatadelor o deosebita forma aerata. Cladirea este
inclusa in ansamblul suprafetei si limiteaza spatiul. Finetea
colonadei Luvrului aduce fatadei o deosebita caracteristica
aristocrata. Esteticul clasicismului s-a format in Franta in
sec.XVII in perioada formarii monarhiei absolute si s-a
raspindit in vestul Europei in epoca trecerii de la societatea
feudala la cea burgheza.
Clasicismul vine de la cuvintul latin classicus=exemplar.
O deosebita importanta maestrii clasicismului acorda
proportiilor. Anticipari ale clasicismului au aparut inca la
sfirsitul sec.XVI in arta ahitectilor-teoreticieni italieni
A.Palladio,J.Viniolla,Serlio. In Franta,clasicismul devine
curent oficial abia in a II-a jumatate a sec.XVII. Temele
principale ale operelor de arhitectura ale acestui curent au
fost palate si curti grandioase,chiar si ansamblul urban.
Apogeul clasicismului este atins de maniera constructiei
geometrice regulate in Paris si Versailles. Dezvoltarea birjei
duce la dezvoltarea oraselor,carora li se face strimt in mediul
fortificatiilor medievale. Formarea oraselor burgheze este
legata de modificarea lor,largirea vechilor artere
comerciale,constructia noilor magistrale si pieti. Pentru
ansamblul urban clasic este caracteristic construirea
cladirilor cu fatade asemanatoare,deoarece accentul

compozitional cade pe largirea strazilor si pietelor,considerat

ca un organism architectural integru.

80. Principalii reprezentani ai clasicismul francez.

Tendinte clasiciste au aparut in creatia arhitectilor
teoreticieni Andreea paladio, Geaicomo Viniola, Serlio,
care in operele lor au pus bazele canonizarii regulilor de
construktie a ordinelor arhitekturale.
O interesanta compozitie a creat A. Le Notre la
reconstructia gradinii Tuilri si a prospectului Champes
Elisee. In arhitectura cladirii domina compozitii strikte cu
prdine,care in unele cazuri sa impletesk cu elemente de
barok,mai ales interioare.
O importantsa enorma in evolutia arhitecturii clasicismului
a avut conkursul pentru fatada de est a Luvrului. Au
participat la concurs cei mai mari arhitecti,printre care shi
Lorento Bernini,cu un proiekt in stil barok. Cel mai bun a
fost rekunoskut proiektul lui Clod Perro,solutionat in forme
strikte clasice.
Palatul de la Versalle a fost finalizat de Arduen Mansar,
interioarele au fost realizate de Le Braine(motivele clasice se
imbina cu formele dekorative ale barokului,reflektind
controversele orientarilor artistice ale nobilimii Frantei).
O construktie minunata dein sec. XVII-lea era Casa
Invalizilor, cu o kapacitate de 6000 de pacienti. Planul
rational,cu skarile amplasate comod, era un confort nou
pentru timpurile respektive, pina la alimetare ku apa si
kanalizare. A fost inceput dupa proiektul lui L. Briuan.
Cladirea a fost finalizata de A.Mansar, autor Catedralei Casei
Invalizilor, compozitie verticala a careia definitiva
anasamblul.

