Managementul Aprovizionarii Si Desfacerii

1.
In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aproviz

ionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce
contine toti acesti termeni.
A) asigurare, aprovizionare, contractare;
B) achizitionare, asigurare, aprovizionare;
C) achizitionare, asigurare, alimentare;
D) alimentare, aprovizionare, contractare;
E) aprovizionare, contractare, furnizare.
ANS: C
2. Desfacerea asigura: Identificati in formularile de mai sus punctul care n
u se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.
A) satisfacerea unor nevoi personale si sociale;
B) reluarea procesului de productie, ct si resursele materiale destinate pentru a
provizionarea firmelor consumatoare, firmele aparnd intr-o dubla ipostaza: de pro
ducator-furnizor si de cumparator;
C) recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor;
D) realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoar
e prin punerea in miscare a prghiilor economice, organizatorice si tehnice care s
unt la indemna managerului firmei respective;
E) constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nev
oilor cumparatorilor.
ANS: B
3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de
ansamblu. Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate:
A) conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare
B) conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva,
control-analiza-evaluare;
C) organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorifica
re;
D) furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;
E) valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, progra
mare-contractare.
ANS: B
4.
de
A)
B)
C)
;
D)
E)
Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta: Identificati in textele

mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.
elaborarea studiilor de marketing;
realizarea schimbului de produse;
vnzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta
prestarea de servicii in baza unui contract;
repartizarea produselor.
ANS: C
5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai
jos formularea care le contine pe acestea:
A) sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborare
a strategiilor de dezvoltare a firmelor;
B) sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;
C) subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a fi
rmelor si sursa de venituri;
D) sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;
E) subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a fi

rmelor si subsistem de conceptie si executie.
ANS: A
6. Metodele si tehnicile de calcul cu cea mai larga aplicabilitate sunt urmatoar
ele: Identificati care dintre formulari nu face parte dintre metodele d e cal
cul a necesitatilor de materiale si echipamente tehnice.
A) calculul direct;
B) calculul pe baza de analogie;
C) calculul direct pe produs;
D) calculul indicelui global de consum;
E) calculul coeficientilor dinamici.
ANS: C
7. Metoda coeficientilor dinamici are caracter statistic si presupune extrapolar
ea datelor privind consumul de materiale din perioada de baza pentru anul urmato
r. Aplicarea me todei este conditionata de indeplinirea simultana a urmatoarelor
conditii: 1. mentinerea unei structuri constante a productiei viitoare in ra
port cu cea fabricata in anul de baza; 2. stabilirea necesarului de materiale
cand firma nu are nominalizata integ ral, la data elaborarii planului, producti
a marfa pe volumul si structura fizica prevazute pentru fabricatie; 3. creste
rea in ritm si proportii relativ egale a fiecarei componente a structurii produc
tiei (in anul urmator, ponderea fiecarui produs in volumu l total al productiei
trebuie sa fie aproximativ aceeasi cu cea realizata in anul de baza); 4. dete
rminarea procentului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare mate
rial si produs, pe baza analizei dinamicii consumurilor speci -fice efective inr
egistrate pe anii anteriori, a influentei generate de noile conditii de producti
e prevazute a fi asigurate in perioada respectiva; 5. consumurile specifice d
in documentatia produselor asemanatoare, fabricate anterior sau aflate in parale
l in fabricatie c urenta. Identificati conditiile necesare aplicarii metodei coe
ficientilor dinamici si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos e
ste cea adevarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 2+4+5.
ANS: D
8. Metoda de calcul al necesarului de materiale pentru sarja se foloseste, cu pr
ecadere, in industria siderurgica, chimica, materialelor de constructii, acolo u
nde in cadrul proceselor de productie participa mai multe materiale simultan si
in proportii difer ite la realizarea retetelor de fabricatie. Ea se desfasoara p
arcurgand o serie de etape astfel: 1. se stabileste necesarul de materiale af
erent productiei nenominalizate; 2. se determina indicele mediu de consum de
materiale; 3. se stabileste volumul de material bun turnat; 4. se determin
a necesarul global pe sarja; 5. se calculeaza necesarul pentru fiecare materi
e prima. Identificati etapele necesare aplicarii metodei de calcul a necesarului
de materiale pentru sarja si precizati care dintre variantele de raspuns de mai
jos este cea adevarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 2+4+5.
ANS: C
9. Necesarul de mijloace de transport intern se determin a in raport de: 1. d

otarea cu aparatura si dispozitive de masura si control permanent a consumului; 2. cantitatea de materiale ce urmeaza a fi transportata; 3. capacitatea me
die de incarcare a mijlocului de transport; 4. numarul de curse ce pot fi efe
ctuate; 5. distanta de parcurs. Identificati formularile in raport de care se
determina necesarul de mijloace de transport intern si precizati care dintre va
riantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+3+5.
ANS: B
10. Indicatorii de evaluare a resurselor destinate acoperirii nevoilor de consum
ale firmei reliefeaza resursele, pe surse de provenienta, ce pot fi actionate p
entru acoperirea necesitatilor de materiale. Acesti indicatori se estimeaza in m
od anticipat perioadei la care se refera si se adapteaza ulterior in functie de
conditiile concrete de evolutie.Indicatorii respectivi se refera la: 1. stocu
l preliminat la inceputul anului; 2. stocul de rezerva; 3. resurse interne
diferite; 4. resurse refolosibile; 5. necesarul de aprovizionat. Identifi
cati formularile cu privire la indicatorii de evaluare a resurselor destinate ac
operirii nevoilor de consum si precizati care d intre variantele de raspuns de m
ai jos este cea adevarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 2+4+5;
E) 1+3+5.
ANS: E
11. Mediul economic in care functioneaza firma se defineste ca relatii de piata
pe care si le creeaza in raport cu ceilalti participanti la realizarea activitat
ii economice generale. Caracteristicile pietei de aprovizionare sunt: Preciza
ti care dintre afirmati i nu reprezinta o caracteristica a pietei de aproviziona
re.
A) stabilitatea sau fluctuatia preturilor, mai frecvent in sensul cresterii, la
materiile prime de baza;
B) stabilirea pretului la nivelul intersectiei dintre cerere si oferta;
C) manifestarea fenomenului de penurie la anumite resurse de materii prime si ma
teriale clasice de baza;
D) cresterea sau scaderea concurentei dintre furnizori si intre consumatori;
E) extinderea numarului de ofertanti prin aparitia de noi furnizori pe piat a cu
aceleasi resurse, fapt ce conduce la cresterea concurentei;
ANS: B
12. Mecanismul pietei concurentiale consta in: 1. tendinta de scadere a pretu
rilor; 2. o foarte atenta si controlata gestiune asupra costurilor de product
ie; 3. o tendinta de comprimare a profitului maxim; 4. stabilirea pretului
la nivelul intersectiei dintre cerere si oferta; 5. cresterea sau descrester
ea cererii si ofertei determin a schimbarea pretului, care, la randul sau, cere
si schimbarea, in sens invers a celorlalte componente. Identificati formularile
in care se prezinta in ce consta mecanismul pietei concurentiale si precizati ca
re dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.
A) 1+2;
B) 2+3;
C) 3+4;
D) 4+5;
E) 1+3.
ANS: D
13. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale au in
atentie o serie de obiective. Care dintre variantele din textul de mai jos nu r
eprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:
A) stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru con
sum;
B) implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care s
a permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare -stocar
e si consum al resurselor materiale;
C) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
ive in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate
D) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
ive in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
E) formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, com
pleta si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costur
i minime de achizitionare, aducere s i depozitare a resurselor materiale.
ANS: B
14. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de
realizare a strategiei de aprovizionare:
A) identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare
a resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;
B) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
C) alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o palet
a extinsa de criterii de selectie;
D) aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor mod ele care asa
za nivelul acestora pe criterii economice;
E) folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor meto
de si tehnici eficiente si de utilitate practica.
ANS: B
15. Pentru realizarea aprovizionarii materiale se utiliz eaza urmatoarele sistem
e de aprovizionare materiala: 1. sistemul cantitatilor limita; 2. sistemul
continuu operativ; 3. sistemul de aprovizionare programata; 4. sistemul d
e aprovizionare dinamica; 5. sistemul de aprovizionare "just in time" (exact
la timp). Identificati formularile in care se prezinta sistemele de aprovizionar
e materiala si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea a
devarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: C
16. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta posibilitati
de stabilire a lotului optim de livrare:
A) stabilirea lotului de livrare luand in calcul capacitatea mijlocului de trans
port;
B) stabilirea lotului optim de livrare in functie de costurile minime;
C) stabilirea lotului optim de livrare pe baza cheltuielilor de stocare cele mai
mici, de lansare si reaprovizionare determinate de lipsa materialelor din stoc;

D) stabilirea lotului de livrare optim luand in calcul cheltuielile de livrare a
comenzii, cele de aprovizionare si cele generate de imobilizarea materialelor i
n stoc;
E) stabilirea lotului optim de livrare in functie de cheltuielile unitare de tra
nsport, cheltuieli conventional-constante si cheltuieli variabile.
ANS: B
17. Marimea lotului de livrare se poate calcula si in functie de frecventa livra
rilor si a cheltuiel ilor de aprovizionare. In acest caz se pot avea in vedere: 1. cheltuielile ocazionate de depozitarea loturilor; 2. volumul total al c
heltuielilor de formare a loturilor; 3. cheltuielile de transport pe an la ni
velul unui beneficiar; 4. cheltuielile de lansare a comenzilor; 5. functia
costului total. Identificati formularile in care se prezinta ce se are in veder
e la stabilirea marimii lotului de livrare in functie de frecventa livrarilor si
a cheltuielilor de aprovizionare si precizati care dintre variantele de raspuns
de mai jos este cea adevarata.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: D
18. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale si en
erge tice au in vedere: neutralizarea amenintarilor; exploatarea oportunitatilor
; eliminarea punctelor slabe; extinderea punctelor forte. Strategiile respective
au in atentie obiective pe termene diferite precum: Identificati formularea
care nu se constituie in obiective ale strategiei de aprovizionare pe diferite t
ermene.
A) acoperirea necesitatilor de consum in perspectiva imediata;
B) punerea in valoare a unor actiuni de crestere a profitabilitatii;
C) crearea de avantaje in asigurarea materiala prin stimularea concurentei intre
furnizori;
D) desfasurarea unor negocieri previzionale;
E) participarea la fundamentarea unor decizii strategice referitoare la: renunta
rea la fabricarea unor produse, asimilarea altora noi, extinderea cooperarii sau
integrarii in productie, retehnologizari, actiunea mai eficienta pe piata furni
zorilor, imbunatatirea politicii in domeniul stocurilor.
ANS: A
19. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale po
t fi urmatorii: Identificati formularea care nu se constituie in factori ce i
nfluenteaza strategiile in aprovizionare.
A) disponibilitatile de pe piata de cumparare;
B) numarul de furnizori;
C) varietatea produselor;
D) intelegerile intre furnizori;
E) costurile de intrare pe piata de cumparare.
ANS: C
20. Alegerea materialului sau produsului de achizitionat -aprovizionat revine nu
mai celui care il foloseste; decizia de alegere va fi rezultatul analizei asupra
criteriilor care definesc cererea pentru consum; actiunea se incadreaza in stra
tegia generala a aprovizionarii ce se elaboreaza de catre compartimentul de spec
ialitate, in colaborare cu celelalte compartimente din firma si cu sectiile de f
abricatie. Criteriile care se incadreaza in aceasta categorie sunt urmatoarele: Identificati formularea care nu se constituie in criterii de alegere a materi
alelor, produselor si echipamentelor tehnice de aprovizionat.
A) sfera de utilitati;
B) gradul in care raspunde caracteristicilor cererii;
C) calitatea si pretul;
D) motivatia;
E) cantitatea de aprovizionat.
ANS: E
21. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator -furnizor necesit
a evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizo
rilor se poate face dupa cum urmeaza: Identificati formularea care nu se cons
tituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.
A) ca producatori;
B) prin resursele oferite;
C) prin facilitatile oferite consumatorilor;
D) prin calitatea managementului;
E) prin sistemul de preturi.
ANS: E
22. Capacitatile furnizorilor se materializeaza in: 1. capacitatea de a produ
ce la un anumit nivel; 2. capacitatea de a utiliza eficient resursele de care
dispun; 3. capacitatea de a vinde pe o piata concurentiala; 4. capacitate
a de a intelege si de a rezolva eventualele probleme ce pot sa apara in procesul
de aprovizionare; 5. capacitatea de a-si alege clientii. Identificati formul
arile in care se prezinta capacitatile furnizorilor si precizati care dintre var
iantele de raspuns de mai jos este cea adevarata
A) 1+2;
B) 2+3;
C) 3+4;
D) 2+4;
E) 4+5.
ANS: D
23. Metodele de evaluare si selectie a furnizorilor se pot materializa in: 1.
metoda acordarii de puncte in functie de importanta si gradul de manifestare;2. metoda aprecierii in functie de rezultatele obtinute; 3. metoda acordari
i de puncte pe grade de importanta; 4. metoda acordarii de punte in functie d
e ritmul productivitatii muncii; 5. metoda aprecierii gradului de utilizare a
mijloacelor productive. Identificati formularile in care se prezinta metodele d
e evalu are si selectie a furnizorilor si precizati care dintre variantele de ra
spuns de mai jos este cea adevarata
A) 1+2;
B) 1+3;
C) 2+4;
D) 3+4;
E) 4+5.
ANS: B
24. Indicele de bonitate (solvabilitate, capacitatea de a plati un credit) repre
zinta un indicator sintetic practicat de firmele specializate in informarea econ
omico -financiara, ce da o imagine globala asupra unui agent economic, exprimat
printr -o singura cifra (indice sau nota de bonitate). Fisa ce contine datele sp
ecifice posibilitatii de calcul a indicelui de bonitate este urmatoarea: Nr.
crt. Factori de risc Po n 1 2 3 4 5 6 derea 1 Modul de plata 20 0,40 2 Rec
omandarea privind creditul 25 0,50 3 Evolutia afacerilor 8 0,24 4 Situa

