Lucrare practica nr.

LUCRAREA PRACTICA NR.4

Prescripia medical / ordonana medical / recepta medical

Prescripia medical (reeta) reprezint recomandarea scris privind tratamentul

medicamentos al pacientului. Este act oficial (medico-legal) i totodat tiinific prin care
medicul indic farmacistului medicamentele pe care le va elibera, iar bolnavului modul de
administrare al medicamentelor prescrise.
Reguli de prescriere:
1. Obligatoriu, prescripia medical este scris de ctre medic nu de asistent sau alt personal
auxiliar.
2. Recomandat a fi redactat pe formulare standardizate (prevzute in partea superioara cu un
antet tiparit n care s fie specificate date privind unitatea sanitar, date despre bolnav).
Scrisul trebuie sa fie lizibil, retetele indescifrabile nu trebuie onorate.
Medicamentele n regim de compensare sunt prescrise n format electronic. Prescrierea
electronic elimin problema ilizibilitii.
3. Nu este permis prezena corecturilor, stersaturilor; daca se greseste, se rescrie reteta.
4. Se foloseste limba naional.
5. La prescriere se pot folosi anumite prescurtari care sunt unanim acceptate; nu se fac
prescurtri din proprie initiativ.
6. Reeta se scrie n prezena bolnavului, fr ezitri pentru a-i spori acestuia increderea in
tratament.
7. Fiind un document medico-legal, obligatoriu, reteta este semnat, parafat i datat de ctre
medicul care o prescrie.
8. Atunci cand se prescriu mai multe medicamente, ele pot fi trecute pe acelasi formular cu nr.
de ordine, fiecare constituind o reteta separat.
9. Daca un medicament lipseste din farmacie, farmacistul il poate inlocui cu un altul care contine
aceeasi substan activ.
Atunci cnd stabileste cantitatile de medicament prescrise pe reteta, medicul este obligat sa
nu depaseasca dozele maxim admise pentru o data si pentru 24 ore conform Farmacopeei
sau RCP-ului (rezumatul caracteristicilor produsului). Farmacistul este obligat sa verifice
1

Lucrare practica nr.4

cantitatile prescrise i s le compare cu cele din Farmacopee; n caz de greeal, trimite

pacientul cu reteta din nou la medic pentru a corecta greseala. Dac medicul consider c
pacientul are nevoie de o doza mai mare decat cele maxim admise (in caz de fenomene de
toleran) atunci scrie pe reteta sic volo (aa doresc eu).

Prescripia medical este nmnat bolnavului de ctre medic i este utilizat de pacient
pentru obinerea de medicamente din farmaciile publice de circuit deschis.
n farmaciile de circuit deschis, in functie de modul de prescriere produsele farmaceutice se
impart in:
a. OTC over the counter medicamente eliberate la cererea pacientului fara
prescriptie medicala
b. produse medicamentoase cu risc toxic scazut care se elibereaza pe baza de reteta,
fara a se retine reteta in farmacie; aceste prescriptii medicale au o valabilitate de 6 luni si pot fi
utilizate de pacient pentru continuarea tratamentului fara prezentare la medic P-6L
c. produse medicamentoase cu risc toxic crescut se elibereaza pe baza de
prescriptie medicala retinuta in farmacie P-RF
d. medicamente stupefiante substante toxice cu risc de dependenta: opioizi,
preparate de canabis; se elibereaza pe baza unor formulare speciale cu timbru sec (stampila in
relief). Fiecare medic primeste un anumit numar de astfel de formulare si la sfarsitul fiecarei luni
trebuie sa raporteze: nr. de formulare utilizate, indicatiile pentru care le-a utilizat, preparatele
medicamentoase pe care le-a prescris.
e. produse medicamentoase utilizate doar in conditii de spitalizare S sunt eliberate
doar de farmacia spitalului si sunt destinate pacientilor internati. In farmaciile care deservesc
spitalele, medicamentele se elibereaza pe baza de condici completate de medici acest mod de
prescriere se numeste formula nosocomialis.
Reeta constituie un act medical dar si un document medico-legal (il poate salva sau
incrimina pe medic in situatii de malpraxis). In cazul produselor farmaceutice compensate, reteta
trebuie sa indeplineasca anumite cerinte contabile. In cazul medicamentelor cu regim special de
eliberare (stupefiante), reteta reprezinta actul legal de justificare si contabilizare a acestor
medicamente.