81. Classicismul n Anglia.

Reforma si revolutia engleza(1640-1660), care au adus pe
arena politica marea burghezie, a lipsit barocul de sprijin.
Clasicismul in Anglia a obtinut o exspresieacademica sin u
mai reflecta idei sociale.Maestrii clasicismului englez au
acceptat formala a manierei palladiene. Cel mai renumit
maestru al clasicismului anglez a fost cristofer Ren(16311723). Creatia sa se distinge printr-o simplitate deosebita, o
strictete a formelor, cu o conturare clara a detaliilor in
spiritual Palladio.Cea mai importanta opera este constructia
Catedralei Sf. Pavel din Londra si spitalul din Grinwici.
Arhitectura clasicismului nu a fost omogena.Partea pozitiva
a klasicismului o formeaza baza rationala a strcturii planului,
clar si logic creata compozitia,tectonica clasica si maretia
cladirilor.Realizari mari au fost obtinute in domeniul
urbanisticii, de la care au ramas exemple de ansambluri
palate cu parc. Un rol negative insa au jucat regulile
dogmatice elaborate de maestrii clasicismului, ridicate pe
postamente de idealuri vesnice si absolute, servind baza
pentru orientarea academica a arhitecturii din tarile Europei
de Vest.
82. Catedrala Sf. Pavel din Londra.
Saint Paul este o catedrala anglicana aflata pe colina
Ludgate din Londra, Anglia. Cladirea actuala a catedralei
dateaza din secolul al XVII-lea, fiind cunoscuta ca a cincea
catedrala Saint Paul ridicata pe acest loc. Prima catedrala a
fost construita de catre saxoni din lemn, dar la scurta vreme
a fost distrusa de un incendiu, cea de a doua a fost pradata
de vikingi, a treia versiune a fost construita de normanzi,
lucrarile fiind incheiate in 1314 si intinzandu-se pe durata a
doua sute de ani. La vremea respectiva dimensiunile sale
erau monumentale: era a treia ca lungime din Europa (181
metri) si totodata cea mai inalta catedrala de pe continent
(149 metri). Treptat insa lacasul a decazut, lovitura de gratie
primind-o de la marele incendiu ce s-a abatut asupra Londrei
in 1666. Misiunea de a realiza proiectul noii catedrala pentru
a 5-a oara a fost incredintata lui Christopher Wren in anul
1668. Primul sau proiect, care era asezat pe vechile temelii
ale catedralei a fost respins in anul 1669. Cel de-al doilea
proiect, in forma de cruce greaca (realizat in jurul anului
1670) a fost si el respins ca fiind prea radical. Pana la urma,
proiectul ales si aprobat a fost in anul 1675, iar lucrarile au
inceput in luna iunie. Proiectul aprobat avea doar un mic
dom cu spira in varf, dar regele Charles al II-lea a dat lui
Wren libertatea de a face modificari la proiectul initial.
Astfel, Wren a ajuns sa aplice catedralei un imens dom cat si
doua turnuri in capatul vestic al acesteia. Catedrala Saint
Paul a fost terminata la data de 20 octonbrie 1708, odata cu
cea de-a 76-a aniversare a lui Wren. Catedrala Saint Paul este
construita din piatra de Portland, intr-un stil renascentist
tarziu. Domul impresionant al acesteia a fost inspirat dupa

cel al Basilicii Sfantul Petru din Roma. Acesta se afla la o

inaltime de 108 metri deasupra podelei bisericii. Nava
catedralei detine trei mici capele. Turnul nord-vestic
gazduieste 13 clopote, intre care pe cel numit Marele Paul,
fabricat in anul 1881, si Marele Tom, care fusese mai inainte
plasat in palatul Westminster.Catedrala detine o cripta foarte
substantiala, pastrand peste 200 de memoriale.Planul lui
Wren, in forma de cruce greaca, cu un dom in centru, a fost
modificat astfel incat sa imbogateasca nava lunga si chorul
planului medieval traditional. Interiorul bisericii consta in
trei nave laterale, de dimensiuni egale, ce se extind in partea
de vest si est. Au fost adaugate numeroase decoratii cu
motive nationale, spunandu-se, pe drept cuvant, ca istoria
englezilor este inscrisa in piatra sculptata a coloanelor si
arcadelor catedralei. Exista aici o serie de obiecte si elemente
care dau unicitate: fragmente de piatra ce amintesc de
perioada medievala, orga la care a cantat marele compozitor
Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), ce este folosita si
astazi, sau minunatul mozaic pus din initiativa reginei
Victoria, la mijlocul secolului al XIX-lea.

83. Barocul i clasicismul n Germania.

Stilul baroc n Germania a fost introdus de prini i
alegtori. De aceea, barocul german a fost concentrat n
reedina prinului i a trecut prin mprumuturi din Austria
i Italia .. Sa inceput construcia reedinei domneti n
forme noi, dintre care unele au fost folosit ca un exemplu
Versailles din Franta. Printre cele mai bune ansambluri
baroce
din
Germania
Vilgelmskhehe, Kassel, parial reconstruit Herrenhausen
lng Hanovra Nymphenburg.
Cu materiale de construcii de un pret destul de mic au
ncercat s creeze impresia de bunstare i de lux. Si se
refer, de asemenea, la materialele rare i neobinuite cochilii de mrile tropicale, chihlimbar, panouri din lac din
China. Anume n aceast er in Prusia erau creat principalele
panouri care erau celebre in ultilizarea pentru camerele de
Chihlimbar. n Saxonia, incepe povestea de porelan din
Europa de Vest, atunci cnd oamenii de tiin i de masterat
au fost capabili de a crea un porelan echivalent celui
chinezesc
(Mace).
In arhitectura baroca german i ceh primul val aparine lui
Avraam Leitner (c. 1639-1701). El a lucrat cu Francesco
italian Karatti peste construcia palatului n Cherninskogo
Praege. El are o serie de proiecte de plante mici, n grdini
baroc. Structuri terasate sau neobinuite ca forma, organic
legate de mediul de parc, pavilioane, parci, va determina
aparitia favorabila a stilului Rococo.