tia comenzilor 7 0,14 5 Forma de organizare 4 0,1 6 6 Ramura de activit
ate 4 0,12 7 Vechimea firmei 4 0,08 8 Volumul vanzarilor 3 0,06 9 Volum
ul vanzarilor pe salariat 4 0,12 10 Numarul de salariati 2 0,0 8 11
Capitalul social 5 0,2 0 12 Comportarea in plati a firmei 5 0,05 13
Comportarea in plati a clientului 5 0,10 14 Conducerea firmei 4 0,12 15
TOTAL 10 0 0,05 1,28 0,60 0,4 4 Indicele de bonitate este:
A) 1,33;
B) 1,88;
C) 2,37;
D) 1,09;
E) 1,72.
ANS: C
25. Politicile si oportunitatile principale in aprovizionarea materiala se pot m
aterializa in: 1. politica de pret; 2. politica de credit; 3. politica
de acordare-obtinere de servicii; 4. politica de a vinde; 5. politica de a
cumpara. Identificati formularile in care se prezinta politicile si oportunitat
ile principale in aprovizionarea materiala si precizati care dintre variantele d
e raspuns de mai jos este cea adevarata
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 2+4+5;
E) 1+3+5;
ANS: A
26. Etapele parcurse in organizarea si concretizarea relatiilor economice de apr
ovizionare sunt urmatoarele: Identificati formularile in care se prezinta eta
pele parcurse in organizarea si concretizarea relatiilor de aprovizionare si pre
cizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.
A) studierea pietei de aprovizionare;
B) alegerea preturilor si a celorlalte conditii de livrare;
C) alegerea furnizorilor;
D) testarea credibilitatii furnizorilor;
E) determinarea necesarului de resurse materiale necesare realizarii activitatii
de baza a firmei.
ANS: E
27. Negocierea reprezinta totalitatea actiunilor si documentelor elaborate si pr
ezentate intr - un dialog dintre doi parteneri, desfasurat prin reprezentantii o
ficiali ai acestora, care conduce la finalizarea unei tranzactii. Obiectul negoc
ierilor este:. Identificati formularile in care nu se prezinta obiectul negocier
ilor si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.
A) dublarea volumului vanzarilor;
B) vanzarea-cumpararea de produse finite sau semifabricate, materii prime, echip
amente tehnice, combustibil, energie, furnituri, alte marfuri;
C) cooperarea la realizarea unor produse;
D) executarea de lucrari de constructii -montaj, de reparatii si intretinere, ce
rcetare stiintifica;
E) prestarea de servicii de asistenta tehnica, service, informatica, supravegher
e.
ANS: A
28. Negocierile in procesele de vanzare -cumparare se clasifica in mai multe for
me dupa cum urmeaza: Identificati formularile in care nu se prezinta formele
de
A)
B)
C)
D)
E)
negociere si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

in scris, prin corespondenta;
telefonice;
prin intermediari;
intalniri directe;
mixte.
ANS: C
29. Desfasurarea negocierilor necesita parcurgerea urmatoarelor etape: Identi
ficati formularile in care nu se prezinta etapele parcurse la negociere si preci
zati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.
A) initierea actiunii prin transmiterea de oferte sau cereri de oferte;
B) pregatirea actiunii de negociere;
C) stabilirea si desfasurarea unor discutii preliminare;
D) realizarea contactului cu clientii;
E) negocierea propriu-zisa.
ANS: D
30. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteri
u obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:
A) modul de derulare a livrarilor anterioare;
B) modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantit
atea livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;
C) preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
D) modul in care se procedeaza in cazul ma terialelor si produselor respinse la
receptia calitativa si cantitativa;
E) informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizoru
l sau produsele noi prevazute pentru fabricatie.
ANS: C
31. Identificati in textele de mai jos activitatile nespecifice pregatirii desfa
surarii negocierilor:
A) formarea echipei de negociere, stabilirea responsabilitatilor si a rolului fi
ecarui membru, a sefului coordonator;
B) elaborarea strategiei si tacticii f irmei in procesul negocierii;
C) intocmirea documentatiei pe baza careia se vor purta tratativele;
D) emiterea mandatului de reprezentare a firmei la negocieri;
E) analiza tranzactiilor si formularea concluziilor privind colaborarea partener
ilor.
ANS: E
32. Pornind de la faptul ca negocierea ca atare presupune o comunicare, se impun
anumite distante intre negociatori: Identificati formularile in care nu se p
rezinta distantele intre negociatori si precizati care dintre variantele de rasp
uns este cea adevarata.
A) distanta intima;
B) distanta rationala;
C) distanta personala;
D) distanta sociala;
E) distanta publica.
ANS: B
33. Desfacerea asigura: Identificati in formularile de mai sus punctul care n
u se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.
A) satisfacerea unor nevoi personale si sociale;
B) reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru

aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr -o dubla ipostaza: d
e
C) recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor;
D) realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoar
e prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care
sunt la indemana managerului firmei respective;
E) constituirea substantei materiale destinate la rgirii pietei si acoperirii ne
voilor cumparatorilor.
ANS: E
34. In prospectarea pietei se pot folosi drept cai: 1. contributia pe care fi
rma o aduce la constituirea substantei materiale destin ate largirii pietei si a
coperirii nevoilor cumparatorilor; 2. organizarea de expozitii permanente sau
sezoniere in centrele mari consumatoare sau la beneficiarii cu o pondere mare i
n consum, in scopul prezentarii produselor noi sau a celor modernizate; 3. in
tocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale care sa cuprin
da toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livrare, as
tfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclatorul si
structura p roductiei, modul de realizare tehnica a produselor, calitatile, uti
litatea lor; 4. realizarea si cresterea eficientei economice; 5. reclama p
roduselor prin demonstratii de functionare, probe, care sa puna in evidenta cara
cteristicile ce intereseaza pe ben eficiari, sondaje, consultari etc. Identifica
ti combinatiile corecte ce se refera la caile folosite in prospectarea pietei:
A) 1+3+4;
B) 1+4+5;
C) 2+3+4;
D) 2+3+5;
E) 3+4+5.
ANS: D
35. Prin notiunea de desfacere se intelege un proces complex in cadrul caruia ar
e loc vanzarea produselor finite si efectul acestei actiuni. Alaturi de termenul
de desfacere literatura de specialitate mai foloseste si alti termeni precum:1. vanzare; 2. livrare; 3. distributie; 4. cumparare; 5. furnizare
. Care dintre variantele de mai jos contine termenii folositi de literatura de s
pecialitate concomitent cu cel de desfacere.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 4+5+1
E) 5+1+2.
ANS: A
36. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta: Identificati in textele
de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.
A) elaborarea studiilor de marketing;
B) realizarea schimbului de produse;
C) vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficien
ta;
D) prestarea de servicii in baza unui contract;
E) repartizarea produselor.
ANS: C
37. Managementul desfacerii produselor este o componenta a functiunii comerciale
a firmei si pentru aceasta se desfasoara o serie de activitati specifice. Preci

zati care dintre activitatile enumerate mai jos nu se incadreaza in context:
A) colectarea comenzilor emise de clienti si constituirea portofoliului de comen
zi, incheierea de contracte comerciale in stricta concordanta cu cererile client
ilor si capacitatile de productie disponibile;
B) elaborarea planului strategic si a programelor de livrare -vanzare a produsel
or contractate pe sortimente si pe caile de distributie -vanzare stabilite;
C) stabilirea cailor, formelor si modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute p
rodusele fabricate si a pietelor care pot constitui sfera de desfacere;
D) urmarirea stadiului executiei produselor, prevenirea realizarii de produse ne
corespunzatoare calitativ, impulsionarea factorilor de productie pentru respecta
rea programelor de fabricatie;
E) crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desf acere a prod
uselor pe piata interna si externa.
ANS: C
38. Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluz
ia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura: Identificati
in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element atribuit i
mportantei activitatii de desfacere.
A) baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;
B) furnizeaza elementele pentru fundamentare a programelor de fabricatie;
C) conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;
D) spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
E) cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzi
i sociale.
ANS: D
39. Apreciind modul in care este influentata, intr -o forma sau alta, structura
organizatorica a firmei si activitatea de desfacere a produselor de catre o seri
e de elemente specifice, s -a considerat ca acestea se constituie in factori det
ermina nti. Identificati in formularile de mai jos varianta de raspuns ce nu se
refera la factorii care influenteaza organizarea desfacerii:
A) volumul productiei si volumul vanzarilor;
B) structura productiei si structura livrarilor;
C) numarul si diversitatea beneficiarilor carora li se livreaza produsele respec
tive ca urmare a relatiilor contractuale;
D) marimea firmei;
E) structura de personal.
ANS: E
40. Este de remarcat faptul ca orice deficienta in ritmul si structura fabricati
ei produselor destinate pietei se vor resimti imediat in procesul de cumparare a
l acestora. Are loc aici un proces complex de transmitere in lant a consecintelo
r. De aceea organiza rea structurala interna proprie subsistemului activitatii d
e desfacere trebuie sa aiba in vedere o serie de activitati specifice. Identific
ati care din textele de mai jos nu se refera la ce trebuie sa aiba in vedere org
anizarea structurala interna proprie activitatii de desfacere:
A) identificarea principalelor functii ale sistemului;
B) definirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
C) stabilirea gradului de centralizare descentralizare;
D) definirea precisa a functiilor ca element esential al eficientei.
E) coordonarea actiunii de formare a loturilor complexe si complete de livrare.
ANS: E
41. Organizarea structurala interna a activitatii de desfacere va trebui sa prez
inte o mare mobilitate in scopul adaptarii din mers la noile conditii care apar
atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceas
ta actioneaza. In acest context compartimentul de desfacere se poate organiza si
pe grupe de activit ati care sa asigure anumite functionalitati precum: Care
dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria functionalitatilor acestei
organizari.
A) omogenitatea si operativitatea in desfasurarea diferitelor activitati specifi
ce;
B) urmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a realizarii contra
ctelor incheiate, a evolutiei stocurilor de desfacere;
C) conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare -vanzare;
D) sporirea responsabilitatii lucratorilor din com partiment in satisfacerea pro
mpta a tuturor cerintelor si solicitarilor emise de clienti, rezolvarea reclamat
iilor si colectarea sugestiilor, propunerilor transmise de partenerii reali si p
otentiali, de cumparatorii si utilizatorii produselor;
E) crearea de conditii pentru aplicarea unui control permanent si riguros al mod
ului cum isi indeplineste fiecare angajat atributiile, ca si o conlucrare buna i
ntre grupele constituite.
ANS: B
42. Sistemul de organizare obisnuit al activitatii de desfacere in m ajoritatea
statelor dezvoltate este cel al organizarii acesteia pe produsele prevazute in n
omenclatorul de fabricatie -vanzare al firmelor, folosind pentru aceasta sistemu
l directorilor de produs. Acest tip de organizare are in atentie urmatoarele:
 1. activitatea de desfacere-livrare-vanzare trebuie sa permita o actiune efi
cienta in sistemul concurential specific economiei de piata; 2. directorii de
produs raspund de: prospectarea pietei; transmiterea ofertelor; negociere; anal
iza de pret; publicitate s i reclama; marca firmei; contractarea si vanzarea pro
duselor; urmarirea comportamentului produselor la utilizatori; acordarea servici
ilor asociate; 3. vanzatorii produselor sunt cooptati in cadrul sistemului de
desfacere -livrare a produselor fabricate; 4. directorul responsabil cu desf
acerea raspunde de intreaga problematica, inclusiv de marketing; 5. directori
i de produs sunt repartizati pe zone geografice. Identificati in cadrul variante
lor de mai jos pe cea care se refera la ce are in atentie organizarea pe produse
din nomenclator.
A) 1+2;
B) 2+3;
C) 3+4;
D) 4+5;
E) 2+4.
ANS: A
43. In scopul desfasurarii in foarte bune conditii a activitatii de desfacere se
pot folosi si alte forme de organizare specifice. Identificati in textele de ma
i jos care dintre variante nu se incadreaza la alte forme de organizare a activi
tatii de desfacere:
A) pe structuri coordonate de catre directorul de desfacere (precum cele de vanz
ari, distributie, reclama si publicitate);
B) pe structuri specifice ale directiilor de trafic si distributie (transport, c
ontrolul stocurilor, grupe operative de distributie);
C) in functie de volumul productiei si al vanzarilor;
D) in functie de structura productiei si livrarilor;
E) in functie de marimea stocurilor de productie existente in firma.
ANS: E
44. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum imp
orta nt de sarcini si atributii dupa cum urmeaza: Care dintre aceste enunturi
nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desface

re.
A) prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul s
i structura consumului si a -si adapta productia la nevoile pietei;
B) evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozit
are;
C) incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in co
ncordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de produ
ctie;
D) efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desf
acere;
E) corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite
cu cele de lansare in fabricatie.
ANS: B
45. Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efect
ua, in conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze
de aprovizionare etc. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la s
arcinile depozitelor de desfacere:
A) primirea si receptionarea produselor;
B) pastrarea si conservarea produselor finite;
C) asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
D) reducerea cheltuielilor de depozitare;
E) marketing, achizitionare si desfacere de produse.
ANS: E
46. In sistemul depozitelor de desfacere un rol important il ocupa firmele en gr
os. Principalele activitati desfasurate de unitatile de gros sunt: 1. marketi
ng, achizitionare si desfacere de produse; 2. inchirieri, concesiuni, consult
ing; 3. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare; 4. reduce
rea cheltuielilor de depozitare; 5. relatii economico-financiare si juridice,
factoring. Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste principalele ac
tivitati desfasurate de unitatile de gros din cadrul combinatiilor urmatoare:
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 1+2+5;
D) 2+4+5;
E) 1+3+5.
ANS: C
47. Identificati in cadrul textelor de mai jos scopul final al infiintarii, orga
nizarii si functionarii unitatilor specializate in comercializarea de produse in
sistem en gros:
A) organizeaza activitatea de informare asupra modului de comportare a evolutiei
produselor fabricate, de urmarire la beneficiari a acestora, de remediere a def
ectiunilor sesizate si de eliminare a lor, in functie de sugestiile utilizatoril
or;
B) organizeaza si urmareste sistematic colaborarea cu celelalte firme producatoa
re pentru realizarea sarcinilor de cooperare in contextul problemelor si raspund
erilor ce revin furnizorului general pentru aceste produse;
C) obtinerea de profit, pe cat posibil mai mare, din activitatea specifica pe ca
re o desfasoara;
D) corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite
cu cele de lansare in fabricatie;
E) incheierea de contracte economice in calitate de beneficiar si furnizor.
ANS: C
48. Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare a activitatii acestea trebuie

