Sunteți pe pagina 1din 20

1.

tabelul de la pag58(functii rectilinii si non-rectilinii)


Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade, respective tangentaa 1.
2.curba sa fie rectilinie si unghiul sa aibe 45 grade.La curba rectilinie creste valoarea
atat lui x cat si lui y.In schimb la cea non-rectilinie creste x si scade y sau invers.
R: Rectilinie = dreapta
Non-rectilinie = curbe
3.coeficinetul liber inseamna intersectia cu axa Oy.
Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa Ox ( x=0 ) repectiv termenul
( coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei ( functiei ). Aceste
intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv valoarea termenului
( coeficient ) liber al functiei : ex A ( o;a )
4.. Consider ca este una medie deoarece in intersectia cu axa Ox valoarea exogenei
induce anularea endogenei, iar in intersectia cu Oy pe aceea a endogenei neinfluentate
de exogena.
5.. ..Functia liniara multifactoriala in comparatie cu corespondenta ei non factoriala.
Explicati
5. La functia multiliniara avem mai multe exogene. Corelatia se face intre exndogena si toate
exogenele. Are puncte importante cu axele si functiile. Functia este drepta. Factorii intre

influenta si corelatie sunt constanti. Este funtie rectilinie crescatoare. Funtia unifactoriala
are o singura exogena.

6.endogena creste\scade proportional,respective in absolute acceasi proportie pt fiecare


unitate de exogena in pus.
Comportamnetul productiei pe termen scurt este definit de ceea ce a fost numit legea
cresterii descresterii randamentelor. Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate
determina cresterea,stagnarea sau descresterea productiei si productivitatilor.
7.distanta de pe o absicisa FVA x FVB corespunde unei diferente cantitative intre unitatile de
factor variabil care determina intre maximul productivitatii marginale si aproximativ
productivitatii medii.
Curbele(QMG) si respective (QM) ale productivitatilor par sa se intretaie in dreptul maximului
productivitatilor medii, , Max (QM) ceea ce indica superioritatea in valoare a maximului
productivitatii marginale Max (QMG) sau : Max (QMG) > Max (QM)
8. Eficienta implicarii factorior variabili ( productia pe termen scurt ) este una
descrescatoare ( sageata in jos ) pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).
Continuarea cresterii factorului variabili, dupa intrunirea si a maximului productivitatii
medii, se poate astepta la intrunirea maximului productivitiei propriu zise dar si la
trendul de descrestere ulterioara a acesteia. pg. 108 carte

9.e legata de 8

10.curba izocoanta-> unul si acelasi nivel al productivitatii pt asocieri diferite ale capitalului
(k) si alea muncii (L) .
Pt o curba de tip convex, marimea care creste,creste mai repede si mai mult in comparative
cu cealata marime (factor de productie) care scade incetinit
Curba izocost->unul si acelasi nivel al costurilor poate corespunde mai multor niveluri ale
productiei
11.izocoantele referitoare la aceeasi productie in crestere sunt perfect izomorfe si paraleleintersectia lor(absurda) ar echivala cu posibilitatea obtinerii pe termen lung,a doua productii
cu aceeasi doatare in materie de factori iar aceeasi dotare cu factori sa cunoasca rate
marginale de substitutii diferite.
FORMA HIPERBOLIC-CONVEXA
sau tipic convexa a izocoantei
inseamna mai intai caracterul
asimptotic fata de cele 2 axe:la
extremitatile curbei, aceasta
face acelasi lucru ca si pe intreg
parcursul ei.-se apropie continuu
de axa,dar nu o intersecteaza la valori finite.In traducere matematica, functia izocoantei nu
este definite pt valorile nule(zero) ale factorilor capital(K) si munca(L)
CURBA IZOCOANTA RECTANGULARA-isi pierd caracterul de functii odata cu forma lor
rectangulara ci si faptul ca cresterea\descresterea oricaruia dintre cei 2 factori nu mai are
loc pe seama variatiei (inerse a) celuilalt factor ci pur si simplu independent de ceea ce se
intampla cu ceilalti factori.