Lucrare practica nr.4

Activitatea de prescriere a medicamentelor este n mod firesc urmarea consultului medical ce

duce la stabilirea unui diagnostic.
Prin mijloacele de care dispune, medicul va stabili diagnosticul initial ca punct de plecare a
terapiei i prognosticului. Diagnosticul se impune a fi corect, actual, complet i detaliat, incluznd
comorbiditile. Cunoaterea aspectelor bolii, a fiziopatologiei i a particularitilor evolutive ale
acesteia determin fixarea obiectivelor terapeutice i necesitatea unui tratament medicamentos.
Necesitatea terapiei medicamentoase trebuie solid argumentat i explicat avnd n prim
plan interesul primordial al pacientului i nu al societii, familiei sau tiinei. Este complet neetic
prescrierea de medicamente ca urmarea a unor presiuni exercitate de tere persoane, grupuri sociale,
politice sau militare. Orice intervenie terapeutic, inclusiv tratamentul medicamentos trebuie
explicat pacientului cu asigurarea confidenialitii. Pacientul i va exprima acordul (recomandat n
scris) n ceea ce privete tratamentul ce urmeaz a fi aplicat. Dac pacientul refuz o intervenie
medical acest lucru se documenteaz n dosarul medical al pacientului / fia de spital.
Obiectivele terapeutice se fixeaz innd cont n primul rnd de caracteristicile bolii iar
intervenia terapeutic poate fi:
a. etiologic tratm cauza (situaia ideal). Ex. tratarea unei angine streptococice cu
penicilin
b. patogenic se intervine asupra procesului fiziopatologic a bolii. Ex. inlaturarea durerii
intr-o colica biliara prin administrarea unui antispastic.
c. simptomatic se trateaza simptomele bolii. Ex.: calmarea durerii prin administrarea unui
analgezic sau calmarea tusei prin administrarea unui antitusiv.
d. paliativ n fazele terminale ale bolilor incurabile.
Dup stabilirea tipului de interventie terapeutica se inventariaza toate grupele de
medicamente real eficace, utile in situatia data comparndu-le n funcie de raportul beneficiu risc i
beneficiu cost. Urmtorii factori vor fi luai n calcul:
1. eficacitatea criterii farmacodinamice medicamentele trebuie s prezinte proprietile
farmacodinamice adecvate obiectivelor terapeutice stabilite confirmate prin rezultatele pozitive ale
studiilor clinice de eficacitate.
2. farmacocinetica parametrii farmacocinetici vor fi ntotdeauna luai n calcul la alegerea
clasei de medicamente i ulterior a medicamentului ce urmeaz a fi prescris datele privind

Lucrare practica nr.4

absorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentelor sunt eseniale pentru a aprecia n ce

msur medicamentul va atinge concentraii plasmatice eficace.
3. gravitatea bolii impune de multe ori alegerea medicamentului de ex. necesitatea
asocierii de antibiotice pentru tratamentul infeciilor severe.
4. comorbiditile vor influena semnificativ utilizarea anumitor clase de medicamente de
exemplu n insuficiena hepatica se vor evita medicamentele liposolubile.
5. sigurana reactiile adverse ale medicamentelor trebuie evitate pe ct posibil printr-o
cunoatere amnunit a istoricului medical (de ex. alergiile) i a farmacotoxicologiei medicamentelor.
De asemenea, va trebui evitat pe ct posibil asocierea de medicamente cu toxicitate convergent
prin interaciuni farmacodinamice sau farmacocinetice.
6. indicele terapeutic DL50 (doza care omoara 50% din animale de laborator) / DE50
(doza eficace la 50% din subiecti).
7. conveniena acordul dintre proprietile medicamentului, boal i bolnavul tratat tinand
cont de contraindicatiile medicamentului, reactivitatea fa de medicament. Trebuie avute in vedere
situatiile particulare (varsta, sarcina, perioada de alaptare).
8. pretul medicamentului.
Planul therapeutic se realizeaz att pentru pacienii spitalizai, ct i pentru cei tratai
ambulator. Planul therapeutic este trecut n epicriz, n biletul de externare. Cei mai muli medici
nmneaz pacientului sau aparintorilor, n scris, ct mai detaliat indicaiile privind tratamentul ce va
fi urmat:
a. Medicamentele selectate
b. Formele farmaceutice
c. Posologia
d. Calea de administrare
e. Ritmul de administrare
f.

Cronofarmacologia administrrii

g. Timing-ul sau secvenializarea administrrii

h. Asumarea riscului i terapiile de salvare
i.

Terapii associate

j.

Durata tratamentului

k. Stabilirea criteriilor de finalizare a tratamentului a end-point-ului therapeutic

l.