sa asigure derularea procesului de desfacere in stransa corelare cu necesitatea
realizarii obiectivului de baza al firmei si al desfacerii. in organizarea cond
ucerii desface rii se impune orientarea catre sisteme deschise, usor adaptabile
la noile conditii ce apar in cadrul relatiilor de vanzare -livrare si distributi
e pe piata. Identificati in textele ce urmeaza pe acela care nu se refera la pri
ncipiile structurii specifice de personal pe linia desfacerii.
A) repartizarea pe posturi si functii a atributiilor si responsabilitatilor in c
adrul compartimentului de desfacere;
B) incarcarea rationala cu sarcini a fiecarui post, pe toate nivelurile ierarhic
e din structura sa;
C) corelarea volumului de munca cu gradul de complexitate al acesteia;
D) asigurarea conditiilor necesare managementului sistemului desfacerii;
E) selectia personalului se face pe baza unui examen profesional si psihologic a
l candidatilor aspiranti la diferite posturi si functii, in raport de natura ace
stora, pe principiul competentei.
ANS: D
49. Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consum
a tr ebuie sa se realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer dep
inde de o serie de factori. Identificati in textele mai jos formularea ce nu rep
rezinta factor de influenta al transferului fizic.
A) crearea sau modernizarea si extinderea retelelo r proprii de desfacere a prod
uselor pe piata interna si externa;
B) distanta existenta intre producator si consumator;
C) timpul destinat operatiunilor de incarcare -descarcare, asezare in mijloacele
de transport a produselor;
D) efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;
E) timpul aferent intocmirii actelor necesare.
ANS: A
50. Pentru realizarea activitatii de desfacere se folosesc o serie de canale spe
cifice care se constituie in adevarate retele. Identificati in cadrul formularil
or de mai jos aceste tipuri de canale specifice desfacerii. 1. canalele direc
te dintre producator si consumator; 2. canalele lungi, cu magazine specializa
te; 3. canalele scurte cu magazine proprii; 4. canalele medii prin care se
realizeaza desfacerea produselor prin propriile magazine sau terte; 5. canal
ele cu intermediari. Precizati care dintre variantele urmatoare contine aceste c
anale.
A) 1+2+3;
B) 1+4+5;
C) 2+3+4;
D) 2+4+5;
E) 3+4+5.
ANS: B
51. Relatiile pe linia desfacerii produselor, pe plan intern, se manifesta, init
iaza si desfasoara intre compartimentul de profil si alte structuri dupa cum urm
eaza: 1. compartimentul de marketing care, prin studiile de piata, asigura in
formatii referitoare la produsele ce se cer; 2. unitati organizatoare de targ
uri si expozitii permanente sau periodice in scopul inlesnirii si stabilirii con
ditiilor de participare la asemenea manifestari cu produsele proprii; 3. comp
artimentul de aprovizionare in scopul asigurarii ambalajelor si materialelor de
ambalat pentru produsele destinate clientilor; 4. institutii de conjunctura m
ondiala pentru informare privind evolutia pietei produselor similare, a conditii
lor de pret si de livrare, tendinte in politicile de furnizare din partea unor f
irme, a unor tari; 5. subunitatile de productie pentru: urmarirea stadiului e

xecutiei produselor; lansarea in fabricatie a produselor in concordanta cu progr
amele de livrare; innoirea structurii de fabricatie etc. Identificati in cadrul
combinatiilor de variante de mai jos raspunsul corect cu privire la compartiment
ele ce realizeaza relatii pe plan intern in cadrul activitatii de desfacere.
A) 1+3+4;
B) 1+2+5;
C) 2+3+4;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: D
52. Activitatea de desfacere a produselor finite cuprinde un lant de relatii com
plex, cu multiple verigi. Relatiile externe pe linia desfacerii se realizeaza in
tre firma respectiva si: 1. compartimentul tehnic, de cercetare stiintifica s
i dezvoltare tehnologi ca; 2. unitatile de transport pentru expedierea produs
elor la clienti sau la magazinele proprii de desfacere, cu mijoace inchiriate;3. centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor si informatiilor re
feritoare la desfacerea produselor; 4. compartimentul de control tehnic de ca
litate; 5. unitati bancare pentru rezolvarea problemelor financiar -valutare
generate de livrarea sau desfacerea produselor catre clienti. Identificati varia
nta corecta de raspuns ce priveste stabilirea relatiilor extern e pentru desface
rea produselor din cadrul combinatiilor urmatoare:
A) 2+3+4;
B) 1+4+5;
C) 2+3+5;
D) 1+3+5;
E) 3+4+5
ANS: C
53. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe lin
ia d esfacerii au ca roluri:
A) a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si e
xtinderea vanzarilor de produse;
B) prospectarea pietei necesare desfacerii;
C) sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
D) mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
E) obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei. Identifi
cati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau e
xtern.
ANS: B
54. Ca sisteme de desfacere-livrare se pot folosi: 1. expedierea produselor f
inite; 2. eliberarea produselor finite; 3. desfacerea din depozitele centr
ale; 4. desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie; 5. ex
pedierea produselor, descarcarea din gestiune, efectuarea operatiunilor de incar
care in mijlocul de transport p rogramat. Identificati in combinatiile enuntate
in continuare raspunsul corect cu privire la sistemele de defacere-livrare exist
ente.
A) 1+2;
B) 1+3;
C) 3+4;
D) 2+5;
E) 3+5.
ANS: C
55. Ca modalitati de organizare a desfacerii produselor fabricate se pot folosi:

 1. expedierea produselor finite; 2. desfacerea din depozitele centrale;3. eliberarea produselor finite; 4. exportul produselor finite; 5. desfa
cerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie. Identificati in cadrul v
ariantelor urmatoare pe cea care cuprinde modalitatile de organizare a desfaceri
i.
A) 1+2;
B) 1+3;
C) 2+4;
D) 2+5;
E) 3+4.
ANS: B
56. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de de
sfac ere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai
jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:
A) inchirierea mijloacelor de transport;
B) transportul produselor finite la destinatari;
C) intocmirea formalitatilor de expeditie -transport;
D) predarea catre unitatea de transport a produselor;
E) depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.
ANS: B
57. Produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere. Pe timpul cat prod
usele finite sunt stocate in depozitele de desfacere acestea trebuie sa parcurga
o serie de activitati si operatiuni ce se compun din:; Identificati formular
ea ce nu contine activ itati si operatiuni specifice pe care trebuie sa le parcu
rga produsele finite pe timpul cat acestea se gasesc in depozitele de desfacere.
A) primirea produselor finite si receptionarea lor;
B) inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
C) depunerea documentatiei corespunzatoare la banca;
D) sortarea produselor finite si depozitarea lor conform tehnologiilor stabilite
;
E) asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj
ANS: C
58. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:
A) nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stab
ilita;
B) volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fa
ra miscare;
C) stocul mediu in raport cu productia marfa;
D) structura produselor aflate in stocul de desfacere;
E) greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de
mijloace circulante.
ANS: D
59. Depozitul este, de obicei, punctul in care firma reuseste sau nu sa -si resp
ecte promisiunile de aprovizionare si desfacere (vanzare). Activitatea de depozi
tare reprezinta, pentru majoritatea firmelor, ultima sansa de corectare semnific
ativa a neajunsuri lor. Scopul initial al depozitului a fost acela de a depozita
marfuri sau bunuri. Astazi, conducerea firmelor recunoaste ca el reprezinta mul
t mai mult decat atat, tehnicile de tip " just in time " putand reduce semnifica
tiv sarcina depozitarii. Notiunea de depozit are si ea, la randul ei, mai multe
semnificatii astfel: 1. ergonomica; 2. tehnica; 3. practicista; 4. e
conomica; 5. modernista. Identificati in cadrul variantelor de raspuns de mai
jos formularea care se refera la semnificatiile depozitului.

A) 1+2;
B) 2+3;
C) 2+4;
D) 3+4;
E) 4+5.
ANS: C
60. Depozitul este o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si cons
umul ui, livrarilor-primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de
productie si sprijinind inceperea altuia. Principalele functii ale depozitului p
ot fi sintetizate in urmatoarele actiuni si directii: 1. preluarea comenzilor
, care include adesea si transportul de la locul de depozitare la locul de incar
care a materialelor, efectuarea unor verificari suplimentare si a ambalarii lor;
 2. expedierea marfurilor, ce include, adesea, stivuirea sau depozitarea inte
rmediara ori ambalarea materialelor; 3. investitii minime in stocuri si in un
itatile ce constituie depozite si, in plus, un cost minim de operare; 4. rece
ptie, care include functii de tipul verificarii calitatii si cantitatii material
elor; 5. conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni st
rict necesare. Precizati care din variantele urmatoare includ numai functii ale
depozitului.
A) 1+3+5;
B) 1+2+4;
C) 1+4+5;
D) 2+3+4;
E) 3+4+5.
ANS: B
61. Fluxul circulatiei materialelor si produselor de la furnizor la consumator c
uprinde, ca moment necesar, activitatea de depozitare. Aceasta se datoreaza fapt
ului ca produsele finite nu pot fi livrate imediat ce s-a terminat ultima faza d
e fabricatie, iar la consumator materialele primite nu pot intra din "vagon" dir
ect in procesul de productie. Atat la furnizor cat si la consumator necesitatea
depozitarii produselor este determinata de doi factori: un factor tehnic si un f
actor economic. Specificul factorulu i tehnic consta in:
A) conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni strict nece
sare (ambalarea, etichetarea, marcarea, lotizarea, expedierea) pentru produsele
finite;
B) conditioneaza efectuarea livrarilor si de alte operatiuni (dez ambalarea, cur
atirea, debavuarea, sortarea, receptionarea, pregatirea) pentru produsele destin
ate consumului productiv;
C) operatiunile respective necesita un anumit timp de realizare;
D) operatiunile respective necesita un anumit loc - depozitul;
E) operatiunile necesita un anumit volum de munca.
ANS: E
62. Specificul factorului economic consta in urmatoarele: 1. realizeaza activ
itatea de vanzare -cumparare a produselor; 2. denota sincronizarea intrarilor
de materiale cu ritmul consumului; 3. denota mentinerea stocurilor in volumu
l si structura necesara pentru asigurarea continuitatii productiei; 4. realiz
eaza decuplarea momentelor fluxului de circulatie; 5. denota modul in care se
realizeaza activitatea de productie. Identificati in textele respective formula
rea ce nu se constituie in specific al factorului economic si precizati care est
e varianta corecta de raspuns in combinatiile de mai jos.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+4+5;
E) 2+3+5.
ANS: B
63. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc: Ident
ificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozit
elor.
A) functia pe care o indeplineste;
B) locul pe care il ocupa in procesul de productie;
C) departarea fata de sectiile de productie;
D) nomenclatorul produselor;
E) gradul de mecanizare.
ANS: C
64. In activitatea practica se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri d
e de pozite de materiale si produse care sunt constituite in raport de anumite c
riterii astfel: 1. depozit din sfera circulatiei; 2. depozite de aprovizio
nare; 3. depozite de materiale pentru productie si exploatare; 4. depozite
de desfacere; 5. depozite de pastrare. Identificati in cadrul variantelor de
mai jos tipologia depozitelor in raport de functia pe care o indeplineste acest
a in cadrul circuitului economic.
A) 2+3+5;
B) 1+2+4;
C) 2+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+3+4.
ANS: C
65. In functie de locul pe care il ocupa in procesul de productie depozitele se
clasifica astfel: 1. depozite din sfera productiei (depozite de aprovizionare
); 2. depozite din sfera circulatiei (depozitele bazelor de aprovizionare si
unitatilor en - gros); 3. depozite mixte (depozitele de produse finite); 4
. depozite de sector; 5. depozite de sectie sau atelier. Identificati in cadr
ul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de locul pe care il oc
upa in procesul de productie.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: A
66. Raportat la destinatia in consum a materialelor si produselor depozitele pot
fi: 1. de materiale pentru productie si exploatare; 2. baze, pentru prepa
rare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare, macerare, omogeniza
re etc. 3. de materiale pentru investitii, constructii, reparatii capitale;4. de produse pentru fondul pietei; 5. magazii, pentru preparare sau semipr
eparar e, debitare, croire, asamblare, setare, macerare, omogenizare etc. Identi
ficati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu desti
natia in consum a materialelor si produselor.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 2+4+5.
ANS: D
67. Dupa gradul de mecanizare a activitatii in cadrul depozitelor acestea sunt: 1. depozite mecanizate, cu operatiuni manuale; 2. depozite de sector cu op
eratiuni automate si semiautomate; 3. depozite cu slaba mecanizare; 4. dep
ozite in care se lucreaza cu ajutorul unor mijloace rudimentare; 5. depozite
mecanizate si automatizate. Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipolo
gia depozitelor in raport cu gradul de mecanizare a activitatii in cadrul acesto
ra.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: D
68. Dupa apropierea de principalele cai de comunicatie depozitele se grupeaza in
: 1. cu racord direct la calea ferata; 2. apropiate de caile publice de co
municatie; 3. cu linie de garaj; 4. departate de caile publice de comunica
tie; 5. fara linie de garaj. Identificati in cadrul variantelor de mai jos ti
pologia depozitelor dupa apropierea de principalele cai de comunicatie.
A) 1+2;
B) 2+4;
C) 3+4;
D) 3+5;
E) 4+5.
ANS: B
69. Pastrarea materialelor si produselor se face in raport de influenta unui lar
g camp de factori climatici dintre care cei mai importanti ii consideram a fi:1. temperatura medie anuala; 2. umiditatea relativa; 3. forta si directi
a vanturilor; 4. modul de iluminare a depozitului; 5. modul de incalzire a
depozitului. Identificati in cadrul combinatiilor urmatoare care sunt factorii
climatici ce influenteaza pastrarea materialelor in depozite.
A) 1+2+4;
B) 1+3+5;
C) 2+3+4;
D) 2+4+5;
E) 1+2+3.
ANS: E
70. In proiectarea unui depozit se au in vedere o serie de elemente interdepende
nte precum si posibilele restrictii carora trebuie sa li se faca fata precum: 1. suprafata de teren existenta; 2. conducerea si personalul; 3. finantar
ea disponibila; 4. preferinta managerului; 5. metodele si procedurile de o
perare. Care din urmatoarele variante de combinatii reprezinta restrictii si se
iau in consideratie la proiectarea depozitelor.
A) 1+3+5;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 2+4+5.
ANS: D
71. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor,
ce s e efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei pr
oducatoare:
A) primirea de la sectiile de fabricatie;
B) sortare, selectare;
C) asezare, stivuire;
D) conservare;
E) incarcare in mijloacele de transport
ANS: A
72. Care din urmatoarele operatii nu fac parte din fluxul operatiilor la benefic
iar, ce se efectueaza dupa depozitarea materialelor:
A) asezare, stivuire;
C) conservare;
D) revizuire periodica;
E) scoaterea din depozite si lotizarea in vederea eliberarii in consum
ANS: B
73. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei ef
iciente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat
si la beneficiar:
A) masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a s
uprafetei de depozitare;
B) imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;
C) apropierea de principalele cai de comunicatie;
D) modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;
E) gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.
ANS: B
74. Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele element
e de fond. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiat
e in cazul analizei suprafetelor de depozitare.
A) daca suprafata depozitului a fost integral folosita;
B) factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de de
pozitare;
C) daca depozitul este bine amplasat geografico -economic;
D) daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru f
olosirea rationala a suprafetei de depozitare;
E) care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului
.
ANS: C
75. Elementele ce se au in vedere la analiza suprafetelor de depozitare sunt urm
atoarele: 1. suprafetele de depozitare, pe intreg depozitul si pentru fiecare
material in parte; 2. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;3. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitul
ui; 4. rulajul de materiale; 5. modul de depozitare si de pastrare a difer
itelor materiale in depozit. Identificati in cadrul formularilor de mai jos comb
inatia ce cuprinde elementele ce se iau in calcul la analiza suprafetelor de dep
ozitare.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 1+4+5;
D) 3+4+5;
E) 2+4+5.
ANS: C
76. Pe timpul depozitarii se analizeaza factorii urmatori: 1. utilizarea unor