Proiecte (parc)
Avraam Leitner

de

Formarea clasicismului n arhitectura n Germania

Arhitectura din Germania n a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, este n curs de dezvoltare fa de clasicism, dei
unele cldiri din acest timp sunt nc simit reminiscene
baroce.
n Germania, studiilor clasice ale arhitecturii antice a
contribuit
la
rspndirea
acestui
stil.
De la nceput, clasicismului n Germania a avut un caracter
dual. Pe de o parte, ca i n alte ri, a fost stilul de
monumente arhitecturale, n mod clar subordonate la
canoanele antice, pe de alt parte - este dorina de a aborda
legtura armonioas ntre scopul i forma. Prima direcie
poate fi reprezentat de produsul dintre timpurie clasicismului
german - Poarta Brandenburg din Berlin (1789, de ctre K.
G.Langhans), un formular simplu de arhitectura la David Gill
i Genttse G. - sponsori ai Monetarie veche la Berlin (1798 1800), de proiectare a monumentului lui Frederick cel Mare
i Teatrul Naional din Berlin, proiectat de ctre Friedrich
Gilly
(1797).
Formele propuse Ledoux inspirate de Gilley, a concurat cu

severitatea dorica. Ca i contemporanul su, Frederick

Vaynbrenner, Gilly a visat la civilizaia spartana, de valori
morale nalte, care au slvit mitul ideal statului prusac.
Monumentul lui celebru a fost s fie n form de acropola
artificiale, ridicate pe Leipziger Platz.
Dezvoltarea clasicismului german i influena cladirii
Berlin, Academia persistat pentru o perioad lung de timp.
Clasicism trziu poate fi reprezentat de lucrrile
arhitectorului L. Klenze,care a creat o zona extinsa in
Munchen delimitat de Glyptotek (muzeu de sculptur
antic), Pinacoteca (Galeria de Art) i propileus (18161862).
Interiorul german, precum i n englez, n trimestrul 1 al
secolului XIX a suferito puternica influena din partea
Franei, i este cel mai bine caracterizat de case urbane.
Camere mici, confortabile au tavane netede, cornie perei
limitate, netede, vopsite cu vopsea de un ton, mobilier din
mahon, zidurile au fost agate tablouri simetric, litografii,
desene n rame dreptunghiulare de caracter clasic.
Poarta
Brandenburg
din
Berlin
Karl
Friedrich
Schinkel
Altes
Museum,
Berlin.
Schinkel
- Leo von Klenze
84.Arhitectura medieval din India.
Cele mai timpurii marturi arhitekturale ajunse pina azi
dateaza
din
timpul
statului
Mauria(IV-II
sec.
i.e.n.).Construktiile era de lemn si karamida uskata, cu 2-3
neveluri.Sistemele urbane erau bazate pe construktii
geometrice in plan.Case aveau planul rektangular,acoperish
boltit,realizat din bambus indoit.
In sec.III i.e.n., budismul a fost deklarat religie
oficiala.Tipul condukator de konstruktie religioasa devine
stupa,destinata pastrarii relictelor budiste,si ceaitia- cladire
ptr rugaciuni.
Una dintre cele mai veki este Stupa din Sanci,cu o forma
de semisferika,amplasata pe o platforma si inkonjurata de o
incinta concentrika cu 4 porti monumentale. Peretii
concentrici sunt orientati dupa partile lumii si destinati unor
procesiuni rituale. In masivul semisferikk construit din
caramida si piatra se afla o inkapere mika ptr relikte,cu
intrare din foishor rektangular de deasupra stupei.Forma si
detaliile portilor marturisesk transferul in piatra a unor
forme aparute in lemn.
Ceaitia din Carli una din cele mai marete opere
arhitekturale rupestre din India.Este o sala alungita de 40m,
inalta ca o kasa cu 4 etaje,cu peretii si boltile shlefuite ca
stikla. Ceaitia este iluminata printr-o fereastra in peretele
natural al peshterii,impodobita cu motive skulptrale.
Sculptura si arhitectura in India formeaza un tot unitar.
Apare tipul de templu inalt,de forma turnului.Sunt o
marturie a creshterii importantei formelor dekorativsimbolice in arhitektura de kult.Spatiile interioare,destinate
ptr pastrarea reliktelor si ptr rugaciuni sunt foarte mici in
comparatie cu corpul exterior al templelor. Domina masele
sculptate,modelate si nu konstruite,care amintesk forma
kaktushilor.
Farimitarea politika a Indiei a fost afektate de invazia araba
din Asia Anterioara in sec. X. Se raspindesk formele
arhitekturale specifice arhitekturii arabo-musulmane in
varianta Asiei Anterioare si Mijlocii.Apar tipuri noi de
kladiri-moschei,mausolee. Capitala se afla in orashul
Agra,inkonjurata de ziduri de cca 20m inaltime,cu palate din
gresie roshieteka,marmura alba,din matosat multikolor,cu
aspekt de orash din basme.
Perla arhitekturii indiene e considerat Tadj
Mahal,construita de mai multe mesteri din diferite
tari.Volumul gigantik,cuboform construit de marmura
alba,acoperita cu o cupola sfero-conika este construita pe o
terasa inalta de 7m. La kolturile terasei sunt construite patru
minarete de tip indian cu NOUDURI si corp skulptat,care
redau un aer statik intregii compozitii.
Realizari construktive inklude kladirea mausoleului Gol
Gumbaz din Bidjapura,cu un diametru de 38m si inaltimea
de peste 60m.
In partea de sud continuau traditiile induse,Cele mai
caracteristice
construktii
sunt
complexele
templelor,inkonjurate de incinte rektangulare cu turnuri
deasupra portilor,numite Gopuram. Au forme de trunchi de
priramida,amplasate in axele principale ale templelor.Sistema
curtilor concentrice era in legatura cu divizarea societatii in
caste,in centrul complexelor accesul era interzis.In
componentsa
templelor
erau
inkluse
skoli,lokuinte,dependinte,lakuri sakre si bazine ptr spalari
ritualice.