12. la curbele izocoante este obligatoriu paralelismul izocoantelor, insa la curbele izocoste
exista un caz particular dat de nivelul constant al raportului preturilor factorilor intre 2 sau
mai multe momente diferite.Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele_> fiecare
izocost reprezinta si un moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte
momente.
In concluzie:la cubele izocost unitatile capitalului(K) trebuie sa fie egale cu unitatile
muncii(L) in prima faza si cu un numar mai mare de unitati de munca in a 2a faza.
NON INTERSECTIA IZOCOST-IZOCOANTA-> neadecvarea nivelului costului respective fata
de productia respectiva iar aceasta neadecvare se datoreaza nivelului scazut al costului,
niciodata unui cost ridicat.
13.Conform reguli deplasarii spre dreapta,oricare curba situata la dreapta alteia indica un
cost mai ridicat,deplasarea izocostului catre stanga indica reducerea costului. . la curbele
izocoante este obligatoriu paralelismul izocoantelor, insa la curbele izocoste exista un caz
particular dat de nivelul constant al raportului preturilor factorilor intre 2 sau mai multe
momente diferite.Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele_> fiecare izocost
reprezinta si un moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente.
In concluzie:la cubele izocost unitatile capitalului(K) trebuie sa fie egale cu unitatile
muncii(L) in prima faza si cu un numar mai mare de unitati de munca in a 2a faza.
NON INTERSECTIA IZOCOST-IZOCOANTA->neadecvarea nivelului costului respective fata
de productia respectiva iar aceasta neadecvare se datoreaza nivelului scazut al costului,
niciodata unui cost ridicat.

14. Conform reguli deplasarii spre dreapta,oricare curba situata la dreapta alteia indica
un cost mai ridicat,deplasarea izocostului catre stanga indica reducerea costului.
Paralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante intrucat este dat de
nivelul constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai multe momente
diferite
Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un
moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente
15. Eficien i ineficien Pareto la ntlnirea izocuant-izocost. Explicai.
Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in
conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei
cu costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta izocost prin deplasarea catre
dreapta a izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia => INEFICIENTA
PARETO
16. Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente ?
Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie
( de la originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
17. De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a
diferenierii randamentelor la scar ?
Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1

Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
18 Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.
Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei izocost
Scade K => Creste L
19. D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu cat curba se deplaseaza mai mult spre
dreapta
Prima D1 a doua D2 pe axa POQ

20. Explicai situaiile elasticitilor cererii i ofertei, considerate extreme.


Elasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita pentru functia restransa a
cererii In functie de coeficientul de elasticitate vom avea elasticitate perfect inelastica Epx =
0; elasticitate inelastica E ( 0;1 ) si elasticitate perfect neutra.

21. Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:


- productia totala a bunui x, oferit societatii - pana la nivelul cantitatii si pretului
existente la momentul considerat;
- valoarea corespunzatoare a pretului real al bunului x- la momentul considerat.
Semnificatia conceptului: Surplusul consumatorului este un concept cu valoarea
teoretica, importanta fiind relatia sa directa cu bunastarea consumatorului. Semnificatia
concreta a acestui concept cantitatea QA este asteptata la nivelul unui pret al bunului x,
PA, inferior pretului primei unitati de bun cerute. Astfel, consumatorii in loc sa concure intre
ei, acestia devin solidari pentru reducerea pretului de cerere.
22. Bunurile considerate speciale in materia cererii sunt bunurile Veblen (economistul
american Torsten Veblen). Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii, urmare
nevoii de inlocuire a economiilor in moneda cu stocuri de valori mai stabile. Comportamentul
cererii fata de bunurile Veblen cererea este crescatoare.
Pentru oferta, bunurile considerate speciale lipsesc, deoarece s-ar fi abatut de la
legea specifica ofertei si deci ar fi modificat panta curbei.
23. La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0

24. Cele doua postulate (unanim acceptate in interiorul curentului marginalist) sunt:
a) cresterea cantitatii (ofertei) unui bun genereaza descresterea utilitatii marginale;
invers in cazul descresterii cantitatii bunului;
b) pentru bunuri substituite (x,y,z...) egalitatea multipla de raporturi intre cantitatile
ofertei si unitatile marginale corespunzatoare defineste o stare normala si de echilibru a
economiei.
Sciziunea intramarginalista reprezinta diferenta de gandire din sanul curentului
marginalist, reprezentata de cardinalisti si ordinalisti.
a) Cardinalistii: il considera pe consumator suficient de riguros si capabil de a
ordona toate bunurile intr-o ierarhie optionala unica.
b) Ordinalistii: considera ca utilitatea nu poate primi o unitate de masura unicacomuna utilitatilor individuale.
25. Se numeste curba de indiferenta locul geometric al cantitatilor de bunuri substituite
(x,y...) care indica indiferenta consumatorului (in consumul unei cantitati x, fata de
consumul unei cantitati y) in ceea ce priveste satisfacerea unei utilitati unui nivel de
utilitate.
26. Linia de buget reprezinta maximul venitului (bugetului) individual al consumatorului,
posibil de alocat satisfacerii unei utilitati.
Grafic, linia de buget este o tangenta la curba de indiferenta si este singura
intersectie purtatoare de semnificatii.