mijloace mecanizate; 2. posibilitatea consolidarii fundatiei sau pardoselii
pentru a putea depozita o cantit ate mai mare de materiale pe m2; 3. imbunata
tirea modului de asezare si de stivuire a materialelor; 4. stocul maxim al un
ui material; 5. posibilitatea mecanizarii operatiilor de stivuire si incarcar
e. Care din urmatoarele variante contin factorii ce se ana lizeaza pe timpul dep
ozitarii.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 2+3+5;
D) 1+3+5;
E) 3+4+5.
ANS: C
77. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt: Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii bala
ntei capacitatilor de depozitare.
A) nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;
B) conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de
material in parte;
C) tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;
D) gradul de incarcare al depozitului;
E) volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).
ANS: D
78. Pe baza balantei capacitatilor de depozitare se pot determina urmatoarele el
emente: 1. coeficientul de utilizare a suprafetei de depozitare existente; 2. coeficientul de utilizare a materialelor refolosibile; 3. gradul de incar
care a capacitatilor de depoz itare existente, stabilit la nivel global si pe ti
puri de depozit; 4. gradul de asigurare cu resurse destinate alimentarii; 
5. dimensiunea si structura capacitatilor de depozitare suplimentare necesare. C
are dintre variantele de mai jos se incadreaza la e lementele ce se determina pe
baza balantei capacitatilor de depozitare.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 1+3+5;
D) 3+4+5;
E) 2+4+5.
ANS: C
79. Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce cont
in p atru seturi de informatii diferite. Identificati formularea din textele de
mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capaci
tatilor de depozitare.
A) necesar de capacitati de depozitare;
B) modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de
depozitare mai mari;
C) existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
D) modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din fun
ctiune, intrari in functiune);
E) existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.
ANS: B
80. Indicatorii balantei capacitatilor de depozitare sunt: 1. stocul mediu de
materiale pe anul respectiv; 2. stocul maxim pentru un an; 3. stocul de r
esurse destinat alimentarilor; 4. total stocuri din materialul "j" la fiecare

tip de depozit; 5. stocul materialului "j" in depozitul "i". Care dintre var
iantele de mai jos contine indicatorii balantei capacitatilor de depozitare.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 1+3+5;
D) 3+4+5;
E) 1+4+5.
ANS: E
81. In urma analizei balantei capacitatilor de depozitare se poate decide pentru
fiecare material nivelul la care se planifica cele doua tipuri de indicatori:1. coeficientul de utilizare productiva; 2. coeficientul de utilizare a sup
rafetei; 3. coeficientul de siguranta; 4. gradul de incarcare pe m2 supraf
ata utila; 5. coeficientul de spatiu. Care dintre variantele de mai jos inclu
d cei doi indicatori specifici fiecarui material depozitat.
A) 1+2;
B) 2+4;
C) 3+4;
D) 4+5;
E) 1+3.
ANS: B
82. Ambalarea trebuie sa reduca la minim riscurile de paguba la manipulare, inca
rcare -descarcare, transport, transbordare, stivuire, precum si cele cauzate de
factori at mosferici, fizici,chimici, biologici. Ambalajul poate fi: 1. ambal
aj de transport; 2. ambalaj destinat exportului; 3. ambalaj de desfacere; 4. ambalaj pentru produse fragile; 5. ambalaj destinat mijloacelor de prot
ectie. Care dintre variantele de mai jos c ontine cele doua tipuri de ambalaj co
nsacrate.
A) 1+3;
B) 2+3;
C) 3+4;
D) 4+5;
E) 2+4.
ANS: A
83. Conceptia de folosire a ambalajelor trebuie sa cuprinda o serie de directii
de a ctiune. Identificati care dintre formularile de mai jos se constituie in di
rectii de actiune in conceptia de folosire a ambalajelor. 1. livrarea fara am
balaj, in special pe plan local, a marfurilor a caror calitate poate fi pastrata
si in stare neambalata; 2. asigurarea ambalarii produselor cu materiale core
spunzatoare; 3. asigurarea prioritara a ambalarii produselor destinate export
ului, in corelare si cu cerintele pietei externe; 4. livrarea produselor in c
ontainere sau alte mijloace specifice; 5. protejarea prin ambalare a bunurilo
r materiale, cu precadere a celor cu grad avansat de prelucrare sau perisabile.
Precizati care dintre variantele de mai jos contine directiile de actiune in con
ceptia de folosire a ambalajelor.
A) 1+3+5;
B) 2+4+5;
C) 1+3+4;
D) 3+4+5;
E) 1+3+4.
ANS: A
84. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Ident
ificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.

A) lemnoase;
B) ceramice;
C) celulozice;
D) plastice;
E) metalice.
ANS: B
85. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celor
lalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe ce
a car e nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului.
A) protectia interioara;
B) sistemul de inchidere;
C) sistemul de ambalare;
D) sistemul de etichetare;
E) sistemul de marcare.
ANS: A
86. Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o s
erie de obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in
formularile de mai jos.
A) simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;
B) cresterea eficientei si longevitatii produselor;
C) cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
D) aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;
E) stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de n atura sa g
aranteze buna comportare in exploatare.
ANS: B
87. Productia de ambalaje trebuie sa se realizeze respectand un set de cerinte s
pecifice. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cele ce se constitui
e in cerintele realizarii productiei de ambalaje. 1. respectarea prescriptiil
or tehnice de calitate stabilite prin documentul de standardizare al ambalajului
respectiv; 2. dotari cu mijloace tehnice adecvate productiei de ambalaje res
pective; 3. respectarea sortotipodimensiunilor stabilite prin plan; 4. fol
osirea in cadrul productiei de ambalaje a resurselor materiale inlocuitoare; 
5. flux de fabricatie stabilizat, de natura sa confere fiecarui exemplar din pro
ductia curenta aceleasi caracteristici tehnice cu ce lelalte exemplare. Stabilit
i care dintre variantele de mai jos contin cerintele realizarii productiei de am
balaje.
A) 1+2+5;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 1+4+5.
ANS: A
88. In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in te
xtele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.
A) tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si alt
or marfuri similare;
B) tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor
mai usoare;
C) tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin c
onducte si cu cisternele;
D) tehnici specifice marfurilor solide in vrac;
E) tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de

incarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;
ANS: B
89. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati form
ularea ce nu se refera la acestea.
A) sa fie depozitat corect pentru a nu -si pierde caracteristicile fizico-chimic
e;
B) sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
C) sa nu fie luxos pentru un continut modest;
D) sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
E) sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
ANS: A
90. Receptia cantitativa se realizeaza prin masuratori directe pentru determinar
ea v alorii marfii si indirecte atunci cand lipsesc mijloacele de masurare direc
ta sau cand acestea nu sunt corespunzatoare materialelor si produselor supuse re
ceptiei. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se consti
tuie in metoda direct a folosita la receptia cantitativa.
A) metoda compararii;
B) metoda susbstitutiei;
C) metoda pas cu pas;
D) metoda diferentiala;
E) metoda coincidentei.
ANS: C
91. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si so
licita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar
de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe
se aplica atunci ca nd:
A) materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prev
ederilor de calitate;
B) costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produsel
or;
C) verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
D) este necesara determinarea mai multor marimi;
E) materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie re
lativ scurte, necesitand o circulatie rapida.
ANS: D
92. Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr -o serie de caz
uri. Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlul
ui pe baza unei singure probe.
A) produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face veri
ficarea;
B) costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplar
elor;
C) cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi l
ot;
D) examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa si
multan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe pro
be ar intarzia prea mult circulatia produsului;
E) cand personalul de verificare nu este familiari zat cu metodele de verificare
pe baza de probe.
ANS: A
93. Functionalitatea firmei are in vedere, in primul rand, eficienta economica a

activitatii desfasurate. Ea se manifesta ca urmare a existentei fenomenului con
curen tial specific economiei de piata ce stimuleaza si impulsioneaza firmele in
aplicarea masurilor si deciziilor ce contribuie la realizarea produselor, execu
tarea lucrarilor si prestatiilor la un nivel cat mai mic al costurilor. in acest
context, amplificarea profitului ocupa un rol tot mai important. Identificati i
n textul de mai jos una din caile ce conduce la cresterea profitului:
A) evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
B) fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a r
esurselor materiale;
C) realizarea activitatii de baza cu cheltuieli cat mai mici in raport cu firmel
e de profil similar;
D) realizarea unui control eficient asupra modului de folosire a resurselor mate
ria le la fiecare punct de prelucrare-consum;
E) alimentarea ritmica, completa si complexa cu materiale a tuturor punctelor de
consum.
ANS: C
94. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directi
i de actiune pentru realizarea unui consum economic:
A) fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a r
B) evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
C) ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
D) modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
E) folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice
ANS: B
95. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta fun
ctii ale indicatorilor de consum si valorificare:
A) instrument tehnico-economic justificativ de baza;
B) instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea e
conomica a resurselor materiale;
C) instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul,
analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiec
arui punct de consum din organigrama firmelor;
D) instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor material
e la nivelul firmei si al structurilor sale interne;
E) reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsel e din fabricatie prop
rie, in raport ce cele realizate de firme similare.
ANS: E
96. Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere realizarea fu
nctiilor specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce
nu se constituie in cerinta a indicatorilor de consum si valorificare:
A) revizuirea si imbunatatirea sistematica a conditiilor in care are loc consumu
l;
B) servesc drept instrumente in analiza comparata a conditiilor materiale in car
e sunt realizate produsele de catre o firma in raport cu unitati similare de pro
fil;
C) adaptarea permanenta la noile conditii tehnice, tehnologice si organizatorice
pe care rezultatele cercetarilor stiintifice din domeniu le ofera pentru aplica
re;
D) luarea in consideratie a mutatiilor in structura materiala, oferta de produse
, dotarea tehnica, tehnologie si organizarea productiei;
E) asigurarea unei bune fundamentari tehnice si economice in dimensionarea acest
or indicatori.
ANS: B
97. Identificati in textele de mai jos formularile ce se constituie in efectele
actiunii indicatorilor de consum si valorificare: 1. contribuie la reducerea
cheltuielilor materiale si, deci, la o sporire a rentabilitatii in fabricatia pr
oduselor; 2. determina, in mod direct, diminuarea volumului de resurse materi
ale ce trebuie aprovizionate si, indirect, reducerea stocurilor de materiale; 3. sporirea competitivitatii rezultatelor muncii depuse in raport cu alti ofert
anti, aspect ce asigura stabilitatea in funct ionare, extinderea vanzarilor, ade
renta mai mare la clienti, garantie si viabilitate in actiunile intreprinse; 
4. asigurarea unui nivel mobilizator si stimulator pentru lucratorii antrenati i
n aplicarea si respectarea normelor si indicatorilor de consum si valorificare; 5. sa exprime, intr-o forma concentrata, analitica si/sau sintetica, in mod r
eal, aspectele de ansamblu si/sau de detaliu ale modului de folosire a resurselo
r materiale. Precizati care dintre combinatiile de mai jos include cele trei efe
cte ale actiunii indicatorilor de consum si valorificare:
A) 1+3+5;
B) 2+3+4;
C) 1+2+3;
D) 3+4+5;
E) 2+4+5.
ANS: C
98. Sistemul indicatorilor de consum si valorificare se coreleaza si intercondit
ionea za cu cei specifici diferitelor sectiuni ale planului strategic de dezvolt
are economica a firmei. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se co
nstituie in indicator de consum si valorificare:
A) normele de consum (consumurile specifice);
B) coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
C) coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
D) coeficientii produs-material;
E) coeficientii de masa neta si specifica a produselor.
ANS: D
99. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea ce nu se include in st
ructura materiala a normei de consum:
A) materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb noi provenite
din procesul aprovizionarii de pe piata externa firmei;
B) materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schimb noi ce sunt
produse de firma respectiva si pe care le si consuma;
C) materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schim b refolosibil
e aprovizionate din afara firmei care le consuma;
D) materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosibile
rezultate in cadrul altor firme;
E) materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosib il
e rezultate in cadrul firmei respective.
ANS: D
100. Identificati formularile ce contin elementele componente ale normei tehnice
de consum: 1. norma de consum tehnologic; 2. norma de consum net sau util
; 3. norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele
netehnologice; 4. norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele
netehnologice; 5. norma de pierderi netehnologice. Precizati care dintre comb
inatiile de mai jos contin cele doua elemente componente ale normei tehnice de c
onsum;
A)
B)
C)
D)
E)
1+2;
1+3;
2+3;
3+4;
4+5.
ANS: A
101. Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei pr
in colaborarea dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a pro
ductiei. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera
la un criteriu de clasificare a normelor de consum:
A) dupa elementele componente;
B) dupa destinatia de consum;
C) dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
D) dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
E) dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.
ANS: C
102. Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a
fi consumata pe baza de documentatie tehnico -economica elaborata in conditiile
incarca rii la parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii str
icte a prescriptiilor tehnice si tehnologice de lucru, precum si aplicarii masur
ilor ce conduc la cresterea randamentului energetic, organizarii optime a proces
elor de productie, recup erarii resurselor energetice refolosibile de la utilaju
l sau procesul tehnologic care le -a generat. Ele se iau in calcul in fundamenta
rea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, energi
e electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie. Id
entificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe
baza caruia se determina:
A) pe baza consumurilor de energie propriu -zise;
B) pe baza bilanturilor energetice de proiect;
C) pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
D) pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
E) pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.
ANS: A
103. Coeficientul tehnic de utilizare productiva a resurselor materiale se mai d
enumeste: 1. coeficient de scoatere; 2. coeficient de valorificare a resur
selor materiale; 3. coeficient de extractie; 4. coeficient de reprezentare
a substantei utile; 5. coeficient de masa neta. Identificati formularile ce
contin acesti coeficienti si precizati care dintre combinatiile de mai jos sunt
adevarate:
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+4;
E) 1+2+4.
ANS: D
104. Coeficientii de valorificare a resurselor materiale sunt de natura sintetic
a si oglindesc, intr-o forma concentrata, aspectele de ansamblu ale actiunii com
plexe de valorificare a materialelor in general. Identificati in formularile de
mai jos propo zitiile care contin referiri la coeficientii de valorificare a res
urselor materiale: 1. coeficientul material-produs; 2. coeficientul produs
-material; 3. coeficientul de marja neta; 4. coeficientul acumulare-cheltu
ieli materiale; 5. coeficientul de scoatere. Precizati care dintre variantele
de combinatii de mai jos contine coeficientii de valorificare a resurselor mate