85. Arhitectura medieval din China.

Despre maiestria constructorilor chinezi maruturie este
Marele zid chinezesk,construit ce V-III i.e.n.,intins pe o
distantsa de 4000 de km la hotarul de nord al Chinei.
Ptr contruktii in China erau folositelutul,piatra,ceraminka,dar principalu era lemnul. Meshterii
chinezi au elaborat citeva tipuri de construktii- deanipavilion rectangular in plan, tai- construktia deasupra portii
de intrare, lou- cladire cu mai multe niveluri, tin- foishor in
park.
Deani, era folosit ptr locuintsa,construita pe o platforma
batuta din pamint,captushitsa ku piatra. Pe platforma era
instalata carcasa cladirii,dintro sistema de elemente standart
confektionate stilpi,grinzi cu console. Coloanele era izolate
de umezeala prin bazele din piatra,fusul era protejat de
actiunile malefice prin lakuri speciale si vopsit in roshu.
Colturile acoperishurilor erau ridkate in sus. Toate
elementele de lemn erau vopsite.
In China portile caselor erau orientate spre sud. Casa
imparatului era cea mai inalta,apoi a funktionarilor,cele mai
mici-casele populare.Strazile erau pavate ku piatra.

Palatul imperial repeta skema casei de lokuit populara,dar

de dimensiuni mai mari. Avea curti interioare,,sala ku tron
era numita Pavilionul armoniei supreme,avea dimensiunile
64*35m. Peretii interiori ale palatelor erau piktati cu
imaginea florilor,pasarilor shi dragonilor sakri.
Templu al lui Confucius din iui (provincia andun)
secolul al XVI-lea - decorat cu coloane de piatr bogat
ornamentate, pe care sunt reprezentai dragoni, erpuind
printre nori.
Porile pai-lou reprezint forma cea mai caracteristic a
arhitecturii chineze tradiionale. Se ntlnesc pori pai-lou de
lemn i de piatr, avnd trei i cinci deschideri
Asemntoare cu porile pai-lou, din punct vedere al
aspectului arhitectonic, snt scenele deschise ale teatrelor
(sec. XVIII XIXO alt trstur important a arhitecturi
chineze o constituie tendina ctre mbinarea armonioas a
construciilor cu mediul natural nconjurtor
O deosebit dezvoltare a atins-o n China arhitectura
grdinilor si a parcurilor. Un model strlucit de arhitectur i
de art palat imperial I-he-iuan (Palatul de peisagist l
constituie parcul fostului var) de lng Pekin, construit la
sfritul secolului al XVIII-lea, compus din numeroase curi

mici i grdini care coboar pe coasta unui munte, pn la

poalele lui.

templul Confucius