27.. Prag de 5 prag de pret sub care ofertantul nu pune pe piata nimic ..varianta A

28. Pretul bunului este variabila exogena comuna cantitatii cerute si, respectiv, oferite.
Legea cererii reprezinta oferta (cantitatea oferita) creste, la cresterea pretului bunului, in
oricare conditii. Astfel:
Px
(Sx)

Qx

In conditiile libertatii de trasare a curbei in ceea ce priveste forma curbei, vizavi de


panta obligatoriu crescatoare, ca si in cazul curbei cererii aceasta curba indica (cazual)
spre extremitatea dreapta o crestere mai pronuntata a pretului bunului Px, fata de cantitatea
oferita Qx: este vorba despre un bun intr-o penurie relativa, datorata sau indusa, de cele mai
multe ori, de situatia productiilor si factorilor de productie specifici.

29. Variatia pretului (Pa, Pb) ar induce variatii opuse asupra celor doua surplusuri
(valori). Aceste doua surplusuri respecta si ele legile cererii respectiv ofertei. Astfel, variatia
surplusului consumatorului (Sc) este inversa fata de evolutia pretului bunului P.

Cerere

Px

Sc
Pa

Oferta

Px

(Sx)
B

Pb
Sp

(Dx)
Qa

Qx

Qb

Qx

30.
Modelul cobweb (panzei de paianjen) explica echilibrul pietei in conditiile in care
elasticitatea cererii este superioara elaticitatii ofertei. Reechilibrarea nu este obligatorie, ci
conditionata- in favoarea reechilibrarii opereaza elasticitatea cererii si inelasticitatea ofertei.
31.

Nu am gasit!

32.
Rata marginala de substitutie reprezinta cantiatea dintr-un factor de productie
necesara pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor, astfel incat productia
sa ramana aceeasi. Rms (xy) x=Rms (xy) y
33. Rata marginala de substitutie intre doua bunuri x si y reprezinta cantitate din bunul
x la care consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei unei unitati suplimetare din
bunul y, astfel incat utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramana neschimbata.

Cea de-a treia conditie a eficientiei de tip Pareto: eficienta in consum- reprezinta egalitatea
ratei marginale de substitutie, in consum, intre cei doi indivizi A si B si referitor la cele doua
bunuri x si y.
Rms (xy) A= Rms (xy) B
34.
Rata marginala de transformare intre productii reprezinta echivalenta substituiei
factorilor intre productii.
Eficienta in nivelul productiei de tip Pareto echivalenta eficientei transformarilor
reciproce intre productii - inseamna
comuniunea ratelor marginale de substitutietransformare intre productii:
Rmt (xy) = Rmt (xy) = Rmt

35.
Limita productiilor identifica combinatiile eficiente Pareto ale productiilor x si y,
reprezinta proiectia grafica a unei curbe de expansiune eficienta a productiilor.
Este o curba de forma hiperbolic concava rezultata din forma matematica implicita ax 2 + by2
+ c = 0 , de valorile lui a si b legandu-se cele doua rate ale hiperbolei concave. Aceasta
curba nu defineste o functie, decat considerata partial spre exemplu zona N-E in cazul limitei
productiilor pentru valorile pozitive ale celor doua productii.
Este descrecatoare; intersecteaza obligatoriu axele rectangulare; pe N-E figureaza o relatie
de substitutie sau altele similare intre variabile; regula concativitatii: variabila care creste pe
seama celeilalte, creste mai incet, variabila care scade, scade mai intens.

36.

Eficienta Pareto- parte a bunastarii in economie este realizata atunci cand:


Eficienta Pareto in combinarea factorilor este data de comuniunea ratelor marginale
de substitutie intre factorii de productie, pentru productiile diferitelor bunuri: Rms
(LK) x = Rms (LK) y

Eficienta in nivelul productiei echivalenta eficientei transformarilor reciproce intre


productii - inseamna comuniunea ratelor marginale de substitutie-transformare intre
productii:
Rmt (xy) = Rmt (xy) = Rmt

Eficienta in consum reprezinta egalitatea ratei marginale de substitutie in consum


intre cei doi indivizi A si B si referitor la cele doua bunuri x si y :
Rms (xy) A= Rms (xy) B

Eficienta in productie si in consum reprezinta echivalenta intre rata marginala de


substitutie in consum si rata marginala de transformare intre productii:
Rmt (xy) = Rms (xy) [A;B]