riale.
A) 1+2+3;
B) 1+2+4;
C) 2+3+4;
D) 3+4+5;
E) 2+4+5.
ANS: B
105. Coeficientii de masa neta exprima cantitatea neta de resurse materiale inco
rporata in produsul finit, raportata la caracteristica fundamentala a acestuia.
in raport cu unitatile de masura caracteristice produselor acestia se prezinta s
ub forma de: 1. consum specific net; 2. suport net; 3. greutate (masa)
neta; 4. lungime neta; 5. volum net. Precizati care dintre combinatiile de
mai jos contine toti coeficientii de masa neta de resurse incorporata in produs
ul finit.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 1+2+5.
ANS: C
106. Coeficientii de recuperare si valorificare a resurselor materiale refolosib
ile asigura stabilirea gradului in care firmele isi indeplinesc sarcinile de val
orif icare stabilite prin planul aprobat, precum si stabilirea destinatiilor de
utilizare si formelor de regasire a resurselor materiale introduse in prelucrare
cu ocazia definitivarii normelor de consum, a bilanturilor materiale. Obiective
le urmarite prin stab ilirea coeficientilor de recuperare a materialelor refolos
ibile sunt:
A) identificarea nivelului pierderilor tehnologice de materiale si stabilirea ca
ilor de actiune in vederea reducerii la minim a acestora;
B) asezarea pe baze reale a actiunilor de recu perare a materialelor refolosibil
e si valorificarea completa a resurselor materiale aprovi -zionate;
C) limitarea cantitatilor de aprovizionat la nivelul necesarului real;
D) utilizarea lor ca materie prima sau prin reconditionari in cadrul firmei care
le-a produs ori prin vanzarea la terti;
E) compararea nivelului consumurilor specifice inregistrate dupa realizarea prog
ramelor de activitate cu cel al normelor de consum estimate anterior.
ANS: E
107. Metodele de baza utilizate in determinarea indicatorilor de consum de mater
iale sunt: 1. calculul direct pe produs; 2. calculul tehnico-analitic; 
3. metodele experimentale; 4. metodele statistice; 5. calculul indirect. I
dentificati cele trei metode specifi ce si precizati care dintre combinatiile de
mai jos le contine:
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: B
108. Identificati in formularile de mai jos notiunile care se folosesc in rezolv
area problemelor de croire sunt: 1. suportul de croire; 2. planul de croir
e; 3. volumul de croit; 4. restul de la croire; 5. volumul de material
de croit. Precizati care dintre combinatiile urmatoare se refera la toate notiun

ile folosite in rezolvarea problemelor de croire.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+2+4;
E) 2+4+5.
ANS: D
109. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la
factorii de influenta ai procesului de croire:
A) caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;
B) volumul materialului care este efectiv folosit;
C) tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea -decuparea r
eperelor;
D) varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr -un suport de
finit poate conduce la o croire simpla sau complexa;
E) forma si structura interna a mat erialului de croit.
ANS: B
110. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile s
i sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refol
osibile:
A) colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutiliz
abile;
B) recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reper
elor;
C) colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;
D) identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;
E) recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile r
ezultate din dezmembrari.
ANS: D
111. Identificati in textele urmatoare principalele operatii specifice recuperar
ii si valorificarii materialelor refolosibile. 1. identificarea, strangerea s
i depozitarea materialelor; 2. selectarea si sortarea pieselor; 3. pregati
rea prin balotare, brichetare, maruntire, macinare a materialelor; 4. realiza
rea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;
 5. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a mater
ialelor refolosibile. Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin toate
operatiile specifice recuperarii si valorificarii.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: A
112. Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economi
ca a tuturor activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare a
materialelor apeland la unele masuri tehnico-organizatorice. Identificati in tex
tele urmatoare fo rmularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica.
A) realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din aces
t domeniu;
B) folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de f
abricatie;
C) mecanizarea complexa a operatiilor;

D) dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materiale
lor refolosibile;
E) reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.
ANS: B
113. Identificati in textele urmatoare etapele parcurse in elaborarea analizei c
onsumurilor integrate. 1. analiza principalelor produse; 2. ponderea consu
mului de manopera integrata pentru productia anuala, exprimata in procente din c
onsumul total pe economie; 3. consumul integrat de materii prime si produse i
mportate in toate treptele de fabricatie; 4. clasificarea productiei si a pro
duselor; 5. determinarea indicelui complex de oportunitate. Precizati care di
ntre combinatiile de mai jos contin cele trei etape ale elaborarii analizei cons
umurilor integrate.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 1+4+5;
D) 3+4+5;
E) 1+3+5.
ANS: C
114. Desfacerea produselor prezinta deosebite semnificatii si are multiple impli
catii dupa cum urmeaza: 1. asigura satisfacerea unor nevoi sociale sau person
ale, intrucat activitatea insasi a fost dictata cu acest scop; 2. asigura nu
numai recuperarea cheltuielilor de productie si resursele necesare pentru aprovi
zionarea beneficiarilor, dar si realizarea si cre sterea continua a eficientei e
conomice, a profitului firmei producatoare; 3. asigura competitivitatea firme
i in raport cu alti participanti la circuitul economic; 4. asigura nu numai r
eluarea si continuarea procesului de productie la furnizor, dar si resursele mat
eriale pentru aprovizionarea productiei la firmele consumatoare; 5. asigura e
xistenta benefica a circuitului economic normal. Identificati formularile ce con
tin semnificatiile si implicatiile desfacerii produselor si precizati care dintr
e combinati ile de mai jos le contin:
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+2+4;
E) 2+4+5.
ANS: D
115. In cadrul activitatilor desfasurate de catre firma in vederea stabilirii ne
cesar ului de produse si acoperirii nevoilor reale ale pietei se procedeaza la p
rospectarea acesteia printr -o multitudine de cai. Identificati in cadrul formul
arilor de mai jos textul care nu se refera la aceste cai.
A) organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari consumatoa
re sau la beneficiarii cu pondere mare in consum, pentru prezentarea produselor
noi sau a celor modernizate care sunt mai putin sau deloc cunoscute;
B) intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage come rciale care sa
cuprinda toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livra
re, astfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclato
rul si structura productiei, modul de realizare tehnica a produselor si de preze
ntare a lor;
C) activitatea de reclama a produselor si de prezentare a lor, punand in valoare
caracteristicile care intereseaza cel mai mult pe beneficiari;
D) organizarea de discutii bilaterale si multilaterale, de sondaje, consultari,
de adoptare a unor sugestii pe care beneficiarii le fac cu privire la comportame
ntul produselor, la necesitatea modernizarii lor, la largirea sferei de utilitat
i;
E) satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile imp
use de cerere.
ANS: E
116. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie
in factor ce influenteaza strategia de desfacere:
A) profilul de activitate al firmei;
B) numarul de utilizatori potentiali;
C) caile de prospectare a pietei;
D) gradul de complexitate al produselor si serviciilor;
E) numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.
ANS: C
117. Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile condit
ii care apar si care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia acti
vitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:
A) organizarea activitatii de servire -vanzare, livrare-expeditie a produselor;
B) potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin
estimare;
C) organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;
D) oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;
E) urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
ANS: B
118. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe
cana lele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni)
:
A) informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor
care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;
B) studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional -structurale al
e viitorilor cumparatori-utilizatori;
C) evaluarea previziunilor in vanzari;
D) intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;
E) expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.
ANS: E
119. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tip
uri de strategii:
A) strategii in investigarea pietei;
B) strategii interstitiale;
C) strategii in domeniul produsului;
D) strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;
E) strategii in domeniul distributiei.
ANS: B
120. Ca strategii de produs tipice s -au evidentiat urmatoarele: Identificati
formularea ce nu reprezinta strategie de desfacere in domeniul produselor.
A) penetratia produsului pe o piata existenta, prin valorificarea completa a pos
ibilitatilor de desfacere, in cazul cand piata respectiva este insuficient de sa
turata;
B) desfacerea produsului existent pe piete noi, prin identificarea unor noi cons
umatori care ar putea utiliza produsul respectiv;
C) stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
D) extinderea desfacerii produsului pe piata existenta, prin modernizari si imbu
natatiri ale caracteristicilor si performantelor, fara insa a i se modifica dest

inatia initiala;
E) diversificarea produsului prin lansarea de noi produse cu noi functii si dest
inatii care, fiind adresate unor noi consumatori, creeaza noi piete de desfacere
.
ANS: C
121. La nivel international, practica a sistematizat urmatoarele tipuri de strat
egii ale firmelor: Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie
de desfacere in domeniul produselor la nivel international.
A) strategia ofensiva;
B) strategia defensiva;
C) strategia imitativa;
D) strategia dependenta;
E) strategia de promovare.
ANS: E
122. In activitatea economica s -au sedimentat si conturat urmatoarele strategii
de ti p antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic: Ide
ntificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul
produselorde tip antreprenorial.
A) utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenoru l;
B) stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
C) descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;
D) crearea unui climat favorabil cumpararii;
E) schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de des
facere sau ale unui domeniu.
ANS: D
123. Oportunitatea strategiilor promotionale este conditionata de tendintele cer
erii. Pe baza acestor considerente se pot mentiona urmatoarele strategii promoti
onale: Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere
in domeniul promovarii produselor.
A) stimularea cererii directe prin care se urmareste realizarea de vanzari imedi
ate, prin convingerea consumatorilor potentiali sa cumpere anumite produse de ut
ilitate urgenta;
B) crearea unui climat favorabil cumpararii;
C) stimularea vanzarilor in perioadele cu cerere slaba este o strategie promotio
nala caracteristica pentru produsele cu specific sezonier;
D) promovarea selectiva a vanzarilor prin actiuni publicitare concentrate asupra
unui numar limitat de consumatori, care formeaza un anumit segment de piata;
E) utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul.
ANS: E
124. Ca strategii specifice de distributie se pot enumera: 1. distributia dir
ecta prin reteaua proprie existenta; 2. distributia directa printr-o noua ret
ea proprie se recomanda cand se pune problema cresterii volumului de desfacere s
au a lansarii pe piata a un or produse noi, iar reteaua existenta se dovedeste a
fi insuficienta; 3. distributia prin reteaua intermediarilor se impune cand
producatorul nu dispune de retea proprie, cand aceasta nu mai corespunde volumul
ui desfacerii, iar construirea unei retele ar fi prea costisitoare, sau cand se
lanseaza produse noi pe piete noi; 4. promovarea extensiva a vanzarilor prin
actiuni publicitare in cadrul mai multor segmente de piata; 5. sistemul de pr
eturi care da posibilitatea consumatorului sa plateasca ceea ce cumpara si nu ce
ea ce produce furnizorul. Identificati formularile ce contin strategii in domeni
ul distributiei si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:
A)
B)
C)
D)
E)
1+2+3;
2+3+4;
3+4+5;
1+2+4;
2+4+5.
ANS: A
125. Activitatea de vanzare a produselor se poate efectua pe urmatoarele cai: 1. pe baza de contract comercial incheiat anticipat la cererea clientului; 2
. pe baza de comanda anticipata ferma, urmata sau nu de onorarea imediata a aces
teia; 3. la cererea neprogramata, dar previzibila, din magazinele si depozite
le proprii sau ale retelei comerciale publice; 4. cu ajutorul modalitatilor p
racticate de producator -furnizor pentru desface-rea produselor sale; 5. prin
actiunile de promovare, de informa re a viitorilor utilizatori despre caracteri
sticile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere. Identificati aces
te cai si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 2+4+5.
ANS: A
126. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in: Identificati
formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.
A) servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;
B) serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;
C) asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
D) modalitatile practicate de producator -furnizor pentru desfacerea produselor
sale.
E) asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere;
ANS: D
127. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la
functiile serviciilor.
A) de inlesnire a comercializarii produselor;
B) de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;
C) de imbunatatire a calitatii ofertei;
D) de retroinformare;
E) de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.
ANS: A
128. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii i
ndicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere
sunt:
A) stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocu
l preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de sig
uranta;
B) volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioa
dei de gestiune;
C) volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse fin
ite la sfarsitul perioadei de gestiune;
D) volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioa
dei de gestiune;
E) volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioa
dei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul peri
oadei de gestiune.
ANS: E
129. Existenta simultana a indicatorilor si modalitatea lor de calcul sunt condi
tionate de: Identificati formularea ce nu reprezinta conditionare a existente
i simultane a indicatorilor si modalitatea lor de calcul.
A) tipul de productie (individuala, de serie mica, mijlocie sau mare, in masa);
B) natura produselor (specifice, de utilitate generala, cu ciclu lung de fabrica
tie, cu consum sezonier);
C) stabilitatea probabila in fabricatie (determinata de gradul de uzura morala,
de gradul specific de innoire);
D) stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune
E) stadiul in care se afla produsul (nou prevazut, productie curenta, cu extensi
e si in viitor sau pentru care se prevede incetarea productiei, stadiu de lansar
e, dezvoltare, maturi tate, declin);
ANS: D
130. Dimensionarea stocului de desfacere se realizeaza prin urmatoarele metode: 1. metoda directa; 2. metoda indirecta; 3. metoda calculului stoichiome
tric; 4. metoda bazata pe timpul de lansare a comenzilor; 5. metoda statis
tica. Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua metode spec
ifice de dimensionare a stocurilor de desfacere.
A) 1+5;
B) 2+3;
C) 3+4;
D) 4+5;
E) 2+5.
ANS: A
131. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea tre
buie sa suporte o serie de operatii precum: Identificati operatiile care nu s
e incadreaza la acest moment.
A) primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiil e de fabricatie;
B) inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
C) se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu -se cu
o valoare probabila;
D) sortarea produselor finite;
E) asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon -taj;
ANS: C
132. Pentru realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare se va acti
ona in urmatoarele directii: Identificati directiile care nu se incadreaza la
realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare.
A) efectuarea unor operatiuni pe parcursul desfasurarii procesului de fabricatie
;
B) descarcarea din gestiune, efectuarea operatiilor de incarcare in mijocul de t
ransport programat si expedierea produselor;
C) mecanizarea, automatizarea si robotizarea operatiunilor care se efectueaza in
depozitele de desfacere;
D) elaborarea si organizarea in depozite a unor fluxuri tehnologice si de circul
atie rationale;
E) simplificarea si automatizarea prelucrarii evidentelor tehnico -operative;
ANS: B
133. Activitatea de optimizare a stocurilor de desfacere se bazeaza pe principii
asemanatoare pentru o buna parte din produsele finite si conditiile de stocare.