Monitorizarea pacientului

Lucrare practica nr.4

a. Medicamentele selectate i prescrise vor fi incluse n planul terapeutic.

b. Forma farmaceutic se alege innd cont de calea de administrare, posologie, ritm de
administrare (ex. cp cu elib prelungit), durata tratamentului (ex. n bolile cronice se vor prepara
formele farmaceutice cu administrare oral) , tipul de boal (ex. dac pacientul prezint vrsturi, nu
se vor putea administra medicamente pe cale oral).
c. Posologia dozele prescrise sunt cele menionate n RCP sau n Farmacopee. Dac este
necesar ajustarea dozei, se precizeaz acest lucru (de ex pentru anticoagulante orale se ncepe
doze mai mari care ulterior se scad).
d. Calea de administrare pe ct posibil, se ncearc alegerea unei ci de administrare ct mai
comod pentru pacient.
e. Ritmul sau frecvena de administrare este determinat n primul rnd de proprietile
farmacocinetice ale medicamentului.
f. Cronofarmacologia administrrii administrarea medicamentului n anumite momente ale zilei
(ex. glucocorticoizii se administreaz dimineaa pentru a mima profilul fiziologic al secreiei de
cortisol; laxativele se administreaz seara pentru ca efectul lor s apar dimineaa; unele
antihipertensive se administreaz seara pentru a stabiliza valorile nocturne ale tensiunii arteriale sau
dimineaa naintea nceperii activitilor cu potenial stressant, etc.).
g. Timing-ul administrrii administrarea medicamentului este asociat cu unii parametri fiziologici,
alimentari, ocupaionali de ex. administrarea nainte sau dup mas; administrarea n funcie de
necesitate de ex. doar dac exist durere atunci se utilizeaz antiinflamatorul nesteroidian.
h. Terapia de salvare se refer la mijloacele medicale (nechirurgicale) acordate n situaii de
urgen maxim (aritmii cardiace, colaps, insuficien respiratory acut, etc).
i. Terapii asociate asocierea medicamentelor trebuie s se fac rational analiznd potenialele
interaciuni medicamentoase.
j. Durata tratamentului depinde de tipul de boal, de tratamentul ambulator sau spitalicesc, de
medicament, de costuri (de ex. tratamentul antibiotic dureaz n medie 7-10 zile; n TBC tratamentul
este de durat lung luni de zile; n anumite boli cronice, tratamentul poate dura toat viaa
diabetul zaharat, boli autoimmune, etc.)
k. Endpoint-ul terapeutic se stabilete conform ghidurile terapeutice actuale.
l. Monitorizarea pacientului se face n funcie de particularitile evolutive ale bolii i de
medicament. Medicamentele deosebit de active i/sau cu indice terapeutic mic impun supraveghere
atent i consult medical la perioade scurte de timp.

Lucrare practica nr.4

Unitati de masura aproximative

un varf de cutit 1,5 g pulberi de origine vegetala

- 2 g pulberi de origine minerala

o lingurita rasa 3 g pulbere de origine vegetala

- 5 g pulbere de origine minerala

o lingura cu varf 10 g

1 g solutie apoasa la 20C - 20 picaturi

1 g tinctura la 20C 56 picaturi

1 g solutie hidroglicerolalcoolica la 20C 50 picaturi

1 g alcool 95% la 20C 63 picaturi

1 g alcool 70% la 20C 56 picaturi

1 lingurita = 5 ml

1 lingura = 15 ml

In cazul apei sau solutiilor apoase valorile in greutate (grame) corespund cu cele in volum (1
ml apa = 1 g apa)

La alte lichide se ia in calcul si densitatea

Sirop : d=1.32 = > o lingurita de 5 ml sirop contine 6.6 grame sirop

1 lingurita = 5 ml = 5 g apa = 6.6 g sirop = 4,5 g ulei

1 lingura = 15 ml = 15 g apa = 20 g sirop = 13,5 g ulei

Lucrare practica nr.4

Prescurtari frecvent utilizate pentru retetele magistrale

m.f. sol. = misce fiat solutio
m.f. pulvis = misce fiat pulvis
m.f. ung. = misce fiat unguent
f. as. = fiat asemenea
ad. = adauga
a.a. = ana partes aequales = parti egale
q.s. = quantum sufficiat = cat trebuie

Bibliografie:
1. Farmacografie Vlaicu Sandor UMF Cluj-Napoca 2014.
2. Indreptar pentru prescrierea medicamentelor Valentin Stroescu, Iosefina Corciovei
Constantinescu, Ion Fulga Editura All 1998.