37. Curba Lorenz este intrumentul reprezentativ pentru studiul inegalitatii economice.

-abcisa este considerate a fi acoperita de indivizi beneficiari ai venitului total din economie in
ordine crescatoare a veniturilor.
-ordonata este orientata pentru venitul total, venitul se cumuleaza in triunghiurile formate
intre punctele O, M si Z.
-abaterea diagonalei OaM corespunde inegalitatii cotate 0 egalitatii perfecte a venitului.
Diagonala OaM capata un grad de inegalitate, iar ObM un grad de inegalitate si mai mare.
-gradul de inegalitate este mai mare cu cat diagonala de factori se indeparteza de diagonala
rectilinie.
Finalizara calculului gradului de inegalitate peresupune raportarea suprafetei triunghiului
considerat la suprafata totala OMZ corespunzatoare egalitatii perfecte. Rezulta valori
subunitare si abstracte, respectiv coeficientii Ginni. G= (O a,b M) / (OMZ)
Coeficientii Ginni exprima direct prin raportarea lor, egalitatea si indirect inegalitatea
econimica.
38. Pentru evolutiile pe termen scurt, ca si in cazul productiei, costul marginal (CMG) este
determinant asupra costurilor medii (CM) cu exceptia (CFM).

CMG este descrescator-crescator , minimul sau nu se leaga de nivelurile optime ale


productiei sau costurilor medii ci de maximul productivitatii marginale.
Si asupra costului de termen lung CMG este determinant. CMG trage dupa sine cresterea
descresterea tuturor costurilor medii.

39. In functie de nivelul productiei costul fix mediu (CFM) este simplu descrescator.Dublul
fapt ca CFM nici nu se anuleaza nici nu este determinat pentru valoarea nula a productiei.
40.Odata localizate criteriul si zona economiilor-dezeconomiilor la scara , urmeaza de
precizat ca in extinderea firmei, -echivalenta cresterii productiei pe termen lung- implica
asupra costurilor, nu atat simpla descrestere- crestere, cat predominanta uneia din tendinte ,
intr-o zona si in cealalta .In realitate, extinderea firmei este un proces natural , date fiind
seturi de avantaje tehnice si financiare manifestate prioritar in zona economiilor la scara.
Dezeconomiile la scara indica o limita tot naturala a posibilitatilor extinderii eficiente a
firmei situatia aminteste de legea cresterii descresterii randamentelor pe termen
scurt.Predominanta dezeficientizarii(dezeconomiile la scara )poate
fi determinata si
accentuata si din afara firmei.
41. Legea maximizarii profitului
Maximizarea profitului tine exclusiv de activitatea si conditiile interne ale firmei- si deloc de
conditiile de piata sau de gradul de concurenta al acesteia.Aceste conditii se refera la
interactiunea intre costul marginal (CMG) si venitul marginal (VMG).Conditii:

- cresterea costului marginal (CMG)


- pana la egalitatea intre costul marginal si venitul marginal (CMG = VMG )
Grafic: (de la pag.219)

42.In postulatul de baza al modelului concurentei perfecte venitul mediu (VM) este EGAL
venitului marginal (VMG) => VM = VMG
Odata echivalenta perfectiunea concurentei cu aceea a elasticitatii cererii, i mperfectiunea
concurentei poate fi vazuta drept echivalenta trecerii cererii la elasticitate finite .Astfel
are loc ruptura dintre venitul mediu si cel marginal.Venitul marginal devine cronic inferior
celui mediu , iar diferenta negativa (in defavoarea VMG) creste pe masura cresterii
productiei si ofertei totale pe piata.
43.Curba ofertei (Sx) in conditii de monopol (natural)tinde catre costul marginal
(CMG).Configuratia firmei de monopol recastiga curba ofertei ca tendinta de identificare a
acesteia cu costul marginal al firmei de monopol.
[Costul marginal a firmei de monopol initial tinzand catre curba ofertei-se reduce si se
desprinde de aceasta , conducand la situatia depasirii suboptimalitatii Pareto:pretul de