Ca ur mare, se pot folosi, ca si in cazul stocurilor de materiale, modelele cer
cetarii operationale dupa cum urmeaza: Identificati textul care nu se incadre
aza la modelele cercetarii operationale specifice optimizarii stocurilor de desf
acere.
A) pentru produsele ce se fabrica in serie se iau in calcul cheltuielile de lans
are a unei comenzi destinata sa asigure reintregirea stocului de desfacere precu
m si a celor de stocare;
B) fabricatia pe tot parcursul anului a unui produs a carui desfacere se realize
aza numai intr-o secventa sau doua a acestuia;
C) luarea in considerare a nivelului cantitatii economice de comandat si a facto
rului de indisponibilitate, atunci cand se pune problema evitarii fenomenului de
penurie;
D) optimizarea stocului de desfacere se poate efectua si daca se are in vedere r
aportul in care se afla ritmul mediu al productiei pe zi si cel al desfacerii me
dii pe aceeasi unitate de timp;
E) nivelul de comanda se stabileste in functie de timpul de comanda - fabricatie
-receptie a lotului de completare a stocului de desfacere si desfacerea medie zi
lnica.
ANS: B
134. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in
general, urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa p
arcursa de catre produse in decursul existentei lor.
A) nasterea produsului;
B) cresterea vanzarilor;
C) orientarea catre produse noi;
D) maturitatea;
E) declinul.
ANS: C
135. Nasterea produselor are in componenta sa urmatoarele momente principale: Precizati care dintre texte nu se constituie in momente ale nasterii produsului
.
A) exploatarea sau cercetarea ideilor, adica informatii, culegere de date, idei
in actiunea de prospectare si de analiza a conjuncturii pietei;
B) trierea ideilor realizabile;
C) creerea conditiilor ca viata produsului sa fie cat mai lunga;
D) organizarea in vederea fabricatiei;
E) dezvoltarea sau trecer ea la aplicarea in practica, sub forma unitatilor pilo
t.
ANS: C
136. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor s
i de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele: Precizati care dintre t
exte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor
si de dezvoltare a produsului.
A) produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;
B) a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca,
odata ce perioada de crestere s -a terminat, sa se orienteze catre alte produse
noi;
C) piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpuri
e a ei, la lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;
D) reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura rit
mul asteptat al vanzarilor;
E) aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care
cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe
piata.
ANS: B
137. Pentru a se evita incetinirea ritmului productiei si scaderea vanzarilor pr
oducatorul este obligat sa ia unele masuri cum ar fi: Precizati care dintre t
exte nu se constituie in masura luata in scopul evitarii incetinirii ritmului pr
oductiei si micsorarii vanzarilor.
A) inviorarea reclamei si publicitatii;
B) perfectionari aduse produsului pe parcurs;
C) imbunatatirea retelei de desfacere;
D) prospectarea de noi piete de desfacere
E) scoaterea unui sortiment nou.
ANS: E
138. Pentru a se prelungi cat mai mult viata produselor si a le mentine un timp
mai indelungat in maturitate, producatorul ia urmatoarele masuri: 1. sa invio
reze reclama si prezentarea produsului astfel incat sa atraga din nou atentia cu
mparatorilor; 2. o anumita nevoie poate fi satisfacuta de mai multe bunuri sa
u produse si invers; 3. notiunii de utilitate obiectiva a produsului i se ada
uga utilitatea subiectiva; 4. sa aduca imbunatatiri tehnice si tehnologice pr
odusului in cauza, sa extinda gama calitatilor si utilitatilor lui; 5. sa sco
ata pe piata un produs nou, care chiar daca este d in aceeasi grupa de produse s
i cu aceeasi destinatie, sa marcheze aparitia oponentului produsului existent. I
dentificati aceste masuri si precizati care dintre combinatiile de mai jos le co
ntine.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+3+5;
E) 1+4+5.
ANS: E
139. Accentuarea tendintei de reinnoire a produselor are la baza influente multi
ple. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie
in in fluenta ce conduce la reinnoirea produselor.
A) cresterea continua a nevoilor de consum si diversificarea lor;
B) sporirea gradului de asigurare cu materii prime si materiale destinate proces
ului de productie;
C) revolutia tehnico-stiintifica contemporana, materializata in procese tehnolog
ice noi, in materii prime fabricate pentru prima data;
D) intensificarea procesului de urbanizare si a procesului de denaturalizare a c
onsumului, in contextul mai larg al schimba rilor modului de viata.
E) cresterea gradului de instruire si cultura al populatiei;
ANS: B
140. Procesul de reinnoire a produselor se desfasoara in conditiile unor factori
de i nfluenta variati. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu repr
ezinta factor de influenta al procesului de reinnoire a produselor.
A) populatia consumatoare si consumatorii din diverse domenii de activitate;
B) puterea de cumparare;
C) comportamentul cumparatorilor;
D) gradul de asigurare cu produse a pietelor;
E) actiunile competitive ce exista intre producatori.
ANS: D
141. Identificati in textele urmatoare formularea care nu se refera la stilurile

de consum cunoscute.
A) rigorist;
B) ascetic;
C) globalizat;
D) necritic;
E) hedonist.
ANS: C
142. Stilul elitist se caracterizeaza prin: Identificati textul care nu se re
fera la caracteristicile stilului elitist.
A) tendinta de dotare medie sau mare;
B) criteriul predominant in decizia de achizitie este calitatea pentru care se a
ccepta si preturi ridicate;
C) accepta numai obiecte de nivel tehnic inalt, cu forme si stiluri variind de l
a clasic la modern.
D) interes atat pentru cresterea cal itatii activitatilor casnice, cat si pentru
scurtarea duratei lor;
E) au o imagine eterogena, mergand de la lipsa de interes, pana la conceptia de
avangarda asupra activitatilor si obiectelor casnice, in special cele de bucatar
ie.
ANS: D
143. Produsele noi sunt una din principalele surse de crestere a beneficiilor fi
rmei. Pentru a mari succesul in dezvoltarea de produse noi se stabilesc urmatoar
ele coordonate si alternative: Identificati textul care nu se refera la coord
onate si alternative in dezvoltarea de produse noi.
A) organizatiile mari si bugetele importante de cercetare si dezvoltare dau prop
ortii mai mari de succes produselor noi;
B) acordarea unei mari importante criteriului estetic solicitandu -se semne form
ale apartinand anumitor st iluri, cat si criteriul calitativ;
C) produsele noi sunt un rezultat natural al unui efort de cercetare si dezvolta
re
D) organizarea trebuie sa aiba o baza functionala sau de proiect pentru dezvolta
rea eficienta a produsului nou;
E) dezvoltarea produsului nou este un proces continuu;
ANS: B
144. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o in
deplinesc marcile:
A) indica originea produsului;
B) garanteaza calitatea produsului;
C) tendinta de a crea o varietate de presiuni;
D) stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
E) contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilit
atea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta
firma.
ANS: C
145. Identificati in textele de mai jos formularea care nu se refera la clasific
area marcilor.
A) marci verbale;
B) marci nonverbale;
C) marci figurale;
D) marci combinate;
E) marci prezentate sonor.
ANS: B
146. Marcile combinate sunt rezultatul combinarii mai multor elemente, toate ace
stea fiind infatisate intr-una sau mai multe culori. Precizati care dintre texte
le de mai jos nu reprezinta o astfel de combinatie:
A) cuvinte;
B) peisaje;
C) litere;
D) cifre;
E) reprezentari grafice.
ANS: B
147. Marcile vizeaza activitati distincte ca: 1. sectorul producatorilor de b
unuri materiale; 2. sectorul firmelor private; 3. sectorul financiar-banca
r; 4. sectorul circulatiei marfurilor de larg consum; 5. sectorul prestati
ilor de servicii. Identificati textele corecte privitoare la activitatile vizate
de catre marci si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:.
A) 1+2+3;
B) 2+3+4;
C) 3+4+5;
D) 1+4+5;
E) 1+3+5.
ANS: D
148. Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta int
erdictii privind alegerea marcilor:
A) coincizia si eufonia pentru marcile verbale, scurte, usor de pronuntat si mem
orat;
B) claritate pentru a putea fi citite repede si usor;
C) nu se deosebesc de alte marci pentru acele produse, lucrari sau servicii iden
tic e sau similare, inregistrate sau ocrotite in baza unor conventii internation
ale;
D) simplitate, mai ales la marcile figurale;
E) sugestivitatea si armonia la marcile combinate.
ANS: C
149. Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta con
ditii ce trebuie indeplinite de marci:
A) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, notoriu
cunoscute pentru produse, lucrari sau servicii identice sau similare;
B) cuprind denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentr
u acele produse, ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei, s
au la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;
C) cuprind, fara autorizatia organelor in drept, nume sau portrete de conducator
i de partid sau de stat in viata, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, me
dalii, embleme si insigne, semne oficiale de marcare, verificare sau control;
D) cuprind elemente prevazute la alineatul anterior apartinand altor state sau o
rganizatii internationale, interguvernamentale, daca folosirea lor este interzis
a de conventiile la care tara este parte;
E) sugestivitatea si armonia la marcile combinate.
ANS: E
150. Precizati textul care nu reprezinta factor al eficientei comerciale a unei
marci pe piata externa:
A) originalitatea;
B)
C)
D)
E)
numarul punctelor de vanzare;

garantia;
gradul de patrundere si de cunoastere de catre consumatori;
buna dispozitie a produsului pe piata.
ANS: B
151. Precizati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta mod de realizare
a a publicitatii:
A) anunturi;
B) afise;
C) studii cantitative;
D) pliante;
E) prospecte.
ANS: C
152. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se incadreaza l
a clasificarea publicitatii dupa modul de efectuare.
A) publicitate directa;
B) publicitate axata pe furnizor;
C) publicitatea indirecta;
D) publicitatea de sprijin;
E) publicitatea in randul reprezentantilor comerciali.
ANS: B
153. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta cale de realizare a pub
licitatii intensive:
A) inchirierea intre anumite ore de maxima audienta a unor pasaje de timp la rad
io si televiziune sau redarea in casete video ori audio a unor anunturi publicit
are asupra unui produs;
B) inchirierea unor spatii in ziarele si revistele de mare tiraj pe ntru prezent
area si reclama produselor;
C) afise peste tot unde este posibil, la locuri vizibile si de mare acces;
D) invitarea producatorilor si consumatorilor prin diferite canale de informare
in masa, la expozitii cu vanzare, organizate in scopuri publicitare;
E) firme luminoase si sonore, cu repetitie obsedanta, cu intermitente care bat l
a ochi, devin obsesive, revin in minte.
ANS: D
154. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta restrictie publicitara:
A) publicitatea in randul reprezentantilor comerciali;
B) anunturile publicitare nu trebuie sa insele;
C) textele cu critici aspre sunt interzise si orice referire la concurenti, fie
ca persoane, fie ca grup, este interzis;
D) impedimente pentru anumite categorii de produse ce trebuie cunoscute (produse
de tutun, farmaceutice);
E) esantioanele separate nu pot fi mai mari decat este necesar spre a permite o
incercare adecvata a produsului.
ANS: A
155. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea opera
tiva de desfacere a produselor:
A) organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livra
re;
B) formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;
C) intocmirea documentelor de expeditie;
D) pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

E) derularea propriu-zisa a actiunii.
ANS: D
156. Desfacerea produselor reprezinta, in acceptiunea cu cea mai larga audienta,
trecerea bunurilor materiale dintr -o sfera in alta, realizarea lor ca marfa in
cadru l relatiei productie-consum.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
157. Eficienta activitatii de desfacere se masoara nu numai cantitativ prin grad
ul in care oferta satisface cererea, ci si calitativ, prin contributia pe care f
irma o aduce la constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si a
coperirii nevoilor cumparatorilor.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
158. ...raporturile dintre furnizori si beneficiari trebuie sa reflecte gradul s
i modul in care productia se adapteaza, cantitativ si calitativ, nevoilor de con
sum ale solicitantilor.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
159. Desfacerea produselor incheie circuitul economic al firmei
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
160. Analiza folosirii suprafetelor de depozitare trebuie sa evidentieze factori
i care au influentat cresterea sau scaderea valorii suprafetei de depozitare rea
lizate fata de suprafata de depozitare prevazuta in plan, precum si schimbarile
pe care le -au suferit in cursul realizarii planului si modul cum s-au rasfrant
asupra folosirii suprafetei de depozitare.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
161. Ambalarea produselor este unica modalitate de a armoniza interese le produc

atorilor cu cele ale consumatorilor in privinta parametrilor calitativi ai produ
selor.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: B
162. Pe aceste cai furnizorul are posibilitatea sa i ntre in contact direct si p
ermanent cu cumparatorii produselor, asigurandu -se astfel ca produsele lui, ofe
rta sa, reprezinta satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite i
n conditiile impuse de cerere si ca ambele, cererea si oferta, sunt fa ctori de
manifestare a obligatiilor ce decurg pentru firma din necesitatea indeplinirii s
arcinilor de plan cele revin.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
163. Vanzarea produselor repr ezinta actul prin care se asigura valorificarea re
zultatelor productiei, este un moment al activitatii de desfacere ce finalizeaza
toate actiunile pe care le face firma producatoare, agentul de vanzari, pentru
ca produsul propriu sa fie solicitat si acceptat de clienti; prin aceasta se rea
lizeaza recuperarea cheltuielilor facute cu fabricatia si pregatirea produsului
pentru vanzare si obtinerea unui profit.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
164. Previzionarea cererii nu asigura conditii pentru reducerea ciclului intre p
rimirea comenzii din partea clientilor si livrarea produselor, si nici pentru o
servire mai buna a acestora. in acelasi timp, prin productia anticipata (pe stoc
) nu se poa te programa lansarea in fabricatie a unor loturi economice a caror m
arime sa se calculeze cu ajutorul modelelor economico-matematice ale cercetarii
operationale.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: B
165. Vanzarile complexe sunt o forma speciala de desfacere a produselor compusa
din ansamblul de livrari de produse si servicii aferente intre care se creaza le
gaturi de antrenare, interconditionare, interdependenta, coordonate sau efectuat
e de un singur furnizor in beneficiul unui singur utilizator. Ele reprezinta com
ponenta antrenanta in penetrarea si extinderea desfacerilor pe pietele interna s
i externa.
A)
B)
C)
D)
E)
True
False
-
ANS: A
166. Marcile au rolul de a facilita individualizarea cu usurinta a unui produs f
abricat de o firma si a-l deosebi de alt produs similar, realizat de una sau mai
multe firme.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
167. Emblema este reprezentata printr -un ansamblu de figuri, o compozitie mai m
ult sau mai putin artistica de linii ori un desen, fara un subiect determinat, d
ar car e nu se repeta, de regula, la alte marci; ele sunt expresia sintetica a m
arcii produsului.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: B
168. Vinieta este marca produsului reprezentata printr -un sistem figurativ simp
lu, este blazonul marcii, expresia figurativa a marcii firmei sau retelei comerc
iale.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: B
169. Publicitatea reprezinta totalitatea actiunilor si mijloacelor, altele decat
cele de propaganda personala, folosite pentru a face cunoscute si apreciate de
catre consumatori, produsele sau serviciile propuse spre vanzare sau pentru form
area unei a titudini favorabile fata de o idee, actiune deosebita, teorie.
A) True
B) False
C) D) E) ANS: A
170. Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la conclu
zia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura: Identifica
ti in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element atribuit
importantei activitatii de desfacere.
A) baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;
B) elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;
C) conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

D) spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
E) cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzi
i sociale.
ANS: D
171. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol dec
urge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din am
onte prezentate mai jos nu sunt adevarate:
A) cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;
B) cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;
C) cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;
D) cele care privesc evolutia preturilor;
E) cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.
ANS: E
172. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum im
portant de sarcini si atributii dupa cum urmeaza: Care dintre aceste enunturi
nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desface
re.
A) prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul s
i structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;
B) evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozit
are;
C) Incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in co
ncordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de produ
ctie;
D) efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desf
acere;
E) corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite
cu cele de lansare in fabricatie.
ANS: B
173. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce infl
uenteaza procesul de aprovizionare.
A) Instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;
B) activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitat
e si a celor strategice;
C) realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor eco
nomici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vnzarea rezultatelor productie
i;
D) frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siune
a cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice; asigu
rarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite d
e la furnizori.
E) asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale
sosite de la furnizori
ANS: E
174. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozite
lor de desfacere:
A) primirea si receptionarea produselor;
B) pastrarea si conservarea produselor finite;
C) asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
D) reducerea cheltuielilor de depozitare;
E) marketing, achizitionare si desfacere de produse.
ANS: E
175. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vnzare-cumparare
dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuita
tii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns co
recta ce se refera la piata de aprovizionare se particularizeaza prin :
A) numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investit
ii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva;
B) numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investit
ii, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
C) dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare ef
ectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
D) numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investit
ii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cereri
i;
E) numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efe
ctiva, ofertanti si purtatori ai cererii.
ANS: D
176. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influ
enta al transferului fizic al produselor:
A) crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produ
selor pe piata interna si externa;
B) distanta existenta intre producator si consumator;
C) timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele
D) timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele
E) timpul aferent intocmirii actelor necesare.
ANS: A
177. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale p
roduselor pe piata:
A) conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocu
pat in procesul de productie;
B) permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel inct, in dife
rite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovi
zionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;
C) contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente d
ect in cazul bunurilor de consum;
D) au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de
productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare
la care sunt supuse;
E) forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si ra
ndamentul sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie ale
se, incercate, achizitionate in functie de acesti parametri.
ANS: B
178. Relatiile ce se stabilesc, att pe plan intern ct si pe plan extern, pe linia
desfacerii au ca roluri: Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol a
l desfacerii pe plan intern sau extern.
A) asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si ex
tinderea vnzarilor de produse;
B) prospectarea pietei necesare desfacerii;
C) sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
D) mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
E) obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

ANS: B
179. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de meto
de specifice; precizati care dintre formulari contine metodele adevarate:
A) metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;
B) metoda pasiva si metoda activa;
C) metoda pasiva, metoda just in time si metoda activa;
D) metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;
E) metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.
ANS: B
180. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de d
esfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai
jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:
A) Inchirierea mijloacelor de transport;
B) transportul produselor finite la destinatari;
C) Intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;
D) predarea catre unitatea de transport a produselor;
E) depunrea documentatiei corespunzatoare la banca.
ANS: B
181. Precizati raspunsul corect ce se refera la: managementul aprovizionarii inte
greaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul :
A) cnitierii procesului de asigurare si pna la transformarea acestora in produse
vandabile;
B) fundamentarii programelor de aprovizionare pna la controlul utilizarii resurse
lor in consum;
C) dimensionarii stocurilor pna la alimentarea sectiilor de productie;
D) alegerii furnizorilor pna la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;
E) Identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pna la contr
olul utilizarii acestora in consum
ANS: A
182. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum: Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desf
acere.
A) nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stab
ilita;
B) volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fa
ra miscare;
C) stocul mediu in raport cu productia marfa;
D) structura produselor aflate in stocul de desfacere;
E) greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de
mijloace circulante.
ANS: D
183. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organ
izare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sist
emului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine el
ementele ce trebuie sa asigure organizarea interna.
A) Identificarea principalelor functii ale sistemului;
B) stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
C) precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a
firmei;
D) stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;

E) legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.
ANS: E
184. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc: Identif
icati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitel
or.
A) functia pe care o indeplineste;
B) locul pe care il ocupa in procesul de productie;
C) departarea fata de sectiile de productie;
D) nomenclatorul produselor;
E) gradul de mecanizare.
ANS: C
185. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factor
i ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii:
A) volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;
B) adncirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
C) forma generala de organizare a firmei;
D) o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar att in
sistemul intern al firmei, ct si in mediul socio-economic in care aceasta action
eaza;
E) perspectivele de dezvoltare ale firmei.
ANS: D
186. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor,
ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei pr
oducatoare:
A) primirea de la sectiile de fabricatie;
C) asezare, stivuire;
D) conservare;
E) Incarcare in mijloacele de transport.
ANS: A
187. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele princ
ipale de organizare a aprovizionarii:
A) sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;
B) sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;
C) sistemul pe departamente;
D) sistemul cantitatilor limita;
E) sistemul mixt.
ANS: D
188. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei e
ficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare att la furnizor ct si
la beneficiar:
A) masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a s
uprafetei de depozitare;
B) Imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;
C) apropierea de principalele cai de comunicatie;
D) modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;
E) gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.
ANS: B
189. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la c

onsumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in texte
le de mai jos: Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de
canale de aprovizionare.
A) canale scurte (directe);
B) canale medii;
C) canale lungi (cu intermediari);
D) canale de alte tipuri;
E) canale de furnizori.
ANS: E
190. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in c
azul analizei suprafetelor de depozitare.
pozitare;
C) factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de de
pozitare;
D) factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de de
pozitare;
.
ANS: C
191. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in c
azul analizei suprafetelor de depozitare.
pozitare;
C) factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de de
pozitare;
D) factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de de
pozitare;
.
ANS: C
192. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinat
a de o serie de factori enumerati mai jos: Stabiliti care dintre afirmatii nu
reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare.
A) crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;
B) caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;
C) multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circula
tiei produselor;
D) apropierea productiei de locul consumului;
E) stabilirea unor zone de aprovizionare ct mai apropiate de beneficiari.
ANS: B
193. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:Identificati in textele de mai sus elementul nespecific elaborarii balantei ca
pacitatilor de depozitare.
A) nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;
B) conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de
material in parte;
C) tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;
D) gradul de incarcare al depozitului;

E) volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).
ANS: D
194. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipuril
e de relatii pe linia aprovizionarii
A) relatii pe plan intern;
B) relatii de subordonare;
C) relatii pe plan extern;
D) relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.
E) relrelatii de relatii de intrajutorare.
ANS: E
195. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unu
l din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:
A) necesar de capacitati de depozitare;
B) modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de
depozitare mai mari;
C) existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
D) modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din fun
ctiune, intrari in functiune);
E) existent de capacitati de depozitare in functiune la sfrsitul anului.
ANS: B
196. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific rela
tiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:
A) Institutii de conjunctura mondiala;
B) compartimentul de desfacere a produselor;
C) compartimentul financiar-contabil;
D) compartimentul de control al calitatii;
E) compartimentul de conceptie-proiectare.
ANS: A
197. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Iden
tificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare
:
A) lemnoase;
B) ceramice;
C) celulozice;
D) plastice;
E) metalice.
ANS: B
198. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in
cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos:
A) furnizorii de materiale;
B) unitatile de transport;
C) compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);
D) unitati specializate in importul de materiale;
E) Institutii de cercetare specializate.
ANS: C
199. Conceperea ambalajului cuprinde, pe lnga alegerea tipului, stabilirea celorl
alte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea
care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului:

A) protectia interioara;
B) siistemul de inchidere;
C) sistemul de ambalare;
D) sistemul de etichetare;
E) sistemul de marcare.
ANS: C
200. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare
cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabili
ti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie: dintre structurile
proprii aprovizionarii
A) compartimentul productie
B) furnizorii de materiale;
C) compartimentul desfacere;
D) epozitele de aprovizionare;
E) ANS: B
201. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit pr
in tipizare:
A) simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;
B) cresterea eficientei si longevitatii produselor;
C) cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
D) aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;
E) stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa ga
ranteze buna comportare in exploatare.
ANS: B
202. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si ca
re a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o c
onstituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum: Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocuri
le.
A) dimensionare;
B) modernizare
C) depozitare;
D) conservare;
E) redistribuire.
ANS: B
203. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambal
ajelor.
A) tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si alt
or marfuri similare;
B) tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor
mai usoare;
C) tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluznd transportul prin con
ducte si cu cisternele;
D) tehnici specifice marfurilor solide in vrac;
E) tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii dei
ncarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu crlig;
ANS: B
204. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu
alte segmente economice precum: Identificati care dintre acestea nu se incadr

eaza la interferenta cu notiunea de stoc.
A) ritmicitatea aprovizionarii;
B) determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;
C) formarea loturilor de expeditie si transport;
D) asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productie
i sau vnzarilor;
E) gestionarea operativa a bunurilor.
ANS: D
205. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:
A) sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice
;
B) sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
C) sa nu fie luxos pentru un continut modest;
D) sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
E) sa fie competitiv.
ANS: A
206. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilo
r:
A) efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;
B) Infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
C) a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a act
ivitatii firmelor;
D) prelungirea duratei vietii produselor
E) utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din co
nsum.
ANS: C
207. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie
in metoda directa folosita la receptia cantitativa:
A) metoda compararii;
B) metoda susbstitutiei;
C) metoda pas cu pas;
D) metoda diferentiala;
E) metoda coincidentei
ANS: A
208. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite func
tii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste funct
ii:
A) Infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
B) cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;
C) diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor
cantitati insemnate de resurse;
D) utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a r
esurselor de munca;
E) asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselo
r productive.
ANS: B
209. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si s
olicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numa
r de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in tex
tele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metod

ele calitative de verificare cu probe:
A) materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prev
ederilor de calitate;
B) costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produsel
or;
C) verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
D) este necesara determinarea mai multor marimi;
E) materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie re
lativ scurte, necesitnd o circulatie rapida.
ANS: D
210. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din tr
asaturile procesului de stocare.
A) are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;
B) corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii
strategici si in interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activi
tatii firmelor;
C) adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la ce
rintele desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fab
ricatiei, la structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al der
ularii resurselor materiale intre furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului e
conomiei de piata;
D) utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a r
esurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materi
ale necesare proceselor productive;
E) controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor st
abilite, depistarea cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe,
livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de un volum mai mare
de resurse.
ANS: D
211. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metode
i controlului pe baza unei singure probe:
A) produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face veri
ficarea;
B) costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplar
elor;
C) cnd nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot
;
D) examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa si
multan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe pro
be ar intrzia prea mult circulatia produsului;
E) cnd personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe
baza de probe.
ANS: A
212. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul co
nsumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acop
erirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. I
dentificati in textele de mai jos aceste forme..
A) consum specific si consum neritmic;
B) consum constant si consum periodic;
C) consum constant continuu si consum variabil;
D) consum uniform in timp si consum periodic;
E) consum ritmic si consum uniform.
ANS: C
213. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in direct
ie de actiune pentru realizarea unui consum economic:
A) fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a r
B) evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
C) ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
D) modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
E) folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice
ANS: B
214. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra ni
velului stocurilor.
A) efortul de stocare;
B) gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra
nivelului optim al stocurilor de materiale la beneficiar;
C) frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatori
lor;
D) normele minime de livrare;
E) distanta fata de furnizor.
ANS: E
215. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta fu
nctii ale indicatorilor de consum si valorificare:
A) Instrument tehnico-economic justificativ de baza;
B) Instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea e
conomica a resurselor materiale;
C) nstrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul,
analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fieca
rui punct de consum din organigrama firmelor;
D) Instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor material
e la nivelul firmei si al structurilor sale interne;
E) reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie propr
ie, in raport ce cele realizate de firme similare.
ANS: E
216. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiect
iv al conducerii procesului de stocare:
A) urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intr-zierilor,
a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;
B) formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala,
la parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea
continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare ct mai mic;
C) mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
D) prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastoca
re, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;
E) pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resu
rselor pe timpul stocarii.
ANS: A
217. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicat
or de consum si valorificare:
A) normele de consum (consumurile specifice);
B) coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
C) oeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;
D) coeficientii produs-material;
E) coeficientii de masa neta si specifica a produselor.
ANS: D
218. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune p
entru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare:
A) folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adec
vate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza e
xistenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antrene
aza procesul lor de formare;
B) alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii e
conomice si asigura certitudine in livrarile viitoare;
C) aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare,
a evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehn
ici de mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv p
entru fenomene dereglatoare sau stari irationale;
D) valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deb
locarea operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;
E) asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenir
ii degradarilor de materiale stationate in stocuri.
ANS: B
219. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la
un criteriu de clasificare a normelor de consum:
A) dupa elementele componente;
B) dupa destinatia de consum;
C) dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
D) dupa natura resurselor materiale;
E) dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.
ANS: C
220. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urm
atoare:
A) In unitati conventionale, calitative;
B) In unitati de productie, cantitative;
C) In unitati de masura proprii;
D) In unitati naturale, unitati valorice, zile;
E) In unitati de masa si volum.
ANS: D
221. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in elem
ent pe baza caruia se determina normele tehnice de consum de energie:
A) pe baza consumurilor de energie propriu-zise;
B) pe baza bilanturilor energetice de proiect;
C) pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
D) pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
E) pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.
ANS: A
222. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicil
e elementelor de calcul ale structurii stocurilor:
A) cererea de consum;
B) cantitatea de aprovizionat;
C) lotul cu care se face aprovizionarea;
D) parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;
E) cererea variabila.
ANS: E
223. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la
factorii de influenta ai procesului de croire:
A) caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;
B) volumul materialului care este efectiv folosit;
C) tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea re
perelor;
D) varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport def
init poate conduce la o croire simpla sau complexa;
E) forma si structura interna a materialului de croit.
ANS: B
224. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipu
rile de gestiune diferentiata a stocurilor
A) gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;
B) gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;
C) gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;
D) gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;
E) gestiunea de tip sau cu doua depozite.
ANS: B
225. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile s
i sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refol
osibile:
A) colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutiliz
abile;
B) recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reper
elor;
C) colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;
D) Identificarea, strngerea si depozitarea materialelor;
E) recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile r
ezultate din dezmembrari.
ANS: D
226. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cnd are lo
c lipsa de stoc.
A) depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;
B) modificarea structurii productiei;
C) nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;
D) se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;
E) are loc transferul de sarcini altei firme productive.
ANS: C
227. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura
tehnico-organizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a mate
rialelor:
A) realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din aces
t domeniu;
B) folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de f
abricatie;
C) mecanizarea complexa a operatiilor;
D) dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materiale
lor refolosibile;
E) reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