monopol (PM) devine inferior pretului de concurenta; cererea (cant ceruta ) devine
superioara celei in conditii de concurenta.]
44.??
45. Suboptimalitatea Pareto este i mai evident n cazul monopolului, dect n cazul
firmei oarecare n conditiile concurentei imperfecte (Graficul VI.10.b): o producie
diminuat (Q M <Q C ) pentru un pre mai mare dect cel de concuren(P M > P C ).
Este mai evident aceast suboptimalitate, subliniem, dar cel putin maximizarea
profitului pe seama reducerii relative a ofertei nu este un element nou al monopolului.
46. Talia extinsa a firmei favorizeaza economiile la scara , astfel reducerea costurilor totale,
inclusive a CMG, cu un plus de eficienta care face astfel monopolulcompetititv fata de
starea concurentiala a economiei.
Monopolul se confrunt cu toat cererea pieei, astfel nct curba cererii pentru produsele
firmei va fi identic cu cererea pieei.. Nivelul preului (de pe curba cererii) corespunztor
ofertei Q* este mai mare (PC > P*).Firma monopolist va restriciona oferta, pentru a obine
un pre de vnzareridicat. Cu ct curba ofertei va fi mai la stnga, cu att se va obine un
pre mai mare monopolul obine supraprofit, ca diferen dintre profitul corespunztor
interseciei dintre curba cererii i curba ofertei (PC) i preul de optimizare (P*).
47. Monopolul se confrunt cu toat cererea pieei, astfel nct curba cererii pentru
produsele firmei va fi identic cu cererea pieei.
48. (a) price taker: supus unui pret impus de ctre piat; (b) output (quantity) adjuster:
obligat de a-i dimensiona propria productie dup propriile obiective manageriale, dar tinnd
seam de acelai nivel al pretului de vnzare a produsului propriu.

49.
50. Obiectivele macroeconomiei
a)asigurarea echilibrului economic general
b)asigurarea cresterii economice :reprezinta capacitatea unei economii nationale de a
furniza intr-o masura din ce in ce mai mare diferite bunuri si servicii necesare populatiei si
agentilor economici.
51. .Legea lui Say
Oricare cerere, manifestata pe o piata oarecare , detine (prin definitie) suportul unei
productii si oferte concomitente
Oferta creatoare de cerere proprie este demonstrate pt ambele piete-a factorilor de
productie si respectiv abunurilor si serviciilor-cu conditia corelarii lor-macroeconomice.Pe
ambele piete are loc mai intai cresterea ofertei.
52. In conceptia macromodelului Keynes, echilibrul extern (comercial) depinde de realizarea
macroechilibrelor.......? identificati-le
R: Macroechilibrele sunt: venitul national (Y) si cererea agregata (Da).

S 53. Consumul (C) depinde, dar si sustine venitul national (Y), pe termen scurt. Pe termen
lung, dimpotriva, cresterea consumului dauneaza venitului national. Explicati

R: Cresterea consumului pe termen lung duce la afectarea venitului national, in sensul ca se


produce un dezechilibru la nivelul bugetului. Consumul pe termen lung duce la consumarea
bunurilor rezultand astfel diminuarea sumelor de unitati monetare care contribuie la venitul
national.
S 54. Pe termen scurt economiile (S) reduc venitul national (Y), iar pe termen lung cresc
nivelul acestuia. Explicati
R: Pe termen lung economiile se fac benefice cererii agregate, venitului national pe perioada
urmatoare, si astfel cresterii economice, dar asta prin intermediul investitiilor => paradoxul
economiilor.
S 55. Cererea agregata este totalitatea cheltuielilor regasite in spatiul macroeconomic, in
intervalul de timp dat si este egala venitului national, in conditiile echilibrului real monetar.
S 56. Explicati influenta deficitului bugetar asupra cresterii esconomice si asupra inflatiei.
R:

S 57. Echilibrul general de piata la clasici si la Keynes.


R: Pentru economitii clasici, produsul naional se stabilete la nivelul utilizrii complete a
forei de munc. Dac exist fenomenul de omaj, concurena se va stabili ntre muncitori i

salariile care tind s se micoreze. Diminuarea salariilor va avea ca efect dispariia omajului
i ntoarcerea la utilizarea deplin a forei de munc pentru c, spun clasicii, aceast
reducere a salariilor va diminua oferta de for de munc i va crete cererea de for de
munc.
Pentru Keynes, nivelul de utilizare este determinat de nivelul produciei iar producia depinde
de cererea global C + I (cererea bunurilor de consum i a bunurilor de investiii). Deci exist
milioane de indivizi care vor decide s consume sau nu i zeci de mii de ntrepriztori care
vor decide s investeasc sau nu. Se pune ntrebarea dac acetia formeaz o mulime la
nivelul cererii implicnd utilizarea deplin. Nivelul de utilizare care rezult nu este
neaprat cel de utilizare deplin.
Nu exist cineva care s mpiedice Consumul i Investiia, care formeaz o cerere excesiv
sau insuficient n raport cu capacitile de producie din economie.
Pentru moderni, nivelul de echilibru poate s corespund utilizrii depline dar el poate
corespunde Subutilizrii ca i Suprautilizrii.