ANS: B
228. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte
ale detinerii stocurile fara miscare in firma:
A) cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;
B) supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;
C) dobnzi penalizatoare pentru creditele acordate;
D) blocarea spatiilor de depozitare;
E) degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai
indelungata de timp.
ANS: B
229. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie
in factor ce influenteaza strategia de desfacere:
A) profilul de activitate al firmei;
B) numarul de utilizatori potentiali;
C) caile de prospectare a pietei;
D) gradul de complexitate al produselor si serviciilor;
E) numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.
ANS: C
230. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea ef
ectelor negative generate de imobilizarea materialelor.
A) desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe pi
ata;
B) apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comercial
i cu experienta si sfera de actiune mare;
C) participarea la bursele de resurse materiale si produse, la trguri si expoziti
i;
D) folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cad
rul firmei;
E) urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.
ANS: A
231. Strategia activitatii de desfacere se afla in strnsa interdependenta cu: 
Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care nu se refera l
a elementele de interdependenta ale strategiei de desfacere.
A) organizarea activitatii de servire-vnzare, livrare-expeditie a produselor;
B) potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin
estimare;
C) organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;
D) oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;
E) urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
ANS: B
232. Atunci cnd au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este ne
cesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos id
entificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.
A) folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cad
rul firmei, dar pe alte destinatii de consum dect cele initiale si daca se justif
ica economic;
B) Inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utiliza
rea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse;
C) asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale bloca
te fara scop economic in stocuri disponibile

D) contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinndu-se cont de gradul
de acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;
E) desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe pi
ata asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru vnzare, folosind
in acest sens toate mijloacele posibile care se justifica economic.
ANS: C
233. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe
canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):
A) Informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor
care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;
B) studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale
viitorilor cumparatori-utilizatori;
C) evaluarea previziunilor in vnzari;
D) Intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;
E) expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite. Identificati i
n cadrul variantelor prezentate mai sus textul care se refera la una activitatil
e vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.
ANS: E
234. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu: Identificat
i formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile
de stocare.
A) transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza,
evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
B) stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul inte
rn, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau even
tuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
C) stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fon
durilor financiare;
D) stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul inte
rn, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau even
tuale deteriorari;
E) stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, de
pozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.
ANS: B
235. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tip
uri de strategii: Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activita
tea de desfacere a produselor.
A) strategii in investigarea pietei;
B) strategii interstitiale;
C) strategii in domeniul produsului;
D) strategii in domeniul publicitatii si promovarii vnzarilor;
E) strategii in domeniul distributiei.
ANS: B
236. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marime
a efortului direct de stocare:
A) cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deser
vesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;
B) cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinat
e desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;
C) cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii,
utilaje, mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;
D) cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;

E) cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.
ANS: D
237. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii
de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic: Iden
tificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip antrep
renorial in domeniul produselor.
A) utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;
B) stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
C) descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;
D) crearea unui climat favorabil cumpararii;
E) schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de des
facere sau ale unui domeniu.
ANS: D
238. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse m
ateriale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situat
ie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele
de mai jos ce nu contine aceste cauze:
A) folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cad
rul firmei, dar pe alte destinatii de consum dect cele initiale si daca se justif
ica economic;
B) specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, c
alitati diferite de cele reale, necesare in procesul de productie;
C) livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite
de cele prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele econo
mice incheiate cu acestia;
D) modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea cores
punzatoare a planului de aprovizionare;
E) livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stab
ilite prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari dect cele care au stat l
a baza dimensionarii stocurilor.
ANS: A
239. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in: Identificati
formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.
A) servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;
B) serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;
C) asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
D) modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor s
ale;
E) asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.
ANS: D
240. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una din
tre metodele de calcul a stocurilor de productie.
A) metoda calculului direct;
B) metoda minim-maxim;
C) metoda calculului indirect;
D) metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionarestocare;
E) metoda statistica.
ANS: B
241. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la

functiile serviciilor:
A) de inlesnire a comercializarii produselor;
B) de sporire a volumului si eficientei vnzarilor;
C) de imbunatatire a calitatii ofertei;
D) de imbunatatire a calitatii ofertei;
E) de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.
ANS: A
242. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintr
e elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare:
A) durata de reaprovizionare;
B) durata de alimentare a sectiilor consumatoare;
C) durata de fabricatie a produselor.
D) durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;
E) durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;
ANS: A
243. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii i
ndicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere:
A) stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocu
l preliminat de produse finite la sfrsitul perioadei de gestiune; stocul de sigur
anta;
B) volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfrsitul perioade
i de gestiune;
C) volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse fin
ite la sfrsitul perioadei de gestiune;
D) volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioa
dei de gestiune;
E) olumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioad
ei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfrsitul perioad
ei de gestiune.
ANS: E
244. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a
stocului de siguranta:
A) metoda IMPACT;
B) metoda calculului indirect;
C) metoda devierii medii;
D) metoda abaterii mediei patratice;
E) metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.
ANS: B
245. Pe timpul ct produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebu
ie sa suporte o serie de operatii precum: Identificati operatiile care nu se
incadreaza la acest moment.
A) primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;
B) Inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
C) se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu
o valoare probabila;
D) sortarea produselor finite;
E) asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon-taj;
ANS: C
246. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede
, parcurgnd intr-un timp ct mai scurt fazele circuitului economic; orice stationar
e de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materia
le mai mici. Se cunosc datele de mai jos: - stocul mediu de productie in expr
esie valorica este de 625 uv; - necesarul de consum exprimat valoric este de
5000 uv; - numarul de zile din an este de 360. Aplicnd formula vitezei de r
otatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile de
mai jos:
A) 25;
B) 35;
C) 45;
D) 15;
E) 30.
ANS: C
247. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in
general, urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa
parcursa de catre produse in decursul existentei lor.
A) nasterea produsului;
B) cresterea vnzarilor;
C) orientarea catre produse noi;
D) maturitatea;
E) declinul.
ANS: C
248. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate
in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:
A) sistemul zecimal;
B) sistemul milenar;
C) sistemul centisimal;
D) sistemul alfa - numeric si numeric;
E) sistemul combinat.
ANS: D
249. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vnzarilor si
de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele: Precizati care dintre texte
nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vnzarilor si de
dezvoltare a produsului.
A) produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;
B) a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca,
odata ce perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse n
oi;
C) piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpuri
e a ei, la lipsa de cerere, la restrngerea zonelor de consum;
D) reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura rit
mul asteptat al vnzarilor;
E) aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care
cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe
piata.
ANS: B
250. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor
cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.
A) sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele
componente, pe intreaga perioada de gestiune;
B) sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia
a noi articole neprevazute sau neidentificate initial;
C) sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;

D) sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda
un singur numar de cod;
E) sa fie completat la zi.
ANS: C
deplinesc marcile:
A) Indica originea produsului;
firma.
ANS: C
252. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare material
a are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare: Preciza
ti care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de
aprovizionare.
A) asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul
pe structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii
obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei;
B) modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul
firmelor;
C) Imbunatatirea structurii materiale;
D) determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice de
stinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produs
e, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar d
e consum;
E) tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de ma
terii prime.
ANS: D
deplinesc marcile:
A) Indica originea produsului;
firma.
ANS: C
254. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea opera
tiva de desfacere a produselor:
A) organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livra
re;
B) formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;
C) Intocmirea documentelor de expeditie;
D) pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;
E) derularea propriu-zisa a actiunii.
ANS: D
255. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale st
rategiei in aprovizionarea materiala:
A) stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru con
sum;
B) Implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care s
a permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare
si consum al resurselor materiale;
C) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
D) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
E) formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, com
pleta si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costur
i minime de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.
ANS: B
256. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gr
adului de indeplinire a planului de desfacere:
A) stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;
B) gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;
C) nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele no
rmate;
D) ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vnduta;
E) estimarile privind vnzarile suplimentare catre clientii potentiali.
ANS: E
257. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati d
e realizare a strategiei de aprovizionare:
A) Identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare
a resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;
B) mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efect
C) alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o palet
a extinsa de criterii de selectie;
D) aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaz
a nivelul acestora pe criterii economice;
E) folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor meto
de si tehnici eficiente si de utilitate practica.
ANS: B
258. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta et
apa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacer
e:
A) studierea pietei de materiale si produse;
B) alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;
C) alegerea beneficiarilor (furnizorilor);
D) alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;
E) testarea credibilitatii.
ANS: D
259. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale p
ot fi urmatorii:
A) disponibilitatile de pe piata de cumparare;
B) numarul de furnizori;
C) varietatea produselor;
D) Intelegerile intre furnizori;

E) costurile de intrare pe piata de cumparare.
ANS: C
260. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale: Identificati in cadrul variantelor de mai sus textul care nu se refera la ce
probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.
A) raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in
proportiile si limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;
B) repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei tre
i parteneri-subfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);
C) accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;
D) conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contri
butie la realizarea produsului, avndu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in
conceptia de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte u
n proces tehnic cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara;
E) subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a
colabora cu acesta, favorizndu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai
bune si cu un profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal.
ANS: C
261. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesit
a evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizo
rilor se poate face dupa cum urmeaza: Identificati formularea care nu se cons
tituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.
A) ca producatori;
B) prin resursele oferite;
C) prin facilitatile oferite consumatorilor;
D) prin calitatea managementului;
E) prin sistemul de preturi.
ANS: E
262. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la fa
ctorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:
A) factorii tehnologici;
B) factorul geospatial;
C) factorii economici si financiari;
D) factorii culturali;
E) factorii socio-politici.
ANS: B
263. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criter
iu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali
A) modul de derulare a livrarilor anterioare;
B) modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantit
atea livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;
C) preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
D) modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la r
eceptia calitativa si cantitativa;
E) Informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizoru
l sau produsele noi prevazute pentru fabricatie.
ANS: C
264. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie
in criteriu de clasificare a contractelor economice.
A)
B)
C)
D)
E)
dupa
dupa
dupa
dupa
dupa
obiect;
elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;
modul de stabilire a conditiilor contractuale;
orizontul de timp la care se refera;
forma in care se concretizeaza.
ANS: C
265. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori
favorizanti ai relatiilor contractuale :
A) cnd intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procese
le de aprovizionare-desfacere, ca urmare a adncirii specializarii si cooperarii i
n productie;
B) cnd preturile de vnzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de deco
ntare sunt congruente;
C) cnd obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu
materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);
D) In cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe de
stinate obiectivelor de investitii;
E) In cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrns de firme pr
oducatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.
ANS: B

Managementul Aprovizionarii Si Desfacerii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Aprovizionarii Si Desfacerii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aproviz

Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:<BR>Identificati in textele

E) subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a fi

9. Necesarul de mijloace de transport intern se determin a in raport de:<BR>1. d

mici, de lansare si reaprovizionare determinate de lipsa materialelor din stoc;

abricatie. Criteriile care se incadreaza in aceasta categorie sunt urmatoarele:<

omandarea privind creditul<BR>25 0,50<BR>3 Evolutia afacerilor 8 0,24<BR>4 Situa

negociere si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

B) reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru

a firmei si pentru aceasta se desfasoara o serie de activitati specifice. Preci

nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desface

48. Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare a activitatii acestea trebuie

irme, a unor tari;<BR>5. subunitatile de productie pentru: urmarirea stadiului e

55. Ca modalitati de organizare a desfacerii produselor fabricate se pot folosi:

jos formularea care se refera la semnificatiile depozitului.

76. Pe timpul depozitarii se analizeaza factorii urmatori:<BR>1. utilizarea unor

esurse destinat alimentarilor;<BR>4. total stocuri din materialul "j" la fiecare

ificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.

E) tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de

93. Functionalitatea firmei are in vedere, in primul rand, eficienta economica a

de combinatii de mai jos contine coeficientii de valorificare a resurselor mate

de croit. Precizati care dintre combinatiile urmatoare se refera la toate notiun

C) mecanizarea complexa a operatiilor;

natatiri ale caracteristicilor si performantelor, fara insa a i se modifica dest

asemanatoare pentru o buna parte din produsele finite si conditiile de stocare.

141. Identificati in textele urmatoare formularea care nu se refera la stilurile

numarul punctelor de vanzare;

D) pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

161. Ambalarea produselor este unica modalitate de a armoniza interese le produc

C) conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

E) obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

D) stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;

189. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la c

D) gradul de incarcare al depozitului;

care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului:

alte segmente economice precum:<BR>Identificati care dintre acestea nu se incadr

tele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metod

E) reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

te fara scop economic in stocuri disponibile

D) cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;

241. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la

C) sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;

D) Intelegerile intre furnizori;

S-ar putea să vă placă și